Quiero Aprender Rumano 1-67 D

Quiero Aprender Rumano
Vreau să Învaț Româna
La Guía de Rumano en español
por:
David Martínez Montero QAR Temas 1-67d Septiembre 2017
©DMM 2007-2017 Vreau să invaț româna
QAR www.quieroaprenderrumano.blogspot.com www.facebook.com/quieroaprenderrumano Vreau să învaț româna
Quiero Aprender Rumano (QAR) es el método gratuito para aprender rumano con mayor número de frases y
vocabulario, enlaces útiles, y material complementario orientado a salvar las dificultades específicas de los que tienen
el español como primera o segunda lengua.
QAR es un método de autoestudio completo, progresivo, y exhaustivo, para estudiar rumano a su propio ritmo,
con ortografía actualizada, y sin el material obsoleto, incompleto, o desordenado de internet, o los documentos
universitarios demasiado eruditos.
QAR sirve para los que estudian el idioma partiendo de cero y para las personas que ya tienen nociones del idioma;
para una visita ocasional a Rumanía y para la vida diaria; para relacionarse con rumanos y rumanas o, simplemente, 2
por hobby; para los que no tienen profesor y para los que lo tienen, o lo han tenido, y quieren tener material de apoyo.
No soy lingüista, ni profesor, ni experto en rumano, pero me gusta la lengua rumana y he puesto entusiasmo y
dedicación para la actualización, revisión y corrección constante de este documento. QAR está abierto a sugerencias,
comentarios, o informes de posibles erratas que ayuden a este manual a ser práctico, ameno y cercano al lenguaje
hablado actual de Rumanía.
QAR crece y evoluciona con el tiempo. Desde www.quieroaprenderrumano.blogspot.com puede acceder a la

versión más actualizada y material adicional. Como novedad, desde la versión 1-67c, es posible escuchar y adquirir de
forma gratuita el audio de las listas de frases en la misma dirección de internet.
QAR comienza con un tema introductorio, dedicado a los sonidos del lenguaje rumano. Del tema 2 al 31 se
presentan los aspectos básicos de la lengua rumana. A partir del tema 32 se revisan las conjugaciones y se presenta
más vocabulario. Además existe un diccionario y un banco de frases QAR. En los temas podrá encontrar una parte
inicial con un sumario, pequeñas explicaciones y tablas. A continuación una lista con el nuevo vocabulario utilizado
en la lección, frases de práctica en rumano a la izquierda y su traducción en la parte derecha, expresiones comunes
que no aparecen en un diccionario en su orden alfabético. Una lista de autoevaluación con 50 frases en español en la
parte izquierda y en rumano en la parte derecha. Todo ello salpicado con fotos e ilustraciones. También podrá
encontrar información adicional para saber más, útil para profundizar pero no imprescindible. Además, se han añadido
apéndices y notas al final del documento para aclarar dudas y proporcionar material complementario.
Cómo usar QAR:

Se recomienda que empiece cada lección con una lectura relajada hasta donde empieza la lista de autoevaluación.
Igualmente puede escuchar varias veces el audio de la lección. Vuelva atrás y comience con la lista de frases de
ejemplo. Le puede venir bien imprimir las listas para poder tapar la columna de la derecha y tratar de adivinar la
traducción, esto es el trabajo de traducción directa. Cuando se sienta preparado pase a la lista de autoevaluación
tapando igualmente la columna de la derecha, y tratando de adivinar frase por frase. Puede hacerlo mental,
verbalmente o por escrito. Anote el número de aciertos y repase la lista para comprobar su progreso y tratar de superar
su marca. Es el trabajo de traducción inversa y el más importante. Una vez consiga hacer la lista sin fallos, o con pocos
fallos ocasionales, puede pasar a la siguiente lección. Cada día debería repasar desde unas pocas listas más atrás.
Estudie cada lista varias veces o al menos durante unos días, aunque la haga perfectamente o crea que haya avanzado
mucho más. Se trata de asimilar, no de memorizar a corto plazo. Si tiene alguna duda puede usar el buscador en el
documento pdf para encontrar la palabra necesaria.
Si se siente con ganas puede volver a hacer la lista de frases ejemplo tapando la columna de la izquierda.
Otro ejercicio que sugiero es intentar declinar las palabras del vocabulario viendo sólo la palabra en negrita, al
principio no es fácil, pero con el tiempo se van „adivinando” las variantes declinadas de cada palabra.
LO MÁS IMPORTANTE: Sea honrado consigo mismo y no se dé nunca por satisfecho, si no, el curso no sirve para
nada. No importa el número de fallos que tenga en las listas, pues son pistas que le avisan de algún concepto con el
que todavía no se ha familiarizado. Si mira de reojo la solución antes de intentar adivinarla, el curso pierde su utilidad.
Aprender de adulto un segundo o tercer idioma no es fácil. Si no se practica, se olvida casi con la misma facilidad que
se aprende. En cambio, si practica a menudo, aprenderá con facilidad y adquirirá gran agilidad. No hay truco. Es
cuestión de echarle ganas y horas.
Agradecimientos: Este material no habría sido posible sin la colaboración de rumanos y rumanas que me han
ayudado sobretodo al inicio de esta guía, y de las personas que me han motivado para seguir en esta ya larga aventura.
Al tratarse de un método gratuito y no profesional, no puedo garantizar que toda la información sea correcta. Tan
sólo puedo garantizar que se hace un esfuerzo constante por corregir los errores y por mejorar esta guía para que sea
lo más útil y cierta posible. Las ilustraciones se han obtenido en sitios de internet donde se asegura que son de dominio
público.
Mapa de Rumanía y Moldavia. Países donde el rumano es lengua oficial
Notas a la versión 67d: El apéndice A, con enlaces a recursos de rumano gratuitos, pasa de tener unos 150 enlaces a
tener casi 400. Es, probablemente, el mayor índice de recursos para aprender rumano que existe.
DMM Septiembre 2017

1 Bună!
¡Hola!
4
• El alfabeto rumano
• La fonética rumana
• Cómo decir “Hola” y “Adiós”
El alfabeto rumano se compone de 31 caracteres: 26 caracteres del alfabeto tradicional, más 5 caracteres
suplementarios que se obtienen aplicando signos diacríticos encima o debajo de caracteres ya utilizados.
Este es el alfabeto rumano, con los caracteres suplementarios destacados:
A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z
a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z
En el alfabeto rumano no existe la letra ñ ni su sonido equivalente.

Las letras a, b, d, f, i, k, l, m, n, o, p, q, s, t, u, w, x, y, se pronuncian como se escriben, casi exactamente igual que en

español. Las siguientes frases se leen igual en rumano que en español:
Alina are un crin Alina tiene un lirio
Mirela are alune Mirela tiene cacahuetes
E se pronuncia igual que en español excepto al principio de algunas palabras, concretamente los pronombres
5
personales y los tiempos del verbo a fi (verbo ser/estar) donde se pronuncia “ie”.
El are un cal Él tiene un caballo
Ă, es una vocal media que se pronuncia con la boca no tan abierta como con la “a”, suena a medio camino entre una
“a” y una “o”
Eu am o cană Yo tengo una taza
C Se pronuncia como una “k” delante de las vocales excepto “i” y “e”, en cuyo caso se pronuncia como una “ch”. Por
ejemplo “circa” se pronuncia “chírka” o en formato A.F.I. /’ʧir.ka/
Cercul e mare El círculo es grande
Cerul este senin El cielo está despejado
V Se pronuncia como en ciertas regiones de España, con los dientes superiores tocando el labio inferior. A medio
camino entre una “b” y una “f”
Piticul vine la cină El enano viene a la cena
Ș suena como el digrama del inglés “sh”, como en sheep, su símbolo es ʃ

Șapca Dorinei este roșie La gorra de Dorina es roja
Â, es una vocal cerrada a medio camino entre la “i” y la “u” pero, a diferencia del francés, donde tienen una “i” con la
boca en forma de “u”, aquí es más bien al contrario, intente pronunciar una “u” con una ligera sonrisa, ayuda empujar
el aire desde la boca del estómago. Esta vocal se escribe en medio de las palabras.
Sandu mănâncă Sandu come
Î representa exactamente el mismo sonido que la vocal anterior, pero se escribe al principio y al final de palabra
solamente.1
Încântat Encantado
J se pronuncia como en francés, su símbolo fonético es ʒ

Unde sunt Jorj și Bianca? ¿Dónde están Jorj y Bianca?
H Se pronuncia aspirada como en inglés, es decir, como una “jota” suave.
Eu am un hotel la mare Yo tengo un hotel junto al mar
En las sílabas che, chi, la h es muda y transforma el sonido de la c en una k.

Deschide ușa Abre la puerta
G se pronuncia igual que la “g” suave en español delante de todas las vocales excepto en “gi” y “ge” en cuyo caso se 6
pronuncia a la manera italiana, o inglesa, y su símbolo fonético es ʤ
Este o clasă gălăgioasă Es una clase bulliciosa
Noi suntem în sala de gimnastică Estamos en el gimnasio
Ea plânge Ella llora
La “H” tras la letra “G” antes de “e” o “i” sirve para convertirla en G suave: Ghita se pronuncia Guita.
Gherghina face o ghirlandă Gherghina hace una guirnalda
În ce anotimp înflorește ghiocelul? ¿En qué estación florece la campanilla?
Ț es como la combinación “ts” como en el inglés “its” su símbolo es ʦ

Cu ce este încălțat motanul? ¿Con qué está calzado el gato?
I se pronuncia igual que en español, pero al final de palabra, si no está acentuada, sobretodo cuando forma el plural o
alguna desinencia verbal, simplemente suele modificar el sonido de la letra anterior, y se pronuncia de forma apenas
audible. Coloque la boca como para pronunciar la sílaba con la letra “i” pero sin pronunciar la vocal, o susurrándola.
Am cinci perechi de ciorapi Tengo cinco pares de calcetines
Z, en rumano no existe el equivalente a nuestro sonido de Z, así, se trata de un sonido de S sonora, a diferencia de
nuestra S sorda. Es decir, cuando vea en la fonética un simbolo “z”, no se trata de nuestro sonido sino del rumano,
equivalente a la “z” inglesa en palabras como Zip
Zambilele înfloresc primăvara Los jacintos florecen en primavera
R es siempre suave aunque esté al principio de la palabra

La revedere! ¡Adiós !
X igual que en español, su fonética será gs o ks

Este un cal extraordinar Es un caballo extraordinario
Al final del documento hay un apéndice (apéndice e) donde se habla del Alfabeto Fonético Internacional (AFI)2
Frases de práctica 1 (Audio disponible)
1. Alina are un crin Alina tiene un lirio

2. Mirela are alune Mirela tiene cacahuetes
3. Salut! ¡Hola!
4. El are un cal Él tiene un caballo
5. Bună! ¡Hola!
6. Eu am o cană Yo tengo una taza 7
7. Cercul e mare El círculo es grande
8. Cerul este senin El cielo está despejado
9. Piticul vine la cină El enano viene a la cena
10. Șapca Dorinei este roșie La gorra de Dorina es roja
11. Sandu mănâncă Sandu come
12. Încântat Encantado
13. Unde sunt Jorj și Bianca? ¿Dónde están Jorj y Bianca?
14. Eu am un hotel la mare Yo tengo un hotel junto al mar
15. Deschide ușa Abre la puerta
16. Este o clasă gălăgioasă Es una clase bulliciosa
17. Noi suntem în sala de gimnastică Nosotros estamos en el gimnasio
18. Ea plânge Ella llora
19. Gherghina face o ghirlandă Gherghina hace una guirnalda
20. În ce anotimp înflorește ghiocelul? ¿En qué estación florece la campanilla?
21. Cu ce este încălțat motanul? ¿Con qué está calzado el gato?
22. Am cinci perechi de ciorapi Tengo cinco pares de calcetines
23. Zambilele înfloresc primăvara Los jacintos florecen en primavera
24. La revedere! ¡Adiós !
25. Este un cal extraordinar Es un caballo extraordinario
La revedere! “¡adiós!”
Expresiones 1
• bună! /’bu.nǝ/ ¡hola!
• La revedere! /la re.ve’de.re/ ¡adiós!
Para saber más 1
Alfabetul romanesc “Alfabeto rumano”

Letra Letra Pronunciación Ejemplos Fonética
A A a Sara, Ana /’a.na/ /’sa.ra/
Ă Ă ə dacă /’da.kǝ/
Â Â ᵻ lângă, România /’lᵻn.gǝ/ /ro.mᵻ’ni.a/
B B b bomboană /bom’bo̯ a.nǝ/
C Ca, că, câ, co, cu, k casă /’ka.sǝ/ 8
che, chi China /’ki.na/
Ce, ci ʧ circa /’ʧir.ka/
D D d dată /’da.tǝ/
E E e elefant /e.le’fant/
ie ele /’je.le/
F F f foc /fok/
G Ga, gă, gâ, go, gu, g gumă /’gu.mǝ/
ghe, ghi
Ge, gi ʤ
H h h (se pronuncia habar /ha’bar/
aspirada)
I I i Incult /in’kult/
-i (al final de ͥ ieri /jerʲ/
palabra sin
acentuar)
Î Î ᵻ între /’ᵻn.tre/
J J ʒ joc /ʒok/
K K k kilometru /ki.lo’me.tru/
L L l lac /lak/
M m m minune /mi’nu.ne/
N n n nostru /’nos.tru/
O o o operă /’o.pe.rǝ/
P p p pace /’pa.ʧe/
Q q q Quebec /ke’bek/
R r r (suave) raport /ra’port/
S s s asupra /a’su.pra/
Ș ș ʃ așa /a’ʃa/
T t t total /to’tal/
Ț ț ʦ toți /toʦʲ/
U u u unul /’u.nul/
V v v (como en voce /’vo.ʧe/
inglés o en vacă /’va.kǝ/
valenciano)
X x ks o gs extrem /eks’trem/
Y y j yoga /’jo.ga/
Z z z (Como en ziar /zi’ar/
inglés)
2 El este inginer
Él es ingeniero
9
• Los pronombres personales

• El verbo a fi (ser, estar), el presente, el negativo y el interrogativo.
• Cómo decir quiénes somos, de dónde somos o a qué nos dedicamos.
• La diferencia entre și y iar
• Los nombres de algunos países
• Frases con el verbo a fi cuando significa “ser”
Estos son los pronombres personales:

Pronombres personales
Eu /jeu/ Yo
Tu Tú
El /jel/ Él
Ea /ja/ Ella
Noi Nosotros/nosotras
Voi Vosotros/vosotras
Ei /jei/ Ellos
Ele /’je.le/ Ellas
La letra “e” se pronuncia como en español. Las únicas excepciones son al principio de los pronombres y del verbo a fi
(ser/estar) donde se pronuncia “ie” como en “hielo” (AFI /je/)
Eu Tu
El Ea
Noi y Voi a diferencia del español, sirven para cualquier combinación de sexos:
Eu + Tu = Noi
10
Tu + Tu ... = Voi
La tercera persona sigue un esquema idéntico al español:
El Ea Ei Ei Ele
El verbo a fi significa tanto “ser” como “estar”3, al final de la lección está la tabla completa. Aquí están las formas que
vamos a utilizar en esta lección:
A fi Ser/Estar
persoana prezent persona presente
(eu) sunt (yo) soy, estoy
(tu) ești4 (tú) eres, estás
(el, ea) este (él, ella) es, está
(noi) suntem (nosotros, nosotras) somos, estamos
(voi) sunteți (vosotros, vosotras) sois, estáis
(ei, ele) sunt (ellos, ellas) son, están
Eu sunt Maria Eu sunt Carlos

Ei sunt Maria și Carlos
Ea este Maria iar el este Carlos
Tanto iar como și significan “y”. Și suele unir dos palabras de la misma categoría (sustantivos, adjetivos,
adverbios…) Iar une dos proposiciones de una frase.
Además de para presentarnos y decir quiénes somos, el verbo a fi también nos sirve para decir de dónde somos, o
en qué trabajamos.
Ei sunt din Argentina
11
Ea este profesoară
Nombres de algunos países que, salvo “Rumanía” y “España”, se escriben igual en español y rumano:
Nombres de países
Țară /’ʦa.rǝ/ País
România /ro.mɨ’ni.a/ Rumanía
Spania /’spa.ni.a/ España
Italia Italia
Austria /a’us.tri.a/ Austria
Albania Albania
Argentina /ar.ʤen’ti.na/ Argentina
Australia Australia
Irlanda Irlanda
Grecia /’gre.ʧi.a/ Grecia
Rusia Rusia
No hemos puesto la fonética en los nombres de países que se pronuncian igual que en español. Al provenir ambos
del latín, el rumano y el español tienen muchos puntos en común.
Se puede observar que, por ejemplo, la palabra ”Austria” no forma diptongo5
El negativo de los verbos se construye de forma similar al español, añadiendo nu antes del verbo.
A fi (forma negativă) Ser/Estar

(Eu) nu sunt no soy, no estoy
(Tu) nu ești no eres, no estás
(El) / (Ea) nu este no es, no está
(Noi) nu no somos, no estamos
suntem
(Voi) nu no sois, no estáis
sunteți
(Ei) / (Ele) nu sunt no son, no están
Ea nu este din Spania

12
Para el interrogativo sólo se usa el signo de interrogación “?” al final de la frase.

Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España?
Podemos preguntar:
Ce ești? ¿Qué eres? (¿A qué te dedicas?,
¿Cuál es tu profesión?, ¿Cuál es tu nacionalidad?)
Cine este ea? ¿Quién es ella?
De unde sunt? ¿De dónde son?
Los pronombres se sobreentienden, se pueden y se suelen omitir como en español, salvo que queramos enfatizarlos
o evitar alguna confusión.
Nu este din Spania No es de España
Suntem din Australia
También podemos cambiar el orden de las palabras como hacemos en español:
Cine ești tu? ¿Quién eres tú?

Tu cine ești? ¿Tú quién eres?
Sunt doctor6
Vocabulario 2
1. Cine p /’ʧi.ne/ quien, quién: cine --- cui ---
2. De prep /de/ de
3. Din prep /din/ de
4. Doctor m /’dok.tor/7 doctor: doctor doctori doctorul doctorii doctorului doctorilor
5. Doctoriță8 f /dok.to’ri.ʦǝ/ doctora: doctoriță doctorițe doctorița doctorițele doctoriței doctorițelor
6. Ea p /je̯a/ ella
7. Ei p /jej/ ellos 13
8. El p /jel/ él
9. Ele p /’je.le/ ellas
10.Eu p /jeu/ yo
11.Fi, sunt v /fi/ ser, estar
12.Iar conj /jar/ y
13.Inginer m /in.ʤi’ner/ ingeniero inginer ingineri inginerul inginerii inginerului inginerilor
Ingineră f /in.ʤi’ne.rǝ/ ingeniera ingineră inginere inginera inginerele inginerei inginerelor
14.Noi p /noi/ nosotros, nosotras
15.Nu adv. /nu/ no
16.Profesor m /pro’fe.sor/ profesor profesor profesori profesorul profesorii profesorului profesorilor
Profesoară f /pro.fe’so̯ a.rǝ/ profesora profesoară profesoare profesoara profesoarele profesoarei profesoarelor
17.Și conj /ʃi/ y, también
18.Tu p /tu/ tú
19.Țară f /’tsa.rǝ/ país: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor
20.Unde adv /’un.de/ donde
21.Voi p /voi/ vosotros/vosotras
Doctoriță
Frases de práctica 2 (Audio disponible) (Recomiendo que imprima la siguiente lista para poder practicar tapando la
columna derecha)
1. El este inginer Él es ingeniero
2. Eu sunt Maria Yo soy María
3. Eu sunt Dan Yo soy Dan
4. Ei sunt Maria și Dan Ellos son María y Dan
5. Ea este Maria iar el este Dan Ella es María y él es Dan
6. Ea este profesoară Ella es profesora 14
7. Ce ești? ¿Qué eres?
8. Cine este ea? ¿Quién es ella?
9. De unde sunt? ¿De dónde son?
10.Cine ești tu? ¿Quién eres tú?
11.Tu cine ești? ¿Tú quién eres?
12.Sunt David Soy David
13.Este din Spania Es de España
14.Sunteți din Albania Sois de Albania
15.Ana și Eva nu sunt din Albania. Ele sunt din Spania Ana y Eva no son de Albania. Ellas son de España
16.Bună, sunt Frank și sunt din Irlanda Hola, soy Frank y soy de Irlanda
17.Suntem din Australia Somos de Australia
18.Ea nu este din Spania Ella no es de España
19.Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España?
20.Nu este din Spania No es de España
21.Ea este Cristina iar el este Ionuț Ella es Cristina y él es Ionut
22.Ei sunt Cristina și Ionuț Ellos son Cristina y Ionut
23.Ei sunt din Argentina Ellos son de Argentina
24.Noi suntem din Spania iar el este din Rusia Nosotros somos de España y él es de Rusia
25.Eu sunt David, sunt din Spania, din Madrid Yo soy David, soy de España, de Madrid
Si lo quiere hacer un poco más difícil vuelva a hacerlo esta vez con la columna de la izquierda tapada.
Este din Spania

Lista de autoevaluación 2 (Audio disponible)

1 Yo soy Juan Eu sunt Juan
2 Yo soy de España Eu sunt din Spania
3 Tú eres de Rumanía Tu ești din România
4 Ella es de España Ea este din Spania
5 Él es de Rumanía El este din România
6 Yo soy de Rumanía Eu sunt din România
7 Tú eres de España Tu ești din Spania
8 Ella es de Rumanía Ea este din România 15
9 Él es de España El este din Spania
10 Antonio es de España Antonio este din Spania
11 Cristina es de Rumanía Cristina este din România
12 Soy de España Sunt din Spania
13 Eres de Rumanía Ești din România
14 Es de España Este din Spania
15 Es de Rumanía Este din România
16 Hola Cristina Bună Cristina
17 Hola David Bună David
18 ¿De dónde eres? De unde ești?
19 Soy de Rumanía Sunt din România
20 ¿Tú de dónde eres? Tu de unde ești?
21 Yo no soy de Rumanía Eu nu sunt din România
23 ¡Adiós! La revedere!
24 ¿De dónde es Pablo? De unde este Pablo?
25 ¿Pablo de dónde es? Pablo de unde este?
26 Pablo no es de Rumanía Pablo nu este din România
27 Cristina no es de España Cristina nu este din Spania
28 Tú no eres de España Tu nu ești din Spania
29 Tú no eres de Rumanía Tu nu ești din România
30 ¿Antonio es de Rumanía? Antonio este din România?
31 No, él es de España Nu, el este din Spania
32 ¿Cristina es de España? Cristina este din Spania?
33 No, ella no es de España Nu, ea nu este din Spania
34 ¿De dónde es ella? De unde este ea?
35 Ella es de Italia Ea este din Italia
36 Jan es de Austria Jan este din Austria
37 John no es de Australia John nu este din Australia
38 Pablo es de Argentina Pablo este din Argentina
39 Antonio no es de Albania Antonio nu este din Albania
40 Frank es de Irlanda Frank este din Irlanda
41 Ahmed no es de Grecia Ahmed nu este din Grecia
42 Sofía es de Italia Sofia este din Italia
43 Ella no es de Rusia Ea nu este din Rusia
44 Gheorghe no es de China Gheorghe nu este din China
45 ¿De dónde es Gheorghe? De unde este Gheorghe?
46 Cristina y Alexandra son de Rumanía Cristina și Alexandra sunt din România
47 Ellas son de Rumanía Ele sunt din România
48 David y Antonio son de España David și Antonio sunt din Spania
49 Ellos son de España Ei sunt din Spania
50 Yo soy profesor y ella es doctora Eu sunt profesor iar ea este doctoriță
Para saber más 2
En la tabla siguiente están las formas conjugadas del verbo a fi. Donde aparece más de una forma son todas válidas y
equivalentes, aunque utilizaremos preferentemente la primera.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a

fi verb singular plural 16
(a) fi fire fost fiind
fii fiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
I (eu) sunt, îs (să) fiu eram fui, fusei fusesem
singular a II-a (tu) ești (să) fii erai fuși, fuseși fuseseși
a III-a (el, ea) este, e, îi (să) fie era fu, fuse fusese
I (noi) suntem, suntem (să) fim eram furăm, fuserăm fuseserăm, fusesem
plural a II-a (voi) sunteți, sunteți (să) fiți erați furăți, fuserăți fuseserăți, fuseseți
a III-a (ei, ele) sunt, îs (să) fie erau fură, fuseră fuseseră
3 Unde sunteți?
¿Dónde está usted?
17
• “Usted”. Tratamientos de cortesía.

• El verbo a fi “estar”. Cómo decir dónde estamos.
• Algunas expresiones útiles
• Los continentes
En rumano tienen más pronombres de cortesía que en español, incluso para hablar de terceras personas. Éste es el
más común, que corresponde a un trato respetuoso en la segunda persona:
dumneavoastră usted, ustedes
Para usar el pronombre de cortesía en la segunda persona del singular se cambia el tiempo verbal 9 por el
plural, no se dice dumneavoastră ești sino dumneavoastră sunteți que sirve tanto para el singular como
para el plural, y que significa todo lo siguiente:
Usted es
Dumneavoastră sunteți Usted está
Ustedes son
Ustedes están
Unos ejemplos:
De unde ești? ¿De dónde eres?

