Pneumonia

Pneumonia reprezintă infecţia micilor saci aerieni de la nivelul plămânilor

(alveolele) şi a ţesutului din jurul acestora.
Pneumonia este adeseori o boală fatală la pacienţii cu alte boli cronice grave. În
general, aceasta reprezintă a şasea cauză de deces şi totodată cea mai frecvent
întâlnită infecţie fatală dobândită în spital.

Simptomele pneumoniei

Simptomele pneumoniei pot aparea fie brusc, la 24-48 de ore dupa inflamarea
tesutului, fie lent, pe parcursul mai multor zile. Simptomele comune ale
pneumoniei includ:

 Tuse, care poate fi seaca, sau productiva, fiind vizibil un mucus

gros, galben, verde, sau maro, care poate contine pete de sange in unele
situatii.
 Dificultati ale respiratiei, cum ar fi respiratie superficiala si prea
rapida, sau taierea respiratiei chiar daca nu faceti efort.
 Batai rapide ale inimii
 Febra
 Stare de rau
 Transpiratie
 Tremurat
 Pierderea poftei de mancare
 Durere toracica, care se agraveaza cand tusiti.
Exista si o serie de simptome mai putin frecvente, precum:

 Sange in tuse
 Dureri de cap
 Oboseala
 Greata sau voma
 Respiratie suieratoare
 Dureri articulare si musculare
 Confuzie si dezorientare, in special la varstnici.

Cauzele pneumoniei

Pneumonia este, de obicei, provocata de infectiile pneumococice, cauzate de

bacteria numita ”streptococcus pneumoniae”. Si alte bacterii pot provoca
pneumonie, cum ar fi ”haemophilus influenzae”, ”staphylococcus aureus”, virusi
si ciuperci.

Pe langa pneumonia bacteriana, mai exista:

 Pneumonia virala, cauzata de virusul sincitial respirator, sau de gripa

de tip A, sau de tip B, fiind cea mai comuna forma de pneumonie la copii.
 Pneumonia de aspiratie, cauzata de respiratia in timpul varsaturilor,
de un corp strain, sau de o substanta daunatoare, cum ar fi chimicalele sau
fumul.
 Pneumonia fungica, destul de rara, care afecteaza, in special,
persoanele cu un sistem imunitar foarte slabit.
 Pneumonia dobandita la spital, in timpul tratarii unor alte afectiuni
sau in urma unei operatii, riscul fiind foarte mare pentru cei aflati la
terapie intensiva.
In Marea Britanie, 8 din 1000 de oameni sunt afectati de pneumonie in fiecare
an, fiind mai raspandita toamna si iarna. Poate afecta persoanele de orice varsta,
dar este mai frecventa in randul varstnicilor si a oamenilor foarte tineri. De cele
mai multe ori, aceste doua categorii au nevoie de spitalizare.

Alte grupuri cu risc crescut sunt:

 Bebelusii
 Fumatorii
 Persoanele care sufera de astm, fibroza chistica, afectiuni ale inimii,
ficatului, sau rinichilor.
 Persoanele cu un sistem imunitar slabit, ca rezultat al unei boli
recente, precum HIV si SIDA, dar si cei care fac chimioterapie, sau care
au suferit recent un transplant.

Tratamentul penumoniei

Daca forma pneumoniei este una usoara, poate fi tratata acasa, prin odihna,
antibiotice si consumul lichidelor. Cazurile severe necesita spitalizare. Trebuie
sa retineti ca trebuie sa luati tratamentul pe toata perioada recomandata, chiar
daca simptomele se amelioreaza, deoarece bacteriile pot ramane in organism si
pot deveni rezistente la antibiotice.

Ghidul recuperarii:

 Dupa o saptamana- febra dispare

 Dupa 4 saptamani- dispar durerea toracica si productia de mucus
 Dupa 6 saptamani- dispar tusea si problemele de respiratie
 Dupa 3 luni- dispar toate simptomele, dar exista sansa sa persiste
senzatia de oboseala
  Dupa 6 luni- recuperare completa

Medicamentele pentru tuse nu sunt recomandate, deoarece exista putine dovezi

ca acestea ar fi eficiente. In schimb, bauturile cu miere si lamaie pot ajuta la
ameliorarea disconfortului provocat de tuse.

Posibile complicatii ale penumoniei

Complicatiile pneumoniei apar cel mai frecvent la copiii mici, la varstnici si la

oamenii care sufera de diabet zaharat. Aceste complicatii includ:

 Pleurezie, care cauzeaza insuficienta respiratorie.

