RELAŢII INTRE MULTIMI

1. EGALITATEA A=B
 Două mulţimi sunt egale dacă ele au aceleaşi elemente.
Scriem A=B
Spunem Mulţimea A este egala cu B.
(A egal cu B)
Exemplu Fie A = {1,2,3} A=B  Având în vedere ca mulţimile A şi B conţin
şi aceleaşi elemente, respectiv numerele 1, 2 şi
B={1,2,3}. 3 spunem că Mulţimea A este egală cu
mulţimea B sau A egal cu B.

2. INCLUZIUNEA A⊂B
 O mulţime este inclusă în altă mulţime dacă orice element din prima mulţime se
regăseşte in cea de-a doua mulţime.
Scriem A⊂B
Spunem Mulţimea A este inclusă în mulţimea B sau A inclus în B
Exemplu Fie A = {1,2} A⊂B  Având în vedere că toate elementele
şi mulţimii A se regăsesc în mulţimea B
B={1,2,3}. spunem că Mulţimea A este inclusă în
mulţimea B sau A inclus în B (Mai putem
spune : Mulţimea B include mulţimea
sau B include A.)

Reuniun

3. REUNIUNEA A⋃B
 Reuniunea unor mulţimi este o nouă mulţime în care se regăsesc toate elementele
din mulţimile reunite scrise o singură dată.
Scriem A⋃B={x|x∈A sau c∈B}
Spunem A reunit cu B este mulţimea alcătuită din elementele x cu proprietatea că x aparţine
lui A sau x aparţine lui B.
Exemplu Fie A={1,2,3} A⋃B={1,2,3}⋃{1,a,b,c} Reuniunea mulţimilor A şi B este
şi rezultă că mulţimea formată din elementele
B={1,a,b,c} A⋃B={1,2,3,a,b,c} 1,2,3,a,b şi c.
(A reunit cu B egal cu mulţimea formată
din elementele 1,2,3,a,b, şi c.)

4. INTERSECŢIA A⋂B
 Intersecţia unor mulţimi este o nouă mulţime în care se regăsesc toate elementele
comune din mulţimile supuse intersecţiei, scrise o singură dată.
Scriem A∩B={x|x∈A şi x∈B}
RELAŢII INTRE MULTIMI
Spunem A intersectat cu B este mulţimea alcătuită din elementele x cu proprietatea că x
aparţine lui A şi x aparţine lui B.
Exemplu Fie A={2,3,c} A∩B={2,3,c}∩{1,2,a,b,c} Intersecţia mulţimilor A şi B
şi rezultă că este mulţimea formată din
B={1,2,a,b,c}. A∩B={2,c}A elementele 2 şi c, comune
mulţimilor A şi B sau A
intersectat cu B egal cu
mulţimea formată din
elementele 2 şi c.

5. DIFERENŢA A\B
 Diferenţa a două mulţimi este o nouă mulţime alcătuită din elementele care se
găsesc în prima mulţime şi nu se găsesc în cea de -a doua mulţime.
Scriem A\B={x|x∊A şi x∉B}
Spunem A minus B este mulţimea alcătuită din elementele x cu proprietatea că x aparţine
lui A şi x nu aparţine lui B.
Exemplu A={1,2,3,c} şi A\B={1,2,3,c}\{1,2,a,b,c}={3} Diferenţa mulţimilor A şi
B={1,2,a,b,c} B este mulţimea formată
din elementul 3 care
aparţine mulţimii a şi nu
aparţine muţimii B.