¿De dónde es (usted)?
De unde sunteți? ¿De dónde sois (vosotros)?
¿De dónde son (ustedes)?
Dumneavoastră de unde ¿De dónde es usted?
sunteți? ¿De dónde son ustedes?
Voi de unde sunteți? ¿De dónde sois vosotros?
Existe otro pronombre de cortesía, algo más atenuada, en segunda persona. Se trata de dumneata que no cambia el
tiempo verbal.
En resumen, con sus abreviaturas:
Dumneavoastră (dvs.) tu
voi
Dumneata (d-ta) tu
Ante la duda use dumneavoastră, que sirve tanto para el plural como el singular y es lo más formal y educado.10
Ejemplos:
Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?
Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos?
En rumano existen también pronombres de cortesía para la tercera persona pero no los vamos a ver de momento.11 18
Algunas expresiones útiles:
Bună ziua /’bu.nǝ ziua/ Buenos días

Ce mai faceți? /tʃe mai ‘fa.tʃets ʲ/ ¿Qué tal está usted?
Bine, mulțumesc /’Bi.ne mul.ʦu’mesk/ Bien, gracias
Estos son los continentes:
Continent Continente
Africa África
America America de Nord América América del Norte/ Norteamérica
America de Sud América del sur / Sudamérica
Antarctica Antártida
Asia Asia
Europa Europa
Oceania Oceanía
Europa
Vocabulario 3
1. Acolo adv /a’ko.lo/ allí, allá, ahí
2. Aici adv /a’iʧ ʲ/ aquí, acá
3. Africa12 f /’a.fri.ka/ África: Africă --- Africa --- Africii ---
4. America f /a’me.ri.ka/ América: Americă --- America --- Americii ---
o America de nord Norteamérica, América del Norte
o America de sud Sudamérica, América del Sur
5. Antarctica f /an’tark.ti.ka/ Antártida: Antarctica --- Antarctica --- Antarctici Antarcticii
6. Asia f /’a.sja/ Asia: asia --- asia --- asiei 19
7. Bine adv /’bi.ne/ bien
8. Continent n /kon.ti’nent/ continente continent continente continentul continentele continentului continentelor
9. Dar conj /dar/ pero
10.Dumneata p /dum.ne̯a’ta/ usted
11.Dumneavoastră p /dum.nea’voas.trǝ/ usted, ustedes
12.Europa f /e.u’ro.pa/ Europa: Europa --- Europa --- Europei ---
13.În prep /ɨn/ en, dentro de
14.Mulțumesc interj /mult.su’mesk/ gracias
15.Nord n /nord/ norte: nord --- nordul --- nordului ---
16.Oceania f /o.ʧe̯a’ni.a/ Oceanía: Oceania --- Oceania --- Oceaniei
17.Sud n /sud/ sur sud suduri sudul sudurile sudului sudurilor
Antarctica
Expresiones 3
• Bună ziua! ¡Buenos días!

• Ce mai faceți? ¿Cómo está usted? ¿Cómo están ustedes?
• Bine, mulțumesc Bien, gracias
Ea este din Italia

Frases de práctica 3 (Audio disponible) (no olvide tapar una de las columnas):
1. Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?

2. Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos?
3. Unde ești? ¿Dónde estás?
4. Unde sunt? ¿Dónde están?
5. Unde sunteți? ¿Dónde está usted?/¿Dónde están ustedes?
6. Ești din România? ¿Eres de Rumanía?
7. Dumneavoastră de unde sunteți? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes? 20
8. Ești tu din România? ¿Eres tú de Rumanía?
9. De unde sunteți? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes?
10.Voi de unde sunteți? ¿Vosotros de dónde sois?
11.Tu ești din România? ¿Tú eres de Rumanía?
12.Sunteți dumneavoastră din Grecia? ¿Es usted de Grecia?/¿Son ustedes de Grecia?
13.Nu, eu sunt din Rusia No, yo soy de Rusia
14.Ea este din Italia Ella es de Italia
15.Italia este în Europa Italia está en Europa
16.Australia este în Oceania Australia está en Oceanía
17.Sunt în Spania Estoy en España
18.Spania este în Europa España está en Europa
19.Și România este în Europa También Rumanía está en Europa
20.Sunt Maria. Și dumneavoastră? Soy María. ¿Y usted?
21.Eu sunt Carlos, și sunt din Spania Yo soy Carlos. Soy de España
22.Și eu sunt din Spania, din Barcelona Yo también soy de España, de Barcelona
23.Eu nu sunt din Barcelona, sunt din Valencia Yo no soy de Barcelona, soy de Valencia
24.Sunteți acolo? ¿Está usted allí?
25.Nu, nu sunt acolo. Sunt aici No, no estoy allí. Estoy aquí
Spania
Al final de la siguiente lista de frases se encuentra una tabla con los nombres de todos los países.
Lista de autoevaluación 3(Audio disponible)
1 Carlos está allí Carlos este acolo

2 Ellos están en los Estados Unidos de América Ei sunt în Statele Unite ale Americii
3 Ellas son de Canadá, pero están en España Ele sunt din Canada, dar sunt în Spania
4 Ellos son de Albania y están en Albania Ei sunt din Albania și sunt în Albania
5 Ellos son de Polonia y están en Suiza Ei sunt din Polonia și sunt în Elveția
6 Tú, Pablo, eres de Argentina Tu, Pablo, ești din Argentina
7 y tú, Teresa, eres de Chile și tu, Teresa, ești din Chile 21
8 Vosotros sois de Sudamérica Voi sunteți din America de Sud
9 pero estáis en España dar sunteți în Spania
10 Cristina, eres de Rumanía Cristina, esți din România
11 y tú, Ana, eres de España și tu, Ana, ești din Spania
12 Vosotras estáis en España Voi sunteți în Spania
13 Yo estoy en España Eu sunt în Spania
14 y Pablo está en España și Pablo este în Spania
15 Nosotros estamos en España Noi suntem în Spania
16 Cristina y Alexandra están en Rumanía Cristina și Alexandra sunt în România
17 Nosotras estamos en Rumanía Noi suntem în România
18 Ellas están en Rumanía Ele sunt în România
19 Alina y Radu están en Inglaterra Alina și Radu sunt în Anglia
20 Ellos están en Inglaterra Ei sunt în Anglia
21 Tudor y Mihai están en Grecia Tudor și Mihai sunt în Grecia
22 Ellos están en Grecia Ei sunt în Grecia
23 pero son de Rumanía dar sunt din România
24 China está en Asia China este în Asia
25 Marruecos está en África Maroc este în Africa
26 Colombia está en América del Sur Columbia este în America de Sud
27 Méjico está en América del Norte Mexic este în America de Nord
28 Francia está en Europa Franța este în Europa
29 España y Rumanía están en Europa Spania și România sunt în Europa
30 Rusia está en Europa y Asia Rusia este în Europa și Asia
31 ¿De dónde son Cristina y Alexandra? De unde sunt Cristina și Alexandra?
32 ¿Vosotros de dónde sois? Voi de unde sunteți?
33 ¿Dónde estáis? Unde sunteți?
34 ¿Ellas dónde están? Ele unde sunt?
35 David y Pablo no están en América David și Pablo nu sunt în America
36 Radu es de Rumanía pero no está allí Radu este din România dar nu este acolo
37 Ana e Isabel son de España Ana și Isabel sunt din Spania
38 pero ellas no están aquí dar ele nu sunt aici
39 Están en Italia sunt în Italia
40 ¿Y tú dónde estás? Și tu, unde ești?
41 Japón no está en Europa Japonia nu este în Europa
42 ¿Está Japón en África? Este Japonia în Africa?
43 No, Japón está en Asia Nu, Japonia este în Asia
44 Buenos días Bună ziua
45 ¿Qué tal está? Ce mai faceți?
46 Bien, gracias Bine, mulțumesc
47 ¿Y usted? Și dumneavoastra?
48 Bien Bine
49 ¿Usted de dónde es? Dumneavoastra, de unde sunteți?
50 Soy de Rumanía pero estoy aquí Sunt din România dar sunt aici
Para saber más 3 Países del mundo y sus banderas

En negrita los nombres en Rumano. La pronunciación puede ser ligeramente distinta a la española:
Afganistán/Afganistan Albania Alemania/Germania Andorra Angola Antigua y
Barbuda/Antigua și Barbuda Antillas Neerlandesas/Antilele Olandeze Arabia Saudita/Arabia Saudită
Argelia/Algeria Argentina Armenia Aruba Australia Austria Azerbaiyán/Azerbaidjan
Bahamas Bahréin/Bahrain Bangladesh Barbados Bélgica/Belgia Belice/Belize Benín/Benin 22
Bielorrusia/Belarus Bolivia Bosnia y Herzegovina/Bosnia și Herțegovina Botsuana/Botswana

Brasil/Brazilia Brunéi/Brunei Bulgaria Burkina Faso Burundi Bután/Bhutan Cabo Verde
Camboya/Cambodgia Camerún/Camerun Canadá/Canada Chad/Ciad Chile China
Chipre/Cipru Chipre Septentrional/Republica Turcă a ciprului de Nord Colombia/Columbia
Comoras/Insulele Comore República del Congo/Republica Congo República Democrática del Congo/Republica
Democrată Congo Islas Cook/Insulele Cook Corea del Norte/Coreea de Nord Corea del Sur/Coreea de Sud
Costa de Marfil/Coasta de Fildeș Costa Rica Croacia/Croația Cuba Dinamarca/Danemarca
Dominica Ecuador Egipto/Egipt El Salvador Emiratos Árabes Unidos/Emiratele arabe unite
Eritrea/Eritreea Eslovaquia/Slovacia Eslovenia/Slovenia España/Spania Estados Unidos/Statele Unite
ale Americii Estonia Etiopía/Etiopia Islas Feroe/Insulele Feroe Filipinas/Filipine Finlandia/Finlanda
Fiyi/Fiji Francia/Franța Gabón/Gabon Gambia Georgia Ghana Granada/Grenada Grecia
Groenlandia/Groenlanda Guatemala Guinea/Guineea Guinea Ecuatorial/Guineea Ecuatorială
Guinea-Bissau/Guineea-Bissau Guyana Haití/Haiti Holanda/Olanda Honduras Hong Kong
Hungría/Ungaria India Indonesia/Indonezia Irán/Iran Iraq/Irak Irlanda Islandia/Islanda
Israel Italia Jamaica Japón/Japonia Jordania/Iordania Kazajistán/Kazahstan Kenia/Kenya
Kirguistán/Kârgâzstan Kiribati Kuwait/Kuweit Laos Lesoto/Lesotho Letonia Líbano/Liban
Liberia Libia Liechtenstein Lituania Luxemburgo/Luxemburg Macao ARY
Macedonia/Macedonia Madagascar Malasia/Malaysia Malawi Maldivas/Maldive Malí/Mali
Malta Marruecos/Maroc Islas Marshall/Insulele Marshall Mauricio/Mauritius Mauritania
México/Mexic Micronesia/Micronezia Moldavia/Republica Moldova Mónaco/Monaco Mongolia
Montenegro/Muntenegru Mozambique/Mozambic Myanmar Nagorno-Karabaj/Nagorno-Karabah
Namibia Nauru Nepal Nicaragua Níger Nigeria Noruega/Norvegia Nueva Zelanda/Nouă
Zeelandă Omán/Oman Osetia del Sur/Osetia de Sud Pakistán/Pakistan Palaos/Palau Palestina
(ANP) /Autoritatea Națională Palestiniană Panamá/Panama Papúa Nueva Guinea/Paua Nouă Ghinee
Paraguay Perú/Peru Polonia Portugal/Portugalia Qatar Reino Unido/Marea Britanie República
Centroafricana/Republica Centrafricană República Checa/Cehia República Dominicana/ Republica Dominicană
Ruanda/Rwanda Rumanía/România Rusia Sahara Occidental/Sahara Occidentală Islas
Salomón/Insulele Solomon Samoa San Cristóbal y Nieve/Sfânful Kitts și Nevis San Marino San Vicente
y las Granadinas/Sfântul Vincent și Grenadine Santa Lucía/Sfânta Lucia Santo Tomé y Príncipe/Sfântul Tome
și Principe Senegal Serbia Seychelles Sierra Leona/Sierra Leone Singapur/Singapore Siria
Somalia Somalilandia/Somaliland Sri Lanka Suazilandia/Swaziland Sudáfrica/Africa de Sud
Sudán/Sudan Suecia/Suedia Suiza/Elveția Surinam/Suriname Tailandia/Thailanda Taiwán/Taiwan
Tanzania Tayikistán/Tadjikistan Timor Oriental/Timorul de Est Togo Tonga
Transnistria/Republica Moldovenească Nistreană Trinidad y Tobago/Trinidad-Tobago Túnez/Tunisia
Turkmenistán/Turkmenistan Turquía/Turcia Tuvalu Ucrania/Ucraina Uganda Uruguay
Uzbekistán/Uzbekistan Vanuatu Ciudad del Vaticano/Vatican Venezuela Vietnam Wallis y
Futuna/Wallis și Futuna Yemen Yibuti/Djibouti Zambia Zimbabue/Zimbabwe
4 Vorbesc românește
Hablo rumano
23
• Los verbos “hablar” y “aprender”

• Las nacionalidades y los idiomas
• Las contracciones del verbo a fi
En rumano “hablar”, se dice a vorbi, no olvide que la “b” y la “v” se pronuncian de forma diferente:
A vorbi (i) /a vor’bi/ Hablar

(Eu) vorbesc /vor’besk / hablo
(Tu) vorbești /vor’beʃt ʲ/ hablas
(El) / (ea) vorbește /vor’beʃ.te/habla
(Noi) vorbim hablamos
(Voi) vorbiți /vor’biʦ ʲ/ habláis
(Ei) / (ele) vorbesc hablan
Noi vorbim
El verbo “aprender”, a învăța:
A Învăța (t) /a ɨn.vǝt’sa/ Aprender

(Eu) învăț /ɨn’vǝts/ aprendo
(Tu) înveți /ɨn’vets ʲ/ aprendes
(El) / (ea) învață /ɨn’vat.sǝ/ aprende
(Noi) învățăm /ɨn.vǝt’sǝm/ aprendemos
(Voi) învățați /ɨn.vǝt’sats ʲ/ aprendéis
(Ei) / (ele) învață aprenden
El învață
este din
Spania
Unas expresiones útiles:
Foarte bine /’fo̯ ar.te ‘bi.ne/ Muy bien
De puțin timp Desde hace poco tiempo
Ești sigur? /ieʃt ʲ ‘si.gur/ ¿Estás seguro?
El vorbeşte
de puțin
timp.
Sabemos decir “eres de Rumanía”. Para decir “eres rumana” tenemos que aprender las nacionalidades. Tanto en
rumano como en español se usan hasta cuatro formas. Veamos en la siguiente tabla los adjetivos de nacionalidad para
Rumanía y España:
Țară Nationalitate Nacionalidad

Român /ro’mɨn/ Rumano
România Româncă /ro’mɨn.kǝ/ Rumana
Români /ro’mɨn ͥ/ Rumanos
Românce /ro’mɨn.ʧe/ Rumanas
Spaniol /spa.ni’ol/ Español
Spania Spaniolă /spa.ni’o.lǝ/ Española
Spanioli /spa.ni’ol ʲ/ Españoles
Spaniole /spa.ni’o.le/ Españolas
Al final de la lección se incluye una tabla de nacionalidades.
Ea este
spaniolă
Unos ejemplos:
Sunt român Soy rumano

Este româncă Es rumana
El este spaniol Él es español
Ea este spaniolă Ella es española
Suntem români Somos rumanos
Voi sunteți spaniole Vosotras sois españolas
Ei sunt spanioli Ellos son españoles
Ele sunt românce Ellas son rumanas
Para decir “soy español y hablo español” hay que saber que las dos palabras “español”, aunque sean iguales, no
significan lo mismo. En el primer caso se trata de la nacionalidad, y en el segundo se refiere al idioma. En rumano y en
otras lenguas emplean diferentes palabras.
Limbă /’lim.bǝ/ Lengua, idioma

Limba română La lengua rumana, el idioma rumano
Limba Spaniolă La lengua española, el idioma español
Româna /ro’mɨ.na/ El rumano (el idioma) 25
Spaniola /spa’nio.la/ El español (el idioma)
Românește /ro.mɨ’neʃ.te/ En rumano
El vorbeşte
limba română Eu vorbesc
româna
Para decir “hablo rumano” podemos decirlo de varias formas:
Vorbesc limba română Hablo la lengua rumana Hablo rumano

Vorbesc în română Hablo en rumano Hablo rumano
Vorbesc româna Hablo el rumano Hablo rumano
Vorbesc românește13 Hablo a la manera rumana Hablo rumano
Las contracciones
En todos los idiomas se usan contracciones en el lenguaje hablado. Pero en rumano y otros idiomas también se
escriben.
Así tenemos:
Contracciones del verbo a fi

(Eu) nu-s (Yo) no soy
(El/ea) e (Él/Ella) es
(El/ea) nu e /nu ie/ (Él/Ella) no es
(El/ea) nu-i (Él/Ella) no es
(Ei/Ele) nu-s (Ellos/Ellas) no son
La acentuación
En los diccionarios de papel no encontrará la pronunciación de las palabras flexionadas. Como regla general, y salvo
excepciones, el acento se mantiene en la misma sílaba de la palabra raíz. Por ejemplo: A vorbí, vorbíți (justo detrás de
la “b”). Învațá, învațáți (justo después de la “ț”). Pero, Înváț, aquí cambia.
Ea nu-i
româncă 26
româncă
spaniolă
Vocabulario 4
1. acum adv /a’kum/ ahora
2. foarte adv /’fo̯ ar.te/ muy
3. învăța, învaț v /ɨn.vǝ’ʦa/ aprender, enseñar
4. limba f /’lim.bǝ/ lengua, idioma: limbă, limbi, limba, limbile, limbii, limbilor
5. puțin adv /pu’ʦin/ Poco
6. puțin m /puˈʦin/ poco puțin puținul puțini puținii puținului puținilor
puțină f /puˈʦi.nə/ poca puțină puțina puține puținele puținei puținelor
7. român a. m. y s. m. /ro’mɨn/ Rumano (persona): român, români, românul, românii, românului, românilor
8. română a. f. /ro’mɨ.nǝ/ Rumana (lengua): română, române, româna, românele, românei, românelor
9. româncă f /ro’mɨn.kǝ/ Rumana (persona): româncă, românce, românca, româncele, româncei, româncelor
10.românește adv /ro.mɨ’neʃ.te/ Rumano, al modo rumano
11.sigur a /’si.gur/ Seguro: sigur, siguri, sigurul, sigurii, sigurului, sigurilor
sigură /’si.gu.rǝ/ Segura: sigură, sigure, sigura, sigurele, sigurei, sigurelor
12.spaniol a /spa.ni’ol/ Español (persona): spaniol, spanioli, spaniolul, spaniolii, spaniolului, spaniolilor
spaniolă /spa.ni’o.lǝ/ Española (persona, lengua): spaniolă, spaniole, spaniola, spaniolele, spaniolei, spaniolelor
13. timp n /timp/ Tiempo: timp, timpuri, timpul , timpurile, timpului, timpurilor
14. vorbi v /vor’bi/ Hablar
Expresiones 4
• Foarte bine Muy bien
• De puțin timp Desde hace poco tiempo
• Ești sigur? ¿Estás seguro?
27
Limbă
1. Sunt român Soy rumano

2. Este româncă Es rumana
3. El este spaniol Él es español
4. Ea este spaniolă Ella es española
5. Suntem români Somos rumanos
6. Voi sunteți spaniole Vosotras sois españolas
7. Ei sunt spanioli Ellos son españoles
8. Ele sunt românce Ellas son rumanas
9. Vorbim românește Hablamos rumano
10.Dumneavoastră vorbiți spaniola? ¿Habla usted español?
11.Ea nu-i din Argentina Ella no es de Argentina
12.Ei nu-s din Albania Ellos no son de Albania
13.Sunt spaniol și vorbesc spaniola Soy español y hablo español
14.Învăț româna Aprendo el rumano
15.Voi învățați spaniola? ¿Aprendéis el español?
16.Eu nu-s în Asia No estoy en Asia
17.Sunt englez Soy inglés
18.Noi suntem englezi Nosotros somos ingleses
19.Ei sunt americani Ellos son americanos
20.Vorbiți limba română? ¿Habla (usted) rumano?
21.Sunt franțuzoaică Soy francesa
22.Dumneavoastră sunteți englez? ¿Es usted inglés?
23.Da, sunt englez Sí, soy inglés
24.Nu, nu sunt englez, sunt spaniol No, no soy inglés, soy español
25.Nu sunt italian, sunt român No soy italiano, soy rumano
Encontrará nombres de países con sus idiomas, y sus adjetivos de nacionalidad en la para saber más 4. Y a continuación
las tablas verbales completas de los verbos a vorbi y a învăța

1 ¿Es usted búlgaro? Dumneavoastră sunteți bulgar?
2 Soy español Sunt spaniol
3 Eres rumana Ești româncă
4 El es americano El este american
5 Ella es italiana Ea este italiancă
6 Nosotros somos franceses Noi suntem francezi
7 Nosotras somos inglesas Noi suntem englezoaice
8 Vosotros sois alemanes Voi sunteți nemți 28
9 Vosotras sois canadienses Voi sunteți canadience
10 Ellos son japoneses Ei sunt japonezi
11 Ellas son portuguesas Ele sunt portugheze
12 ¿Eres rusa? Ești rusoaică?
13 ¿Eres egipcio? Ești egiptean?
14 ¿Es él sueco? Este el suedez?
15 ¿Ella es turca? Ea este turcoaică?
16 ¿Sois brasileños? Sunteți brazilieni?
17 ¿Sois chinas? Sunteți chinezoaice?
18 ¿Son ellos suizos? Sunt ei elvețieni?
19 ¿Son ellas coreanas? Sunt ele coreence?
20 Yo no soy finlandés Eu nu-s finlandez
21 Tú no eres danesa Tu nu ești daneza
22 Él no es belga El nu-i belgian
23 Ella no es belga Ea nu-i belgiancă
24 Nosotros no somos rumanos Noi nu suntem români
25 Nosotras no somos rumanas Noi nu suntem românce
26 Vosotras no sois españolas Voi nu sunteți spanioloaice
27 Vosotros no sois americanos Voi nu sunteți americani
28 Ellos no son canadienses Ei nu-s canadieni
29 Ellas no son japonesas Ele nu-s japoneze
30 Hablo español Vorbesc spaniola
31 Aprendo chino Învăț chineza
32 Hablo bien inglés Vorbesc bine engleza
33 Hablas francés Vorbești franceza
34 Aprendes ruso Înveți rusa
35 Hablas italiano Vorbești italiana
36 Aprendes alemán Înveți germana
37 Hablas un poco de árabe Vorbești puțin araba
38 Hola David Bună David
39 Hola Alina Bună Alina
40 ¿Hablas rumano? Vorbești românește?
41 Hablo un poco de rumano Vorbesc puțin românește
42 Hablo bien el español e inglés Vorbesc bine spaniola și engleza
43 pero no hablo bien rumano dar nu vorbesc bine românește
44 ahora aprendo rumano ¿y tú? acum învăț româna. Și tu?
45 Yo hablo bien rumano Eu vorbesc bine românește
46 Soy rumana Sunt româncă
47 y estoy desde hace poco tiempo en España și sunt de puțin timp în Spania
48 ahora aprendo español acum învăț spaniola
49 Tú hablas muy bien el español Tu vorbești foarte bine spaniola
50 ¿Estás seguro? Ești sigur?
Para saber más 4 Nacionalidades

