Sunteți pe pagina 1din 12

Termotehnica II

1) Instalatii frigorifice si pompe de caldura.


Schema de principiu a unei instalatii frigorifice.

Procese care compun ciclul de functionare:

1-2-comprimare teoretic
adiabata (compresor;
2-3-condensarea izobara a
vaporilor in condensator;
3-4-destinderea izentalpa
(h=ct) din ventilul de
laminare;
4-1-vaporizare izobara din
Vaporizator.
presiunea de vaporizare trebuie sa fie apropiata de presiunea atmosferica,
pentru a evita aparitia vidului in instalatie;
presiunea de condensare trebuie sa fie cat mai redusa, astfel incat procesul de
comprimare sa se realizeze cu consumuri energetice mici;

h1, h4 – entalpia agentului frigorific la iesire, respectiv la intrare in vaporizator, [kj/kg];


h2 – entalpia agentului frigorific la iesire din compresor [kj/kg];
h3 – entalpia agentului frigorific la iesire din condensator [kj/kg];
Calculul schimburilor de energie.
Fluxul de caldura preluat de agentul frigorific in vaporizator (denumit si sarcina
frigorifica) se determina astfel:

Qvaporizator = magent (h1 – h4) [ kW];


magent – reprezinta debitul de agent frigorific, [kg/s];

h1, h4 – entalpia agentului frigorific la iesire, respectiv intrare vaporizator, [kg/s];

Structura unei instalatii cu pompe de caldura de tip sol-apa :


- folosesc ca sursa de caldura solul, iar ca purtator de caldura apa.

- Orice instalatie cu pompa de caldura sol-apa are 3 circuite (Fig.4):


- - instalatia de captare a caldurii din sol;
- - instalatia frigorifica propriu-zisa
- - instalatia de distributie a caldurii

Regimul termic de vaporizare al condensatorului.


In cazul pompelor de caldura sol-apa exista trei situatii posibile de functionare a
vaporizatoarelor si anume:
Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali;
Pompa de caldura sol-apa cu colectori verticali;
Pompa de caldura sol-apa cu vaporizare in sol.
In primele doua cazuri, constructia vaporizatorului este realizata sub forma unui
schimbator de caldura cu placi brazate, dar difera regimul termic de functionare a
vaporizatorului, iar in al treilea caz, vaporizatorul este construit sub forma de serpentine
realizate din tevi de cupru cauciucate, amplasate direct in sol.
Fig. 9. Schema de montaj a Fig. 10. Schema de montaj a
vaporizatoarelor pompelor de căldură vaporizatoarelor pompelor de
sol-apă cu colectori orizontali caldura sol-apă cu colectori vericali

Regimul termic de functionare a condensatoarelor pompelor de caldura destinate


incalzirii apei este independent de tipul sursei de caldura pe care o utilizeaza pompa de
caldura dar depinde de tipul aplicatiilor in care sunt utilizate aceste echipamente.

Regimul termic al condensatorului care


incalzeste apa este influentat de
caracteristicile constructive ale aparatului
(materiale, dimensiuni geometrice, starea
suprafetelor, etc.), de regimul de curgere
(debite, respectiv viteze de curgere), etc.

Fig. 14. Schema de montaj a condensatorului pompei de caldura intr-un sistem de


incalzire prin pardosea C – compresor; K – condensator; SIP – sistem de incalzire prin
pardosea.

2) Modalitati de transmitere a caldurii.

Conductia termica - este procesul de transfer al caldurii dintr-o regiune cu


temperatura mai ridicata, catre o regiune cu temperatura mai scazuta, in interiorul unui
mediu stationar (solid sau fluid), datorita interactiunii dintre particule.

