Program de dezvoltare raţional-emotivă şi comportamentală

Activitatea 1
Eu mă simt aşa,
Tu te simţi altfel
Obiectiv:
 Să înveţe că oamenii reacţionează diferit la acelaşi eveniment.

Materiale:
 Cinci carduri 3x5 cm, un creion şi 12 jetoane pentru fiecare elev
 Un joc „Eu mă simt aşa, tu te simţi altfel!” pentru fiecare elev
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Distribuim cardurile (5 pentru fiecare elev). Cerem elevilor să se gândească la 5 situaţii care
le-au provocat emoţii în ultima săptămână şi le oferim exemple. Cerem elevilor să scrie câte o
situaţie diferită pe fiecare card şi, pe spatele cardului, să scrie cum s-au simţit în acea situaţie.
2. Colecţionăm cardurile completate şi distribuim jocurile „Eu mă simt aşa, tu te simţi altfel!” şi
jetoanele.
3. Cerem doi voluntari – unul să citească cu voce tare şi unul să înregistreze. Primul amestecă
cardurile şi lasă timp jucătorilor să plaseze jetoanele pe cuvintele ce descriu emoţiile pe care ei
le-ar simţi în situaţia respectivă. Cel care înregistrează notează emoţiile primului elev, iar alţii 5
sunt rugaţi să spună emoţiile lor. Această procedură se înregistrează până când cineva are
„bingo”. Jocul continuă până altcineva are „bingo”.
4. După 15 -20 minute de joc, ne oprim şi discutăm „Întrebări de Conţinut şi Personalizare”.
Activitate de follow-up:
Cerem elevilor să scrie esee despre ocaziile în care emoţiile lor au diferite de ale celorlalţi
şi despre rezultatele acestor emoţii diferite pentru aceeaşi situaţie.
 Activitatea 2
Modificarea emoţiilor
Obiective:
 Să înveţe că emoţiile se pot modifica.
 Să înveţe cum să-şi modifice emoţiile prin modificarea gândurilor.
Materiale:
 Hârtie şi creioane pentru fiecare elev
 Câte o fişă de lucru „Modificarea emoţiilor” pentru fiecare elev
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Începem activitatea interogând elevii despre posibilitatea de a-şi controla emoţiile, dacă alţi
oameni îşi pot controla modul în care se simt, despre situaţiile în care trăiesc diferite emoţii şi
despre modificarea emoţiilor dacă lucrează la asta.
2. Discutarea posibilităţii de schimbare a emoţiilor în anumite limite, asocierea emoţiilor cu
evenimente, realizarea analizei gând-emoţie-comportament. Elevii au oportunitatea de a
împărtăşi cu ceilalţi evenimentele, gândurile şi emoţiile.
3.Distribuirea, completarea şi discutarea fişei de lucru „Modificarea emoţiilor”. Importantă este
identificarea grupurilor de gânduri asociate acelei emoţii.
4.Discutarea faptului că schimbarea emoţiilor se realizează prin schimbarea gândurilor prin
realizarea paşilor specifici: identificarea emoţiei negative ce urmează a fi schimbată,
identificarea gândurilor, găsirea dovezilor, motivelor pentru schimbarea gândurilor, identificarea
modalităţilor de a privi lucrurile altfel.
5. Discutarea procesului şi exemplificarea prin exerciţiu propriu.
6. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Cerem elevilor să-şi înregistreze emoţiile timp de două zile. Discutăm cu ei despre
modalităţile de a-şi modifica emoţiile prin modificarea gândurilor.
 Activitatea 3
A fi un prieten mai bun