Nacionalidades Masculino Femenino Masculino Femenino plural Limbă... Nacionalidades
(personas)  singular singular plural ”idioma” (“cosas”) ↓
Albania Albanez Albaneză Albanezi Albaneze Albaneză
Anglia Englez Englezoaică Englezi Englezoaice Engleză englez+esc, +ească,
+ești
Argentina Argentinian Argentiniană Argentinieni Argentiniene
Australia Australian Australiană Australieni Australiene
Austria Austriac Austriacă Austrieci Austriece
29
Belgia Belgian Belgiancă Belgieni Belgience belgi+an, +ană,
+eni, +ene
Brazilia Brazilian Braziliancă Brazilieni Brazilience brazili+an, ană,
+eni, +ene
Bulgaria Bulgar Bulgară Bulgari Bulgare Bulgară
Canada Canadian Canadiancă Canadieni Canadience canadi +an, +ană,
+ieni, +ene
China Chinez Chinezoaică Chinezi Chinezoaice Chineză chinez+esc, +ească,
+ești
Coreea de Coreean Coreeancă Coreeani Coreeance Coreeană coree+an, +ană,
sud +ani, +ane
Danemarca Danez Daneză Danezi Daneze Daneză
Egipt Egiptean Egipteancă Egiptieni Egiptience Arabă egipt+ean, eană,
+eni, +ene
Elveția Elvețian Elvețiană Elvețieni Elvețiene
Finlanda Finlandez Finlandeză Finlandezi Finlandeze Finlandeză
Franța Francez Franțuzoaică Francezi Franțuzoaice Franceză frațuz+esc, +ească,
+ești
Germania German Germană Germani Germane Germană nemț+esc, +ească,
Neamț Nemțoaică Nemți Nemțoaice +ești
Grecia Grec Greacă Greci Grece Greacă
Irlanda Irlandez Irlandeză Irlandezi Irlandeze
Islanda Islandez Islandeză Islandezi Islandeze Islandeză
Italia Italian Italiană Italieni Italiene Italiană italien+esc, +ească,
+ești
Japonia Japonez Japoneză Japonezi Japoneze Japoneză
Olanda Olandez Olandeză Olandezi Olandeze Neerlandeză
Polonia Polonez Poloneză Polonezi Poloneze Poloneză
Portugalia Portughez Portugheză Portughezi Portugheze Portugheză
Republică Moldovean Moldoveană Moldoveni Moldovene moldoven+esc,
Moldova +ească, +ești
România Român Româncă Români Românce Română român+esc, +ească,
(românește) +ești
Rusia Rus Rusoaică Ruși Rusoaice Rusă rus+esc, +ească,
+ești
Serbia Sârb Sârbă Sârbi Sârbe Sârbă
Spania Spaniol Spaniolă Spanioli Spaniole Spaniolă
(spanioloaică) (spanioloaice)
Statele American Americană Americani Americane
Unite ale Americii
Suedia Suedez Suedeză Suedezi Suedeze Suedeză
Turcia Turc Turcoaică Turci Turcoaice Turcă turc+esc, +ească,
+ești
Ucraina Ucrainean Ucraineană Ucraineni Ucrainene Ucraineană
Ungaria Ungur Unguroaică Unguri Unguroaice Ungurește ungur+esc, +ească,
Maghiar Maghiară Maghiari Maghiare Maghiară +ești

vorbi verb tranzitiv singular plural
(a) vorbi vorbire vorbit vorbind
vorbește vorbiți
30
I (eu) vorbesc (să) vorbesc vorbeam vorbii vorbisem
singular a II-a (tu) vorbești (să) vorbești vorbeai vorbiși vorbiseși
a III-a (el, ea) vorbește (să) vorbească vorbea vorbi vorbise
I (noi) vorbim (să) vorbim vorbeam vorbirăm vorbiserăm
plural a II-a (voi) vorbiți (să) vorbiți vorbeați vorbirăți vorbiserăți
a III-a (ei, ele) vorbesc (să) vorbească vorbeau vorbiră vorbiseră
învăța verb tranzitiv singular plural

(a) învăța învățare învățat învățând
învață învățați
I (eu) învăț (să) învăț învățam învățai învățasem
singular a II-a (tu) înveți (să) înveți învățai învățași învățaseși
a III-a (el, ea) învață (să) învețe învăța învăță învățase
I (noi) învățăm (să) învățăm învățam învățarăm învățaserăm, învățasem*
plural a II-a (voi) învățați (să) învățați învățați învățarăți învățaserăți, învățaseți*
a III-a (ei, ele) învață (să) învețe învățau învățară învățaseră

* Formă nerecomandată
5 Am o mașină românească
Tengo un coche rumano
• El verbo “tener”
• El artículo indefinido en singular (un, una)
• Los adjetivos de nacionalidad para las cosas 31
• El género de los sustantivos en rumano
• Las declinaciones Un ceas
El verbo “tener”:
A avea /a’ve̯a/ Tener

(Eu) am tengo
(Tu) ai tienes
(El) / (ea) are /’a.re/ tiene
(Noi) avem /a’vem/ tenemos
(Voi) aveți /a’veʦ ͥ/ tenéis
(Ei) / (ele) au tienen
Estos son los artículos indefinidos en singular:
O Una
Un Un
Y unas palabras:
Mașină /ma’ʃi.nǝ/ Coche

Ceas /ʧe̯as/ Reloj
Fiu Hijo
Lucru /’lu.kru/ Objeto/cosa/trabajo
”Coche” es una palabra femenina en rumano.
O mașină
A veces no se usa la misma palabra para la nacionalidad de una persona y de una cosa
Persoane Lucruri Personas Cosas

Român Românesc Spaniol
Româncă Românească Spaniolă
Români Spanioli
Românce Românești Spaniole
Las declinaciones:
Un sustantivo (p.e.: perro), puede ser masculino o femenino (perro, perra), singular o plural (perro, perros), llevar
artículo o no (el perro, perro), y ser sujeto (el perro ladra), objeto directo (tengo un perro), objeto indirecto (le doy un
hueso al perro) o complemento (la correa del perro). Lo cual nos da 2x2x2x4=32 combinaciones. El final de cada
palabra cambia con el género y el número: perro, perra, perros, perras (4 formas diferentes en español), el artículo va
delante, y la función (caso) se consigue con preposiciones (al perro, de un perro) o cambiando la posición del sustantivo
en la frase. Pero en rumano el artículo determinado (el, la, los, las) va unido al final del sustantivo y el caso va unido al
32
artículo. Es decir, existen más de 4 terminaciones diferentes. Hay herramientas en internet que dan las 32 formas. En
la práctica no tenemos, habitualmente, más de 12 distintas, 6 por género.
Am o maşină
românească
El género
Hay tres géneros en rumano (masculino, femenino y neutro), que determinan qué artículo poner. No se puede saber
el género de una palabra por su traducción al español. Por ejemplo, “coche”, en rumano, es una palabra femenina.
Tampoco existe una correspondencia exacta entre género y sexo. Un indicio del género de las palabras es su
terminación. Por ejemplo, las palabras terminadas en “u” son masculinas o neutras, y las terminadas en “a” son
femeninas. Pero hay terminaciones que son comunes a dos o, incluso, a los tres géneros:
Terminaciones de los sustantivos en singular

Masculino Neutro Femenino
Consonante -ă
-u -a
-e
-i
Al final de la lección tiene una tabla más detallada con las terminaciones exclusivas de cada género y las excepciones.
Puede resolver la siguiente lista sabiendo que en el singular las palabras de género neutro y masculino, llevan el
artículo masculino un, y las palabras de género femenino llevan el artículo femenino o.14
O mașină Un Ferrari
Por último una frase que le resultará muy útil:

Ai dreptate Tienes razón
Vocabulario 5
1. avea v /a’ve̯a/ tener
2. ceas n /ʧe̯as/ reloj: ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile, ceasului, ceasurilor
3. dreptate f /drep’ta.te/ razón: dreptate, dreptăți, dreptatea, dreptățile, dreptății, dreptăților
4. fiu m /fiw/ hijo: fiu, fii, fiul, fiii, fiului, fiilor
5. lucru n /’lu.kru/ cosa, objeto, tarea, asunto…: lucru, lucruri, lucrul, lucrurile, lucrului, lucrurilor
6. mașină f /ma’ʃi.nǝ/ coche: mașină, mașini, mașina, mașinile, mașinii, mașinilor
7. o art /o/ una
8. persoană f /per’so̯ a.nǝ/ persona: persoană, persoane, persoana, persoanele, persoanei, persoanelor 33
9. românesc a /ro.mɨ’nesk/ rumano: românesc, românești, românescul, româneștii, românescului, româneștilor
românească /ro.mɨ’ne̯as.kǝ/ rumana: românească, românești, româneasca, româneștile, româneștii, româneștilor
10.un art /un/ un

1. Ionut este român și vorbește româna Ionut es rumano y habla rumano
2. El are un ceas românesc Él tiene un reloj rumano
3. Am un fiu și o mașină Tengo un hijo y un coche
4. Am o mașină românească Tengo un coche rumano
5. Ai dreptate Tienes razón
6. El are o mașină Él tiene un coche
7. Ea are un Ferrari Ella tiene un Ferrari
8. Un Ferrari nu e o mașină spaniolă Un Ferrari no es un coche español
9. Ai mașină? ¿Tienes coche?
10.Au un ceas spaniol Tienen un reloj español
11.Sunt spaniolă Soy española
12.O Dacia este o mașină românească Un Dacia es un coche rumano
13.Ea are un ceas japonez Él tiene un reloj japonés
14.Noi avem un ceas elvețian Nosotros tenemos un reloj suizo
15.Ai ceas? ¿Tienes reloj?
16.Nu, nu am No, no tengo
17.Eu am o mașină franțuzească Yo tengo un coche francés
18.Ei au un fiu Ellos tienen un hijo
19.Ele au o mașină Ellas tienen un coche
20.Am lucru Tengo tarea
21.Hirosi vorbește japoneza Hirosi habla japonés
22.Tu nu ai ceas Tú no tienes reloj
23.Noi nu avem mașină Nosotros no tenemos coche
24.Voi nu aveți lucru Vosotros no tenéis trabajo
25.Ea este o persoană Ella es una persona
O mașină

1 Carlos tiene un coche italiano Carlos are o mașină italienească
2 Soy español, Sunt spaniol,
3 hablo español, vorbesc spaniola,
4 aprendo rumano, învăț românește,
5 y tengo un coche español, un Seat și am o mașină spaniolă, un Seat.
6 Soy italiana, Sunt italiancă,
7 hablo italiano, vorbesc italiana,
8 aprendo portugués, învăț portugheza, 34
9 y tengo un coche italiano, un Fiat. și am o mașină italienească, un Fiat.
10 Eres rumana, Ești româncă,
11 hablas rumano, vorbești românește,
12 aprendes español, înveți spaniola,
13 y tienes un coche rumano, un Dacia. și ai o mașină românească, o Dacia.
14 Eres americano Ești american,
15 hablas inglés, vorbești engleza,
16 no hablas español, nu vorbești spaniola,
17 y tienes un coche americano, un Ford. și ai o mașină americană, un Ford.
18 Ella es francesa, Ea e franțuzoaică,
19 habla francés, vorbește franceza,
20 aprende ruso, învață rusa,
21 y tiene un coche francés, un Citröen. și are o mașină franțuzească, un Citröen.
22 Él es inglés, El e englez,
23 está en Australia, e în Australia,
24 habla japonés, vorbește japoneza,
25 y tiene un coche inglés. Și are o mașină englezească.
26 Somos alemanes, Suntem nemți,
27 hablamos alemán, vorbim germana,
28 aprendemos árabe, învățăm araba,
29 y tenemos un coche alemán. și avem o mașină nemțească.
30 Somos suizas, Suntem elvețience,
31 hablamos francés, italiano y alemán, vorbim franceza, italiana și germana,
32 aprendemos chino, învățăm chineza,
33 y tenemos un reloj suizo. și avem un ceas elvețian.
34 Sois portugueses, Sunteți portughezi,
35 estáis en Brasil, sunteți în Brazilia,
36 habláis portugués, vorbiți portugheza,
37 y tenéis un coche coreano. și aveți o mașină coreeană.
38 Sois japonesas, Sunteți japoneze,
39 habláis japonés, vorbiți japoneza,
40 estáis en Canadá, sunteți în Canada,
41 y tenéis un coche japonés, un Honda. și aveți o mașină japoneză, o Honda.
42 Ellos son turcos, Ei sunt turci,
43 hablan turco, vorbesc turca,
44 están en Alemania, sunt în Germania,
45 y tienen un BMW. și au un BMW.
46 Ellas son egipcias, Ele sunt egiptence,
47 hablan árabe, vorbesc araba,
48 están en Finlandia, sunt în Finlanda,
49 y tienen un Renault. și au un Renault.
50 Cristina es de Brașov, Rumanía. Cristina e din Brașov, România.
Para saber más 5: El género de los sustantivos en rumano según su terminación.
Terminación Masculino Neutro Femenino Excepciones*

Bărbat Hotel ---
-or Profesor --- ---
-ar Veterinar --- ---
-er Chelner --- ---
-ic Paznic --- ---
35
-ist Ziarist --- ---
-an American --- ---
-Consonante
ân Român --- ---

-ez Francez --- ---
-ism --- Capitalism ---
-ment --- Parlament ---
-mânt --- Recensământ ---
-ut --- Început ---
-aj --- Etaj ---
-a * --- Pijama Algunos nombres de varón como
Mircea
-ă * --- Doamnă tată, popă, Papă, vodă, vlădică,
algunos nombres de varón como Costică
y algunas profesiones tradicionales.
-e * * Carte *hay unas 50 excepciones que aparecen
más abajo
-are * --- Plecare Soare
-ere * --- Durere Ginere
-ire --- --- Privire
-îre --- --- Coboîre
-ătate --- --- Bunătate
-etate --- --- Varietate
-itate --- --- Celebritate
-iune * --- Pensiune tăciune, perciune
-ie * --- Familie bădie, tataie y los nombres de los meses
que son masculinos
-i Ardei Taxi * zi, tanti y los días de la semana
que son femeninos
-o --- Zero ---
-u codru exemplu ---
-ú --- tabu ---
-giu tutungiu --- ---
*Casi todos los suntantivos acabados en –e son femeninos. Estos son los masculinos y neutros: Masculinos: aprilie,
arbore, bădie, bebe, burete, castravete, câine, conte, custode, decembrie, dinte, duce, erete, februarie, fluture,
frate, ginere, ianuarie, iepure, iulie, iunie, martie, mire, nasture, noiembrie, oaspete, octombrie, pepene, perciune,
perete, pește, președinte, șarpe, septembrie, soare, strugure, șoarece, rege, tataie, tăciune, tutore, viezure.
Neutros: apendice, clește, codice, lapte, laringe, nume, pântece, portavoce, prenume, pronume, spate, sote.

avea verb tranzitiv (a) singular plural
avere avut având
avea ai, aibi* aveți
I (eu) am (să) am aveam avui, avusei avusesem, avusem*
a II-a (tu) ai (să) ai, aibi* aveai avuși, avuseși avuseseși, avuseși*
singular
a III-a (el, (să) aibă, aibe*,
are avea avu, avuse avusese, avuse*
ea) aivă* 36
avurăm, avuseserăm, avusesem*, avuserăm,
I (noi) avem (să) avem aveam
avuserăm avusem*
avurăți, avuseserăți, avuseseți*, avuserăți,
plural a II-a (voi) aveți (să) aveți aveați
avuserăți avuseți*
a III-a (ei, (să) aibă, aibe*,
au aveau avură, avuseră avuseseră, avuseră*
ele) aivă*
6 Am două ceasuri
Tengo dos relojes
• Los números del 1 al 10
• Los saludos a lo largo del día 37
• Algunos tratamientos de cortesía
• Los plurales de los sustantivos
• Cómo preguntar cantidades
Două ceasuri
Los números del 1 al 10:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
unu doi trei cinci șapte nouă
una două patru șase opt zece
Los números 1 y 2 tienen formas distintas para el masculino y el femenino
Saludos a lo largo del día:

Bună dimineața /’bu.nǝ Desde por la mañana temprano hasta el Buenos días
di.mi’ne̯a.ʦa/ mediodía aproximadamente
Bună ziua /’bu.nǝ ‘ziwa/ Desde el mediodía hasta las seis de la Buenos días, buenas tardes
tarde aproximadamente
Bună seara /’bu.nǝ ‘se̯a.ra/ Desde las seis de la tarde en adelante Buenas tardes, buenas noches
Noapte bună /’no̯ ap.te ‘bu.nǝ/ Para despedirnos por la noche Buenas noches (al
despedirnos)
Tratamientos de cortesía con sus respectivas abreviaturas:

Domnul D-nul Señor Sr.
Doamnă D-na Señora Sra.
Domnișoară D-ra Señorita Srta.
Veamos unas palabras junto con sus plurales:

Género Con artículo indefinido Traducción
Femenino O mașină, două mașini Un coche, dos coches
Neutro Un ceas, două ceasuri Un reloj, dos relojes
Masculino Un fiu, doi fii Un hijo, dos hijos
Femenino O bere, trei beri Una cerveza, tres cervezas
En la tabla anterior vemos esta regla sencilla pero importante:
Las palabras de género neutro llevan articulo masculino en el singular y femenino en el plural.
Como vemos, muchas palabras en plural acaban en “i”, pero no siempre es así:
Terminaciones de las palabras masculino neutro femenino

en plural sin artículo
Terminación en “i” fii ceasuri mașini
Terminación en “e” --- continente doamne
38
Para preguntar cantidades:
masculino neutro femenino
Câți Câte
¿Cuántos? ¿Cuántos?
¿Cuántas?
Vocabulario 6
1. bere f /’be.re/ cerveza: bere, beri, berea, berile, berii, berilor

2. cât p int m /kɨt/ cuánto: cât, câți, ---, câtora/câtor
3. câtă p int f /’kɨ.tǝ/ cuánta: câtă, câte, ---, câtora/câtor
4. cinci num /ʧinʧ ʲ/ cinco
5. dimineață f /di.mi’ne̯a.ʦǝ/ mañana: dimineață, dimnineți, dimineața, diminețile, dimineții, dimineților
6. doamnă f /’do̯ a.m.nǝ/ señora: doamnă, doamne, doamna, doamnele, doamnei, doamnelor
7. doi num /doj/ dos m
8. domn m /domn/ señor: domn, domni, domnul, domnii, domnului, domnilor
9. domnișoară f /dom.ni’ʃo̯ a.rǝ/ señorita: domnișoară, domnișoare, domnișoara, domnișoarele, domnișoarei,
domnișoarelor
10.două num /’do.wǝ/ dos f
11.noapte f /’no̯ ap.te/ noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților
12.nouă num /’no.wǝ/ nueve
13.opt num /opt/ ocho
14.patru num /’pa.tru/ cuatro
15.seară f /’sḙa.rǝ/ tarde, noche: seară, seri, seara, serile, serii, serilor
16.șapte num /’ʃap.te/ siete
17.șase num /’ʃa.se/ seis
18.trei num /trej/ tres
19.una num /’u.na/ una
20.unu num /’u.nu/ uno
21.zece num /’ze.ʧe/ diez
Expresiones 6
• Bună dimineață Buenos días

• Bună seara Buenas tardes
• Noapte bună Buenas noches
El vocativo de domnul es domnule. Observe en los ejemplos cómo cambia domnul a domnule cuando nos dirigimos
directamente a una persona:
1. Câți fii ai? ¿Cuántos hijos tienes?

2. Ai trei fii? ¿Tienes tres hijos?
3. Câți fii avem? ¿Cuántos hijos tenemos?
4. Câte mașini ai? ¿Cuántos coches tienes?
5. Câte ceasuri ai? ¿Cuántos relojes tienes?
6. Sunteți dumneavoastră de aici? ¿Es usted de aquí?
39
7. Dumneavoastră sunteți Domnul Eliade? ¿Es usted el señor Eliade?
8. Nu, eu sunt Domnul Sandu No, yo soy el señor Sandu
9. Domnul Eliade sunt eu El señor Eliade soy yo
10.Bună ziua! Domnule Eliade Buenos días, señor Eliade
11.Am trei ceasuri și două mașini Tengo tres relojes y dos coches
12.Ei au un fiu și o bere Ellos tienen un hijo y una cerveza
13.Eu am doi mașini în Spania Yo tengo dos coches en España
14.Tu ai trei fii în Irlanda Tú tienes tres hijos en Irlanda
15.Juan are doi fii în Spania Juan tiene dos hijos en España
16.Am o mașină Tengo un coche
17.Ai doi mașini Tienes dos coches
18.El are trei ceasuri Él tiene tres relojes
19.Ea are patru fii Ella tiene cuatro hijos
20.Noi avem cinci fii Nosotros tenemos cinco hijos
21.Voi aveți șase ceasuri Vosotros tenéis seis relojes
22.Ei au șapte mașini Ellos tienen siete coches
23.Ele au opt fii Ellas tienen siete coches
24.Eu nu am nouă fii Yo no tengo nueve hijos
25.Tu nu ai zece ceasuri Tú no tienes diez relojes
O bere
En la próxima lista los tratamientos de cortesía estarán abreviados o no, según el modelo de la columna izquierda.
Vamos a empezar a usar el plural sin artículo de algunas palabras, es decir, la segunda forma que presentamos en
nuestro vocabulario.
1 Carlos tiene nueve cervezas Carlos are nouă beri

2 Buenos días, señor (por la mañana temprano). Bună dimineața domnule
3 ¿Cuántos hijos tiene? Câți fii aveți?
4 Tengo un hijo. Am un fiu
5 Buenos días señora (alrededor de medio día) Bună ziua doamnă
6 ¿Cuántos coches tiene? Câte mașini aveți?
7 Buenas tardes señorita Bună seara domnișoară 40
8 ¿Cuántos relojes tiene? Câte ceasuri aveți?
9 Tengo un reloj Am un ceas
10 El Sr. Cantarescu tiene tres coches D-nul Cantarescu are trei mașini
11 La Sra. Eminescu tiene cuatro relojes D-na Eminescu are patru ceasuri
12 La señorita Sandu tiene cinco cervezas D-ra Sandu are cinci beri
13 Buenas noches señorita (al despedirse) Noapte bună domnișoară
14 ¿Tienes seis cervezas? Ai șase beri?
15 No, no tengo cerveza Nu, nu am bere
16 ¿Tienes siete hijos? Ai șapte fii?
17 No, no tengo siete hijos, tengo un hijo Nu, nu am șapte fii, am un fiu
18 ¿Tienes ocho relojes? Ai opt ceasuri?
19 No, no tengo ocho relojes, tengo dos relojes Nu, nu am opt ceasuri, am două ceasuri.
20 El Sr. y la Sra. Cantarescu tienen nueve hijos D-nul și D-na Cantarescu au nouă fii
21 ¿Cuántos coches tiene el Sr. Schumacher? Câte mașini are D-nul Schumacher?
22 Schumacher tiene diez Ferrari Schumacher are zece Ferrari
23 ¿De dónde es usted, Sr. Eminescu? De unde sunteți dumneavoastră, D-nul Eminescu?
24 Soy de Iasi Sunt din Iași
25 ¿De dónde son ustedes, Sr. y Sra. Sandu? De unde sunteți dumneavoastră, D-nul și D-na Sandu?
26 Somos de Constanța Suntem din Constanța
27 ¿Dónde está usted, señorita Sandu? Unde sunteți dumneavoastră, domnișoară Sandu?
28 Estoy en Brasov Sunt în Brașov
29 ¿Dónde está la señora Cantarescu? Unde este Doamna Cantarescu?
30 Está en Bucarest Este în București
31 ¿Cuántos hijos tiene usted, Sr. Eminescu? Câți fii aveți dumneavoastră, D-nul Eminescu?
32 ¿Cuántos relojes tiene la Sra. Sandu? Câte ceasuri are D-na Sandu?
33 Tengo un reloj suizo Am un ceas elvețian
34 Buenas noches, señora Cantarescu Bună seara doamnă Cantarescu
35 Buenas noches, señor Sandu Bună seara, domnule Sandu
36 ¿Qué tal está usted? Dumneavoastră ce mai faceți?
37 Bien gracias, ¿y usted? Bine mulțumesc, și dumneavoastră?
38 Muy bien. ¿De dónde es usted? Foarte bine. De unde sunteți dumneavoastră?
39 Soy de Timisoara, ¿y usted? Sunt din Timișoara, și dumneavoastră?
40 Soy de Iasi, Sunt din Iași,
41 Pero estoy en Madrid desde hace poco tiempo dar sunt în Madrid de puțin timp.
42 ¿Habla inglés? Vorbiți engleza?
43 No hablo inglés. Hablo rumano y español. Nu vorbesc engleza. Vorbesc româna și spaniola.
44 pero ahora aprendo inglés desde hace poco tiempo Dar acum invăț engleza de puțin timp.
45 ¿Cuántos hijos tiene? Câți fii aveți?
46 Tengo dos hijos Am doi fii
47 ¿Y usted? Și dumneavoastră?
48 Tengo un hijo en Suiza. Am un fiu în Elveția.
49 Buenas noches, señora Cantarescu. Noapte bună, doamnă Cantarescu.
50 Buenas noches señor Sandu Noapte bună, domnule Sandu.
Para saber más 6: Formación del plural

Casi todos los plurales acaban en “e” y en “i”. El masculino plural siempre acaba en “i”. Esta tabla no contiene todas
las posibilidades y sólo es una curiosidad, es preferible acudir a un declinador en red o a un buen diccionario que le
indique el plural de las palabras. Una tabla completa requeriría unas cuatro páginas de reglas y otras dos de
excepciones, lo cual queda fuera del alcance de este nivel y de las pretensiones de esta guía.
Terminación Desinencia Masculino Neutro Femenino

Consonante +i domndomni --- ---
41
+uri --- ceasceasuri ---
-ar +e --- dicționardicționare ---
-er +e --- frigiderfrigidere ---
-ent +e --- accentaccente ---
-ment +e --- complimentcomplimente ---
-aj +e --- etajetaje ---
-ăt +e --- lacătlacăte ---
-et +e --- sunetsunete ---
-ism +e --- reumatismreumatisme ---
-or +e --- covorcovore ---
-sor -oare --- ascensorascensoare ---
-tor -oare --- tractortractoare ---
Supinos +uri --- culesculesuri ---
Monosílabos +uri --- loclocuri ---
-o +uri --- radioradiouri ---
-ou +uri --- cadoucadouri ---
-iu -i --- exercițiu exerciții ---
-ie --- pardesiupardesie ---
-uri --- interviuinterviuri ---
-eu -e --- muzeumuzee ---
-uri --- dineudineuri ---
-u -i leulei --- ---
-cons.+ru -e --- teatruteatre ---
-cons.+lu -uri --- titlutitluri ---
-e -i gineregineri --- vulpevulpi
= --- numenume ---
-are -ări --- --- cărarecărări
-ate -ăți --- --- cetatecetăți
-oare -ori --- --- culoareculori
-Cons.+ie -ii --- --- cutiecutii
-vocal+ie -i --- --- gutuiegutui
-i = unchiunchi --- ---
+e --- condeicondeie ---
+uri --- taxitaxiuri ---
-ă -i popăpopi --- mătușamătuși
-e --- --- doamnădoamne
-a -ea -ele --- --- perdeaperdele
-a -ale --- --- sofasofale
Tienen plural irregular las siguientes palabras masculinas: om>oameni. Femeninas: soră>surori, noră>nurori.
Neutras: cap>capete, ou>ouă, seminar>seminarii. El resto de las irregularidades son simples cambios fonéticos.
7 Am un nepot de 15 ani
Tengo un sobrino de 15 años
42
• Los números del 11 al 100 Am zece ani!

