Capitolul 21 INFLAŢIA
ÎNTREBĂRI DE CONTROL ŞI DE APROFUNDARE
• Realizaţi din perspectivă
contemporană o analiză a formelor
istorice de inflaţie în legătura lor cu
evoluţia tipurilor de monedă.
• Pe baza realităţilor social –
economice din România anilor ’90,
caracterizaţi inflaţia ca un proces
structural macrosocial.
• Demonstraţi, pe baza realităţilor
dintr-o ţară şi dintr-un anume orizont
de timp, că mecanismul declanşării şi
al menţinerii procesului inflaţionist
are determinări multifactoriale.
• Inflaţia din România anilor ’90 are
determinări prioritar în cererea
agregată sau în oferta agregată?
Argumentaţi logic şi faptic opţiunea
adoptată.
• Analizaţi comparativ creşterea
economică inflaţionistă şi creşterea
economică neinflaţionistă.
Caracterizaţi creşterea economică din
3–4 ţări dezvoltate economic (ex.
SUA, Franţa, Italia, Japonia),
pornind de la această comparaţie.
• Oricare ar fi amploarea şi sensul
inflaţiei, aceasta are efecte diferite
asupra unităţilor economice şi
variatelor categorii ale populaţiei.
Imaginaţi-vă 2-3 categorii de familii
care ar putea obţine de pe urma
inflaţiei mai multe şi mai mari
avantaje decât pierderi.
• De ce se afirmă adesea că de fapt
politicile antiinflaţioniste sunt
politici anti-hiperinflaţie?
• Un cunoscut cupletist declara:
“Inflaţie? Aceasta înseamnă că astăzi
pe banii dumneavoastră veţi putea
cumpăra tot atâtea bunuri câte
cumpăraţi în timpul Marii depresiuni
(1929-1933), când aproape că nu
aveaţi bani”. Cum interpretaţi această
afirmaţie din cupletul respectiv?
• De ce credeţi că inflaţia anticipată
are costuri sociale mai mici decât cea
neanticipată?
• Guvernanţii români anunţă pentru
anul 2000 o rată a inflaţiei de circa
30%. O reducere la aproape jumătate
faţă de 1999 (Rinfl > 50%). Comentaţi
acest punct de vedere.
• Cum vă afectează pe dumneavoastră
manifestarea inflaţiei în România
• Încercaţi să definiţi inflaţia
contemporană prin interpretarea
caracteristicilor ei.
• Ce efecte credeţi că a avut inflaţia
asupra realităţii economice din
România anilor ‘90?
• Care credeţi că au fost cauzele
declanşării procesului inflaţionist din • Realizaţi un demers logico-istoric
România. pentru a delimita cauzele declanşării
procesului inflaţionist la începutul
• Identificaţi două aspecte concrete ale ultimului deceniu al secolului XX.
inflaţiei prin costuri. Încercaţi să formulaţi un punct de
vedere propriu!
• Ce influenţă are determinarea unei
anumite inflaţii anticipate asupra
comportamentului consumatorului
individual.

COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE

1. După formele istorice pe care le-au cunoscut banii, caracterizarea inflaţiei se poate
face ca …………………………....ca o primă formă istorică
………………………….….. fiind cea de-a doua; astăzi inflaţia fiind caracterizată
prin……………….………..
2. Inflaţia actuală se manifestă ca o …………………………..……….., devenind ea
însăşi un ………………………………; trebuind să fie acceptată de către agenţii
economici ca …………………………..……
3. Inflaţia este determinată de către:
a) Inflaţia prin cerere este determinată de către o ……………………………..… a
cererii agregate.
b) Inflaţia prin costuri este explicată, având în vedere factorii de producţie,
………………………….... Cele două cauze ale inflaţiei prin costuri sunt creşterile
………………………….. şi scăderile de ………………….…..
c) În practică este ………………..……..… de delimitat cele două cauze.
4. Observând ample serii de date statistice privitoare la ………………….…..… şi la
dinamica ………………………....… economistul A.W. Phillips a descoperit o relaţie
inversă între ……………………….. şi ……………………………
5. Deflaţia constă în …………………………… caracterizat prin scăderea durabilă pe
termen lung a nivelului preţurilor, scădere rezultată dintr-un ansamblu de măsuri care
vizează restrîngerea ……………………….….… pentru a reduce tensiunile asupra
……………………………...
Dezinflaţia constă în procesul …………………………..…… care semnifică
……………………………….…ratei de creştere a nivelului general al preţurilor
Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F)
A F
1. Economia României a cunoscut în perioada 1990-2000 o inflaţie
ridicată şi un salariu real scăzut.