 Abces pulmonar
 Septicemie

Pneumonia la copii

 Semnele şi simptomele pneumoniei variază în funcţie de vârsta copilului

tău şi de cauza pneumoniei. Copiii manifestă adesea una sau mai multe
dintre următoarele simptome:
• febră mare
• respiraţie rapidă şi / sau dificilă - respiraţia copilului tău va deveni o
muncă grea şi poţi observa acest lucru cu uşurinţă. Îl poţi observa
chinuindu-se să respire şi confruntându-se cu fel de fel de dificultăţi în
acest sens
• tuse
• iritabilitate sau oboseală mult mai ridicată decât în zilele obişnuite
• durere în piept, mai ales atunci când tuşeşte
 • dureri abdominale (burtă) sau dureri ale corpului în general, la tuse dar
nu numai.

Pneumoniile microbiene

Pentru copiii mai mari de 3 luni, cei mai intalniti microbi determinanti sunt
streptococcus pneumoniae si streptococii din grupul A.

Streptococii din grupul B sunt raspunzatori de pneumoniile nou nascutilor. Alti

microbi mai rar intalniti sunt stafilococul auriu si Chlamydia trachomatis.

Simptomele pneumoniei

Tabloul clinic al copiilor mai mari este clasic si destul de asemanator cu cel al
adultului cu pneumonie. In schimb, la copii mai mici de 6 ani, simptomele pot fi
foarte variabile.

La copiii peste 6 ani se remarca tusea si curgerea nasului urmate de aparitia

brusca a febrei ridicate (40 °C), a frisonului si a durerilor toracice ca de pumnal.
La ascultatia plamanilor cu stetoscopul se aud o serie de raluri caracteristice.

La copiii foarte mici, manifestarile sunt nespecifice, inselatoare. Se remarca

febra, mai rar frison, stare generala alterata, manifestari gastrointestinale,
neliniste.

Semnele respiratorii pot fi foarte sarace cu tuse si respiratii frecvente. Ralurile

bronsice pot lipsi.

Diagnostic in caz de pneumonie

Diagnosticul se pune pe baza analizelor de sange sau a sputei expectorate dar

mai ales pe baza radiografiei pulmonare care arata o serie de modificari
specifice.
Tratamentul pentru pneumonie

Tratamentul se face cu antibotice desi nu exista inca un regim antibiotic

universal acceptat.

Nou nascutii trebuie spitalizati si tratati initial cu ampicilina si gentamicina sau

cu ampicilina si o cefalosporina. In plus, la acesti copii trebuie sa se
administreze perfuzii si oxigen.

La copiii sub 6 ani cu manifestari moderate ale bolii se poate face tratament
acasa cu augmentin dar in cazurile grave este necesara spitalizarea si tratamentul
cu antibotice in perfuzii.

Copiii peste 6 ani sunt tratati cu penicilina sau eritromicina. De asemenea,

cazurile grave necesita spitalizare si antibiotice in perfuzii.

Pneumoniile virale

Cele mai frecvente pneumonii la copii sunt de cauza virala. Cel mai intalnit este
virusul sincitial respirator. Mai rar apar virusul gripal sau cel paragripal.

Simptomele in cazul pneumoniei virale

Boala incepe prin manifestari de rinita si tuse, apoi apar febra si simptomele
respiratorii. In general, simptomele pneumoniei de cauza virala sunt mai putin
grave decat cele ale pneumoniei bacteriene, cu febra mai mica si simptome
respiratorii mai putin grave.

Diagnosticul pneumoniei virale

Diagnosticul este pus de asemenea pe baza analizelor de sange si a radiografiei

pulmonare. Se incearca de asemenea punerea in evidenta a virusului atunci cand
laboratorul unitatii medicale respective este bine dotat si capabil sa execute
aceste teste moderne.

Tratamentul pneumoniei virale

Initial tratamentul era numai unul de sustinere, cu perfuzii si oxigen. De curand

s-au introdus si substante antivirale care permit un tratament specific. Se
folosesc asadar ribavirina administrata sub forma de aerosoli pentru perioade
variind intre 5 si 7 zile, amantadina pe cale orala sau acyclovirul pe cale
intravenoasa pentru 7 pana la 10 zile.

Pneumoniile rare

Dintre pneumoniile rare merita sa mentionam pneumonia cu Pneumocystis

carinii care este o afectiune pulmonara care apare la copiii imunodeprimati, cum
ar fi cei cu SIDA sau cancer tratat cu citostatice.

Boala incepe de obicei cu febra mica si tuse dar progreseaza rapid pana la
insuficienta respiratorie grava. Diagnosticul este pus atat pe criterii clinice cat si
pe aspectul caracteristic al radiografiei pulmonare. Tratamentul se face cu
trimetoprim sulfametoxazol.