• Cómo preguntar la edad
• El verbo vivir/habitar
• Cómo enlazar algunas frases con care
• Las contracciones del verbo a avea
• Vocabulario: algunos parientes
Los números del 11 al 20:
Unsprezece /’uns.pre.ze.ʧe/ Once

Doisprezece/douăsprezece Doce (masc. y fem.)
Treisprezece Trece
Paisprezece Catorce
Cincisprezece /’ʧinʧs.pre.ze.ʧe/ Quince
Șaisprezece Dieciséis
Șaptesprezece Diecisiete
Optsprezece15 Dieciocho
Nouăsprezece Diecinueve
Douăzeci /douǝ’zeʧ ʲ/ Veinte
El resto de los números hasta el 100, están en la Para saber más 7 al final de la lección.
En el lenguaje informal los rumanos suelen acortar los números que acaban en –sprezece y lo dejan en –șpe así:
Unsprezece  Unșpe
Doisprezece  Doișpe
Treisprezece  Treișpe...
Aunque aquí no los vamos a usar, es bueno saberlo para reconocerlos cuando los oigamos.
Ya tenemos los conocimientos suficientes para preguntar por la edad y para contestar.
Câți ani ai? ¿Cuántos años tienes?

Am cincisprezece ani Tengo 15 años
Ai douăzeci de ani Tienes veinte años
O más formalmente:
Ce vârstă aveți? ¿Qué edad tiene (ud.)?
Los números que acaban entre 1 y 19 no llevan “de”, los que acaban entre 20 y 00 sí.
El verbo a locui (t):
A locui (t) /a lo’kuj/ Vivir

(Eu) locuiesc vivo
(Tu) locuiești vives
(El) / (ea) locuiește vive
43
(Noi) locuim vivimos
(Voi) locuiți vivís
(Ei) / (ele) locuiesc viven
El verbo a locui significa “vivir” con sentido de “vivir en”. Si quisiéramos referirmos a la duración de la vida, por ejemplo
“algunos animales viven una media de 12 años” emplearíamos el verbo a trăi
Ejemplos:
Locuiesc în București Vivo en Bucarest
Am un nepot Tengo un sobrino/nieto
Are cincisprezece ani Tiene 15 años
O mejor, podemos decirlo todo seguido:
Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años
Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años
En rumano se usa la misma palabra para “sobrino” y para “nieto”. Tal vez se esté preguntando cómo distinguirlas. Se
podría especificar: Nepot de frate para “sobrino” y nepot de bunic para “nieto”. Aprender un idioma significa
aprender a pensar de forma diferente. En la próxima lista de frases considere que quiere igual a sus sobrinos que a
sus nietos.
Estas son las contracciones del verbo a avea:
A avea (i) (forma negativă)

(Eu) n-am (nu am) no tengo
(Tu) n-ai (nu ai) no tienes
(El) / (ea) n-are (nu are) no tiene
(Noi) n-avem (nu avem) no tenemos
(Voi) n-aveți (nu aveți) no tenéis
(Ei) / (ele) n-au (nu au) no tienen
Esta es una buena forma de saludar o empezar una conversación con alguien con quien tenemos confianza:
Ce mai faci? ¿Qué tal?
Ce faci? significa literalmente „¿qué haces?”

Ce faci? ¿Qué haces?
Vocabulario 7
1. An (s. m.) /an/ Año: An, ani, anul, anii, anului, anilor
2. Bunic (s. m.) /bu’nik/ Abuelo: bunic, bunici, bunicul, bunicii, bunicului, bunicilor
Bunică (s. f.) /bu’ni.kǝ/ Abuela: bunică, bunici, bunica, bunicile, bunicii, bunicilor
3. Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que: care/carele care/cari căruia/cărui cărora/căror
Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que (f): care/carea care/cari căreia/cărei cărora/căror 44
4. Cincisprezece (num) /’ʧinʧ.spre.ʒe.ʧe/ Quince
5. Cincizeci (num) /ʧinʧ ͥ’ʒeʧ ͥ/ Cincuenta
6. Doisprezece (num.) /’dois.pre.ʒe.che/ Doce (m)
Douăsprezece (num.) /’douǝs.pre.ʒe.che/ Doce (f)
7. Douăzeci (num.) /douǝ’ʒech ͥ/ Veinte
8. Fiică (s. f.) /’fi.kǝ/ Hija: Fiică, fiice, fiica, fiicele, fiicii, fiicelor
9. Frate (s. m.) /’fra.te/ Hermano: Frate, frați, fratele, frații, fratelui, fraților
10. Locui (v.) /lo’kui/ Vivir, habitar: locuiesc, locuiești, locuiește, locuim, locuiți, locuiesc Imp.: locuiește Conj.: să
locuiască Pp.: locuit
11. Nepot (s. m.) /ne’pot/ Sobrino/Nieto: nepot, nepoți, nepotul, nepoții, nepotului, nepoților
Nepoată (s. f.) /ne’poa.tǝ/ Sobrina/Nieta: nepoată, nepoate, nepoata, nepoatele, nepoatei, nepoatelor
12. Nouăsprezece (num) /’nouǝs.pre.ʒe.che/ Diecinueve
13. Nouăzeci (num) /nouǝ’ʒech /ͥ Noventa
14. Optsprezece (num) /’opts.pre.ʒe.che/ Dieciocho
15. Optzeci (num) /opt’ʒech ͥ/ Ochenta
16. Paisprezece (num) /’pais.pre.ʒe.che/ Catorce
17. Patruzeci (num.) /pa.tru’ʒech ͥ/ Cuarenta
18. Șaisprezece (num) /’shais.pre.ʒe.che/ Dieciséis
19. Șaizeci (num) /shai’ʒech ͥ/ Sesenta
20. Șaptesprezece (num) /’shap.tes.pre.ʒe.che/ Diecisiete
21. Șaptezeci (num) /shap.te’ʒech ͥ/ Setenta
22. Sută (num) /’su.tǝ/ Cien: sută, sute, suta, sutele, sutei, sutelor
23. Treisprezece (num.) /’treis.pre.ʒe.che/ Trece
24. Treizeci (num.) /trei’ʒech ͥ/ Treinta
25. Unsprezece (num.) /’uns.pre.ʒe.che/ Once
26. vârstă f /’vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor
Bunic y bunică tienen el mismo plural.

Bunic
Expresiones 7
• Ce mai faci? ¿Qué tal estás?
• Ce faci? Qué haces? ¿Qué estás haciendo?

45
1. Am unsprezece ani Tengo once años
2. Am un frate care are doisprezece ani Tengo un hermano que tiene 12 años
3. Am o fiică care are treisprezece ani Tengo una hija que tiene 13 años
4. Am o fiică care locuiește în Spania Tengo una hija que vive en España
5. Am un frate care locuiește în italia Tengo un hermano que vive en Italia
6. Ai paisprezece ani? ¿Tienes 14 años?
7. N-ai cincisprezece ani No tienes 15 años
8. Ei au șaisprezece ani Ellos tienen 16 años
9. Ele au șaptesprezece ani Ellas tienen 17 años
10.N-avem optsprezece ani No tenemos 18 años
11.Locuiți în Franța? ¿Vivís en Francia?
12.Nu locuim în România No vivimos en Rumanía
13.Ea are nouăsprezece ani Ella tiene 19 años
14.Câți ani ai? ¿Cuántos años tienes?
15.Am cincisprezece ani Tengo 15 años
16.Ai douăzeci de ani Tienes 20 años
17.Locuiesc în București Vivo en Bucarest
18.Am un nepot Tengo un sobrino/nieto
19.Are cincisprezece ani Tiene 15 años
20.Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años
21.Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años
22.Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años
23.Avem doisprezece nepoți Tenemos doce nietos/sobrinos
24.Avem douăsprezece nepoate Tenemos doce nietas/sobrinas
25.Am un frate care are cincisprezece ani Tengo un hermano que tiene quince años
Bunică
En la siguiente lista, si ve escrito un número en cifras o en letras estará igual en las dos columnas.
1 Carlos tiene trece años Carlos are treisprezece ani
2 ¿Cuántos años tienes? Câți ani ai?
3 Tengo veinte años y vivo en España Am douăzeci de ani și locuiesc în Spania 46
4 Tengo un sobrino que vive en Italia Am un nepot care locuiește în Italia
5 ¿No tiene dieciocho años? N-are optsprezece ani?
6 No, no tiene dieciocho años Nu, n-are optsprezece ani
7 Tiene diecinueve años Are nouăsprezece ani
8 Y habla muy bien el inglés și vorbește foarte bine engleza
9 Tengo una sobrina que es de España Am o nepoată care este din Spania
10 ¿Cuántos años tiene? Câți ani are?
11 Tiene once años Are unsprezece ani
12 Y habla español y rumano și vorbește spaniola și româna
13 ¿Vive en España? Locuiește în Spania?
14 No, ahora vive en Rumanía Nu, acum locuiește în România
15 ¿Vives en Rumanía? Locuiești în România?
16 Vivo en Alemania pero ahora estoy en España Locuiesc în Germania dar acum sunt în Spania
17 Tengo una nieta en Alemania Am o nepoată în Germania.
18 Y dos nietos en Hungría Și doi nepoți în Ungaria
19 Ella tiene un coche inglés Ea are o mașină englezească
20 que tiene doce años care are doisprezece ani
21 Nosotros vivimos aquí Noi locuim aici
22 pero somos australianos dar suntem australieni
23 Hablamos inglés y español vorbim engleza și spaniola
24 y vosotros, ¿dónde vivís? Și voi, unde locuiți?
25 Vivimos en Francia desde hace trece años Locuim în Franța de treisprezece ani
26 Tengo dos hijos que aprenden japonés Am doi fii care învață japoneza
27 Viven en Japón desde hace dos años Locuiesc în Japonia de doi ani
28 Tengo una hija de quince años Am o fiică de cincisprezece ani
29 Mihaela tiene dieciséis relojes Mihaela are șaisprezece ceasuri
30 ¡No tienes diecisiete años! N-ai șaptesprezece ani!
31 No tengo un coche japonés N-am o mașină japoneza
32 No tienes un BMW N-ai un BMW
33 Ella no habla turco Ea nu vorbește turca
34 No tenemos quince cervezas N-avem cincisprezece beri
35 No tenéis una cerveza danesa N-aveți o bere daneza
36 No tienen quince años N-au cincisprezece ani
37 Hola Mihaela Bună Mihaela
38 Hola David, ¿Qué tal? Bună David, ce mai faci?
39 Bien, ¿y tú? Bine, și tu?
40 Bien, gracias Bine, mulțumesc
41 ¿Cuántos años tienes? Câți ani ai?
42 Tengo veinte años, ¿y tú? Am douăzeci de ani, și tu?
43 Yo tengo dieciocho años, ¿vives aquí? Eu am optsprezece ani, locuiești aici?
44 Sí, vivo aquí, pero soy de Rumanía Da, locuiesc aici, dar sunt din România
45 Hablas bien el español Vorbești bine spaniola
46 Estoy aquí desde hace 7 años, ¿y tú? Sunt aici de 7 ani, și tu?
47 Yo vivo aquí desde hace poco tiempo Eu locuiesc aici de puțin timp.
48 Aprendo español desde hace 2 años Învaț spaniola de 2 ani
49 Hablas muy bien el español Vorbești foarte bine spaniola
50 Gracias Mulțumesc
Para saber más 7: Los números del 1 al 100
1 Unu/una 51 Cincizeci și unu/una

2 Doi/două 52 Cincizeci și doi/două 47
3 Trei 53 Cincizeci și trei

4 Patru 54 Cincizeci și patru
5 Cinci 55 Cincizeci și cinci
6 Șase 56 Cincizeci și șase
7 Șapte 57 Cincizeci și șapte
8 Opt 58 Cincizeci și opt
9 Nouă 59 Cincizeci și nouă
10 Zece 60 Șaizeci
11 Unsprezece 61 Șaizeci și unu/una
12 Doisprezece/douăsprezece 62 Șaizeci și doi/două
13 Treisprezece 63 Șaizeci și trei
14 Paisprezece 64 Șaizeci și patru
15 Cincisprezece 65 Șaizeci și cinci
16 Șaisprezece 66 Șaizeci și șase
17 Șaptesprezece 67 Șaizeci și șapte
18 Optsprezece 68 Șaizeci și opt
19 Nouăsprezece 69 Șaizeci și nouă
20 Douăzeci 70 Șaptezeci
21 Douăzeci și unu/una 71 Șaptezeci și unu/una
22 Douăzeci și doi/două 72 Șaptezeci și doi/două
23 Douăzeci și trei 73 Șaptezeci și trei
24 Douăzeci și patru 74 Șaptezeci și patru
25 Douăzeci și cinci 75 Șaptezeci și cinci
26 Douăzeci și șase 76 Șaptezeci și șase
27 Douăzeci și șapte 77 Șaptezeci și șapte
28 Douăzeci și opt 78 Șaptezeci și opt
29 Douăzeci și nouă 79 Șaptezeci și nouă
30 Treizeci 80 Optzeci
31 Treizeci și unu/una 81 Optzeci și unu/una
32 Treizeci și doi/două 82 Optzeci și doi/două
33 Treizeci și trei 83 Optzeci și trei
34 Treizeci și patru 84 Optzeci și patru
35 Treizeci și cinci 85 Optzeci și cinci
36 Treizeci și șase 86 Optzeci și șase
37 Treizeci și șapte 87 Optzeci și șapte
38 Treizeci și opt 88 Optzeci și opt
39 Treizeci și nouă 89 Optzeci și nouă
40 Patruzeci 90 Nouăzeci
41 Patruzeci și unu/una 91 Nouăzeci și unu/una
42 Patruzeci și doi/două 92 Nouăzeci și doi/două
43 Patruzeci și trei 93 Nouăzeci și trei
44 Patruzeci și patru 94 Nouăzeci și patru
45 Patruzeci și cinci 95 Nouăzeci și cinci
46 Patruzeci și șase 96 Nouăzeci și șase
47 Patruzeci și șapte 97 Nouăzeci și șapte
48 Patruzeci și opt 98 Nouăzeci și opt

49 Patruzeci și nouă 99 Nouăzeci și nouă
50 Cincizeci 100 O sută
8 Deja vorbesc cinci limbi

Ya hablo cinco idiomas 48
• Cómo decir “también”

• Cómo situarnos en el espacio (cerca, lejos, entre)
• Cómo situarnos en el tiempo (ya, todavía,
todavía no, desde hace...)
• Respuestas cortas
Deja vorbesc
• El verbo “trabajar” cinci limbi
• Vocabulario: La familia.
Se puede decir “también” de las siguientes formas, aunque la segunda es la más simple y común:
El este de asemenea din România Él es también de Rumanía

Și el este din România También él es de Rumanía
Para situarnos en el espacio. Cerca de… Lejos de… Entre…

București este departe de Madrid Bucarest está lejos de Madrid
Eu locuiesc aproape de Madrid Yo vivo cerca de Madrid
Bilbao este între Barcelona și La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña
Para situarnos en el tiempo:

De când? ¿Desde cuándo?
De mult timp Desde hace mucho tiempo
Acum mult timp în urmă Desde hace mucho tiempo
Eu deja vorbesc româna Ya hablo rumano
Eu încă locuiesc în Madrid Todavía vivo en Madrid
Nu, nu încă No, todavía no
A lucra (t) Trabajar

(Eu) lucrez trabajo Imperfect pers. a I-a: lucram
(Tu) lucrezi trabajas Imperativ pers. a II-a.: lucreaza
(El) / (ea) lucrează trabaja Conjunctiv pers. a III-a.: să lucreze
(Noi) lucrăm trabajamos Participiu.: lucrat
Respuestas (Voi) lucrați trabajáis Gerunziu: lucrând cortas y

concretas: (Ei) / (ele) lucrează trabajan
Nu, nu este No, no lo es
Da, este Sí, lo es
A lucra, “trabajar”:
49
Cuando nos referimos a „trabajo” como sustantivo como cuando decimos: “voy al trabajo”, entonces usamos lucru.
Vocabulario 8
27. Aproape (adv.) /a’proa.pe/ Cerca
28. Amândoi (num. m.) /a.mɨn’doi/ Ambos
Amândouă (num. f.) /a.mɨn’douǝ/ Ambas
29. Asemenea (adj. inv.) /a’se.me.nea/ Asimismo, también: asemenea
30. Când (adv., conj.) Cuando.
31. Cumnat (s. m.) /kum’nat/ Cuñado: Cumnat, cumnați, cumnatul, cumnații, cumnatului, cumnaților
Cumnată (s. f.) /kum’na.tǝ/ Cuñada: Cumnată, cumnate, cumnata, cumnatele, cumnatei, cumnatelor
32. De (Prep.) /de/ De, desde
33. Deja (adv.) /de’sha/ Ya
34. Departe (adv.) /de’par.te/ Lejos
35. Engleză (limbă) Inglés (idioma)
36. Familie (s. f.) /fa’mi.lie/ Familia: familie, familii, familia, familiile, familiei, familiilor
37. Încă (adv.) /’ɨn.kǝ/ Todavía, aún.
38. Între (prep.) /’ɨn.tre/ Entre
39. Lucra (a lucra) (v.) /lu’kra/ Trabajar: lucrez, lucrezi, lucrează, lucrăm, lucrați, lucrează Imp.: lucrează Conj.: să
lucreze Pp.: lucrat
40. Mult m /mult/ Mucho: mult mulți
Multă f /’mul.tǝ/ mucha: multă multe
41. Soră (s. f.) /’so.rǝ/ Hermana: Soră, surori, sora, surorile, surorii, surorilor
42. Soț (s. m.) /sots/ Marido: Soț, soți, soțul, soții, soțului, soților
43. Soție (s. f.) /sot’sie/ Esposa: Soție, soții, soția, soțiile, soției, soțiilor
44. Văr (s. m.) /vǝr/ Primo: Văr,veri,vărul,verii,vărului,verilor
45. Verișoară (s.f.) /ve.ri’shoa.rǝ/ Prima: verișoara,verișoare,verișoara,verișoarele,verișoarei,verișoarelor
También se puede usar vară para “prima” y verișor (diminutivo de văr) para “primo”, además vară también significa
“verano”.
Expresiones 8
• În urmă Detrás
50
O familie
1. Deja vorbesc cinci limbi Ya hablo cinco idiomas
2. El este de asemenea din România Él es también de Rumanía
3. Și el este din România También él es de Rumanía
4. București este departe de Madrid Bucarest está lejos de Madrid
5. Eu locuiesc aproape de Madrid Vivo cerca de Madrid
6. Bilbao este între Barcelona și La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña
7. De când? ¿Desde cuándo?
8. De mult timp Desde hace mucho tiempo
9. Acum mult timp în urmă Desde hace mucho tiempo
10.Eu deja vorbesc româna Ya hablo rumano
11.Eu încă locuiesc în Madrid Todavía vivo en Madrid
12.Nu, nu încă No, todavía no
13.Franța este aproape de Spania Francia está cerca de España
14.Spania este departe de China España está lejos de China
15.Andorra este între Spania și Franța Andorra está entre España y Francia
16.Lucrez în Spania Trabajo en España
17.Lucrezi în România? ¿Trabajas en Rumanía?
18.Lucrăm în Italia Trabajamos en Italia
19.Ea lucrează în Olanda Ella trabaja en Holanda
20.Locuiesc în Spania dar lucrez în Franța Vivo en España pero trabajo en Francia
21.Am o soră care lucrează în Portugalia Tengo una hermana que trabaja en Portugal
22.Și el lucrează în Portugalia Él también trabaja en Portugal
23.Eu lucrez departe de aici Yo trabajo lejos de aquí
24.Dar am un frate care lucrează aproape de aici Pero tengo un hermano que trabaja cerca de aquí
25.Și ea lucrează acolo Ella también trabaja allí
51
Între Spania și Franța

1 Hablamos cinco idiomas Vorbim cinci limbi
2 Tengo dos coches, ambos tienen dos años Am două mașini, amândouă au doi ani
3 Tengo dos cuñados, ambos de 30 años Am doi cumnați, amândoi de treizeci de ani
4 Él también es de Ucrania Și el este din Ucraina
5 Trabajo cerca de Madrid Lucrez aproape de Madrid
6 Ya no tengo diecinueve años Eu nu mai am nouăsprezece ani
7 Ahora tengo veinte años Acum am douăzeci de ani
8 Tengo una hija de veintidós años Am o fiică de douăzeci și doi de ani
9 que ya habla tres idiomas care deja vorbește trei limbi
10 Tengo un coche de veintiún años Am o mașină de douăzeci și unu de ani
11 Tengo un coche desde hace veintidós años Am o mașină de acum douăzeci și doi de ani
12 Tengo un coche que tiene veinticuatro años Am o mașină care are douăzeci și patru de ani
13 Desde hace veinticinco años tengo un coche De douăzeci și cinci de ani am o mașină
14 ¿Es Radu rumano? Este Radu român?
15 Sí, sí que es. Da, este.
16 ¿Es Antonio rumano? Este Antonio român?
17 No, no lo es. Nu, nu este.
18 ¿Desde cuándo? De când?
19 Desde hace mucho tiempo De mult timp
20 Desde hace veintiséis años De acum douăzeci și șase de ani
21 Bucarest está lejos de Guadalajara București este departe de Guadalajara
22 Trabajamos lejos de Madrid Lucrăm departe de Madrid
23 Ella trabaja entre Madrid y Guadalajara Ea lucrează între Madrid și Guadalajara
24 ¿Ya vives en Madrid? Locuiești deja în Madrid?
25 No, todavía no. Nu, nu încă
26 ¿Trabajas en Castellón? Lucrezi în Castellón?
27 Trabajáis lejos de aquí. Lucrați departe de aici.
28 Tengo una mujer que tiene 30 años Am o soție care are treizeci de ani
29 Tienen un hermano que trabaja en Inglaterra Au un frate care lucrează în Anglia
30 Ellos hablan tres idiomas Ei vorbesc trei limbi

31 Brasov está entre Iasi y Timisoara Brașov este între Iași și Timișoara
32 Tengo una hermana que trabaja allí Am o soră care lucrează acolo
33 Tienes un reloj desde hace treinta y tres años Ai un ceas de treizeci și trei de ani.
34 Tiene un primo en Madrid Are un văr în Madrid
35 Tenemos dos primas que aprenden alemán Avem două verișoare care învață germana
36 Tenéis 27 primos Aveți douăzeci și șapte de veri
37 Soy David Sunt David
38 Estoy en Guadarrama Sunt în Guadarrama 52
39 que está entre Madrid y Segovia care este între Madrid și Segovia
41 Vivo cerca de Madrid Locuiesc aproape de Madrid
42 Ahora aprendo rumano Acum învăț româna
43 Hablo dos idiomas, Vorbesc două limbi
44 inglés y español engleză și spaniolă
45 Tengo treinta y siete años Am treizeci și șapte de ani
46 Y trabajo en Las Rozas Și lucrez în Las Rozas
47 Desde hace mucho tiempo de mult timp
48 Tengo dos hermanos, dos cuñadas Am doi frați, două cumnate
49 Y tres sobrinos și trei nepoți
50 Tengo un coche que tiene dos años Am o mașină care are doi ani
Para saber más 8: Familia, parentescos y relaciones personales.
Persona Persoana /per’soa.na/

