1

AUDIT TERMOENERGETIC
Titular curs: Prof.dr.ing. Roxana PĂTRAŞCU
Aplicaţii: Ş.l.dr.ing. Ioan BITIR-ISTRATE

Seminar 1

Puterea calorifică - reprezintă numărul de unități de căldură degajate prin arderea completă a
unei unități de masă de combustibil în condițiile prevăzute de standarde. Unitatea de masă
poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal.

Puterea calorifică inferioară: nu ţine cont de energia termică ce este conţinută în vaporii de
apă prezenţi în gazele de ardere.

Puterea calorifică superioară: ţine cont de energia termică ce este conţinută în vaporii de
apă prezenţi în gazele de ardere.

Aplicaţia 1: să se determine randamentul real al unei centrale de apartament care

funcţionează cu condensaţie, utilizând gaz natural. Randamentul declarat este de 107%.

Explicaţie: Majoritatea vânzătorilor de centrale termice raportează energia termică disponibilă

în gazele de ardere la situaţia recuperării căldurii vaporilor de apă. În ceea ce priveşte căldură
conţinută în gazul natural, raportarea se face la puterea calorifică inferioară.

Calcul randament centrală fără condensaţie raportat la puterea calorifică inferioară:

kWh
Qint rare  PCI gn  B gn  Qint rare  10 3
 5m 3  Qint rare  50kWh
1Nm

Qiesire  Q gda  Qiesire  D gda  c p gda  t  Qiesire  45 kWh - valoare estimativă

Qiesire 45
 CT    CT    CT  0,9
Qint rare 50

Acest calcul este unul corect şi se referă la majoritatea centralelor de apartament care sunt
montate în România, echipamente fără condensaţie. Randamentul maximal de 90% este
posibil să fie atins în condiţii de funcţionare la sarcină maximă de durată.

Calcul randament centrală cu condensaţie conform firmelor care vând echipamente (raportat
la putere calorifică inferioară):
 2

kWh
Qint rare  PCI gn  B gn  Qint rare  10  5m 3  Qint rare  50kWh
1Nm 3

Qiesire  Q gda  QvaporiH 2O  Qiesire  D gda  c p gda  t  Dvapori  vapori  Qiesire  53,5kWh

Qiesire 53,5
 CT    CT    CT  1,07
Qint rare 50

Acest calcul este făcut de diviziile de marketing ale firmelor furnizoare de centrale termice
pentru a prezenta distorsionat avantajele echipamentelor cu condensaţie faţă de cele fără
condensaţie. În mod evident, este vorba de un calcul greşit, deoarece cele două forme de
energie nu sunt raportate la referinţe identice.

Calcul corect randament centrală cu condensaţie, raportat la puterea calorifică superioară:

kWh
Qint rare  PCS gn  B gn  Qint rare  11,1 3
 5m 3  Qint rare  55,5kWh
1Nm

Qiesire  Q gda  QvaporiH 2O  Qiesire  D gda  c p gda  t  Dvapori  vapori  Qiesire  53,5kWh

Qiesire 53,5
 CT    CT   CT  0,96
Qint rare 55,5

Concluzie: utilizarea condensaţiei duce la o creştere a randamentului centralei de la 90% până

la 96%. Toate valorile prezentate sunt considerate la o funcţionare la sarcină maximală a
centralelor termice pentru o durată de timp suficient de lungă pentru ca funcţionarea întregului
sistem să se stabilizeze.

Calcul randament centrală fără condensaţie raportat la puterea calorifică superioară:

kWh
Qint rare  PCS gn  Bgn  Qint rare  11,1 3
 5m 3  Qint rare  55,5kWh
1Nm
Qiesire  Q gda  Qiesire  D gda  c p gda  t  Qiesire  45 kWh - valoare estimativă

45
  CT   CT  0,81
Qiesire
 CT  
Qint rare 55,5
 3

Din păcate, la primirea facturii de gaze naturale din partea furnizorilor, se constată că puterea
calorifică luată în calcul pentru stabilirea cantităţii de energie primară consumată de o centrală
termică este PCS – puterea calorifică superioară. Acest fapt dezavantajează net centralele
termice care nu sunt dotate cu sisteme de condensaţie.