Q= -S gradt  S  t/x [W]


Conform acesteia, fluxul termic este proportional cu gradientul de temperatura,
suprafata de schimb de caldura si este un parametru de transport, cunoscut sub
denumirea de conductivitate termica, λ , se determina experimental si indica
capacitatea materialului de a transmite caldura, [W/m.K].
Convectia termica - - este procesul fundamental de transfer de caldura care are
loc intre un perete si un fluid aflat in miscare relativa fata de acesta, sub actiunea unei
diferente de temperatura intre perete si fluid.
Convectia termica reprezinta schimbul de caldura intre o suprafata si un fluid
aflat in contact direct cu aceasta. Procesul se realzeaza prin actiunea simultana a
conductiei in stratul de fluid din imediata apropiere a peretelui si a convectiei propriu-
zise care presupune amestecul particulelor de fluid.
Q= S tp – tf) [W];
-unde:

- coeficient de convectie [W/m2.K] ;


S - aria suprafetei de schimb de caldura [m2];
tp – tf - temperatura peretelui, respectiv a fluidului, [0C].

Radiatia termica – reprezinta energia emisa de materie, aflata la o temperatura


mai mare de 0K. Acest mod de transmitere a caldurii este asociat cu variatia
configuratiei electronilor din atomii care compun materia. Radiaţia este un fenomen de
transport al energiei, care are drept suport undele electromagnetice.

Q= C^0S^ [W] ;
unde:
- ε reprezinta factorul de emisie al corpului respectiv.
Radiatia termica.
Transferul de caldura prin radiatie se realizeaza prin unde electromagnetice intre
doua suprafete solide care nu se afla in contact, sau intre un gaz si suprafata incintei care
il contine. Domenii de aplicatie: focarele cazanelor, cuptoare metalurgice, sisteme de
incalzire prin radiatii infrarosii.

Particularitati ale radiatiei termice.


Undele electromagnetice reprezinta energia emisa de materie ca rezultat al
modificarilor in configuratia atomilor sau moleculelor.
In 1877, Heinrich Hertz a demonstrate experimental existenta acestor unde. Toate
undele electromagnetice transporta energie in vid cu viteza de c = 3 . 108m/s.
Viteza de propagare a undelor intr-un anumit mediu se obtine raportand viteza
luminii in vid, la un anumit indice de refractie, specific fiecarui mediu. Indice de refractie
este aproximativ 1 pentru aer si majoritatea gazelor, 1.5 pentru sticla si 1.33 pentru apa.
Frecventa de oscilatie a undei electromagnetice este invers proportionala cu
lungimea de unda.

cz ];
- c este viteza luminii in vid;
- λ – este lungimea de unda;
Proprietati radiante ale corpurilor.
Majoritatea corpurilor solide si lichide radiaza energie termica pe intreg intervalul
lungimilor de unda, avand un spectru continuu.
Radiatia se manifesta intr-un strat subtire aflat la suprafata corpului si depinde de
natura si de temperatura suprafetei.
Gazele radiaza energie termica selectiv, numai pe anumite portiuni de lungimi de
unda, avand un spectru discontinuu (se manifesta in tot volumul gazului si depinde de
grosimea stratului de gaz si de presiunea si temperatura acestuia).
- Corpuri negre: absorb in intregime fluxul radiant:A = 1; R = D = 0;
- Corpuri albe: reflecta in intregime fluxul radiant: R = 1; A = D = 0;
- Corpuri diaterme: prin care fluxul radiant incident este transmis in intregime:
D=1;
A=R=0
- Corpuri cenusii: partial reflecta, partial absorb dar prin care nu se transmite fluxul
radiant incident: A + R = 1; D = 0.

Legea lui Stefan-Boltzmann.

Me^0 = C^0  T^4 [W/M^2];

Factorii care influenteaza transferul de caldura prin


convectie termica.

A. Natura miscarii : convectie libera , convectie fortata.


B. Regimul de curgere – este caract. prin criteriul Reynolds.
- Laminar;
- Tranzitoriu;
- Turbulent;
C. Proprietatile fizice ale fluidului
Transferul de caldura prin convectie este afectat de:
- conductivitatea termica: λ [W/m.K];
- caldura specifica c [J/kg.K]
- densitate ρ [kg/m3];
- difuzivitate termica a [m2/s];
- viscozitate cinematica ν [m2/s].
D. Forma si dimensiunile suprafetei de schimb de caldura.
- geometria suprafetei de schimb de caldura (plana, circulara, singulara, in
fascicul);
- orientarea suprafetei de schimb de caldura fata de directia de curgere.
Legea lui Newton.