Bebé Bebe (bebeluș) /be’be/ Infancia Copilăria /ko.pi.lǝ’ri.a/
Niño Copil /ko’pil/ Niña Fetiță /fe’tit.sǝ/
Adolescente Adolescent /a.do.les’chent/ Adolescente Adolescentă /a.do.les’chen.tǝ/
Chico Băiat /bǝ’iat/ Chica Fată /’fa.tǝ/
Joven Tânar /’tɨ.nǝr/ Joven Tânară /’tɨ.na.rǝ/
Hombre Bărbat /bǝr’bat/ Mujer Femeie /fe’me.ie/
Adulto Adult /a’dult/ Vejez Bătrânețe /bǝ’trɨ.net.se/
Anciano/viejo Bătrân /bǝ’trɨn/ Anciana/vieja Bătrână /bǝ’trɨ.nǝ/
Homosexual Homosexual /ho.mo.sek’sual/ Lesbiana Lesbiană /les’bia.nǝ/
Heterosexual Heterosexual /he.te.ro.sek’sual/ Pariente Rudă /’ru.dǝ/
Sexo Sex /seks/ Familia Familia /fa’mi.lia/
Padre/papá Tată /’ta.tǝ/ Madre/mamá Mamă /’ma.mǝ/
Hijo Fiu /fiu/ Hija Fiică /’fi.kǝ/
Hermano Frate /’fra.te/ Hermana Soră /’so.rǝ/
Abuelo Bunic /bu’nik/ Abuela Bunică /bu’ni.kǝ/
Nieto/sobrino Nepot /ne’pot/ Nieta/sobrina Nepoată /ne’poa.tǝ/
Bisabuelo Străbunic /strǝ.bu’nik/ Bisabuela Străbunică /strǝ.bu’ni.kǝ/
Bisnieto Strănepot /strǝ.ne’pot/ Bisnieta Strănepoată /strǝ.ne’poa.tǝ/
Tío Unchi /unk ͥ/ Tía Mătușă /mǝ’tu.shǝ/
Primo Văr/verișor /vǝr//ve.ri’shor/ Prima Vară/Verișoară /’va.rǝ/ /ve.ri’shoa.rǝ/
Suegro Socru /’so.kru/ Suegra Soacră /’soa.krǝ/
Consuegro Cuscru /’kus.kru/ Consuegra Cuscră /’kus.krǝ/
Yerno Ginere /’ʤi.ne.re/ Nuera Noră /’no.rǝ/
Cuñado Cumnat /kum’nat/ Cuñada Cumnată /cum’na.tǝ/
Novio Iubit /iu’bit/ Novia Iubită /iu’bi.tǝ/
Prometido Logodnic /lo’god.nik/ Prometida Logodnică /lo’god.ni.kǝ/
Novio Mire /’mi.re/ Novia Mireasă /mi’rea.sǝ/
Esposo Soț /sots/ Esposa Soție /sot’sie/

Esposa Nevastă /ne’vas.tǝ/
Pareja Cuplu /’ku.plu/ Pareja Pereche /pe’re.ke/
Casado Căsătorit /kǝ.sǝ.to’rit/ Casada Căsătorită /kǝ.sǝ.to’ri.tǝ/
Separado Despărțit /des.pǝrt’sit/ Separada Despărțită /des.pǝrt’sit.sǝ/
Divorciado Divorțat /di.vort’sat/ Divorciada Divorțată /di.vort’sa.tǝ/
Concubina Concubină /kon.ku’bi.nǝ/
Amante Amant /a’mant/ Amante Amantă /a’man.tǝ/
Padrino Naș /nash/ Madrina Nașă /’na.shǝ/ 53
Ahijado Fin /fin/ Ahijada Fină /’fi.nǝ/
Representante Reprezentant /re.pre.ʒen’tant/ Representante Reprezentantă /re.pre.ʒen’tan.tǝ/
Tutor Tutore /tu’to.re/ Tutora Tutoare /tu’toa.re/
Amigo Prieten /’prie.ten/ Amiga Prietenă /’prie.te.nǝ/
Compañero Coleg /ko’leg/ Compañera Colegă /ko’le.gǝ/
Camarada Tovarăș /to’va.rǝsh/ Camarada Tovarășă /to’va.rǝ.shǝ/
Trabajador Muncitor /mun.chi’tor/ Trabajadora Muncitoare /mun.chi’toa.re/
Empresario Patron /pa’tron/ Empresaria Patroană /pa’troa.nǝ/
Maestro Învățător /ɨn.vǝt.sǝ’tor/ Maestra Învățătoare /ɨn.vǝt.sǝ’toa.re/
Maestro Maestru /ma’es.tru/ Maestra Maestră /ma’es.trǝ/
Condiscípulo Condiscipol /kon.dis’chi.pol/ Condiscípula Condiscipolă /kon.dis’chi.po.lǝ/
9 Bunicul vrea o mașină roșie

El abuelo quiere un coche rojo
• El verbo “querer”
• Cómo encadenar verbos (conjunctiv)
• El artículo definido (el, la, los, las)
• Los adjetivos
• Vocabulario: Los colores O mașina roșie
A vrea (t) Querer

(Eu) vreau quiero Imperfect pers. a I-a: vream
(Tu) vrei quieres Imperativ pers. a II-a.:
(El) / (ea) vrea quiere Conjunctiv pers. a III-a.: să vrea
(Noi) vrem queremos Participiu.: vrut
(Voi) vreți queréis Gerunziu: vrând
(Ei) / (ele) vor quieren
Encadenando verbos: conjunctiv prezent

Al unir dos verbos en español, el segundo va en infinitivo si las personas coinciden (quiero vivir, quieres aprender) o,
si no, en subjuntivo tras “que” (quiero que vivas, ella quiere que aprendas). En rumano usan un solo modo verbal,
llamado conjunctiv, formado por la partícula să y el presente de indicativo, excepto en la tercera persona tanto en
singular como en plural cuya forma aparece en esta guía en las tablas verbales. Este tiempo, por tanto, se traduce de
dos formas diferentes según coincidan o no las personas de los dos verbos:
Vrei să înveți limba română Quieres aprender lengua rumana
Vreau să înveți limba română Quiero que aprendas lengua rumana
Vreau să învaț limba română Quiero aprender lengua rumana
Vreau să am doi copii Quiero tener dos hijos
Vrea să aiba patru copii Quiere tener cuatro hijos.
54
El único verbo que es completamente irregular en el subjuntivo es el verbo a fi:
A fi (prezent conjunctiv) Ser/estar

(Eu) să fiu sea, esté
(Tu) să fii seas, estés
(El) / (ea) să fie sea, esté
(Noi) să fim seamos, estemos
(Voi) să fiți seáis, estéis
(Ei) / (ele) să fie sean, estén
Si quiere pedir algo educadamente puede probar con la siguiente fórmula:

Aș vrea… Querría…
O pedirlo „por favor”:

Vă rog Por favor
Vocabulario útil:
Indiferent Indiferente
Atunci Entonces
Doar Sólo, solamente
Así podemos decir frases como:
Mi-e indiferent Me da igual, me es indiferente

Bine, atunci vreau un ceas auriu Bien, entonces quiero un reloj dorado
Aș vrea doar patru Querría sólo cuatro
El artículo definido en rumano:

El artículo definido en rumano, en español “el”, “la”, “los”, “las”, va unido al final de las palabras. Si son de género
másculino o neutro singular se articulan añadiendo una “l” o “ul”para evitar consonantes juntas. Las palabras de
género femenino singular se articulan acabando en “a”, (o en “ua” para evitar más de una “a” juntas). El plural
masculino acaba en “i” y el plural femenino y neutro acaba en “le”. Todo ello con alguna excepción.
Fiu, fiul, fii, fiii Hijo, el hijo, hijos, los hijos

Ceas, ceasul, ceasuri, ceasurile Reloj, el reloj, relojes, los relojes
Bere, berea, beri, berile Cerveza, la cerveza, cervezas, las cervezas
Mașină, mașina, mașini, mașinile Coche, el coche, coches, los coches
Ejemplos:
Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul?

Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules
Los adjetivos:
Los adjetivos suelen ir detrás del sustantivo al que acompañan. Hay adjetivos de cuatro formas (como albastru) que
son masc. sing., fem. sing., masc. pl., y fem. pl. Tres formas (Portocaliu) masc. sing., fem. sing., y plural tanto masc.
como fem. Dos formas (Verde) masc. y fem. E invariables (gri). Tienen que concordar con el sustantivo al que
acompañan en género y número. También se pueden utilizar como sustantivos, por ejemplo:
Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio
Por lo tanto un adjetivo puede comportarse como un sustantivo y declinarse con todas sus formas. Como no hay
55
adjetivos neutros, se escoge el masculino singular y el femenino plural para acompañar a los sustantivos neutros.
Blondă
Vocabulario 9
• Alb (adj. m.) /alb/ Blanco: alb, albi, albul, albii, albului, albilor
Albă (adj. f.) /’al.bǝ/ Blanca: albă, albe, alba, albele, albei, albelor
• Albastru (adj. m.) /al’bas.tru/ Azul (m.): albastru, albaștri, albastrul, albaștrii, albastrului, albaștrilor
Albastră (adj. f.) /al’bas.trǝ/ Azul (f.): albastră, albastre, albastra, albastrele, albastrei, albastrelor
• Argintiu (adj. m.) /ar.ʤin’ti.u/ Plateado: argintiu, argintii, argintiul, argintiii, argintiului, argintilor
Argintie (adj. f.) /ar.ʤin’ti.e/ Plateada: argintie, argintii, argintia, argintiile, argintiei, argintiilor
• Atunci (adv.) /a’tunch ͥ/ Entonces
• Blond (adj. m.) /blond/ Rubio: blond, blonzi, blondul, blonzii, blondului, blonzilor
Blondă (adj.f.) /’blon.dǝ/ Rubia: blondă, blonde, blonda, blondele, blondei, blondelor
• Cald (adj. m.) /kald/ Cálido: cald, calzi, caldul, calzii, caldului, calzilor
Caldă (adj. f.) /’kal.dǝ/ Cálida: caldă, calde, calda, caldele, caldei, caldelor
• Copil (s. m.) /ko’pil/ Niño, niña: copil, copii, copilul, copiii, copilului, copiilor
• Doar (Adv.) /do’ar/ Sólo, solamente
• Fustă (s. f.) /’fus.tǝ/ Falda: fustă, fuste, fusta, fustele, fustei, fustelor
• Galben (adj. m.) /’gal.ben/ Amarillo: galben, galbeni, galbenul, galbenii, galbenului, galbenilor
Galbenă (adj. f.) /’gal.be.nǝ/ Amarilla: galbenă, galbene, galbena, galbenele, galbenei, galbenelor
• Gri (adj. invar.) /gri/ Gris: gri
• Indiferent (adj m.) /in.di.fe’rent/ Indiferente (m): indiferent indiferenți, indiferentul, indiferenții, indiferentului,
indiferenților
Indiferentă (adj. f.) /in.di.fe’ren.tǝ/ Indiferente (f): indiferentă, indiferente, indiferenta, indiferentele,
indiferentei, indiferentelor
• Închis (adj. m.) /ɨn’kis/ Oscuro, cerrado: închis, închiși, închisul, închișii, închisului, închișilor
Închisă (adj. f.) /ɨn’ki.sǝ/ Oscura, cerrada: închisă, închise, închisa, închisele, închisei, închiselor
• Maro (adj. invar.) /ma’ro/ Marrón: maro
• Mătușă (s. f.) /mǝ’tu.shǝ/ Tía: mătușă, mătuși, mătușa, mătușile, mătușii, mătușilor
• Negru (adj. m.) /’ne.gru/ Negro: negru, negri, negrul, negrii, negrului, negrilor
Neagră (adj. f.) /’nea.grǝ/ Negra: neagră, negre, neagra, negrele, negrei, negrelor
• Pahar (s. n.) /pa’jar/ Vaso: pahar, pahare, paharul, paharele, paharului, paharelor
• Pantof (s. m.) /pan’tof/ Zapato: pantof, pantofi, pantoful, pantofii, pantofului, pantofilor
• Portocaliu (adj. m.) /por.to.ka’li.u/ Naranja (m.): portocaliu, portocalii, portocaliul, portocaliii, portocaliului,
portocaliilor
Portocalie (adj. f.) /por.to.ka’li.e/ Naranja (f.): portocalie, portocalii, portocalia, portocaliile, portocaliei,
portocaliilor
• Rece (adj. m.) /’re.che/ Frío: rece, reci, recele, recii, recelui, recilor
Rece (adj. f.) /’re.che/ Fría: rece, reci, recea, recile, recii, recilor
• Roșu (adj. m.) /’ro.shu/ Rojo: roșu, roșii, roșul, roșiii, roșului, roșiilor
Roșie (adj. f.) /’ro.shie/ Roja: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor
• Unchi (s. m.) /unk ͥ / Tío: unchi, unchi, unchiul, unchii, unchiului, unchilor 56
• Verde (adj. m.) /’ver.de/ Verde (m.): verde, verzi, verdele, verzii, verdelui, verzilor
Verde (adj. f.) /’ver.de/ Verde (f.): verde, verzi, verdea, verzile, verzii, verzilor
46. Violet (adj. m.) /vio’let/ Violeta (m) violet, violeți, violetul, violeții, violetului, violeților
Violetă (adj. f.) /vio’le.tǝ/ Violeta (f) violetă, violete, violeta, violetele, violetei, violetelor
47. Vrea (a vrea) (v.) /vrea/ Querer: Vreau, vrei, vrea, vrem, vreți, vor Conj.: să vrea Pp.: vrut
Expresiones 9
• Vă rog Por favor
1. Bunicul vrea o mașină roșie El abuelo quiere un coche rojo

2. Bunicul vrea mașina roșie El abuelo quiere el coche rojo
3. Unchiul vrea să aibă două mașini El tío quiere tener dos coches
4. Unchiul vrea să aibă mașina verde El tío quiere tener el coche verde
5. Mătușa vrea fusta roșie La tía quiere la falda roja
6. Vreau să fiu inginer Quiero ser ingeniero
7. Inginerul vrea să aibă trei mașini El ingeniero quiere tener tres coches
8. Vreau un ceas negru Quiero un reloj negro
9. Ceasul este alb El reloj es blanco
10.Vreau o fustă gri Quiero una falda gris
11.Fusta este albă La falda es blanca
12.Paharul este alb El vaso es blanco
13.Am un pahar violet Tengo un vaso violeta
14.Paharul nu este violet, este roșu El vaso no es violeta, es rojo
15.Vreau să învăț româna Quiero aprender rumano
16.Vrei să înveți româna Quieres aprender rumano
17.Vreau să înveți româna Quiero que aprendas rumano
18.Vreau să am doi copii Quiero tener dos hijos
19.Vrea să aiba patru copii Quiere tener cuatro hijos
20.Mi-e indiferent Me da igual
21.Bine, atunci vreau un ceas auriu Bien, entonces quiero un reloj dorado
22.Aș vrea doar patru Querría sólo cuatro
23.Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul?
24.Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules
25.Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio
Una ayuda para la próxima lista:

Londra Londres
57

1 Carlos tiene zapatos negros Carlos are pantofi negri
2 El coche es rojo Mașina e roșie
3 Tengo dos relojes azules Am două ceasuri albastre
4 La abuela tiene noventa años Bunica are nouăzeci de ani
5 Tengo un coche verde Am o mașină verde
6 Tienes dos coches naranjas Ai două mașini portocalii
7 El abuelo tiene cuatro nietos Bunicul are patru nepoți
8 La mujer tiene cuarenta y cinco años Soția are patruzeci și cinci de ani
9 Y el marido tiene 50 Și soțul are cincizeci
10 El tío vive en Londres Unchiul locuiește în Londra
11 Tiene un coche amarillo are o mașină galbenă
12 No queremos un coche plateado Nu vrem o mașină argintie
13 Tenéis un Ferrari rojo oscuro Aveți un Ferrari roșu închis
14 Quiero un reloj gris Vreau un ceas gri
15 Queréis dos relojes rojos Vreți două ceasuri roșii
16 ¿Quieres un reloj marrón? Vrei un ceas maro?
17 Me da igual Mi-e indiferent
18 El abuelo aprende inglés Bunicul învață engleza
19 Vosotros queréis dos relojes azules Voi vreți două ceasuri albastre
20 Quiero aprender rumano Vreau să învăț românește
21 Quiero vivir en Madrid Vreau să locuiesc în Madrid
22 Quieres hablar portugués Vrei să vorbești portugheza
23 Ella quiere tener doce hijos Ea vrea să aibă doisprezece fii
24 Pero yo sólo quiero tener dos Dar eu vreau să am doar doi
25 Muchos rumanos quieren vivir en Londres Mulți români vor să locuiască în Londra
26 Pero no hablan inglés dar nu vorbesc engleza
27 Buenas tardes, Bună seara,
28 Querría dos cervezas frías Aș vrea două beri reci
29 Querría una cerveza, por favor Aș vrea o bere, vă rog
30 El tío tiene cuarenta y tres sobrinos Unchiul are patruzeci și trei de nepoți
31 El abuelo tiene cuarenta y siete nietos y nietas Bunicul are patruzeci și șapte de nepoți și nepoate
32 La abuela es de Cluj Bunica este din Cluj
33 El abuelo quiere un coche negro Bunicul vrea o mașină neagră
34 La cerveza es amarilla Berea este galbenă
35 Quiero el reloj negro Vreau ceasul negru
36 ¿Quieres los dos relojes negros? Vrei două ceasurile negre?
37 Todavía quiero vivir en Madrid Încă mai vreau să locuiesc în Madrid
38 Quiero trabajar en España Vreau să lucrez în Spania 58
39 Ellos quieren los coches verdes que están ahí Ei vor mașinile verzi care sunt acolo
40 Queremos cerveza Vrem bere
41 El abuelo tiene 93 años Bunicul are nouăzeci și trei de ani
42 Todavía quiero el coche gris Încă mai vreau mașina gri
43 Buenos días, ¿tiene relojes? Bună ziua, aveți ceasuri?
44 Sí, tenemos relojes suizos y franceses Da, avem ceasuri elvețiene și franțuzești
45 Querría uno Aș vrea unul
46 ¿Quiere un reloj suizo o francés? Vreți un ceas elvețian sau franțuzesc?
47 Me da igual Mi-e indiferent
48 Querría un reloj verde Aș vrea un ceas verde
49 Tenemos un reloj suizo verde Avem un ceas elvețian verde
50 Bien, entonces quiero el reloj verde Bine, atunci vreau ceasul verde
Para saber más 9: Los adjetivos
En el siguiente tabla sólo aparecen las formas utilizadas como adjetivos por ser las habituales.
Adjetivos de cuatro Singular Plural

terminaciones Masculino Pantof albastru Pantofi albaștri
Femenino Fustă albastră Fuste albastre
Neutro Pahar albastru Pahare albastre
Adjetivos de tres terminaciones Masculino Pantof portocaliu Pantofi portocalii
Femenino Fustă portocalie Fuste portocalii
Neutro Pahar portocaliu Pahare portocalii
Adjetivos de dos terminaciones Masculino Pantof verde Pantofi verzi
Femenino Fustă verde Fuste verzi
Neutro Pahar verde Pahare verzi
Adjetivos invariables Masculino Pantof gri Pantofi gri
Femenino Fustă gri Fuste gri
Neutro Pahar gri Pahare gri
Los colores: Culori

alb bleu
albastru bleumarin
azur galben
bej gri
indigo oranj
kaki portocaliu
magenta roșu
maro roz
59
mov turcoaz
negru verde
ocru violet
Fuente: http://ro.wiktionary.org/wiki/Apendice:Culori
10 Berea mea este galbena

Mi cerveza es amarilla
• Los posesivos (mi, el mío, tu, el tuyo...)
• El verbo “saber”
Două beri
Los posesivos:
Los posesivos en rumano son tan numerosos como en español, concuerdan en número y género con el sustantivo.
Además, algunos varían según el número de poseedores. Estos son:
Persoană masc/neut sing fem sing masc plur fem/neut plur

1 sing meu mea mei mele
2 sing tău ta tăi tale
3 sing său sa săi sale
1 plur nostru noastră noștri noastre
2 plur vostru voastră voștri voastre
3 plur lor lor lor lor
En para saber más 10 está todo con más detalle.
Los siguientes posesivos son invariables:
lui de él
ei de ella
lor de ellos, de ellas
dumneavoastra de usted, de ustedes
Recuerde que las palabras neutras funcionan como masculinas en singular y como femeninas en plural. Los sustantivos
con posesivo van articulados:
Am un ginere care lucrează în Madrid Tengo un yerno que trabaja en Madrid

60
Ginerele meu lucrează în Madrid Mi yerno trabaja en Madrid
Al tău este în Grecia El tuyo está en Grecia
El verbo a ști:
A ști (t) Saber
(Eu) Știu Sé Imperfect pers. a I-a: știam
(Tu) Știi Sabes Imperativ pers. a II-a.: știi
(El) / (ea) Știe Sabe Conjunctiv pers. a III-a.: să știe
(Noi) Știm Sabemos Participiu.: știut
(Voi) Știți Sabéis Gerunziu: știind
(Ei) / (ele) Știu Saben
Algunos ejemplos:
Eu știu engleza Sé inglés

Știi japoneza? ¿Sabes japonés?
Aici nu știm italiana Aquí no sabemos italiano
Știți multe limbi Sabéis muchos idiomas
Socrii mei știu portugheza Mis suegros saben portugués
Vocabulario 10
1 Ginere (s. m.) /’ʤi.ne.re/ Yerno: ginere, gineri, ginerele, ginerii, ginerelui, ginerilor
2 Mamă (s. f.) /’ma.mǝ/ Mamá: mamă, mame, mama, mamele, mamei, mamelor
3 Meu (Adj. Pos.) /meu/ Mío: meu, mei
Mea (Adj. Pos.) /mea/ Mía: mea, mele
4 Noră (s. f.) /’no.rǝ/ Nuera: Noră, nurori, nora, nurorile, nurorii, nurorilor
5 Nostru (adj. pos.) /’nos.tru/ Nuestro: nostru, noștri
Noastră (adj. pos.) /’noas.trǝ/ Nuestra: noastră, noastre
6 Pantalon (s. m.) /pan.ta’lon/ Pantalón (se usa habitualmente en plural como en español) pantalon, pantaloni,
pantalonul, pantalonii, pantalonului, pantalonilor
7 Roz (adj. inv.) /roʒ/ Rosa (de color rosa)
8 Său (adj. pos.) /sǝu/ Suyo: său, săi
Sa (adj. pos.) /sa/ Suya: sa, sale
9 Socru (s. m.) /’so.kru/ Suegro: socru, socri, socrul, socrii, socrului, socrilor
10 Soacră (s. f.) /’soa.krǝ/ Suegra: soacră, soacre, soacra, soacrele, soacrei, soacrelor
11 Ști (a ști) (v.) /shti/ Saber: știu, știi, știe, știm, știți, știu Conj.: să știe Pp.: știut
12 Tată (s.m.) /’ta.tǝ/ Padre: tată, tați, tatăl (tata), tații, tatălui (tatii), taților
13 Tău (adj. pos.) /tǝu/ Tuyo: tău, tăi
Ta (adj. pos.) /ta/ Tuya: ta, tale

14 Vostru (adj. pos.) /’vos.tru/ Vuestro: vostru, voștri
Voastră (adj. pos.) /’voas.trǝ/ Vuestra: voastră, voastre
61
1. Berea mea este galbenă Mi cerveza es amarilla

2. Am un ginere care lucrează în Madrid Tengo un yerno que trabaja en Madrid
3. Ginerele meu lucrează în Madrid Mi yerno trabaja en Madrid
4. Al tău este în Grecia El tuyo está en Grecia
5. Eu știu engleza Sé inglés
6. Știi japoneza? ¿Sabes japonés?
7. Aici nu știm italiana Aquí no sabemos italiano
8. Știți multe limbi Sabéis muchos idiomas
9. Socrii mei știu portugheza Mis suegros saben portugués
10.Fusta sa este roz Su falda es rosa
11.A ei este verde La de ella es verde
12.Pantalonii mei sunt albaștri Mis pantalones son azules
13.Mașina ei este violetă El coche de ella es violeta
14.Mașina lui este roșie El coche de él es rojo
15.Fusta mea este albastră Mi falda es azul
16.Mama mea are 26 de ani Mi mamá tiene 26 años
17.Soacra ta are 68 de ani Tu suegra tiene 68 años
18.Socrul tău are un pantalon verde Tu suegro tiene un pantalón verde
19.Am un ginere care știe spaniola Tengo un yerno que sabe español
20.Al tău știe italiana El tuyo sabe italiano

21.Nora mea este în Spania Mi nuera está en España
22.Socrul nostru știe multe limbi Nuestro suegro sabe muchos idiomas
23.Fiica sa are zece ani Su hija (de él/ella) tiene diez años
24.Fiica lor are un pantalon roz Su hija (de ellos) tiene un pantalón rosa
25.Știm portugheza Sabemos portugués
62

1 Mi suegro tiene cinco nietos Socrul meu are cinci nepoți
2 El tuyo tiene cuatro Al tău are patru
3 Mi suegra tiene cincuenta y ocho años Soacra mea are cincizeci și opt de ani
4 La tuya tiene sesenta y tres A ta are șaizeci și trei
5 Mis coches son verdes Mașinile mele sunt verzi
6 Los tuyos son amarillos Ale tale sunt galbene
7 Mis hijos son negros Fiii mei sunt negri
8 Los tuyos son blancos Ai tăi sunt albi
9 Mis hijas hablan inglés Fiicele mele vorbesc engleza
10 Las tuyas hablan turco Ale tale vorbesc turca
11 Tu hija vive en Inglaterra Fiica ta locuiește în Anglia
12 La mía vive en Rumanía A mea locuiește în România
13 Tu hijo tiene un reloj rojo Fiul tău are un ceas roșu
14 El mío también tiene reloj Și al meu are ceas
15 Tus relojes son suizos Ceasurile tale sunt elvețiene
16 Los míos no son suizos Ale mele nu sunt elvețiene
17 Tus hermanos aprenden alemán Frații tăi învață germana
18 Los míos no saben español Ai mei nu știu spaniola
19 Su madre es portuguesa Mama sa este portugheza
20 La suya es finlandesa A sa este finlandeza
21 Su padre es holandés Tatăl său este olandez
22 El suyo es americano Al său este american
23 Sus cervezas están frías Berile sale sunt reci
24 Las suyas están calientes Ale sale sunt calde
25 Sus yernos aprenden rumano Ginerii săi învață românește
26 Los suyos aprenden español Ai săi învață spaniola
27 Nuestro hijo quiere aprender rumano Fiul nostru vrea să învețe românește
28 El vuestro sabe japonés Al vostru știe japoneza
29 Nuestra hija habla chino Fiica noastră vorbește chineza
30 La vuestra trabaja en Hungría A voastră lucrează în Ungaria