Obiective:
 Să dezvolte abilităţi de a iniţia şi a menţine relaţii de prietenie.
 Să distingă între caracteristicile negative şi pozitive ale prietenilor.
Materiale:
 O tablă de scris
 O pungă de hârtie, un marker, o foarfecă şi 2 coli de hârtie pentru fiecare elev
 5-6 carduri si câte un fir de aţă pentru fiecare elev
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Pe foaia de hârtie primită fiecare elev scrie numele unui prieten şi câteva caracteristici şi
comportamente ce îl fac un prieten bun. Acelaşi lucru îl fac şi pentru prietenii cu care nu se
înţeleg bine. Caracteristicile se adună în 2 coloane pe tablă pe măsură ce împărtăşesc cele scrise
de ei.
2. Discutăm cu elevii despre faptul că nu îi putem controla pe cei din jurul nostru, nu le
controlăm comportamentul şi nu îi putem face să fie prieteni cu noi, dar ne putem controla
propriul comportament şi asta îi face pe alţii să-şi dorească să fie prieteni cu noi. Elevii primesc
pungi, markere şi foi. Pe exteriorul pungilor scriu propriile caracteristici ca prieteni, iar în
interior, pe fâşiile din foaia primită scriu caracteristicile negative şi le pun în pungă.
3. În grupe de 4 îşi împărtăşesc ceea ce au scris în pungă, ei putând decide dacă vor vorbi sau nu
despre ce au scris. Dacă grupul ecte coeziv se pot oferi feedback-uri.
4. Se întorc în grupul mare şi se adaugă pe tablă alte caracteristici.
5. Elevii vor reflecta asupra a ce au scris în interiorul pungii şi a modalităţii de a schimba acele
caracteristici. Se vor identifica şi alte caracteristici ce ar putea fi schimbate.
6. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Cerem elevilor să construiască brăţări ale prieteniei utilizând carduri ataşate cu aţă. Pe o
parte a cardurilor sunt scrise caracteristici pozitive pe care ei consideră că le au iar pe
cealaltă parte caracteristici negative ce pot fi schimbate.
 Activitatea 4
Punctul de fierbere
Obiective:
 Să înţeleagă cum îşi exprimă furia.
 Să înveţe modalităţi eficiente de a controla şi/sau exprima furia.
Materiale:
 Chestionar „Punctele de fierbere” şi creion pentru fiecare elev.
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Exemplificarea, discutarea sau jocuri de rol cu situaţii încărcate emoţional. Explicăm elevilor
că aceste activităţi îi ajută să înţeleagă mai bine cum experimentează furia şi cum o pot controla
şi/sau exprima eficient.
2. Elevii primesc chestionarul şi răspund la primele 5 întrebări.
3. Împărţiţi în grupe de câte 3 discută răspunsurile la întrebări.
4. Câte un elev din fiecare triadă se mută în altă grupă, se completează restul întrebărilor şi se
discută în noile grupuri şi fiecare elev notează răspunsurile.
5. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Cerem elevilor să completeze fişe despre momentele în care se înfurie, despre ce le
declanşează furia, ce fac în privinţa furiei şi ce alte strategii ar putea fi eficiente dacă cele
folosite de ei nu au fost eficiente. Experienţele se împărtăşesc cu grupul.

Activitatea 5
Presiunea prietenilor

Obiective:
 Să recunoască puterea influenţei prietenilor.
 Să distingă între presiunea pozitivă şi presiunea negativă.
Materiale:
 O tablă de scris
  O copie din povestirea – „Presiunea prietenilor” şi creion pentru fiecare elev
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Notăm pe tablă termenul „presiunea prietenilor” şi angajăm elevii într-o discuţie despre
aspectele pozitive, negative sau ambele.
2. Distribuim câte o copie a povestirii „Presiunea prietenilor”, elevii citesc textul şi se gândesc la
propriile experienţe.
3. Joc de rol din experienţele proprii dacă grupul este coeziv.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Invităm elevii să scrie povestiri despre propriile experienţe cu presiunea prietenilor şi să
scrie dacă ei consideră că maniera în care i-au făcut faţă a fost pozitivă sau negativă.