Q=S tp – tf ) [W];


unde:
α - coeficient de convectie [W/m2.K] ;
S - aria suprafetei de schimb de caldura [m2];
tp, tf - temperatura peretelui, respectiv a fluidului, [0C].

Criterii de similitudine.
Criteriul Reynolds (Re) – caracterizeaza regimul de curgere al fluidului si
reprezinta raportul dintre fortele de inertie si fortele de viscozitate.

Re = w  l / 
unde:
- w - viteza de curgere a fluidului [m/s] ;
- l = dh – lungime caracteristica sau diametru hidraulic;
- ν – viscozitatea cinematica a fluidului, m2/s;

Criteriul Prandtl (Pr)- caracterizeaza proprietatile fizice ale fluidului si reprezinta


raportul dintre distributia vitezei si cea a temperaturii.

Pr = /a [-];
-unde:
a - difuzivitate termica;

Criteriul Peclet (Pe) reprezinta raportul dintre fluxurile de caldura transmise prin
convectie, respectiv prin conductie, la aceeasi diferenta de temperatura Δt.

Pe = Re  Pr = w  l /a

Criteriul Nusselt (Nu) – reprezinta raportul dintre gradientul temperaturii


fluidului la suprafata peretelui si un gradient de referinta al temperaturii.

Nu = l/

Criteriul Stanton (St) – exprima raportul dintre fluxul de caldura transmis prin
convectie si fluxul de caldura acumulat de fluid.

St = /cp  w [ - ] ;


Criteriul Grasshoff (Gr) – intervine in procesele de convectie libera si
caracterizeaza actiunea reciproca a fortelor ascensionale si a fortelor de viscozitate a
fluidului.

Gr = g  l^3  ( tp-tf) / Tf  ^2 [ - ] ;

Criteriul Biot (Bi) – reprezinta raportul dintre rezistenta termica interioara


(conductie) si exterioara (la convectie) a unui corp, la transferul de caldura intre acesta
si un fluid.

Bi = l / p [-];

Criteriul Fourier (Fo) – caracterizeaza procesele tranzitorii de schimb de caldura


si exprima timpul de propagare a caldurii.

Fo = a / l^2c [ - ] ;

3) Schimb global de caldura .

A) Prin pereti plani:

Se considera un perete plan, scaldat pe cele doua fete de doua fluide cu


temperaturi diferite. Fluxul termic schimbat intre cele doua fluide se
transmite prin :
- convectie + radiatie intre fluidul 1 si perete (α1) ;
- conductie prin perete (λ) ;
- convectie + radiatie intre fluidul 2 si perete (α1).

Fig.7. Schimb global de caldura prin pereti plani.


Schimbatoarele de caldura sunt aparate termice care realizeaza transferul de
caldura intre doua fluide numite agenti termici. Fluidul care cedeaza caldura se
numeste agent primar iar cel care ce care primeste caldura se numeste agent
secundar.
Fluxul termic cedat de agentul primar se determina cu relatia:

Q1= m1 c1 (t11 – t12) = m1 (h11 – h12) [kW] ;

Fluxul termic primit de agentul secundar se determina cu relatia:

Q2= m2 c2 (t22 – t21) = m2 (h22 – h21) [kW] ;

4) Motoare.

Cursa pistonului (S).