2. Nu orice creşteri de preţuri pot fi asimilate cu o creştere inflaţionistă

de preţuri.

3. Când cererea agregată este constantă, o rată înaltă a inflaţiei este

însoţită de o rată înaltă a şomajului.

4. De-a lungul curbei Phillips, când rata inflaţiei creşte, rata şomajului
scade.

5. Stagflaţia caracterizează o situaţie în care nivelul preţurilor şi rata

şomajului cresc amândouă.

6. Inflaţia aşteptată face ca lucrătorii să solicite o mărire a salariului iar

angajatorii le-o vor acorda.

7. În condiţii de inflaţie ridicată, cererea agregată pe termen lung se află

sub nivelul său potenţial.

8. Inflaţia este definită ca o scădere a ofertei agregate.

9. La o creştere a preţurilor de 5% pe an, preţurile se dublează la fiecare

20 de ani.

Inflaţia în România a făcut ca populaţia să suporte o mai mare parte a

cheltuielilor cu educaţia şi sănătatea, decât statul.
 TESTE GRILĂ ŞI PROBLEME

1. Preţurile se dublează la fiecare 10 ani. Rata inflaţiei în fiecare an, în această perioadă, a
fost:
a) 3%
b) 5%
c) 7%
d) 10%
e) 15%

2. Salariul nominal creşte cu 8%, în timp ce rata inflaţiei este de 10%. Atunci, salariul
real:
a) creşte cu 2%
b) creşte cu 18%
c) creşte cu 20%
d) descreşte cu 18%
e) descreşte cu 2%

3. Ce cauză poate sta la baza inflaţiei prin costuri:

a) o creştere a şomajului şi a ofertei agregate
b) o creştere a costului unitar
c) o scădere a preţului factorilor de producţie
d) o scădere a ratei şomajului şi a ratei inflaţiei

4. Rata anuală a inflaţiei este de 100% aflaţi rata lunară a inflaţiei !

5. Pe piaţa unei economii naţionale sunt tranzacţionate doar patru produse P1-P4. Ţinând
cont de tabelul de mai jos, calculaţi indicele general al preţurilor.

Produse Cantităţi Preţuri Pondere în consum Modificarea

(bucăţi) (u.m.) % preţurilor (%)
P1 50 100 30 +20
P2 70 80 25 +10
P3 65 90 20 +15
P4 100 50 25 -5

6. Ţinând cont de datele din tabelul următor, să se efectueze:

a) calcularea PIB real (în preţuri comparate);
b) în acelaşi sistem de axe de coordonate realizaţi evoluţia PIB – preţuri comparate;
PIB – preţuri curente; rata inflaţiei;
c) comentaţi acest grafic.

Anii 1992 1993 1994 1995 1996 1997

PIB (mld. lei) 6029,2 20035,7 49773,2 72131,5 108919 250480
Rata inflaţiei (%) 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8
7. Realizaţi curba Phillips pe exemplul României, pornind de la datele următoare;
Comentaţi forma pe care o are aceasta!

Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Rata
şomajului - 3 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,3
(%)
Rata
inflaţiei 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 59,9
(%)

8. Dacă un sistem economic cunoaşte o perioadă de criză, în care şomajul este ridicat,
creşterea cheltuielilor populaţiei este datorată:
a) scăderii salariului real;
b) creşterii preţurilor;
c) creşterii salariului real şi scăderii salariului nominal;
d) creşterii preţurilor şi a salariului nominal;
e) sporirii ofertei

9. Arătaţi cărei forme de inflaţie i se potriveşte aprecierea “orice mică grevă la

imprimeriile statului poate deveni o catastrofă naţională”:
a) inflaţiei moderate;
b) celei galopante;
c) inflaţiei cu două cifre;
d) inflaţiei de creştere;
e) hiperinflaţiei

10. La atenuarea inflaţiei pot contribui:

a) creşterea salariilor nominale;
b) creşterea ofertei de bunuri de consum personal;
c) creşterea şomajului;
d) sporirea deficitului bugetului de stat;
e) sporirea exportului