Activitatea 6
Gândire raţională
Obiective:
 Să dezvolte abilităţi de gândire raţională pentru a facilita rezolvarea eficientă de
probleme.
 Să dezvolte abilităţi mai eficiente de rezolvare de probleme.
Materiale:
 Două perechi de ochelari: una cu lentile galbene şi una cu lentile negre.
 Două carduri cu mesajele
„Dacă porţi ocheleri negri, ai o perspectivă negativă asupra lucrurilor. Nu ai chef să mergi la
petrecerea asta; va fi stupid şi plictisitor şi nimeni nu va vorbi cu tine şi nu te vor băga în seamă.
Tu prevezi că te vei simţi cel mai rău posibil.”
„Dacă porţi ochelari galbeni, ai o perspectivă pozitivă. De abia aştepţi să mergi la petrecere şi
crezi că va fi cea mai tare petrecere la care ai fost până acum. Nu ştii ce vei face toată noaptea
dar, orice ar fi , sigur îţi va plăcea. Prevezi că va fi o ocazie fabuloasă pentru petrecere.”
 Un poster pe care sunt printate următoarele:
„Vedere în tunel – a vedea doar o parte îngustă a lucrurilor”
„Suprageneralizare/catastrofare – a exagera proporţia lucrurilor, a face din ţânţar armăsar, a
presupune că se vor întâmpla cele mai rele lucruri”
„Auto-evaluare globală negativă – a avea o părere negativă asupra propriei persoane şi a-ţi
asuma vina pentru orice, fără a fi obiectiv”
„Citirea minţii – a presupune că ştii ce gândeşte altă persoană fără a verifica”
 O copie din fişa „Gândire raţională” şi creion pentru fiecare elev.
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Doi voluntari primesc fiecare câte un card şi ochelarii corespunzători. Ceilalţi elevi ascultă
perspectiva celor doi elevi asupra petrecerii. Discutăm diferenţele dintre cele două tipuri de
lentile şi exemplificăm cu exemple personale. Cerem elevilor să spună care au fost influenţele
perspectivei asupra rezultatului.
2. Prezentăm posterul cu definiţii şi termeni şi discutăm semnificaţia acestora. Explicăm faptul
că atunci când oamenii au emoţii puternice, utilizează adesea o modalitate iraţională de a gândi.
Cerem elevilor să dea exemple legate de astfel de patternuri de gândire şi discutăm impactul
acestora asupra rezolvării problemelor.
3. Fiecare elev primeşte o copie a fişei „Raţionament raţional”. Elevii lucrează în perechi apoi
împărtăşesc răspunsurile altei perechi.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
 Cerem elevilor să scrie scurte rapoarte, în care să înlocuiască patternurile de gândire
iraţională cu unele raţionale, despre modul în care acest lucru le afectează abilitatea de a
rezolva probleme sau de a se înţelege cu ceilalţi.

Activitatea 7
Ca un YO-YO

Obiective:
 Să înţeleagă suişurile şi coborâşurile emoţionale.
 Să identifice strategii pentru a face faţă acestor suişuri şi coborâşuri.
Materiale:
  O tablă de scris
 Un yo-yo
 Copii din rubrica de revistă „Răspundem la scrisori”
 O copie a scrisorii „Ca un YO-YO”, hărtie şi creion pentru fiecare elev
Durata: 50 min.
Procedură:
1. La începutul activităţii invităm elevii să se joace cu un yo-yo şi discutăm despre patternul sus-
jos al jucăriei. Explicăm că în timpul adolescenţei emoţiile au adesea un pattern asemănător. Îi
invităm să dea exemple.
2. Fiecare elev citeşte scrisoarea „Ca un YO-YO”.
3. În grupe de câte trei elevii discută părerile despre scrisoare şi colaborează pentru a scrie
răspunsuri la rubrica „Răspundem la scrisori”. Ei vor scrie sfaturi pentru a ajuta un adolescent
frustrat să facă faţă modificărilor dispoziţiei şi îşi vor descrie propriile experienţe de acest gen.
4. La finalul activităţii se vor uni triadele, vor forma grupuri de câte şase elevi şi vor discuta
despre ceea ce au scris.
5. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Încurajăm elevii să ţină un jurnal pentru a putea fi mai conştienţi de suişurile şi
coborâşurile lor emoţionale. Îi invităm să folosească unele din sugestiile identificate în
această activitate.