31 Nuestros abuelos viven en Australia Bunicii noștri locuiesc în Australia
32 Los vuestros viven en Bulgaria Ai voștri locuiesc în Bulgaria
33 Nuestras cervezas son amarillas Berile noastre sunt galbene
34 Las vuestras están calientes Ale voastre sunt calde
35 Vuestro reloj es naranja Ceasul vostru este portocaliu
36 El nuestro es blanco Al nostru este alb
37 Vuestra madre tiene cuarenta años Mama voastră are patruzeci de ani
38 La nuestra tiene cuarenta y cinco A noastră are patruzeci și cinci 63
39 Vuestros suegros son austriacos Socrii voștri sunt austrieci
40 Los nuestros trabajan cerca de aquí Ai noștri lucrează aproape de aici
41 Vuestras cervezas están frías Berile voastre sunt reci
42 Las nuestras también Și ale noastre
43 Su sobrino trabaja en Italia Nepotul său lucrează în Italia
44 El suyo no trabaja Al său nu lucrează
45 Su sobrina está en Portugal Nepoata sa este în Portugalia
46 La suya no está allí A sa nu este acolo
47 Sus abuelos (de él) son de Francia Bunicii săi sunt din Franța
48 Los suyos son austríacos Ai săi sunt austrieci
49 Sus coches (de ellos) son verdes Mașinile lor sunt verzi
50 Los suyos son azules Ale lor sunt albastre
Para saber más 10:
Adjetivos posesivos
Adjetivos posesivos + Un solo objeto Varios objetos

sustantivo Masculino/neutro Femenino Masculino Fem/neutro
Un solo 1ª Pantoful meu (mi) Fusta mea (mi) Pantofii mei (mis) Fustele mele (mis)
poseedor Paharul meu Paharele mele
2ª Pantoful tău (tu) Fusta ta (tu) Pantofii tăi (tus) Fustele tale (tus)
Paharul tău Paharele tale
3ª Pantoful său (su [de Fusta sa (su [de Pantofii săi (sus Fustele sale (sus
él/ella]) él/ella]) [de él/ella]) [de él/ella]))
Paharul său Paharele sale
Varios 1ª Pantoful nostru Fusta noastră Pantofii noștri Fustele noastre
poseedores (nuestro) (nuestra) (nuestros) (nuestras)
Paharul nostru Paharele noastre
2ª Pantoful vostru Fusta voastră Pantofii voștri Fustele voastre
(vuestro) (vuestra) (vuestros) (vuestras)
Paharul vostru Paharele voastre
3ª Pantoful lor (su [de Fusta lor (suya Pantofii lor (sus Fustele lor (sus
ellos/ellas] [de ellos/ellas]) [de ellos/ellas]) [de ellos/ellas])
Paharul lor Paharele lor
Si los adjetivos posesivos se refieren a dos o más sustantivos, la concordancia se realiza con el último: pantoful și
fusta mea (mi zapato y mi falda), fusta și pantoful meu (mi falda y mi zapato)
Pronombres posesivos
Si lo anterior era como decir “mi vaso”, lo siguiente es como decir “el mío”.
Pronombres Un solo objeto Varios objetos

posesivos Masculino/neutro Femenino Masculino Femenino/neutro
Un solo 1ª Al meu (el mío) A mea (la mía) Ai mei (los míos) Ale mele (las mías)
poseedor 2ª Al tău (el tuyo) A ta (la tuya) Ai tăi (los tuyos) Ale tale (las tuyas)
3ª Al său (el suyo) A sa (la suya) Ai săi (los suyos) Ale sale (las suyas)
Al lui (el suyo [de él]) A lui (la suya [de Ai lui (los suyos Ale lui (las suyas [de
Al ei (suyo[de ella]) él]) [de él]) él])
A ei (la suya [de Ai ei (los suyos [de Ale ei (las suyas [de
ella]) ella]) ella]) 64
Varios 1ª Al nostru (nuestro) A noastră Ai noștri Ale noastre (nuestras)
poseedores (nuestra) (nuestros)
2ª Al vostru (vuestro) A voastră Ai voștri Ale voastre (vuestras)
(vuestra) (vuestros)
3ª Al lor (suyo [de A lor (suya [de Ai lor (suyos [de Ale lor (suyas [de
ellos/ellas]) ellos/ellas]) ellos/ellas]) ellos/ellas])
Hay diferentes formas para la tercera persona del singular: Al său “el suyo”, no especifica el género del
poseedor, mientras que al lui (el suyo de él), y al ei (el suyo de ella), sí que lo hacen. Basta con que utilice la forma
Al său para los tres casos si no tiene que especificar.
11 Vrei să fii mamă?

¿Quieres ser mamá?
• Los determinantes (esta, este, esa, ese...) Ea este blondă
• El verbo “hacer”
• Vocabulario: Las profesiones
Los determinantes nos indican el lugar que ocupa un objeto con respecto al que habla. Son palabras como “ese, esa,
esta, aquella…”. En rumano se pueden decir de dos formas, según vayan antes o después del sustantivo y en esta
lección vamos a ver una de ellas. Las dos formas están en para saber más 11.
El verbo “hacer”, a face:
A face (t) Hacer

(Eu) fac /fak/ hago Imperfect pers. a I-a: făceam
(Tu) faci /fach ͥ/ haces Imperativ pers. a II-a.: fă
(El) / (ea) face /’fa.che/ hace Conjunctiv pers. a III-a.: să facă
(Noi) facem /fa’chem/ hacemos Participiu.: facut
(Voi) faceți /fa’chets ͥ/ hacéis Gerunziu: facând

(Ei) / (ele) fac hacen
65
Ya hemos utilizado el verbo a face en expresiones como:
Ce faci? ¿Qué tal? ¿Qué haces?
A lo que podemos responder:

Nu e treabă ta No es asunto tuyo
A face nos sirve también para expresiones como ésta:

Pot să fac prezentările? ¿Puedo presentarles? (¿puedo hacer la presentación?)
Y entonces:
Ți-l prezint pe David Te presento a David
Ți-o prezint pe Diana Te presento a Diana
Como se puede observar hay una pequeña diferencia –l, -o que depende de si se trata de una persona de sexo
masculino o femenino, y que veremos más adelante cuando estudiemos los pronombres de acusativo y dativo.
En cualquiera de los dos casos se puede contestar:

Îmi pare bine de cunoștinta Encantado/a de conocerle
Repasemos el subjuntivo:
Vreau să învăț yoga Quiero aprender yoga

Știu să vorbesc germana Sé hablar alemán
Vreau să faci înot Quiero que hagas natación
Las frases que vamos a utilizar en nuestra lista para practicar los determinantes serán como las de estos ejemplos:
Acea fată este blondă Esa chica es rubia

Acest băiat vrea să învețe engleza Este chico quiere aprender inglés
Acel pahar este gol Aquel vaso está vacío
En rumano tienen sólo dos “grados” de proximidad. En español tenemos tres “este”, “ese” y “aquel”. Vamos a utilizar
el primero para “este” y el segundo tanto para “ese” como para “aquel”.
Acei băieți
En el siguiente vocabulario presentamos algunas profesiones. En los oficios tradicionalmente masculinos su femenino
apenas se utiliza, como zidar (albañil) o grădinar (jardinero). Para hacer el femenino basta con poner el sujeto en
femenino y dejar el resto en masculino. Por ejemplo: Ea este un zidar blond literalmente “Ella es un albañil rubio”.
Vocabulario 11
1. Acel (adj. dem. m.) /a’ʧel/ Ese: acel, acei, acelui, acelor 66
Acea (adj. dem. f.) /a’ʧea/ Esa: acea, acele, acelei, acelor
2. Acela (adj. dem. post. m.) /a’ʧe.la/ Ese: acela, aceia, aceluia, acelora
Aceea (adj. dem. post. f.) /a’ʧee.a/ Esa: aceea, acelea, aceleia, acelora
3. Acest (adj. dem. m.) /a’ʧest/ Este: acest, acești, acestui, acestor
Această (adj. dem. f.) /a’ʧeas.tǝ/ Esta: această, aceste, acestei, acestor
4. Acesta (adj. dem. post. m.) /a’ʧes.ta/ Este: acesta, aceștia, acestuia, acestora
Aceasta (adj. dem. post. f.) /a’ʧeas.ta/ Esta: aceasta, acestea, acesteia, acestora
5. Actor (s. m.) /ak’tor/ Actor: actor, actori, actorul, actorii, actorului, actorilor
6. Actriță (s. f.) /ak’trit.sǝ/ Actriz: actriță, actrițe, actrița, actrițele, actriței, actrițelor
7. Avocat (s. m.) /a.vo’kat/ Abogado: avocat, avocați, avocatul, avocații, avocatului, avocaților
Avocată (s. f.) /a.vo’ka.tǝ/ Abogada: avocată, avocate, avocata, avocatele, avocatei, avocatelor
8. Ăla (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝ.la/ Ese: ăla, ăia, ăluia, ălora
Aia (adj. dem. post. fam. f.) /’a.ia/ Esa: aia, alea, ăleia, ălora
9. Ăsta (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝs.ta/ Este: ăsta, ăștia, ăstuia, ăstora
Astă (adj. dem. post. fam. f.) /’as.tǝ/ Esta: astă, aste, ăstei/astei, ăstor
10. Baie (camera de) (s.f.) /baie/ (cuarto de) Baño: baie, băi, baia, băile, băii, băilor
11. Băiat (s. m.) /bǝ’iat/ Chico, muchacho: băiat, băieți, băiatul, băieții, băietului, băieților
12. Brunet (adj. m.) /bru’net/ Moreno: brunet, bruneți, brunetul, bruneții, brunetului, bruneților
Brunetă (adj. f.) /bru’ne.tǝ/ Morena: brunetă, brunete, bruneta, brunetele, brunetei, brunetelor
13. Brutar (s. m.) /bru’tar/ Panadero: brutar, brutari, brutarul, brutarii, brutarului, brutarilor
Brutăreasă (s. f.) /bru.tǝ’rea.sǝ/ Panadera: brutăreasă, brutărese, brutăreasa, brutăresele, brutăresei,
brutăreselor
14. Bulă f /’bu.lə/ pompa bulă bula bule bulele bulei bulelor
15. Castaniu (adj. m.) /kas.ta’ni.u/ Castaño: castaniu, castanii, castaniul, castaniii, castaniului, castaniilor
Castanie (adj. f.) /kas.ta.’ni.e/ Castaña: castanie, castanii, castania, castaniile, castaniei, castaniilor
16. Coafeză (s. f.) /koa’fe.ʒǝ/ Peluquera: Coafeză, coafeze, coafeza, coafezele, coafezei, coafezelor
17. Cunoștință (s. f.) /ku.nosh’tsin.tǝ/ Conocimiento: cunoștință, cunoștințe, cunoștința, cunoștințele, cunoștinței,
cunoștințelor
18. Duș (s. n.) /dush/ Ducha: duș, dușuri, dușul, dușurile, dușului, dușurilor
19. Escală f /es’ka.lə/ escala escală escala escale escalele escalei escalelor
20. Fabrică (s. f.) /’fa.bri.kǝ/ Fábrica: fabrică, fabrici, fabrica, fabricile, fabricii, fabricilor
21. Face (a face) (v.) /’fa.che/ Hacer: fac, faci, face, facem, faceți, fac Imp.:fă Conj.:să facă Pp.:făcut
22. Fată (s. f.) /’fa.tǝ/ Chica, muchacha: fată, fete, fata, fetele, fetei, fetelor
23. Fotbalist (s. m.) /fot.ba’list/ Futbolista (hombre): fotbalist, fotbaliști, fotbalistul, fotbaliștii, fotbalistului,
fotbaliștilor
Fotbalistă (s. f.) /fot.ba’lis.tǝ/ Futbolista (mujer): fotbalistă, fotbaliste, fotbalista, fotbalistele, fotbalistei,
fotbalistelor
24. Frișcă f /’friʃ.kə/ nata frișcă frișca friști friștile friștii friștilor
25. Frizer (s. m.) /fri’zer/ Peluquero, barbero: frizer frizeri frizerul frizerii frizerului frizerilor
26. Gol (adj. m.) /gol/ Vacío: gol, goi, golul, goii, golului, goilor
Goală (adj. f.) /’goa.lǝ/ Vacía: goală, goale, goala, goalele, goalei, goalelor
27. Grădinar (s. m.) /grǝ.di’nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor
28. Înot (s. n.) /ɨ’not/ Natación: înot, înoturi, înotul, înoturile, înotului, înoturilor
29. Magazin (s. n.) /ma.ga’ʒin/ Tienda: magazin, magazine, magazinul, magazinele, magazinului, magazinelor
30. Mare (adj. m.) /’ma.re/ Grande (m.): mare, mari, marele, marii, marelui, marilor
Mare (adj. f.) /’ma.re/ Grande (f.): mare, mari, marea, marile, marii, marilor
31. Mic (adj. m.) /mik/ Pequeño: mic, mici, micul, micii, micului, micilor
Mică (adj. f.) /’mi.kǝ/ Pequeña: mică, mici, mica, micile, micii, micilor 67
32. Nod (s. n.) /nod/ Nudo: nod, noduri, nodul, nodurile, nodului, nodurilor
33. Pâine (s.f.) /’pɨi.ne/ Pan: pâine, pâini, pâinea, pâinile, pâinii, pâinilor
34. Pe (prep.) /pe/ A (preposición que introduce un complemento directo), sobre, encima de, en.
35. Plin (adj. m.) /plin/ Lleno: plin, plini, plinul, plinii, plinului, plinilor
Plină (adj. f.) /’pli.nǝ/ Llena: plină, pline, plina, plinele, plinei, plinelor
36. Polițist (s. m.) /po.lit’sist/ Policía (hombre): polițist, polițiști, polițistul, polițiștii, polițistului, polițiștilor
Polițistă (s. f.) /po.lit’sis.tǝ/ Policía (mujer): polițistă, polițiste, polițista, polițistele, polițistei, polițistelor
37. Pompier (s. m.) /pom’pier/ Bombero: pompier, pompieri, pompierul, pompierii, pompierului, pompierilor
38. Poștăriță (s. m.) /posh.tǝ’rit.sǝ/ Cartera: poștăriță, poștărițe, poștărița, poștărițele, poștăriței, poștărițelor
39. Poștaș (s. m.) /posh’tash/ Cartero: poștaș, poștași, poștașul, poștașii, poștașului, poștașilor
40. Prezentare (s. f.) /pre.zen’ta.re/ Presentación: prezentare, prezentări, prezentarea, prezentările, prezentării,
prezentărilor
41. Restaurant (s. n.) /res.tau’rant/ Restaurante: restaurant, restaurante, restaurantul, restaurantele,
restaurantului, restaurantelor
42. Roșcat (adj. m.) /rosh’kat/ Pelirrojo: roșcat, roșcați, roșcatul, roșcații, roșcatului, roșcatilor
Roșcată (adj. f.) /rosh’ka.tǝ/ Pelirroja: roșcată, roșcate, roșcata, roșcatele, roșcatei, roșcatelor
43. Săpun n /sǝ’pun/ jabón: săpun săpunuri săpunul săpunurile săpunului săpunurilor
44. Spart (adj. m.) /spart/ Roto: spart, sparți, spartul, sparții, spartului, sparților
Spartă (adj. f.) /’spar.tǝ/ Rota: spartă, sparte, sparta, spartele, spartei, spartelor
45. Strugure (s.m.) /’stru.gu.re/ Uva: strugure, struguri, strugurele, strugurii, strugurelui, strugurilor
46. Toreador (s. m.) /to.rea’dor/ Torero: toreador, toreadori, toreadorul, toreadorii, toreadorului, toreadorilor
47. Treabă s f /’tre̯a.bǝ/ asunto, ocupación: treabă treburi treaba treburile trebii treburilor
48. Vin (s.n) /vin/ Vino: vin, vinuri, vinul, vinurile, vinului, vinurilor
49. Windsurf n windsurf windsurf windsurful windsurfuri windsurfurile windsurfului windsurfurilor
50. Yoga s f /’jo.ga/ Yoga
51. Zgomot n /zgo’mot/ ruido: zgomot zgomote zgomotul zgomotele zgomotului zgomotelor
52. Zidar (s. m.) /ʒi’dar/ Albañil: zidar, zidari, zidarul, zidarii, zidarului, zidarilor
Fotbalist
1. Nu e treabă ta No es asunto tuyo
2. Ți-l prezint pe David Te presento a David
3. Ți-o prezint pe Diana Te presento a Diana
4. Îmi pare bine de cunoștința Encantado/a de conocerle

5. Vreau să învăț yoga Quiero aprender yoga
6. Știu să vorbesc germana Sé hablar alemán
7. Vreau să faci înot Quiero que hagas natación
8. Acea fată este blondă Esa chica es rubia
9. Acest băiat vrea să învețe engleza Este chico quiere aprender inglés
10.Acel pahar este gol Aquel vaso está vacío
11.Vrei să fii mamă? ¿Quieres ser mamá? 68
12.Suntem fotbaliști Somos futbolistas
13.Brutarul face pâine El panadero hace pan
14.Ce facem? ¿Qué hacemos?
15.Ce faceți aici? ¿Qué hace (ud.) aquí?
16.Ceva face un zgomot Algo hace un ruido
17.Mario vrea să se facă actor Mario quiere hacerse actor
18.Știu să fac noduri Sé hacer nudos
19.Fac bule de săpun Hago pompas de jabón
20.Faci foarte bine frișca Haces muy bien la nata
21.Vărul meu face windsurf Mi primo hace windsurf
22.Vreau să fac baie Quiero darme un baño
23.Vreau să fac duș Quiero darme una ducha
24.Vinul se face din struguri El vino se hace de uvas
25.Unde facem escală? ¿Dónde hacemos escala?
En la próxima lista usaremos la primera forma de demostrativo, la que va antes del sustantivo, y que viene explicada
en para saber más 11.
1 Esta chica es grande Această fată este mare
2 Este chico es rubio Acest băiat este blond
3 Este vaso está vacío Acest pahar este gol
4 Estas chicas son pequeñas Aceste fete sunt mici
5 Estos chicos son morenos Acești băieți sunt bruneți
6 Estos vasos están llenos Aceste pahare sunt pline
7 Esa chica tiene 20 años Acea fată are douăzeci de ani
8 Ese chico es pelirrojo Acel băiat este roșcat
9 Ese vaso está roto Acel pahar este spart
10 Esas chicas son castañas Acele fete sunt castanii
11 Esos chicos son pequeños Acei băieți sunt mici
12 Esos vasos están llenos Acele pahare sunt pline
13 Esta chica quiere ser panadera Această fată vrea să fie brutăreasă
14 Este chico quiere ser albañil Acest băiat vrea să fie zidar
15 Estos chicos quieren ser policías Acești băieți vor să fie polițiști
16 Estas chicas quieren ser peluqueras Aceste fete vor să fie coafeze
17 Esa chica quiere tener un coche pequeño Acea fată vrea să aibă o mașină mică
18 Ese chico quiere aprender inglés Acel băiat vrea să învețe engleza
19 Esos chicos quieren saber alemán Acei băieți vor să știe germana
20 Esas chicas quieren vivir lejos de aquí Acele fete vor să locuiască departe de aici
21 Quiero saber griego Vreau să știu greaca
22 Quieres ser actriz Vrei să fii actriță

23 Quiere ser jardinero Vrea să fie grădinar
24 Quiere ser abogada Vrea să fie avocată
25 Queremos ser toreros Vrem să fim toreadori
26 Queremos ser carteras Vrem să fim poștărițe
27 Queréis saber árabe Vreți să știți araba
28 Quieren aprender rumano Vor să învețe româna
29 Quieren ser futbolistas Vor să fie fotbaliști
30 Quiero ser bombero Vreau să fiu pompier 69
31 Queremos hablar español Vrem să vorbim spaniola
32 Queréis vivir en Australia Vreți să locuiți în Australia
33 Aquella chica quiere ser rubia Acea fată vrea să fie blondă
34 Aquel chico trabaja en una fábrica Acel băiat lucrează într-o fabrică
35 Trabajo de vendedor en una tienda Lucrez ca vânzător într-un magazin
36 ¿Quieres trabajar en un restaurante? Vrei să lucrezi într-un restaurant?
37 Todavía no lo sé Încă nu știu
38 ¿Qué estás haciendo? Ce faci?
39 Hago yoga Fac yoga
40 ¿Qué está haciendo ella? Ce face ea?
41 Ella hace natación Ea face înot
42 ¿Qué está haciendo este chico? Ce face acest băiat?
43 ¿Qué hacéis? Ce faceți?
44 ¿Qué hacen esas chicas? Ce fac acele fete?
45 No es asunto tuyo Nu e treabă ta
46 ¿Puedo presentarles? Pot să fac prezentările?
47 Te presento a Jorge Ți-l prezint pe Jorge
48 Es mi marido Este soțul meu
49 Trabaja en una fábrica Lucrează într-o fabrică
50 Encantada de conocerle Îmi pare bine de cunoștință
Para saber más 11: Los adjetivos demostrativos
Adj.+s. cercanía (p.ej.: este chico) Masculino Neutro Femenino

Singular N/A Acest băiat Acest pahar Această fată
G/D Acestui băiat Acestui pahar Acestei fete
Plural N/A Acești băieți Aceste pahare Aceste fete
G/D Acestor băieți Acestor pahare Acestor fete
Adj.+s. lejanía (p.ej.: ese chico)
Singular N/A Acel băiat Acel pahar Acea fată
G/D Acelui băiat Acelui pahar Acelei fete
Plural N/A Acei băieți Acele pahare Acele fete
G/D Acelor băieți Acelor pahare Acelor fete
S.+adj. cercanía (p.ej.: el chico este)
Singular N/A Estándar Băiatul acesta Paharul acesta Fata aceasta
Coloquial Băiatul ăsta Paharul ăsta Fata asta
G/D Estándar Băiatului acestuia Paharului acestuia Fetei acesteia
Coloquial Băiatului ăstuia Paharului ăstuia Fetei asteia/ăsteia
Plural N/A Estándar Băieți aceștia Paharele acestea Fetele acestea
Coloquial Băieți ăștia Paharele astea Fetele astea
G/D Estándar Băieților acestora Paharelor acestora Fetelor acestora
Coloquial Băieților ăstora Paharelor ăstora Fetelor ăstora
S.+adj. lejanía (p.ej.: el chico ese)
Singular N/A Estándar Băiatul acela Paharul acela Fata aceea

Coloquial Băiatul ăla Paharul ăla Fata aia
G/D Estándar Băiatului aceluia Paharului aceluia Fetei aceleia
Coloquial Băiatului ăluia Paharului ăluia Fetei ăleia
Plural N/A Estándar Băieți aceia Paharele acelea Fetele acelea
Coloquial Băieți ăia Paharele alea Fetele alea
G/D Estándar Băieților acelora Paharelor acelora Fetelor acelora
Coloquial Băieților ălora Paharelor ălora Fetelor ălora
70
Cuando el sustantivo precede al adjetivo, el sustantivo va articulado (como en español). La lengua coloquial
corresponde a la lengua hablada habitual. Las formas estándar se utilizan en lenguaje formal. Subrayadas, las
formas que también pueden funcionar como pronombres, las que he escogido del neutro en realidad son comunes
a los tres géneros. Las formas del femenino aceasta, asta, aceea, aia, tienen sentido neutro (como en “¿cuánto
cuesta esto? Cât costă asta?)
Suntem fotbaliști
12 Vreau că fiica mea să se numească Florina

Quiero que mi hija se llame Florina
• Los verbos pronominales. “Yo me llamo...”

