Sunteți pe pagina 1din 14

TRAUMATISMELE

SPLENICE
PROF. DR. I. POPESCU
Traumatismele splinei
• Generalitati
• organul cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale – 40-60% din
patologia traumatică abdominala
• leziunile traumatice ale splinei se produc mai frecvent prin:
• accidente de circulatie si de munca →contuzii rupturi
• arme albe sau de foc → plăgi.
• Clinic - 3 forme clinice:
1) forma supraacută – semne de şoc hemoragic sever.
2) forma acută
• cea mai des întâlnită,
• prezintă două categorii de semne clinice:
• generale - de hemoragie, si
• locale - abdominale
3) forma cu evoluţie în doi timpi:
• timpul 1 - traumatism cu hematom splenic subcapsular
• interval liber de acalmie (5-7 zile)
• timpul 2 – ruptura hematomului in peritoneu → durere posttraumatică, şoc
hemoragic
Rupturile splinei
• Factorii exogeni:
• Mecanism direct – indirect
• Leziuni concomitente
• Procese patologice preexistente
• Tablou clinic de HEMORAGIE INTERNĂ !
• Hemoragie extracapsulară:
• Hemoperitoneu
• Hematom perisplenic
• Hematom intrasplenic:
• Organizare
• Ruptură “în doi timpi ” – 5%
• Factori iatrogeni
• Rupturi “spontane”
Clinic
• Semne de anemie acutã posthemoragică
• Dureri abdominale - in hipocondru stâng, ulterior de flanc şi fosã, în final
generalizate.
• Semnul Kehr
• durere iradiata în umãrul stâng (prin iritația diafragmului stâng).
• incidenţa  în poziție Trendelenburg.
• Apãrare abdominalã  contractura.
• Distensie abdominalã
• Matitate în hipocondrul stâng, apoi matitate deplasabilã.
• Zgomote intestinale diminuate  absente.
Clasificare
GRAD Leziune splenică
I • Hematom subcapsular neexpansiv <10% din suprafaţă
• Plagă fără sângerare <1 cm profunzime
II • Hematom subcapsular neexpansiv, 10-15% din suprafaţă
• Hematom intraparenchimatos neexpansiv cu ᴓ<2 cm
• Leziune capsulară cu sângerare activă
• Leziune parenchimatioasă cu adâncime de 1-3 cm, care nu implică
vasele trabeculare
III • Hematom subcapsular >50% din suprafaţă sau expansiv
• Hematom subcapsular rupt, cu sângerare activă
• Hematom intraparenchimatos cu ᴓ>2 cm sau expansiv
• Leziune parenchimatoasă >3 cm sau cu lezarea vaselor trabeculare
IV • Hematom intraparenchimatos rupt, cu sângerare activă
• Leziune cu implicarea vaselor segmentare sau hilare, cu producerea
unei devascularizări majore (> 25% din splină).
V • Zdrobirea splinei
• Avulsie
Hematom intrasplenic
Hematom intrasplenic
Hemoragie extracapsulară prin ruptură de splină
Hematom perisplenic MORENSTIN
Rupturi splenice
Tratament

• Conservator - în leziunile de grad 1-3, mai ales la copii:


- reechilibrare
- cazuri selecţionate, atent monitorizate clinic si imagistic
• Intervențional – embolizare selectivă
• Chirurgical – indicatii:
• Instabilitate hemodinamică (hipotensiune, tahicardie, puls depresibil,
paloare, lipotimie) in ciuda tratamentului conservator
• Leziuni asociate
• Lipsa diagnosticului cert
Tehnici chirurgicale
• Abord:
• laparoscopic
• deschis

• Conservatoare:
• splenorafia

• “mesh wrapping”
• splenectomie partiala (gr.III - leziuni polare)
• ligatura de artera splenica

• Radicale
• splenectomia
• ± autotransplant de fragment splenic
Complicatii post-splenectomie

A. Complicatii chirugicale B. Complicatii generale


• hemoragiile intra- şi postoperatorii • complicaţii pulmonare
• PA caudală • pleurezie, atelectazie, penumonie
dr
• abcesul subfrenic
• consecinţele imune
• tromboza de ax spleno-portal
• sindromul de infectie fulminanta
• leziuni ale organelor de vecinătate post-splenectomie
• infecţiile parietale (Overwhelming postsplenectomy
infection – OPSI) → soc septic.
• sindromul febril postoperator • predispozitie la infectii cu
penumococ, meningococ,
Haemophilus influenzae tip B
prevenție prin vaccinare
Gangrena membre in
cadrul OPSI

14