Activitatea 8
Rezistenţa la presiunea prietenilor

Obiective:
 Să identifice exemple pozitive şi negative de presiune a grupului.
 Să identifice consecinţele cedării la presiunea grupului.
 Să identifice modalităţi de a rezista la presiunea prietenilor.
Materiale:
 O copie a fişei „Rezistenţa la presiunea prietenilor”, hârtie şi creione
 Foi de poster, marker şi o rolă de bandă izolantă
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Discutăm despre presiunea prietenilor, exemple pozitive şi negative, modalităţi de a rezista
presiunii, consecinţe ale cedării presiunii prietenilor.
2. Cerem elevilor să găsească două exemple, unul de cedare la presiunea negativă a prietenilor şi
o alta de cedare la presiunea pozitivă a lor. Le cerem să descrie pe scurt, în scris, indicând
consecinţele. Vor împărtăşi aceste exemple.
3. Elevii completează fişa „Rezistenţa la presiunea prietenilor”.
4. În grupuri de câte patru elevii îşi împărtăşesc răspunsurile. Fiecare grup identifică două
modalităţi de a face faţă presiunii grupului la adolescenţă. Strategiile sunt scrise pe poster şi
afişate.
5. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Invităm un grup de elevi mai mari care au rezistat presiunii grupului de prieteni, să vină
să discute despre cum au reuşit să facă acest lucru.

Activitatea 9
Ce este important pentru mine

Obiective:
 Să-şi clarifice valorile şi obiectivele.
Materiale:
 O copie a fişei de ierarhizare „Ce este important pentru mine?” şi creioane
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Solicităm elevilor să dea exemple de lucruri pe care le valorizează şi de convingeri importante
pe care le au. Punctăm faptul că în adolescenţă aceste convingeri şi valori sunt puse uneori la
încercare de presiunea prietenilor, dorinţa de a experimenta şi de a se opune părinţilor sau
adulţilor. Scopul este de a-i ajuta să-şi clarifice aceste valori şi convingeri.
2. Elevii primesc şi completează o fişă de ierarhizare „Ce este important pentru mine?”.
3. Pe grupe discută ierarhiile realizate.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Cerem elevilor să construiască o listă proprie cu itemi adiţionali care sunt importanţi
pentru ei. Prezintă listele în grup unde se discută despre ierarhia acestora.

Activitatea 10
Managementul emoţiilor

Obiective:
 Să identifice strategii eficiente pentru managementul emoţiilor.
 Să distingă între strategii sănătoase şi nesănătoase de management a emoţiilor.
Materiale:
 Hârtie, creioane, foaie de poster şi un marker pentru fiecare grup de patru elevi
 O rolă de bandă izolantă
 O fişă de sortare „Managementul emoţiilor” şi un plic cu carduri de joc „Managementul
emoţiilor” pentru fiecare grup.
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Discutăm despre faptul că modificările stărilor emoţionale din adolescenţă se datorează
modificărilor hormonale care au loc în organism. Fiind copleşiţi şi descurajaţi pot ajunge adesea
să-şi exprime emoţiile în modalităţi nesănătoase. De aceea este important să înveţe să realizeze
managementul emoţiilor.
2. În grupe de câte patru, elevii notează pe poster ce fac ei pentru a-şi controla emoţiile. Ideile
sunt împărtăşite în grup, iar posterele cu idei afişate.
3. Fiecare grup va primi o fişă de sortare „Managementul emoţiilor” şi un plic cu carduri de joc
„Managementul emoţiilor”. Cardurile din plic vor fi citite şi sortate apoi pe fişa de lucru.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
După câteva zile iniţiem o discuţie pentru a vedea care dintre idei le încearcă şi care par
să funcţioneze cel mai bine pentru ei.
 Activitatea 11
Caruselul emoţiilor

Obiective:
 Să înţeleagă suişurile şi coborâşurile emoţiilor care sunt caracteristice adolescenţei
Materiale:
 O copie a povestirii „Caruselul emoţiilor”, hârtie şi creioane.
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Incepem activitatea printr-un brainstorming utilizând cuvântul carusel. Discutăm despre faptul
că unii oameni aseamănă adolescenţa cu un carusel datorită suişurilor şi coborâşurilor emoţionale
care caracterizează acesată perioadă de dezvoltare.
2. Fiecare elev primeşte o copie a povestirii „Caruselul emoţiilor” pe care o citeşte.
3. Elevii răspund le întrebările de la sfârşit.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Invităm elevii să scrie despre aceste schimbări emoţionale şi despre cum încearcă să facă
faţă. Le oferim posibilitatea de a împărtăşi experienţele în grupuri mici.