11. Inflaţia puternică şi necontrolată de guvern afectează mai mult:

a) sistemul bancar;
b) întreprinzătorii;
c) deţinătorii de valori mobiliare cu dobânzi fixe;
d) ţăranii agricultori;
e) persoanele care au achitat credite de consum contractate anterior acestei inflaţii

12. Relaţia între inflaţie şi creşterea generalizată şi de durată a preţurilor este o relaţie:
a) de la cauză la efect;
b) de la efect la cauză;
c) de suprapunere (identificare);
d) de interdependenţă şi condiţionare reciprocă

13. La o creştere anuală a PIB (în termeni nominali) de 80% şi la o rată a inflaţiei de
75%, se poate spune că inflaţia manifestată în ţara respectivă, în acel an a fost:
a) galopantă;
 b) de creştere;
c) rapidă;
d) hiperinflaţie;
e) stagflaţie

14. Creşterea veniturilor populaţiei şi a preţurilor de consum în aceeaşi măsură (de pildă,
cu 20%) are ca efect (exprimă):
a) creşterea puterii de cumpărare a banilor;
b) apariţia sau intensificarea procesului inflaţionist;
c) scăderea nivelului de trai;
d) modificarea raportului dintre veniturile reale şi cele nominale, în favoarea celor
din urmă

15. Arătaţi care din următoarele măsuri de politică antihiperinflaţie vizează relansarea
creşterii economice:
a) reducerea în vistieria statului, pe calea impozitelor speciale progresive, a
mijloacelor de plată strânse pe căi ilicite;
b) transformarea economiilor populaţiei în investiţii reale (în bunuri de capital);
c) reducerea masei monetare în circulaţie;
d) elaborarea şi executarea unui buget de stat echilibrat prin reducerea cheltuielilor
publice

16. Dacă în anul Tn-1, indicele general al preţurilor a fost de 110 (1,1) iar în anul Tn acesta
a fost de 121 (12,1), atunci, rata (nivelul) inflaţiei în anul Tn a fost:
a) 11%
b) 12,1%
c) 10%
d) 21%

17. Ce efecte ar putea avea, după opinia dumneavoastră, o inflaţie neprevăzută, de circa
10% pe trimestru, asupra fiecăreia din următoarele persoane:
a) pensionar la căile ferate;
b) vânzător la un magazin universal;
c) montator la uzina de automobile, membru al sindicatului din ramură;
d) fermier cu venituri relativ mari;
e) proprietarul unui magazin dintr-un oraş mic

18. La care cauze (surse) ale inflaţiei se referă următoarele afirmaţii:

a) singura cauză de bază a inflaţiei o reprezintă cheltuielile mai mari decât încasările
efectuate de puterea executivă;
b) nivelul salariilor fiind, de regulă, negociat în câteva din ramurile industriale de
bază, acesta va duce curând la accelerarea inflaţiei;
c) când perioada de boom se prelungeşte, presiunea inflaţionistă se manifestă în
întrega economie

19. Următoarele modificări ale curbelor cererii şi ofertei de muncă semnifică o inflaţie,
combinată cu scăderea producţiei:
a) deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta;
b) deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt spre dreapta;
c) deplasarea curbei cererii agregate spre stânga;
 d) deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt spre stânga;
e) deplasarea ofertei agregate pe termen lung spre dreapta;
f) deplasarea ofertei agregate pe termen lung spre stânga

20. Se presupun următoarele mărimi cu privire la dinamica preţurilor unor bunuri în T0

(trimestru, an, lună) şi la ponderile acestor bunuri în bugetul unei familii cu venituri
medii:

Preţul Preţul Ponderea bunului în

bugetul familiei
La începutul La sfârşitul (%)
Bunurile anului anului
1 2 3 4
A 1000 1100 10
B 120 144 20
C 10000 10500 30
D 20 30 30
E 4000 4600 10

Calculaţi, pe baza acestor date rata inflaţiei !

21. Pe baza contractelor colective de muncă, indexarea salariilor se realizează la sfârşitul

anului în proporţie de 70%. Să se calculeze procentul de indexare a salariilor în
trimestrul următor T1 la rata inflaţiei calculată în problema anterioară.