• Las otras formas de los demostrativos
• El método “Google”
• Los números del 100 al 999
• Cómo preguntar el precio de las cosas.
Profesorul meu
Los verbos pronominales:
Son verbos que requieren un pronombre adicional. Se utilizan de una forma idéntica al español, pero no todos los
verbos que en español son pronominales lo son en rumano, y viceversa. Son pronominales los verbos reflexivos del
tipo: “lavarse”, “llamarse”… es decir, verbos que acaban en “-se”, derivados de otros verbos como “lavar”, “llamar”…
Algunos verbos (como a se numi) requieren pronombres en acusativo y otros en dativo. Hay verbos que admiten su
uso, con y sin pronombres, y hasta con los dos, algunos de ellos cambiando drásticamente su significado, y además
existen verbos en los que se usa el pronombre reflexivo con sentido de posesivo como cuando decimos „me lavo la
ropa” en vez de decir „lavo mi ropa”. Empezamos con los pronombres reflexivos en acusativo:
mă me
te te
se se
ne nos
vă os 71
se se
A (se) numi (t) Llamar(se)

(Eu) mă numesc /nu’mesk/ me llamo Imperfect pers. a I-a: numean
(Tu) te numești /nu’mesht ͥ/ te llamas Imperativ pers. a II-a.: numește
(El) / (ea) se numește /nu’mesh.te/ se llama Conjunctiv pers. a III-a.: să se numească
(Noi) ne numim /nu’mim/ nos llamamos Participiu.: numit
(Voi) vă numiți /nu’mits ͥ/ os llamáis Gerunziu: numind
(Ei) / (ele) se numesc se llaman
Ejemplos:
Cum te numești? ¿Cómo te llamas?
Mă numesc David Me llamo David
Dumneavoastră vă numiți Bond Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond
En esta lección usaremos los demostrativos que van después del sustantivo y que requieren que éste vaya articulado.
Observe las diferencias:
Această fată are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes

Fata aceasta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes
Fata asta are 10 ceasuri Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes
La primera forma (Acest pahar = este vaso) y la segunda forma (Paharul acesta) son formales. La tercera forma
(Paharul ăla), es más coloquial y perfectamente correcta. Las tres se pueden traducir como “este vaso”. La segunda
traducción al español (el vaso este, la chica esta) nos puede sonar despectiva cuando nos referimos a personas, pero
en rumano simplemente suena informal. He usado esta traducción para que se vea que en nuestro idioma existe una
construcción idéntica. En la forma coloquial se comen el “ce” de la forma estándar (acestaăsta). En la práctica
basta con usar una sola forma, pero hay que reconocer las tres porque todas se usan. Todas están en la para saber
más 11.
El método “Google”
Para saber cual de las formas se usa más, búsquelas en internet. Escriba, entre comillas, „acest pahar” y luego pruebe
con „paharul acesta”. Resultado: 4110 frente a 3030. Como ve, ambas formas se usan con frecuencia parecida. El
resultado puede variar según pongamos las diacríticas o no: „Această fată” 3.630, „Aceasta fata” 22.300, „Fata
aceasta” 19.700, y „Fata asta” 113.000, gana por mayoría la forma coloquial sin diacríticas. Si tiene dudas sobre el
orden o uso más habitual de algunas palabras dentro de una frase, pruebe este método, pero tenga en cuenta que en
internet no siempre se usa la ortografía más correcta y que el resultado puede estar desvirtuado porque la frase en
cuestión forme parte del título de una canción famosa, por ejemplo.
Otro experimento: „Am doua masini” 1950 resultados, „Am doua de masini” (incorrecta) ofrece 0 resultados, „Am 30
de ani” 17.700 resultados, „am 30 ani” (incorrecta) 984 resultados.
En para saber más 12 está la forma de construir los números del 100 al 999. Un par de ejemplos:
Am o sută zece euro Tengo ciento diez euros
Vreau două sute douăzeci și cinci de euro Quiero doscientos veinticinco euros
El precio de las cosas

Sólo se usa la tercera persona del verbo costar:
Cât costă asta? ¿Cuánto cuesta esto?
72
Vasul costă trei sute de euro La vasija cuesta trescientos euros
Paharele alea costă două sute de euro Los vasos esos cuestan doscientos euros
Vocabulario 12
• Ban (s. m.) /ban/ Moneda, dinero: ban, bani, banul, banii, banului, banilor
• Bărbat (s. m.) /bǝr’bat/ Hombre: bărbat, bărbați, bărbatul, bărbații, băarbatului, bărbaților
• Bicicletă (s. f.) /bi.chi’kle.tǝ/ Bicicleta: bicicletă, bicicleta, bicicleta, bicicletele, bicicletei, bicicletelor
• Cameră (s. f.) /’ka.me.rǝ/ Habitación: cameră, camere, camera, camerele, camerei, camerelor
• Carte (s. f.) /’kar.te/ Libro, carta (naipe): carte, cărți, cartea, cărțile, cărții, cărților
• Chiar (adv) /kiar/ también, incluso, hasta
• Coleg (s. m.) /ko.leg/ Colega, compañero de trabajo: coleg, colegi, colegul, colegii, colegului, colegilor
Colegă (s. f.) /ko’le.gǝ/ Colega, compañera de trabajo: colegă, colege, colega, colegele, colegei, colegelor
• Costa (a costa) /’kos.ta/ Costar: costă Conj.: să coste Pp.:costat
• Cum (adv.) /kum/ Cómo
• Electrician (s. m.) /e.lek.tri’chian/ Electricista (hombre): electrician, electriciani, electricianul, electricianii,
electricianului, electricianilor
Electriciană (s. f.) /e.lek.tri’chia.nǝ/ Electricista (mujer) Electriciană, electriciane, electriciana, electricianele,
elecricianei, electricianelor
• Euro n /’e.u.ro/ Euro: euro euro euroul --- euroului ---
• Far (s. n.) /far/ Faro: far, faruri, farul, farurile, farului,l farurilor
• Femeie (s. f.) /fe’meie/ Mujer: femeie, femei, femeia, femeile, femeii,l femeilor
• Fetiță (s. f.) /fe’tit.sǝ/ Niña: fetiță, fetițe, fetița, fetițele, fetiței, fetițelor
• Fiecare (pron.) /fie’ka.re/ Cada
• Film n /film/ Película, cine: film filme filmul filmele filmului filmelor
• Frumos (adj. m.) /fru’mos/ Guapo: frumos, frumoși, frumosul, frumoșii, frumosului, frumoșilor
Frumoasă (adj. f.) /fru’moa.sǝ/ Guapa: frumoasă, frumoase, frumoasa, frumoasele, frumoasei, frumoaselor
• Ieftin (adj. m.) /’ief.tin/ Barato: ieftin, ieftini, ieftinul, ieftinii, ieftinului, ieftinilor
Ieftină (adj. f.) /’ief.ti.nǝ/ Barata: ieftină, ieftine, ieftina, ieftinele, ieftinei, ieftinelor
• Intrare (s. f.) /in’tra.re/ Entrada: intrare, intrări, intrarea, intrările, intrării, intrărilor
• Kilogram (s.n.) /ki.lo’gram/ Kilogramo, kilo: kilogram, kilograme, kilogramul, kilogramele, kilogramului,
kilogramelor
• Metru m /’me.tru/ metro metru metrul metri metrii metrului metrilor
• Numi (a se numi) /nu’mi/ Llamarse: mă numesc, te numești, se numește, ne numim, vă numiți, se numesc
Imp.:numește, Conj.: să se numească Pp.:numit
• Scump (adj.m.) /skump/ Caro: scump, scumpi, scumpul, scumpii, scumpului, scumpilor
Scumpă (adj. f.) /’skum.pǝ/ Cara: scumpă, scumpe, scumpa, scumpele, scumpei, scumpelor
• Secretar (s. m.) /se.kre’tar/ Secretario: secretar, secretari, secratarul, secretarii, secretarului, secretarilor
Secretară (s. f.) /se.kre’ta.rǝ/ Secretaria: secretară, secretare, secretara, secretarele, secretarei, secretarelor
• Sticlă (s.f.) /’sti.klǝ/ Botella, cristal: sticlă, sticle, sticla, sticlele, sticlei, sticlelor
• Stradă (s.f.) /’stra.dǝ/ Calle: stradă, străzi, strada, străzile, străzii, străzilor
• Trusă f /’tru.sə/ botiquín trusă trusa truse trusele trusei truselor
• Urât (adj. m.) /u’rɨt/ Feo: urât, urâți, urâtul, urâții, urâtului, urâților
• Urâtă (adj. f.) /u’rɨ.tǝ/ Fea: urâtă, urâte, urâta, urâtele, urâtei, urâtelor
• Vas (s. n.) /vas/ Vasija: vas, vase, vasul, vasele, vasului, vaselor
• Ziar (s. n.) /ʒiar/ Periódico: ziar, ziare, ziarul, ziarele, ziarului, ziarelor
73
Expresiones 12
• Ce e asta? ¿Qué es eso?

• Ce doriți? ¿Qué desea?
• Este de culoare… (are culoare…) Es de color…

1. Vreau că fiica mea să se numească Florina Quiero que mi hija se llame Florina
2. Cum te numești? ¿Cómo te llamas?
3. Mă numesc David Me llamo David
4. Dumneavoastră vă numiți Bond Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond
5. Această fată are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes
6. Fata aceasta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes
7. Fata asta are 10 ceasuri Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes
8. Am o sută zece euro Tengo ciento diez euros
9. Vreau două sute douăzeci și cinci de euro Quiero doscientos veinticinco euros
10.Cât costă asta? ¿Cuánto cuesta esto?
11.Vasul costă trei sute de euro La vasija cuesta trescientos euros
12.Paharele alea costă două sute de euro Los vasos esos cuestan doscientos euros
13.Femeia aceea face yoga Esa mujer hace yoga
14.Cum se numește filmul? ¿Cómo se llama la película?
15.Cum vă numiți dumneavoastră? ¿Cómo se llama usted?
16.Cum se numește strada aceasta? ¿Cómo se llama esta calle?
17.Cât costă acest ziar? ¿Cómo se llama este periódico?
18.Cât costă kilogramul? ¿Cuánto cuesta el kilogramo?
19.Cât costă metrul? ¿Cuánto cuesta el metro?
20.Cât costă cartea aceea? ¿Cuánto cuesta este libro?
21.Cât costă o cameră? ¿Cuánto cuesta una habitación?

22.Cât costă o sticlă? ¿Cuánto cuesta una botella?
23.Cât costă un pahar? ¿Cuánto cuesta un vaso?
24.Cât costă intrarea? ¿Cuánto cuesta la entrada?
25.Cât costă trusa aceasta, vă rog? ¿Cuánto cuesta este botiquín, por favor?
74
Femeia aceea
face yoga

1 Mi compañero de trabajo se llama Carlos Colegul meu se numește Carlos
2 Me llamo Florina Mă numesc Florina
3 ¿Cómo te llamas? Cum te numești?
4 Este hombre se llama Radu Bărbatul acesta se numește Radu
5 Esta mujer es mi hermana Femeia aceasta este sora mea
6 Nos llamamos Alberto y Alberta Ne numim Alberto și Alberta
7 Ellos se llaman Alberto y Alberta Ei se numesc Alberto și Alberta
8 ¿Cómo se llaman ellas? Cum se numesc ele?
9 Este vaso es mío Paharul acesta este al meu
10 Ese hombre vive en Madrid Bărbatul acela locuiește în Madrid
11 Esa mujer hace yoga Femeia aceea face yoga
12 Aquel vaso es grande Paharul acela este mare
13 Estos hombres son rumanos Bărbații aceștia sunt români
14 Estas mujeres son guapas Femeile acestea sunt frumoase
15 Esos hombres saben hablar ruso Bărbații aceia știu să vorbească rusa
16 Esas mujeres hacen natación Femeile acelea fac înot
17 Aquellos vasos están rotos Paharele acelea sunt sparte
18 Aquel hombre se llama Pedro Bărbatul acela se numește Pedro
19 ¿Cómo se llama esa mujer de allí? Cum se numește femeia aceea de acolo?
20 Este chico quiere ser electricista Băiatul acesta vrea să fie electrician
21 La niña ésta se llama Mónica Fetița asta se numește Monica
22 ¿Cuánto cuesta esto? Cât costă asta?
23 Esto cuesta ciento venticinco euros Asta costă o sută douăzeci și cinci de euro
24 El futbolista ese cuesta mucho dinero Fotbalistul ăla costă mulți bani
25 Esa secretaria trabaja mucho Secretara aceea lucrează mult
26 El vaso aquel está vacío Paharul ăla este gol
27 Mi yerno tiene doscientos cuarenta y un euros Ginerele meu are două sute patruzeci și unu de euro
28 ¿Cómo os llamáis? Cum vă numiți?
29 Las vasijas estas son caras Vasele astea sunt scumpe
30 ¿Cuánto cuesta una vasija china? Cât costă un vas chinezesc?
31 Una vasija china cuesta ciento veinte euros Un vas chinezesc costă o sută douăzeci de euro
32 Los vasos aquellos son de ella Paharele alea sunt ale ei 75
33 Mis coches son también de ellos Mașinile mele sunt chiar ale lor
34 ¿Qué desea? Ce doriți?
35 Querría un coche barato Aș vrea o mașină ieftină
36 Ese coche cuesta sólo novecientos euros Mașina aceea costă doar nouă sute de euro
37 Pero es un coche muy feo Dar e o mașină foarte urâtă
38 Y tiene los faros rotos Și are farurile sparte
39 ¿Cuánto cuesta cada vasija? Cât costă fiecare vas?
40 Cada vasija cuesta cien euros Fiecare vas costă o sută de euro
41 ¿Qué es eso? Ce e aceea?
42 Eso es una bicicleta roja Aia e o bicicletă roșie
43 ¿Quieres una bicicleta de color amarillo? Vrei o bicicletă de culoare galbenă?
44 ¿Cómo se llama esa mujer? Cum se numește femeia aceea?
45 Esa mujer de ahí es Gloria Femeia de acolo este Gloria
46 Es profesora de inglés Este profesoară de engleză
47 Pero trabaja en una tienda Dar lucrează într-un magazin
48 Es muy guapa y sabe muchos idiomas E foarte frumoasă și știe multe limbi
49 Estamos aprendiendo mucho Învățăm mult
50 No hablas mucho Nu vorbești mult
Para saber más 12: Los números del 101 al 999
Con estos ejemplos no tendrá problemas para construir todos los números del 100 al 999
100 O sută
101 O sută unu
111 O sută unsprezece
120 O sută douăzeci
200 Două sute
222 Două sute douăzeci și doi
300 Trei sute
333 Trei sute treizeci și trei
400 Patru sute
444 Patru sute patruzeci și patru
500 Cinci sute
555 Cinci sute cincizeci și cinci
600 Șase sute
666 Șase sute șaizeci și șase
700 Șapte sute
777 Șapte sute șaptezeci și șapte
800 Opt sute
888 Opt sute optzeci și opt
900 Nouă sute
999 Nouă sute nouăzeci și nouă
Para indicar cantidades de algo, los números que acaban entre 20 y 100 llevan “de” y los números entre 1 y 19 no
lo llevan.
Por ejemplo:
115 € O sută cincisprezece euro
120 € O sută douăzeci de euro
76
Cinci sute de euro
13 Fetița îi dă un os câinelui vecinului

La niña le da un hueso al perro del vecino
• El verbo “Dar”
• Cómo usar el dativo y genitivo
• Qué forma escoger de cada palabra
Câinele are un os mare
Primero el verbo a da:
A da (t) Dar
(Eu) dau doy Imperfect pers. a I-a: dădeam, dam
(Tu) dai das Imperativ pers. a II-a.: dă
(El) / (ea) dă da Conjunctiv pers. a III-a.: să dea
(Noi) dăm damos Participiu.: dat

(Voi) dați dais Gerunziu: dând
(Ei) / (ele) dau dan
77
Ejemplos:
Dau ban Doy dinero
Dai un câine Das un perro
Ea dă o rață Ella da un pato
Dăm două baloanele Damos los dos globos
Dați o pisică Dais un gato
Ei dau doi bani Ellos dan dos monedas
El Dativo y Genitivo
En la siguiente frase:
La niña le da un hueso al perro de los vecinos
Los sustantivos rumanos tienen 6 formas diferentes por cada género. Para saber cual de ellas tiene que escoger bastará
con que busque la palabra en el diccionario, vea su género y siga el siguiente esquema:
Género masculino o neutro, p.e.: câine (perro), pahar (vaso) o șarpe (serpiente)
El perro Al perro,
(un) Perro, a/de + del perro
art. Ind + perro/s
Câine (s. m.) /kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor
A los perros,
de los perros
(pato), mașină (coche) o casăLos

Género femenino p.e.: rațăPerros perros
(casa):
Al pato,
(un) El pato
del pato
Pato
Rață (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor
A los patos,
Patos, a/de + (art. de los patos
Los patos
Indefinido) pato/s
Así obtenemos:
Fetița dă un os câinelui vecinilor La niña da un hueso al perro de los vecinos
Para obtener el título de nuestra lección sólo hace falta poner Îi (le), en la frase:
Fetița îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos
Los equivalentes a nuestros artículos indefinidos „un, una, unos, unas” se declinan en rumano.
78
Un Un Unui a un, de un
O Una Unei a una, de una
Niște Unos Unor a unos, a unas, de unos, de unas
Si la palabra que va antes del genitivo no lleva artículo determinado, o entre la cosa poseída y el poseedor se
encuentra un adjetivo, el verbo a fi o varias palabras, entonces se le añade un artículo posesivo o “genitival” que
concuerda con la cosa poseída y que refuerza la idea de posesión:
Artículo genitival Masculino Neutro Femenino

Singular al a
Plural ai ale
Vea la diferencia:
Regele spaniei El rey de España
Regele Juan Carlos al spaniei El rey Juan Carlos de España
Ejemplos:
O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin Una niña da un hueso al perro de un vecino
Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino
Aquí tenemos una tabla con ejemplos:

Los artículos indefinidos Singular Plural
Nominativo Acusativo Masculino Un vecin Doi (niște) vecini
Neutro Un pahar Două (niște) pahare
Femenino O fetiță Două (niște) fetițe
Genitivo Dativo Masculino Unui vecin Unor vecini
Neutro Unui pahar Unor pahare
Femenino Unei fetițe Unor fetițe
Los numerales como p.e. Trei, se consideran artículos indefinidos pero no se declinan.
Los sustantivos femeninos acompañados por unei, usan la forma de nominativo/acusativo plural
Un pahar al unei fetițe Un vaso de una niña

Niște pahare ale unei fetițe Unos vasos de una niña
Así:
Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un niño da un hueso a un gato de un vecino
Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da huesos a unos perros del vecino
Vocabulario 13
• Balon (s. n.) /ba’lon/ Globo: balon, baloane, balonul, baloanele, balonului, baloanelor
• Bibliotecă (s.f.) /bi.blio’te.kǝ/ Biblioteca: bilbiotecă, biblioteci, biblioteca, bibliotecile, bibliotecii, bibliotecilor
• Caiet n /ka’jet/ cuaderno caiet caietul caiete caietele caietului caietelor
• Casă (s. f.) /’ka.sǝ/ Casa: casă, case, casa, casele, casei, caselor
• Câine (s. m.) /’kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor.
• Da (a da) /da/ Dar: dau, dai, dă, dăm, dați, dau Imp.:dă!, Conj.: să dea Pp.:dat
• Exact m /eg’sakt/ exacto: exact exactul exacți exacții exactului exacților
Exactă f /eg’sak.tǝ/ exacta: exactă exacta exacte exactele exactei exactelor
• Lumină f /lu’mi.nǝ/ luz: lumină lumina lumine luminele luminei luminelor
• Mereu adv /me'rew/ siempre, cada vez más
• Muncă s f /’mun.kǝ/ trabajo: muncă munci munca muncile muncii muncilor
• Niște num /ˈniʃ.te/ Unos, unas 79
• Pește (s. m.) /’pesh.te/ Pez: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor
• Pisică (s. f.) /pi’si.kǝ/ Gato: pisică, pisici, pisica, pisicile, pisicii, picicilor
• Os (s. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor
• Palton n /pal’ton/ abrigo palton paltonul paltoane paltoanele paltonului paltoanelor
• Prin (prep.) /prin/ Por
• Pup (s. m.) /pup/ Beso (en lenguaje infantil): pup, pupi, pupul, pupii, pupului, pupilor
• Pupic (s. m.) /pu’pik/ Besito (lenguaje familiar e infantil): pupic, pupici, pupicul, pupicii, pupicului, pupicilor
• Rață (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor
• Raită f /'raj.tə/ paseo corto, vuelta raită raita raite raitele raitei raitelor
• Rege (s. m.) /’re.ge/ Rey: rege, regi, regele, regii, regelui, regilor
• Regină (s. f.) /re’ʤi.nǝ/ Reina: regină, regine, regina, reginele, reginei, reginelor
• Semnal n /sem'nal/ señal semnal semnalul semnale semnalele semnalului semnalelor
• Străbunic (s. m.) /strǝ.bu’nik/ Bisabuelo: străbunic, străbunici, străbunicul, străbunicii, străbunicului,
străbunicilor
Străbunică (s. f.) /strǝ.bu’ni.kǝ/ Bisabuela: străbunică, străbunice, străbunica, străbunicele, străbunicei,
străbunicelor
• Șarpe (s. m.) /’shar.pe/ Serpiente: șarpe, șerpi, șarpele, șerpii, șarpelui, șerpilor
• Telefon (s. n.) /te.le’fon/ Teléfono: telefon, telefoane, telefonul, telefoanele, telefonului, telefoanelor
• Vecin (s. m.) /ve’chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor
Vecină (s. f.) /ve’chi.nǝ/ Vecina: vecină, vecine, vecina, vecinele, vecinei, vecinelor
• Viță-de-vie f parra, vid viță-de-vie vița-de-vie vițe-de-vie vițele-de-vie viței-de-vie vițelor-de-vie

1. Dau ban Doy dinero
2. Dai un câine Das un perro
3. Ea dă o rață Ella da un pato
4. Dăm două baloanele Damos los dos globos
5. Dați o pisică Dais un gato
6. Ei dau doi bani Ellos dan dos monedas
7. Fetița îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos
8. O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin Una niña da un hueso al perro de un vecino
9. Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino
10.Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un niño da un hueso a un gato de un vecino
11.Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da huesos a unos perros del vecino
12.Câinele are un os mare El perro tiene un hueso grande
13.Semnalul dă ora exactă La señal da la hora exacta
14.Farul dă mereu lumină El faro da siempre luz
15.Dau un telefon Hago una llamada
16.Vreau să dau o raită prin magazinele din București Quiero dar una vuelta por las tiendas de Bucarest
17.Vița-de-vie dă struguri La vid da uvas
18.Acesta este paltonul colegului meu Éste es el abrigo de mi colega
19.Aceasta este mașina colegei mele Éste es el coche de mi colega
20.Asta este munca colegilor mei Éste es el trabajo de mis colegas
21.Tu dai un telefon Tú llamas por teléfono
22.Ea dă un caiet Ella da un cuaderno
23.Eu dau o carte Yo doy un libro 80
24.Când dați cărțile la bibliotecă? ¿Cuándo da los libros a la biblioteca?
25.Cine dă bani pentru cărți? ¿Quién da dinero para libros?
La próxima lista está diseñada para que tenga que usar todas las formas de algunas palabras
1 La hija de mi padre es mi hermana Fiica tatălui meu este sora mea

2 Un perro tiene un hueso Un câine are un os
3 El perro tiene un hueso Câinele are un os
4 Dos perros tienen huesos Doi câini au oase
5 Los perros tienen los huesos Câinii au oasele
6 Una niña tiene un perro O fetiță are un câine
7 La niña tiene el perro Fetița are câinele
8 Dos niñas tienen dos perros Două fetițe au doi câini
9 Las niñas tienen los perros Fetițele au câinii
10 Una niña tiene un hueso de un perro O fetiță are un os al unui câine
11 La niña tiene el hueso del perro Fetița are osul câinelui
12 Unas niñas tienen unos huesos de unos perros Niște fetițe au niște oase ale unor câini
13 Las niñas tienen los huesos de los perros Fetițele au oasele câinilor
14 Una niña da un hueso a un perro de un vecino O fetiță dă un os unui câine al unui vecin
15 La niña da el hueso al perro del vecino Fetița dă osul câinelui vecinului
16 Unas niñas dan huesos a unos perros de unos vecinos Niște fetițe dau oase unor câini ai unor vecini
17 Las niñas dan los huesos a los perros de los vecinos Fetițele dau oasele câinilor vecinilor
18 Un gato tiene un pez O pisică are un pește
19 El gato tiene el pez Pisica are peștele
20 Dos gatos tienen peces Două pisici au pești
21 Los gatos tienen los peces Pisicile au peștii
22 Un niño tiene un gato Un copil are o pisică 81
23 El niño tiene el gato Copilul are pisica
24 El niño tiene dos gatos Copilul are două pisici
25 Los niños tienen los gatos Copiii au pisicile
26 Un niño tiene un pez de un gato Un copil are un pește al unei pisici
27 El niño tiene el pez del gato Copilul are peștele pisicii
28 Unos niños tienen unos peces de unos gatos Niște copii au niște pești ai unor pisici
29 Los niños tienen los peces de los gatos Copiii au peștii pisicilor
30 El niño da un pez a un gato Copilul dă un pește unei pisici
31 El niño le da el pez al gato del vecino Copilul îi dă peștele pisicii vecinului
32 El niño da un pez a unos gatos Copilul dă un pește unor pisici
33 El niño da un pez a los gatos Copilul dă un pește pisicilor
34 Un globo está allí Un balon este acolo
35 El globo es rojo Balonul este roșu
36 Dos globos están aquí Două baloane sunt aici
37 Los globos son azules Baloanele sunt albastre
38 Tengo un globo Am un balon
39 Tienes el globo Ai balonul
40 Tenemos dos globos Avem două baloane
41 Tenéis los globos Aveți baloanele
42 Un niño da un besito a un globo Un copil dă un pupic unui balon
43 El niño da un besito al globo Copilul dă un pupic balonului
44 Unos niños dan besos a unos globos Niște copii dau pupici unor baloane
45 Los niños dan besos a los globos Copiii dau pupici baloanelor
46 Un globo de un vecino está allí Un balon al unui vecin este acolo
47 El globo del vecino es amarillo Balonul vecinului este galben
48 Unos globos de unos vecinos están aquí Niște baloane ale unor vecini sunt aici
49 Los globos de los vecinos son verdes Baloanele vecinilor sunt verzi
50 El padre del padre de mi padre es mi bisabuelo Tatăl tatălui tatălui meu este străbunicul meu
Para saber más 13: LOS CASOS Y LAS DECLINACIONES