Activitatea 12
Furia este...

Obiective:
 Să înveţe mai multe despre furie şi despre originea acesteia.
 Să înveţe modalităţi eficiente de a-i face faţă.
Materiale:
 O tablă de scris
 O copie a fişei de lucru „Furia este...” pentru fiecare elev
 O copie a poeziei „Furia este...” pentru fiecare elev
 Creioane
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Discutăm despre faptul că furia este o emoţie frecventă la adolescenţi, deşi mulţi şi-o exprimă
în modalităţi inadecvate. Elevii primesc fişe de lucru „Furia este...” , îşi exprimă
acordul/dezacordul pentru fiecare item şi discută în perechi.
2. Citesc poezia „Furia este...” şi notează un comentariu la sfârşitul paginii. Se discută în grup
despre aceste comentarii.
3. În perechi elevii fac brainstorming pentru a găsi modalităţi de a face faţă furiei. Se împărtăşesc
răspunsurile cu grupul mare şi se notează răspunsurile pe tablă.
4. Se discută despre faptul că furia este o emoţie puternică şi uneori scapă de sub control. Rugăm
elevii să facă comentarii asupra unei perspective a furiei şi anume că lucrurile trebuie să stea într-
un anumit fel şi a consecinţelor care decurg de aici.
5. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Solicităm elevilor să scrie propriile poezii despre furie.

Activitatea 13
Certuri cu prietenii

Obiective:
 Să identifice motivele pentru care se ceartă cu preietenii.
 Să dezvolte abilităţi de a face faţă problemelor cu prietenii.
Materiale:
 Hârtie şi creioane pentru fiecare elev
 O rolă de bandă izolantă, un marker şi câteva foi de poster pentru fiecare grup de patru
elevi
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Fiecare elev scrie trei cuvinte pe care le-ar folosi pentru a descrie un prieten. Se discută cu
grupul, apoi elevii vor scrie cel puţin cinci motive pentru care prietenii se ceartă.
2. Se formează grupe de câte patru şi primesc postere, bandă şi markere. În fiecare grup se
negociază motivele personale şi se realizează o ierarhie colectivă. Se discută şi se notează cele
mai bune modalităţi de a face faţă problemelor cu prietenii.
3. Grupurile prezintă pe rând aspectele identificate. Posterele se afişează.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Cerem elevilor să selecteze şi să implementeze una din ideile prezentate. Într-o întâlnire
ulterioară se discută despre cum a funcţionat acest lucru.

Activitatea 14
Feedback din partea prietenilor
Obiective:
 Să identifice diferite stiluri de a oferi şi de aprimi feedback.
 Să îşi dezvolte abilităţile de a oferi şi de a primi feedback
Materiale:
 Chestionarul „Feedback din partea prietenilor” , fişa „Feedback din partea prietenilor” şi
situaţiile „Feedback din partea prietenilor” pentru fiecare elev
 Creioane
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Cerem elevilor să definească termenul feedback (un proces prin care oamenii oferă şi primesc
informaţii despre comportament şi atitudini). Discutăm despre modalităţi de a primi şi oferi
feedback, dar şi despre consecinţe.
2. Elevii primesc chestionarul „Feedback din partea prietenilor”, îl completează şi împărtăşesc
răspunsurile în perechi. Elevii primesc şi completează fişa „Fedback din partea prietenilor”.
3. Elevii primesc situaţiile „Feedback din partea prietenilor”, sunt împărţiţi în triade. Fiecare elev
are un rol: transmiţător, receptor şi observator. Începând cu situaţia 1 , cerem transmiţătorilor să
ofere feedback receptorilor, practicând ceea ce au învăţat în fişa informativă.Cerem
observatorilor să noteze cum a fost oferit şi primit feedback-ul şi să le spună colegilor ce a notat..
Apoi îşi schimbă rolurile şi se repetă procesul utilizând situaţiile următoare. După ce fiecare
participant a avut toate rolurile, discutăm experienţa şi comparăm comentariile cu informaţia din
fişa informativă.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Solicităm elevilor să lucreze în grupuri mici pentru a scrie situaţii similare celor din fişa
cu situaţii. Strângem situaţiile şi cerem elevilor , împărţiţi în triade, să reia rolurile de
transmiţător, receptor şi observator. Cerem elevilor să practice oferirea şi primirea de
feedback-uri.