22. Se presupune că o familie a depus la începutul anului 1.000 u.m. la o bancă

comercială, cu o rată a dobânzii de 6% pe an. Dacă în anul respectiv nivelul inflaţiei a
atins 13%, care a fost puterea de cumpărare a celor 1.000 u.m. în aflate în depozit la
sfârşitul acelui an ?

23. PNB al unei ţări a însumat în T0 1.000 u.m. (în termeni nominali) şi a sporit cu 10%,
în timp ce nivelul (indicele) preţurilor s-a mărit cu 5%. Să se determine PNB, în
termeni reali, în anul T1.

24. Pe o piaţă naţională IGP a crescut cu 20% în anul x şi cu 35% în anul y. Arătaţi cum
au fost afectaţi de aceste creşteri de preţuri următoarele persoane, reprezentative
pentru categoriile sociale cărora le aparţin:
a) un pensionar ce are o pensie fixă de 75.000 u.m. în anul x şi 85.000 în anul y
b) o persoană ce constituie un depozit în valoare de 150.000 u.m. la începutul anului
x şi are o dobândă de 25% în anul x şi 30% în anul y
c) un salariat, ţinând cont de următoarea dinamică a salariului: 100.000 u.m. până în
luna martie a anului x; 125.000 u.m. până în luna martie a anului y; 150.000 u.m.
până la sfârşitul anului y
d) o mamă cu un copil ce primeşte o alocaţie de 15.000 u.m. în anul x şi de 17.500
u.m. în anul y
 TEXTE DE COMENTAT

“Inflaţia este nocivă (în special atunci când nu este aşteptată) deoarece distorsionează
funcţionarea sistemului de preţuri, creează o redistribuire arbitrară de la debitori la
creditori, incită mai curând la speculaţii şi mai puţin la desfăşurarea unei activităţi de
investiţii productive şi este, de obicei, costisitor şi dificil de eliminat.”(R.G. Lipsey;
K.A. Chrystal – Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 856”)

“Dacă veţi întreba diferite persoane de ce inflaţia este o problemă socială, ele vă vor
răspunde probabil că inflaţia le sărăceşte: “În fiecare an, şeful meu îmi măreşte salariul,
dar preţurile cresc mai mult decât îmi creşte mie venitul.” Presupunerea implicită a
acestei afirmaţii este că acolo unde nu avem inflaţie, pentru o aceeaşi creştere de venituri,
vom fi capabili să cumpărăm mai multe bunuri.” (N.Gregory Mankiw,
Macroeconomics, Worth Publishers, Harvard University, 1994, p. 166)

“Toate ţările au cunoscut, în istoria lor, perioade de inflaţie. În anumite epoci, preţurile,
în ansamblul lor, s-au menţinut aproape stabile. În alte epoci, însă, oamenii au asistat
neputincioşi la înălţarea unor adevărate valuri de inflaţie. Pentru a se menţine nivelul
consumului, au fost necesari mai mulţi bani. Or, efectele de antrenare reciprocă ale unor
asemenea procese s-au concretizat în aceea că preţurile mărfurilor au crescut, iar banii şi-
au pierdut puterea lor de cumpărare. În publicaţia Miroir des Francais, apărută la Nancy
în 1581, se găseşte această descriere metaforică a inflaţiei secolului al XVI-lea:
Dezordinea dezordinilor afectează aşa de mult toate bunurile de consum încât, dacă
bunurile nu vor fi ameliorate şi resorbite, există temerea că într-un timp scurt va fi nevoie
de o masă monetară în circulaţie , în aur şi argint, egală cu greutatea unui om, pentru ca
acesta să-şi poată cumpăra cele necesare traiului. În toate epocile, inflaţia a fost percepută
ca dezordinea dezordinilor din economie. Căci, aceasta atinge (atacă) moneda, care
măsoară valoarea tuturor lucrurilor.”(Michel Didier-Economia:regulile jocului, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1993)

