Sunteți pe pagina 1din 2

CURS 2

DREPTUL MEDIULUI

1. OBIECTUL DREPTULUI MEDIULUI


Obiectul dreptului mediului reuneste raporturile legate de 2 activitati fundamentale si
anume: protectia mediului inconjurator si crearea mediului inconjurator.
Protectia mediului se refera la aplicarea conceptiilor si masurilor cu privire la mediul
inconjurator susceptibile sa impiedice factorii negativi ce actioneaza in mediul natural si
antropic.
Crearea mediului presupune efortul de dezvoltare a factorilor ce conditioneaza refacerea
si reproducerea elementelor cadrului natural si antropic.
Dreptul mediului e o ramura de sine statatoare cu caracter interdisciplinar. Recunoasterea
acestei ramuri are ca rezultat instituirea de proceduri ce garanteaza gestiunea patrimoniului
mediului care include: patrimoniul natural, cultural, biolgic, architectural,urban si rural.
Obiectul dreptului mediului il reprezinta reglementarea relatiilor sociale specifice
referitoare la dezvoltarea si conservarea resurselor naturale si a celorlalte component ale
mediului.
Raporturile juridice intre indivizi sau organizatii vizeaza reglementari prin norme juridice
specifice a caror realizare se poate face prin forte de constrangere a statului.
Obiectul raportului juridic este reprezentat de actiunile sau de inactiunile intreprinse de
individ sau organizatie.
Subiectul raportului juridic este o persoana fizica sau institutie, romana sau straina, si
poate fi si statul.
Continutul raportului juridic este dat de drepturile si obligatiilor corelative ce apartin
subiectului de drept.
In Constitutia Romaniei sunt prevazute urmatoarele drepturi:
-dreptul la viata, la integritate fizica si psihica,
-dreptul la ocrotirea societatii,
-dreptul la propietate,
-dreptul la acces la informatie
Locul dreptului este dat de:
-importanta relatiilor sociale reglementate,
-valoarea si puterea izvoarelor sale adica valoarea formelor juridice prin care vointa de a apara
relatiile sociale devine drept,
-mediul inconjurator are caracter planetar la fel ca si dreptul ceea ce implica cooperarea
internationala uzand de normele juridice adevcate.

2.IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI MEDIULUI


Izvorul de drept al mediului este o forma specifica de exprimare a normelor de drept care
privesc comportamentul subiectilor de drept in legatura cu dezvoltarea conservarii si protectia
componentelor materiale si antropice a mediului.
Relatiile sociale care se nasc cu privire la gestionarea factorilor de mediu au avut in
vedere raporturile juridice privind regimul de propietate, circuitul civil al mediului,etc.
Normele de protective a mediului sunt necesare pentru inlaturarea efectelor negative
produse pentru refacerea echilibrului om-natura, pentru lichidarea agresivitatii factorului
antropic, precum si pentru compensarea efectelor negative ale poluarii.
Izvoarele interne de drept al mediului:
-Constitutia Romaniei;
-Legi organice(legea protectiei mediului);
-legi sectoriale(legea apelor,padurilor, ariilor protejate);
-decrete cu putere de lege care reglementeaza relatii cu privire la protectia mediului;
-ordonante, hotarari ale Guvernului;
-tratate si conventii international care trebuie sa aiba aplicabilitate directa si nemijlocita, sa fie
licite(legale) si ratificate de Parlamentul Romaniei.
Izvoarele internationale la care Romania este parte sunt conventii la care Romania este
parte.

3.SURSE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL AL MEDIULUI


Izvoarele de drept internationale sunt explicite in statutul Curtii Internationale de Justitie.
Conform acestui statut sunt izvoarele de drept international:
-conventii internationale generale si speciale;
-cutuma (obiceiuri) internationala care prevede o practica generala acceptata ca princiupiu de
drept ;
-principii generale de drept recunoscute de state ale lumii;
-declaratii de principiu;
-decizii juridice internationale.
In mod frecvent sunt considerate ca izvoare traditionale de drept reguli si norme juridice
desprinse din documentele oficiale elaborate de conferinte internationale.
Trasatura actuala privind izvorul de drept o constituie izvoarele sectoriale privind
componentele sectoriale ale mediului care implica aparitia unei jurisdictii regionale.
Una dintre caracteristicile dreptului intern si international este adaptabilitatea sa la
modificarile privind conditiile de mediu.
Regulile cutumiale sunt unanim acceptate si se refera la reguli acceptate prin conventii
internationale, la obligatii ale statului.
Deciziile judiciare rezulta din practica judiciara desfasurata de Curtea Internationala de
Justitie constituind mijloace auxiliare de determinare a normelor de drept. Doctrina juridica este
consacrata ca izvor prin contributia unor lucrari de specialitate.