Activitatea 15
Modificarea emoţiilor

Obiective:
 Să identifice modalităţi specifice de a modifica emoţii negative.
Materiale:
 Fişă de lucru „Modificarea emoţiilor” şi creioane
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Începem discuţia de la afirmaţia că adolescenţii sunt copleşiţi cu uşurinţă de frecvenţa şi
intensitatea emoţiilor negative. Pentru e împiedica aceste emoţii să le domine viaţa este
important să identifice modalităţi eficiente de a le face faţă.
2. Distribuim fişa „Modificarea emoţiilor”, elevii o citesc şi se discută pe baza fişei.
3. Se completează exemplele de le sfârşitul fişei şi se discută răspunsurile cu un partener.
4. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Solicităm elevilor să-şi monitorizeze emoţiile şi sentimentele câteva zile apoi să
împărtăşească exemple de credinţe iraţionale şi/sau efectele încercărilor lor de a le
disputa.
 Activitatea 16
Ajută-te să fii fericit

Obiective:
 Să identifice legătura dintre emoţii şi gânduri.
 Să identifice modalităţi prin care să schimbe emoţiile negative în emoţii pozitive.
Materiale:
 Tablă de scris
 O copie a fişei cu informaţii „Ajută-te să fii fericit” pentru fiecare elev
 O foaie de poster şi un marker pentru fiecare grup de patru elevi
Durata: 50 min.
Procedură:
1. Începem activitatea cu o discuţie despre faptul că în adolescenţă emoţiile negative par adesea a
fi predominante faţă de cele pozitive. Se poate crede că emoţiile negative, care sunt dureroase, nu
se vor sfârşi niciodată. Cerem elevilor să discute aceste aspecte şi să identifice modalităţi de a
„se ajuta să fie fericiţi”.
2. Scriem pe tablă afirmaţia: „O persoană fericită este o persoană cu un anumit set de atitudini, şi
nu cu un anumit set de cicumstanţe.”
3. Elevii împărţiţi în grupe de patru discută afirmaţia, iar la final împărtăşesc reacţiile cu toată
clasa.
4. Distribuim un poster, un marker, o fişă „Ajută-te să fii fericit” pentru fiecare elev şi le cerem
să citească şi să reacţioneze la ceea ce citesc. Vor genera propriile lor devize care să reflecte
gândurile lor despre ce înseamnă fericirea şi despre modul în care cineva o poate găsi. Devizele
sunt scrise pe postere, discutate şi afişate.
5. „Întrebări de conţinut şi personalizare”
Activitate de follow-up:
Invităm elevii să realizeze postere sau diferite materiale care să reflecte atitudinile şi
credinţele lor despre fericire. Acestea pot fi împărtăşite elevilor din şcoală.
 ANEXA 2

Test pentru inteligenţa emoţională

(adaptat de Mihaela Roco după varianta pentru adulţi)