“Este larg admisă ideea că inflaţia este un fenomen inevitabil într-o ţară care caută să
forţeze ritmul dezvoltării sale. Argumentarea se construieşte în jurul unei idei: o ţară care
caută să accelereze dezvoltarea exercită o presiune puternică asupra resurselor
disponibile. Aceasta semnifică o sporire a cererii, care nu se poate întâlni decât cu o
creştere a preţurilor. Totuşi, o astfel de argumentare confundă mărimile (indicatorii
agregaţi) reale cu cele monetare. Presiunea exercitată asupra resurselor în interesul
progresului dezvoltării afectează preţurile relative. Ea tinde să facă să apară o ridicare
mai puternică a preţurilor acelor bunuri care sunt foarte cerute în acea perioadă,
comparativ cu altele mai puţin cerute. Totul depinde de maniera în care sunt asigurate
resursele reale care sunt folosite în cursul dezvoltării. Dacă guvernul obţine aceste
resurse, recurgând, de pildă, la impuneri şi la împrumuturi publice, fără a afecta
economiile particularilor, transformabile în investiţii, atunci nici o presiune nu se va
exercita asupra cererii de monedă. Dar, dacă pentru a se obţine un surplus de resurse, se
utilizează rotativa de tipărire a biletelor de bancă sau o altă versiune modernă şi mai
rafinată, atunci, bineînţeles, tendinţa spre inflaţie şi spre creşterea preţurilor nu va întârzia
să apară. Punctul de vedere conform căruia dezvoltarea antrenează inevitabil inflaţia este
deci eronat şi provine din confuzia între mărimile reale şi mărimile
monetare.”(M.Friedman, Inflation et systems monetaires, Paris, Cahman-Levy,
1976,p.79-80).
 TITLURI DE REFERATE SI DE LUCRARI COMPLEXE

. Cauzele inflaţiei în România

. Politica bugetară adecvată pentru relansarea creşterii economice în condiţii

inflaţioniste.

. Influenţa inflaţiei şi politicii fiscale

. Influenţa inflaţiei asupra dinamicii veniturilor în România

 BIBLIOGRAFIE

Anderton, Alain Economics, Oxford, Causeway Press Limited, 1995

Bezbakh, Pierre Inflaţie, dezinflaţie, deflaţie, Editura Humanitas, Bucureşti,

1992

Crozet, Yves Inflation ou déflation? Actualité d’un dilemme, Editions

Nathan, 1995

Didier, Michel Economie. Regulile jocului, Editura Humanitas, 1994

Dornbusch, R.; Macroeconomie, Editura Sedona, Timişoara, 1998

Fischer, S.

Friedman, Milton Inflation et systèmes monetaires, Calman-Levy, Paris, 1976

Keynes, J. Maynard Teoria generală a ocupării, a dobânzii şi a banilor, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1970

Lipsey, Richard şi Economie pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Chrystal, K. Alec

Mankiw, N. Gregory Macroeconomics, Worth Publishers, Harvard University, 1994

Taşnadi Al., Doltu Monetarismul, Editura Economică, Bucureşti, 1996

Claudiu

Moroianu, Nicolae Inflaţia. Abordare teoretică, Editura Agora, Călăraşi, 2003

*** World Development Indicators, The World Bank, 1999

Colectivul Catedrei Economie, Ediţia a VI-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003
de Economie şi
Politici Economice

Colectivul Catedrei Economie-Aplicaţii, Ediţia a IV-a, Editura Economică,

de Economie şi Bucureşti, 2003
Politici Economice

Colectivul Catedrei Dicţionar de Economie, Ediţia a II-a, Editura Economică,

de Economie şi Bucureşti, 2003
Politici Economice
 RASPUNSURI
Capitolul 20 Inflaţia

Adevărat (A) sau Fals (F)

1. A; 2. A; 3. F; 4. A; 5. A; 6. F; 7. A; 8. A; 9. F; 10. A;

Grile, probleme
1. Ip1-10= 200%; Ri=101/2;
2. e; 3. b;
4. 1,79; 5. Folosim una din formulele IGP=ΣQ0P0/ΣQ0P1 sau IGP=Σζ•IPx unde ζ-ponderea
în consum pentru un bun şi IPx-indicele preţului aceluiaşi bun
IGP=110,25%
6. PIB real =PIB nominal/indicele preţurilor;
7.-; 8. b; 9. e; 10. b; 11. b; 12. d; 13. b; 14. b; 15. b; 16. c deoarece nivelul oricărui
indicator în perioada de bază este 100%;
19. d;
20. Calculăm indicele preţurilor pentru fiecare bun. Folosim formula IGP=Σζ•IPx;
IGP=129%; Ri = 29%.
21. Indexarea este de 16,1% deci cu 116,1%
22. 938; 23. 1047,6;