Cursa pistonului este marimea distantei dintre punctul mort interior si punctul mort
exterior.
Capacitate cilindrica (Vt).
Denumita cilindree sau litraj - suma volumelor utile ale tuturor cilindrilor unui motor
exprimata in centimetri cubi sau litri.
Raport de compresie (ε) unul din parametrii cei mai importanti ai ciclului
temodinamic al motoarelor cu ardere interna cu piston este raportul de compresie ,
definit prin raportul dintre volumul maxim si volumul minim, delimitate de piston
in miscarea sa alternanta

V max /Vmin = V1/V2

Ciclul teoretic al motoarelor cu aprindere prin


scanteie (MAS-OTTO).
1-2 comprimarea adiabata
2-3 ardere izocora
3-4 destinderea adiabata
 4-1 racirea izocora
Ciclul teoretic al motoarelor cu ardere la
presiune constanta ( Diesel ).
Ciclul teoretic al motorului cu ardere la presiune constanta (ciclul Diesel-lent) se
compune din doua adiabate, o izobara si o izocora (fig.6). Dupa acest ciclu functioneaza
motoarele cu aprindere prin comprimare. Arderea e treptata, pe masura injectiei de
combustibil, de unde si caracterul izobar al acestuia.

1-2 comprimare adiabata (pana la t* de


autoaprindere a motorinei)
 izobara ( echivalenta caldurii produsa in
ardere)
destinderea adiabata ( se produce lucru
mecanic )
racirea izocora (ciclul de inchidere)

5) Turbine cu gaze.
Domneiul de aplicare.
Domeniul energetic , industria aerodinamica , tractiune navala , transportul
gazelor naturale , industria autovehiculelor .
Schema de principiu a instalatiei cu turbine cu gaze cu circuit
deschis.
Functionare :
Compresorul aspira aerul din atmosfera si il comprima, in mai multe trepte, pana la
presiunea de lucru din camera de ardere (15-30 bar). Prin comprimare creste de
asemenea si temperatura aerului.
Aerul comprimat este introdus printr-un difuzor in camera de ardere (la p = ct)
unde este injectat combustibilului, apoi are loc arderea.
Difuzorul are rolul de a reduce viteza aerului pana la valori acceptabile in camera de
ardere. Pierderea de presiune din camera de ardere este intre 1-2 %. Procesul de ardere
are loc cu un exces mare de aer.
La iesirea din camera de ardere, gazele au o temperatura ridicata si o concentratie
de oxigen de pana la 15-16%. Cea mai mare temperatura din ciclu apare in acest punct
cu cat temperatura este mai ridicata cu atat randamentul ciclului de functionare este mai
mare.

Reprezentarea ciclului de functionare a instalatiei in


diagramele p-V.

Reprezentarea ciclului de functionare a instalatiei in


diagramele T – s .
6) Compresoare cu piston.
Constructie: Un compresor cu piston este compus dintr-un cilindru prevazut cu un
sistem de racire (nervuri in cazul racirii cu aer sau cu apa); in cilindru este montat
pistonul, care este etansat fata de cilindru cu segmenți. Cilindrul are la o extremitate
carterul (o cutie care închide mecanismul de antrenare), iar la cealaltă chiulasa (un
capac care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele
automate de admisie și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și
galeriile de admisie și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă.

Compresorul teoretic.

Calculul debitelor de gaz.


Debitul volumic aspirat de un compresor cu „i” cilindri functionand cu turatia nr:
Va = Va  i nr / 60 = V1 i nr /60 [ m^3 / s ] ;
Debitul masic aspirat: se obtine din ecuatia termica de stare scrisa la starea de
aspiratie:

Ma = Pa  Va / R  Ta [ Kg / s ] ;
Debitul volumic refulat:
Vr = Vr  i  nr / 60 = V2  i  nr / 60 [ m^3 / s ];
Compresorul tehnic teoretic.
1-2 – comprimarea politropica
2-3 – procesul de refulare
3-4 destinderea gazului ramas in
spatiul mort
4 - aspiratia

Calculul debitelor de gaz.


Debitul volumic aspirat:
Va = Va  i  nr / 60 =   Vc  i  nr / 60 [m^3 /s ];

Debitul volumic refulat:

Vr = Va  ( 1 /  ) ^1/n [m^3 /s ];

S-ar putea să vă placă și