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacţia ta la următoarele scenarii. Răspunde pe baza a
ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum trebuie să fie răspunsul.
1. Imaginează-ţi că te afli la ora de curs şi dintr-o dată pământul începe să se cutremure foarte
puternic, cu un zgomot înspăimântător. Ce faci?
a) Continui să stai liniştit în bancă şi să citeşti lecţia din manual, dând puţină atenţie
evenimentului, aşteptând ca acesta să înceteze curând;
b) Devii plin de grijă faţă de pericol urmărind profesorul şi asculţi cu atenţie instrucţiunile
date de acesta;
c) Câte puţin din a. şi din b.;
d) N-am observat nimic.
2. Eşti în curtea şcolii în timpul recreaţiei. Unul dintrea colegii tăi nu este acceptat în grupul (
celorlalţi şi începe să plângă. Ce faci ?
a) Nu te bagi, îl laşi în pace;
b) Vorbeşti cu el şi încerci să-l ajuţi pe coleg;
c) Te duci la el (ea) şi îi spui să nu mai plângă;
d) Îi dai ceva care să-l facă să uite.
3. Imaginează-ţi că te afli în mijlocul ultimului semestru şi speri să obţii un premiu, dar ai
descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât cea la care te aşteptai. Ce faci?
a) Îţi faci un plan special pentru a îmbunătăţi nota, hotărându-te cum să-ţi urmezi planul;
b) Te hotărăşti să înveţi mai bine anul următor;
c) Îţi spui că nu te interesează materia respectivă şi te concentrezi asupra altor discipline unde
notele tale sunt şi pot fi mai mari;
d) Mergi la profesor şi încerci să discuţi cu el în scopul obţinerii unei note mai bune;
4. Consideră că în lipsa profesorului eşti elevul responsabil cu disciplina în clasă. În urma unor
acte de disciplină zece elevi au fost deja avertizaţi cu scăderea notei la purtare şi eşti descurajat
din cauza acestei situaţii. Ce faci?
 a) Notezi numărul elevilor indisciplinaţi şi predai lista profesorului a doua zi;
b) Consideri că nu-ţi poţi asuma această responsabilitate;
c) Încerci să discuţi cu elevii propunând soluţii pentru păstrarea disciplinei şi pentru
îndreptarea situaţiei create;
d) Doreşti să fii responsabil cu altceva.
5. Eşti anunţat că de mâine o să aveţi un nou coleg rrom. Surprinzi pe cineva spunând cuvinte
urâte şi răutăcioase la adresa lui. Ce faci?
a) Nu-l iei în seamă considerând că este doar o glumă;
b) Îl chemi afară pe colegul răutăcios şi îl cerţi pentru fapta făcută;
c) Îi vorbeşti în prezenţa celorlalţi spunând că asemenea fapte sunt nepotrivite sau nu vor fi
acceptate în clasa voastră;
d) Îţi sfătuieşti colegul să fie bun şi îngăduitor cu toţi colegii.
6. Te afli în recreaţia mare şi încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriate pe un alt coleg care i-
a pus piedică pe hol, riscând astfel să-i fractureze braţul. Ce faci?
a) Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o glumă;
b) Îi povesteşti o întâmplare hazlie şi încerci să-l distrezi;
c) Îi dai dreptate considerând, asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în spectacol;
d) Îi spui că ţi s-a întâmplat şi ţie ceva asemănător şi că te-ai simţit la fel de furios, dar după
aceea ţi-ai dat seama că cel vinovat putea la rândul său să cadă şi săţşi spargă capul.
7. Tu şi prietenul tău cel mai bun vă certaţi şi aproape că aţi ajuns să vă luaţi la bătaie. Care este
cel mai bun lucru de făcut?
a) Faceţi o pauză de douăzeci de minute şi apoi încercaţi să discutaţi din nou;
b) Te opreşti din ceartă şi taci;
c) Spui că-ţi pare rău şi îi ceri şi prietenului tău să-şi ceară scuze;
d) Vă opriţi puţin pentru a vă linişti şi apoi fiecare pe rând spune ceea ce gândeşte despre
problemă.
8. La sfârşit de an şcolar se organizează o serbare. Închipuie-ţi că tu eşti conducătorul unui grup
de elevi şi vreţi să compuneţi o scenă hazlie. Cum faci?
a) Îţi faci un orar şi acorzi timp pentru fiecare amănunt;
b) Propui să vă întâlniţi după ore şi să vă cunoaşteţi mai bine;
c) Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei;
 d) Vă strânge-ţi toţi în grup şi tu îi incurajezi pe ceilalţi să propună diverse variante.
9. Îmaginează-ţi că ai un frate de 3 ani care întotdeauna a fost foarte timid şi puţin înfricoşat de
locurile şi oamenii străini. Ce atitudine ai faţă de el?
a) Accepţi că are un comportament timid şi cauţi să-l protejezi de situaţii care pot să-l
tulbure;
b) Îl prezinţi unui medic cerându-i un sfat;
c) Îl duci cu bună ştiinţă în faţa oamenilor străini şi în locuri necunoscute astfel încât să-şi
poată înfrânge frica;
d) Faci cu el o serie permenentă de jocuri şi competiţii uşor de realizat care îl vor învăţa că
poate intra în legătură cu oamenii şi poate umbla prin locuri noi.
10. Imaginează-ţi că-ţi place foarte mult desenul. Începi să te pregăteşti pentru a desena în timpul
tău liber. Cum faci?
a) Te limitezi să desenezi doar o dată pe zi;
b) Alegi subiecte de desen mai grele care să-ţi stimuleze imaginaţia;
c) Desenezi doar când ai chef;
d) Alegi subiecte de desenat pe care ştii să le faci.
 ANEXA 3