Conţinut de căldură al unui agent termic: reprezintă cantitatea de căldură conţinută într-o
substanţă purtătoare, care poate fi recuperată şi utilizată în scop tehnologic sau pentru încălziri
spaţii.

Cel mai utilizat agent termic este apa, deoarece se găseşte uşor în natură şi poate stoca o
cantitate mare de căldură, pentru fiecare unitate de masă.

Căldura specifică a apei la temperatura normală: 4,185 kJ/kgK.

Apă caldă: apa care se găseşte în stare lichidă şi are o temperatură inferioară valorii de
1000C.

Apă fierbinte: apa care se găseşte în stare lichidă şi are o temperatură superioară valorii de
1000C.

Abur: apa care se găseşte în stare gazoasă.

Căldura latentă de vaporizare: este cantitatea de căldură necesară pentru vaporizarea

completă a unităţii de masă de apă, aflată pe curba de saturaţie.

Valoarea căldurii latente de vaporizare pentru apă la diverse presiuni

Pres.(bar) 0,05 0,2 1 2 5 10 20 50 100 200
Temp. (0C) 32,9 60,1 99,6 120,2 151,8 179,9 212,4 263,9 311 601
λ (kJ/kg) 2423 2358 2258 2202 2108 2014 1890 1640 1318 601
 4

Figura 1 Diagrama temperatura + entropie pentru apă abur

Figura 2 Identificarea căldurii latente de vaporizare a apei la 1 bar şi 1000C

 5

4220

4210
c (J/kg K)
4200
calorie de 150C
4190

4180

4170
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
t ( C)

Figura 3 Variaţia căldurii specifice a apei cu temperatura

Aplicaţia 2: să se determine cantitatea de căldură recuperabilă dintr-o cantitate de abur saturat

uscat de 400 kg, aflat la temperatura de 1000C. Se consideră că temperatura finală până la care
se poate realiza răcirea este de 400C.

Rezolvare: Cantitatea de căldură recuperabilă este formată din căldura latentă de vaporizare,
respectiv din căldura ce se poate obţine prin răcirea apei calde între temperaturile 1000C şi
400C.

Q  Qvaporizare  Qracire  m    c100C  t100C  c 40  t 40 

 kJ kJ kJ 
Q  400kg   2250  4,195  100 0 C  4,180  40 0 C 
 kg kgK kg 

 kJ kJ 
Q  400kg   2250  252,3   1.000.920 kJ
 kg kg 

Concluzie: Cantitatea de căldură stocată în apă la presiunea de 1 bar este mult mai mare în
faza de vaporizare decât în faza lichidă.

Aplicaţia 3: să se determine cantitatea de apă care s-ar putea încălzi utilizând căldura
calculată la Aplicaţia 2, dacă se presupune că transferul de căldură se face cu pierderi de
aproximativ 10%. Temperaturile între care se încălzeşte apa sunt 150C, respectiv 700C.

Rezolvare: Cantitatea de căldură transferată va fi aproximativ 90% din ceea ce se poate

recupera, conform aplicaţiei 2.

Qtransferata  1.000 .920 kJ  0,9  900 .828 kJ

 6

Cantitatea de apă care se poate încălzi, între temperaturile date, se va calcula astfel:

Qtransferata 900828
Dapa    8.617kg
c70  t 70  c15  t15 4,185  70  4,187  15

Entalpia apei/aburului: conţinutul de energie termică al apei (sub formă lichidă sau gazoasă)
în oricare punct de pe diagrama p,T.

Conţinutul de căldură al unei cantităţi de abur:

kJ
Qabur  Dabur  H i  1.000kg  3.000  3.000.000kJ
kg

Aplicaţia 4: să se determine căldura cedată de o cantitate de 2 tone de abur care se destinde

între valorile de entalpie H1=3.400 kJ/kg şi H2=2.800 kJ/kg.

Rezolvare: Cantitatea de căldură se va calcula prin diferenţa valorilor de entalpie între cele
două puncte de evoluţie a aburului.

kJ
Qcedata abur  Dabur  ( H 1  H 2 )  2.000kg  (3.400  2.800)  1.200.000kJ
kg