Chestionar de agresivitate (AQ)

Vă rog să evaluaţi cât de caracteristică este pentru voi fiecare dintre următoarele afirmaţii.
Înregistraţi răspunsurile dvs. în spaţiul din stânga a fiecărei afirmaţii/item folosind următoarea
scală de evaluare:
1 = foarte necaracteristic pentru mine
2 = oarecum necaracteristic pentru mine
3 = puţin characteristic pentru mine
4 = oarecum caracteristic pentru mine
5 = foarte caracteristic pentru mine

_____1. Rareori nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.

_____2. Le spun deschis prietenilor atunci când nu sunt de acord cu ei.
_____3. Mă aprind repede dar îmi trece la fel de repede.
_____4. Uneori gelozia nu-mi dă pace.
_____5. Dacă sunt provocat, s-ar putea să lovesc vreo persoană.
_____6. Adesea mă gândesc în situaţia de a mă contrazice cu lumea.
_____7.Când sunt frustrat, îmi manifest iritarea.
_____8. Când sunt nervos îmi pierd controlul.
_____9. Dacă cineva mă loveşte, il lovesc şi eu.
_____10. Dacă oamenii mă enervează, s-ar putea să le spun ceea ce cred despre ei.
_____11. Uneori mă simt ca un butoi cu pulbere gata să explodeze.
_____12. Rareori mă simt calm.
_____13. Sar la bătaie mai des decât majoritatea oamenilor.
_____14. Nu mă pot abţine să nu intru în dispută atunci când oamenii mă contrazic.
_____15. Unii dintre prietenii mei cred că sunt iute la mânie.
_____16. Mă întreb de ce sunt câteodată atât de înverşunat.
_____17. Dacă trebuie să recurg la violenţă pentru a-mi apăra drepturile, o voi face.
_____18. Prietenii mei spun că sunt cam certăreţ.
_____19. Câteodată îmi ies din sărite făra nici un motiv.
_____20. Ştiu că “prietenii” mă vorbesc pe la spate.
_____21. Sunt oameni care mă provoacă într-atât, încât ajungem la bătaie.
_____22. Am dificultăţi în a-mi controla temperamentul.
_____23. Sunt suspicios în ceea ce priveşte străinii prea drăguţi/prietenoşi.
_____24. Nu găsesc nici un motiv pentru a lovi o persoană.
_____25. Câteodată am senzaţia că oamenii râd de mine pe la spate.
_____26. Am ameninţat persoane cunoscute.
_____27. Atunci când oamenii sunt drăguţi, mă întreb ce vor.
_____28. Am fost atât de furios, încât am spart lucruri.
_____29. Sunt o fire calmă/echilibrată.