En “La niña da un hueso al perro del vecino” hay un verbo y cuatro sustantivos con funciones diferentes: Nominativo
(N), Acusativo (A), Dativo (D) y Genitivo (G). Es útil distinguirlas, porque en rumano la forma de la palabra puede variar
según su función.
Nominativo, es el sujeto que suele ir antes del verbo al principio de la frase. Responde a la pregunta ¿quién? “¿Quién
da el hueso al perro?”  La niña
Acusativo: Es el objeto directo (OD) que suele ir tras el verbo. Para saber si un sustantivo es OD podemos pasar la frase
a pasiva y ver si se convierte en sujeto: “Un hueso es dado al perro del vecino por la niña”. Responde a la pregunta:
“¿Qué (verbo) (sujeto)?” “¿Qué da la niña?” Un hueso. El Nominativo y el Acusativo se escriben igual: “un pato
tiene un pato” O rață are o rață, aunque el sujeto (N) va antes del verbo y el objeto directo (A) después.
Genitivo: Es el complemento del sustantivo que le precede, ya sea sujeto “el niño del jardinero da un beso al globo”,
o no “la niña da un hueso al perro del vecino”, e indica el poseedor. Lleva delante la preposición “de”. En rumano es
la flexión del artículo que acompaña al sustantivo. Copilul are un balon copiluluiEl niño tiene un globo del niño.
Responde a la pregunta “¿de quién? No va al inicio de una frase, ni justo después del verbo. Puede existir un genitivo
de un genitivo de un genitivo… como en la frase “la madre de la madre de mi madre es mi bisabuela”
Dativo: va inmediatamente detrás del verbo, “El niño da un hueso al perro del jardinero”. Suele llevar la preposición
“a” delante. Recibe la acción del verbo, en este caso es el perro el que recibe el hueso. Se detecta preguntando ¿a
quién?  Al perro (D)
Por tanto: La niña (N-sujeto) da (verbo) un hueso (A-OD) al perro (D-O indirecto) del vecino (G-Complemento)
82
En rumano el artículo definido (el, la, los, las) va pegado al final de la palabra, el indefinido (un, una, unos, unas, varios,
varias, muchos, dos, tres, cuatro…) va delante y separado. El caso va pegado al artículo.
En masculino:
Copil (s. m.) /ko’pil/ Singular sin artículo Plural sin artículo Singular con artículo Plural con artículo
Niño definido definido definido definido
Nominativo (N) (un) copil (doi, niște…) copii copilul copiii
Acusativo (A) (un) copil (doi, niște…) copii copilul copiii
Genitivo (G) (a, ai…) unui copil (a, ai...) unor copii copilului copiilor
Dativo (D) Unui copil Unor copii copilului copiilor
En neutro:
Os (s. n.) /os/ Singular sin artículo Plural sin artículo Singular con artículo Plural con artículo
Hueso definido definido definido definido
Nominativo (N) (un) os (două, niște…) oase osul oasele
Acusativo (A) (un) os (două, niște…) oase osul oasele
Genitivo (G) (a, ai…) unui os (a, ai) unor oase osului oaselor
Dativo (D) Unui os Unor oase osului oaselor
En femenino:
Rață (s. f.) Singular sin artículo Plural sin artículo Singular con artículo Plural con artículo
/’ra.ʦǝ/ Pato definido definido definido definido
Nominativo (N) (o) rață (două, niște…) rațe rața rațele
Acusativo (A) (o) rață (două, niște…) rațe rața rațele
Genitivo (G) *(a, ai…) (unei) rațe *(a, ai…) (unor) rațe raței rațelor
Dativo (D) (unei) rațe unor rațe raței rațelor
Hay 16 cuadrículas de caso, artículo y número por cada género pero, como mucho, sólo 6 formas diferentes. El
femenino es un poco diferente del masculino y del neutro, porque para el G/D singular femenino escogemos la forma
plural y para el masculino/neutro singular escogemos la forma básica en todos los casos. Más adelante veremos otro
caso, el Vocativo, y los complementos preposicionales.
14 ¿Por
De ce crezi că mi-a dat 1150 de euro?
qué crees que me ha dado 1150 euros?
• Los números de 1000 en adelante
• El verbo “Creer”
• El pretérito perfecto
• Los pronombres de complemento indirecto
• “¿Por qué?”
• Expresiones de tiempo
El verbo a crede:
A crede (t) creer

(Eu) cred creo Imperfect pers. a I-a: credeam
(Tu) crezi crees Imperativ pers. a II-a.: crede
(El) / (ea) crede cree Conjunctiv pers. a III-a.: să creada
(Noi) credem creemos Participiu.: crezut
(Voi) credeți creéis Gerunziu: crezînd
(Ei) / (ele) cred creen
83
Ejemplos:
Crezi în asta? ¿Crees en esto?
Cred în Dumnezeu Creo en Dios
Nu crede în horoscop No cree en el horóscopo
Aquí están los participios de los verbos que ya conocemos para poder formar un nuevo tiempo: el pasado.
Infinitivo Participio pasado (Pp) Traducción
A fi fost sido, estado
A avea avut tenido
A face facut hecho
A învăța învățat Aprendido
A locui locuit Vivido, habitado
A lucra lucrat Trabajado
A ști știut sabido
A (se) numi numit llamado
A vrea vrut querido
A da dat dado
A crede crezut creído
El pasado se forma con la forma auxiliar del verbo a avea, vamos a ver esto con el verbo a da
A da (t) (pasado) Dar
(Eu) Am dat He dado
(Tu) Ai dat Has dado
(El) / (ea) A dat Ha dado
(Noi) Am dat Hemos dado
(Voi) Ați dat Habéis dado
(Ei) / (ele) Au dat Han dado
Como se puede ver, el auxiliar no es exactamente igual al verbo a avea

A avea (tener) A avea aux. (Haber)
Am Am
Ai Ai
Are A
Avem Am
Aveți Ați
Au Au
El pasado corresponde tanto a nuestro pasado simple como al pretérito perfecto. Es decir:
Eu am dat Yo he dado, yo di
Los pronombres de Dativo:

La frase de la lección anterior „Fetița îi dă un os câinelui vecinului”contiene un pronombre de dativo „îi” que en
español significa ”le”
Estos son los pronombres de dativo (los cuales se usan en muchos otros verbos aparte del verbo “dar”):
Îmi me
Îți te
Îi le
Ne nos 84
Vă os
Le les
Un ejemplo:
Fetița îmi dă un câine La niña me da un perro
Además para el reflexivo de la tercera persona tanto en plural como en singular:
Își se, a sí mismo/misma, a sí mismos/mismas
Unas expresiones:
De ce? ¿Por qué?
Pentru că... Porque...
Alo? ¿Dígame?
Salut Hola
Acasă En casa
Los pronombres que acaban o empiezan por vocal forman contracciones con el auxiliar y con partículas como nu, să,
ce etc.:
El îmi dă El mi-a dat Él me daÉl me ha dado

El îți dă El ți-a dat Él te daÉl te ha dado
El îi dă El i-a dat Él le daÉl le ha dado
El ne dăEl ne-a dat Él nos daÉl nos ha dado
El vă dăEl v-a dat Él os daÉl os ha dado
El le dăEl l-a dat Él les daÉl les ha dado
El își dăEl și-a dat Él se daÉl se ha dado
El nu îmi dăEl nu-mi dă Él no me daÉl no me ha dado
Podrá ver las contracciones con más detalle en para saber más 14
Expresiones de tiempo:
Ieri Ayer
Azi Hoy
Mâine Mañana
După-amiază Por la tarde
De seară De noche
Ejemplos:
Ea nu vrea să-mi dea un pupic Ella no quiere darme un besito

Ce-i dau mâine? ¿Qué le doy mañana?
Nu-ți dau nimic No te doy nada
Ei nu ne-au dat bani luna aceasta Ellos no nos han dado dinero este mes
De ce nu mi-ai dat nimic? ¿Por qué no me has dado nada?
Ți-au dat ieri pașaportul meu Te han dado ayer mi pasaporte
El uso es tan parecido al español, que en rumano también tienen una forma enfática o „tónica” de decir “me”, que es
“a mí” y que no sustituye a la anterior forma sino que se suma a ella como en español:
Mie A mí
Ție A ti
Lui A él
Ei A ella
85
Sie A él, a ella, a sí mismo, a si misma
Nouă A nosotros
Vouă A vosotros
Lor A ellos, a ellas
Ejemplos:
Mie îmi dă două beri. Și mie A mí me da dos cervezas. Y a mí
dar ție îți dă doar una Pero a ti te da sólo una
Para los números mayores de mil:
O mie 1000
Două mii 2000
O mie nouă sute șaptezeci 1970
Unsprezece mii patru sute cincizeci și șase 11456
Moș Crăciun
Vocabulario 14
1. Acasă (adv.) /a’ka.sǝ/ En casa, a casa

2. Agricultor (s. m.) /a.gri.kul’tor/ Agricultor: agricultor, agricultori, agricultorul, agricultorii, agricultorului,
agricultorilor
3. Azi (adv.) /aʒ ͥ/ Hoy
4. Bancă (s.f.) /’ban.kǝ/ Banco: bancă, bănci, banca, băncile, băncii, băncilor
5. Bizar (adj. m.) /bi’ʒar/ Extraño, raro: bizar, bizari, bizarul, bizarii, bizarului, bizarilor
Bizară (adj. f.) /bi’ʒa.rǝ/ Extraña, rara: bizară, bizare, bizara, bizarele, bizarei, bizarelor
6. Bluză f /’blu.zə/ blusa bluză bluza bluze bluzele bluzei bluzelor
7. Bomboană (s. f.) /bom’boa.nǝ/ Caramelo: bomboană, bomboane, bomboana, bomboanele, bomboanei,
bomboanelor
8. Bun (adj. m.) /bun/ Bueno: bun, buni, bunul, bunii, bunului, bunilor
Bună (adj. f.) /’bu.nǝ/ Buena: bună, bune, buna, bunele, bunei, bunelor
9. Crede (A crede) (i) /a ‘kre.de/ Creer: cred, crezi, crede, credem, credeți, cred. Imp.:crede Conj.:să creada
Pp.:crezut
10.Creștin (adj. m.) /kresh’tin/ Cristiano: creștin, creștini, creștinul, creștinii, creștinului, creștinilor
Creștină (adj. f.) /kresh’ti.nǝ/ Cristiana: creștină, creștine, creștina, creștinele, creștinei, creștinelor
11.Cu (prep.) /ku/ Con
12.Cuvânt (s.n.) /ku’vɨnt/ Palabra: cuvânt, cuvinte, cuvântul, cuvintele, cuvântului, cuvintelor
13.Delfin (s. m.) /del’fin/ Delfín: delfin, delfini, delfinul, delfinului, delfinilor
14. Delicios m /de.liˈʧjos/ delicioso delicios deliciosul delicioși delicioșii deliciosului delicioșilor 86
Delicioasă f /de.liˈʧjo̯ a.sǝ/ deliciosa delicioasă delicioasa delicioase delicioasele delicioasei delicioaselor
15.Deștept (adj. m.) /desh’tept/ Inteligente (m.), despierto: deștept, deștepți, deșteptul, deștepții, deșteptului,
deștepților
Deșteaptă (adj. f.) /desh’teap.tǝ/ Inteligente (f.), despierta: deșteaptă, deștepte, deșteapta, deșteptele,
deșteptei, deșteptelor
16.Dumnezeu (s. m.) /dum.ne’ʒeu/ Dios: Dumnezeu, dumnezei, dumnezeul, dumnezeii, dumnezeului, dumnezeilor
17.După (prep.) /’du.pă/ Después (de)
18.După-amiază Por la tarde
19.Fermier (s. m.) /fer’mier/ Granjero: fermier, fermieri, fermierul, fermierii, fermierului, fermierilor
20.Găină (s. f.) /gǝ’i.nǝ/ Gallina: găină, găini, găina, găinile, găinii, găinilor
21.Grădină (s. f.) /grǝ’di.nǝ/ Jardín: grădină, grădini, grădina, grădinile, grădinii, grădinilor
22. Greșit m /gre’ʃit/ equivocado, culpable (m): greșit greșitul greșiți greșiții greșitului greșiților
Greșită f /gre’ʃi.tǝ/ equivocada, culpable (f): greșită greșita greșite greșitele greșitei greșitelor
23.Horoscop (s. n.) /jo.ros’kop/ Horóscopo: horoscop, horoscoape, horoscopul, horoscoapele, horoscopului,
horoscoapelor
24. Idee (s.f.) /i’dee/ Idea: idee, idei, ideea, ideile, ideii, ideilor
25.Ieri (adv.) /ier ͥ/ Ayer
26.Mâine (adv.) /’mɨi.ne/ Mañana
27.Mie (s.f.) /mie/ Mil: mie, mii, mia, miile, miei, miilor
28.Monedă (s. f.) /mo’ne.dǝ/ Moneda: monedă, monezi, moneda, monezile, monedei, monezilor
29.Moș Crăciun Papá Noel, Santa Claus /mosh krǝ’chiun/
30.Niciun art /ni.ʧi.un/ Ninguno: niciun niciunii niciunui niciunor
Nicio art /ni.ʧi.o/ ninguna: nicio niciunele niciunei niciunor
31.Nimic (pron. neg/adv.) (n.) /ni’mik/ Nada: nimic, nimicuri, nimicul, nimicurile, nimicului, nimicurilor
32.Nou (adj. m.) /nou/ Nuevo: nou, noi, noul, noii, noului, noilor
33.Nouă (adj. f.) /nouǝ/ Nueva: nouă, noi/nouă, noua, noile/nouăle, noii/nouăi, noilor/nouălor
34. Număr n /nuˈmər/ número: număr numere numărul numerele numărului numerelor
35.Obosit (adj. m.) /o.bo’sit/ Cansado: obosit, obosiți, obositul, obosiții, obositului, obosiților
Obosită (adj. f.) /o.bo’si.tǝ/ Cansada: obosită, obosite, obosita, obositele, obositei, obositelor
36.Pașaport (s. n.) /pa.sha’port/ Pasaporte: pașaport, pașapoarte, pașaportul, pașapoartele, pașaportului,
pașapoartelor
37.Păpușă (s. f.) /pǝ’pu.shǝ/ Muñeca: păpușă, păpuși, păpușa, păpușile, păpușii, păpușilor
38.Pentru (prep) /’pen.tru/ Por, Para
39. Pix n /piks/ bolígrafo: pix pixuri pixul pixurile pixului pixurilor
40.Prieten (s. m.) /’prie.ten/ Amigo: prieten, prieteni, prietenul, prietenii, prietenului, prietenilor
Prietenă (s. f.) /’prie.te.nǝ/ Amiga: prietenă, prietene, prietena, prietenele, prietenei, prietenelor
41. Rezervare f /re.zer’va.re/ reserva: rezervare rezervări rezervarea rezervările rezervării rezervărilor
42.Sport (s. n.) /sport/ Deporte: sport, sporturi, sportul, sporturile, sportului, spoturilor
43.Șef (s. m.) /shef/ Jefe: șef, șefi, șeful, șefii, șefului, șefilor
Șefă (s. f.) /’she.fǝ/ Jefa: șefă, șefe, șefa, șefele, șefei, șefelor
44.Vis (s. n.) /vis/ Sueño: vis, visuri, visul, visurile, visului, visurilor
45.Zi (Ziuă) (s.f.) /ʒi/, /’ʒiuǝ/ Día: Zi (Ziuă), zile, ziua, zilele, zilei, zilelor
46.Zoologic (adj. m.) /zoo’lo.ʤik/ Zoológico, zoo: zoologic, zoologici, zoologicul, zoologicii, zoologicului,
zoologicilor
Zoologică (adj. f.) /zoo’lo.ʤi.kǝ/ Zoológica: zoologică, zoologice, zoologica, zoologicele, zoologicei,
zoologicelor
Expresiones 14
• De ce? ¿Por qué?

• Pentru că... Porque...
• Alo? ¿Dígame? 87
• Salut Hola
• Acasă En casa

1. Crezi în asta? ¿Crees en esto?
2. Cred în Dumnezeu Creo en Dios
3. Nu crede în horoscop No cree en los horóscopos
4. Fetița îmi dă un câine La niña me da un perro
5. Ea nu vrea să-mi dă un pupic Ella no quiere darme un besito
6. Ce-i dau mâine? ¿Qué le doy mañana?
7. Nu-ți dau nimic No te doy nada
8. Ei nu ne-au dat bani luna aceasta Ellos no nos han dado dinero este mes
9. De ce nu mi-ai dat nimic? ¿Por qué no me has dado nada?
10. Ți-au dat ieri pașaportul meu Te han dado ayer mi pasaporte
11. Mie îmi dă două beri. Și mie. A mí me da dos cervezas. Y a mí.
12. dar ție îți dă doar una Pero a ti te da sólo una
13. Mie îmi dă o mașină Me da a mí un coche
14. Îți dau trei beri Te dan tres cervezas
15. El nu-mi dă mașinile El no me da los coches
16. Ea vrea să-mi dea trei cărți Ella quiere darme tres libros
17. Mi-ai dat două bomboane Me has dado dos caramelos
18. Dă-mi păpușa ta! ¡Dame tu muñeca!
19. Îmi dă un pix Me da un bolígrafo
20. Mama mi-a dat o bluză Mamá me ha dado una blusa
21. Mi-ați dat un număr greșit Me ha dado (ud.) un número equivocado
22. Ai avut o idee bună Has tenido una buena idea
23. Am lucrat He estado trabajando
24. Am făcut o rezervare He hecho una reserva
25. A fost delicioasă Ha estado deliciosa
1 ¿Diga? ¿Sí? Alo? Da?

2 Hola, soy Pepe Bună, sunt Pepe
3 Hola Pepe Salut Pepe
4 ¿Está Florin en casa? Florin este acasă?
5 Ayer estuvo en Craiova Ieri a fost în Craiova
6 Pero hoy creo que está en Bucarest Dar azi cred că este în București
7 ¿Has vivido en Bucarest? Ai locuit în București?
8 Sí, he vivido en Bucarest Da, am locuit în București.
9 Entre mil novecientos noventa y seis Între o mie nouă sute nouăzeci și șase
10 y dos mil uno și două mii unu
11 Hizo yoga hace tres días A făcut yoga de acum trei zile
12 Nosotros hemos trabajado aquí durante tres años Noi am lucrat aici timp de trei ani
13 Habéis tenido tres perros Ați avut trei câini
14 Pero ahora no tenéis ninguno Dar acum n-aveți niciunul
15 He sido albañil pero ahora soy profesor Am fost zidar dar acum sunt profesor
16 Han vivido en Madrid en 1995 Au locuit în Madrid în 1995
17 ¿Crees en los horóscopos? Crezi în horoscop?
18 Ellos no creen en los horóscopos Ei nu cred în horoscop
19 Ella no cree en Dios Ea nu crede în Dumnezeu 88
20 Pero nosotros somos cristianos Dar noi suntem creștini
21 Y creemos en Dios și credem în Dumnezeu
22 La hija del jardinero todavía cree en Papá Noel Fiica grădinarului încă mai crede în Moș Crăciun
23 Creo que tengo 2500 € en el banco Cred că am două mii cinci sute de euro în bancă
24 Ella me dio una moneda ayer Ea mi-a dat o monedă ieri
25 ¿Creéis que él tiene mucho dinero? Credeți că el are mulți bani?
26 ¿Te ha hablado en inglés? Ți-a vorbit în engleză?
27 No, me ha hablado en rumano Nu, mi-a vorbit în românește
28 Él le ha dado un hueso al perro del jardinero El i-a dat un os câinelui grădinarului
29 El granjero nos ha dado tres gallinas Fermierul ne-a dat trei găini
30 El delfín del zoo es muy inteligente Delfinul grădinii zoologică este foarte inteligent
31 Vuestro jefe os ha dado mil quinientos euros Șeful vostru v-a dat o mie cinci sute de euro
32 Ellas querían dos mil euros Ele au vrut două mii de euro
33 Pero yo les he dado sólo mil Dar eu le-am dat doar o mie
34 He tenido un sueño muy extraño Am avut un vis foarte bizar
35 Ayer trabajé de mañana Ieri am lucrat de dimineața
36 Pero hoy trabajo de tarde Dar azi lucrez de după-amiază
37 Y mañana trabajo por la noche Și mâine lucrez de seara
38 Hago yoga todos los días Fac yoga în fiecare zi
39 Pero ayer no hice yoga Dar ieri n-am făcut yoga
40 Porque estaba muy cansado Pentru că eu am fost foarte obosit
41 ¿Por qué estabas muy cansado? De ce ai fost foarte obosit?
42 Porque hice mucho deporte Pentru că am făcut mult sport
43 ¿Qué has hecho hoy? Ce ai făcut azi?
44 He aprendido dos palabras nuevas Am învățat două cuvinte noi
45 He estado en Madrid por la mañana Am fost în Madrid de dimineața
46 Y he hablado con un amigo de mi padre și am vorbit cu un amic tatălui meu
47 Que ha vivido aquí en dos mil cinco care a locuit aici în două mii cinci
48 Y me ha dado dos globos rojos și mi-a dat două baloane roșii
49 A ti te ha dado una muñeca azul Ție ți-a dat o păpușă albastră
50 Y a él le ha dado tres caramelos și lui i-a dat trei bomboane
Para saber más 14: los pronombres de objeto indirecto (Dativos) y sus contracciones:
Por cada pronombre (p.e.: îmi) tenemos una forma tónica (mie), una forma átona (îmi), y su contracción (mi) que
puede llevar algún guión dependiendo si va junto a una palabra (-mi, mi-) o entre dos (-mi-)
Pronombres de objeto Forma Forma Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por
indirecto (Dativo) tónica átona vocal
Fuente: Esquemas de rumano José I II III IV V VI VII VIII IX
Damián González-Barros
www.editatenea.com
1ª mie îmi -mi mi- -mi mi- mi mi- mi- -mi-

2ª ție îți -ți ți- -ți ți- ți ți- ți- -ți-
SINGULAR M. lui
3ª F. ei îi -i i- -i i- i i- i- -i-
1ª nouă ne ne ne- -ne ne ni ne- ne- -ni-
PLURAL 2ª vouă vă vă v- -vă vă vi v- vă- -vi-
3ª lor le le le- -le le li le- le- -li-
89
I Ante la mayoría de tiempos simples
II Tras nu y să (en să-mi, să-ți, să-i)
III Ante el auxiliar para formar el pretérito perfecto o el condicional
IV Tras el imperativo afirmativo y el gerundio.
V Ante la forma e del verbo a fi como en: Mi-e sete
VI Ante verbos con reflexivo se
VII En lenguaje coloquial ante formas simples que comiencen por vocal excepto î
VIII En lenguaje coloquial ante formas simples de verbos que comiencen por î
IX En construcciones con verbo antepuesto y pronombre se postpuesto: pare-mi-se
trei pisici
15 Cât e ceasul?
¿Qué hora es?
• Cómo preguntar y decir la hora
• Preposiciones que acompañan a las expresiones
de tiempo
La forma más común de preguntar la hora es ésta:

90
Cât e ceasul? ¿Qué hora es?
Ejemplos:
Cât e ceasul, vă rog? ¿Qué hora es, por favor?
Scuzați-ma, cât e ceasul? Disculpe, ¿tiene hora?
Ce oră e? ¿Qué hora es?
A lo que nos pueden contestar:
Este ora cinci Son las cinco
O más comúnmente:
E patru Son las cuatro

E cinci și zece Son las cinco y diez
E cinci și un sfert Son las cinco y cuarto
E cinci și cincisprezece Son las cinco y quince
Ora douăzeci și trei Las veintitrés
E șase fără un sfert Son las seis menos cuarto
E cinci și jumătate Son las cinco y media
Más coloquialmente se cambia jumătate por jumate y se elimina el și:
E cinci jumate Son las cinco y media
Se usa “unu, două, douăsprezece” para “una, dos, doce” respectivamente
E unu Es la una
E două fix Son las dos en punto
Uno de los usos de la preposición la que podemos traducir más o menos como “a”:
La ce ora? Când? ¿A qué hora? ¿Cuándo?

La două A las dos
Până la două hasta las dos
Pe la unu cerca de la una, sobre la una aproximadamente
Si usamos el reloj de doce horas podemos especificar:
La șase după amiaza A las seis de la tarde

Nu înainte de ora nouă dimineața No antes de las nueve de la mañana
También podemos usar preposiciones y adverbios:
După ora opt seara Después de las ocho de la tarde 91

Peste o oră Dentro de una hora
Între trei și patru Entre las tres y las cuatro
E deja ora unsprezece Son ya las once
Se usan algunos genitivos como zilei, nopții u orei:
Ora doisprezece miezul zilei Las doce del mediodía
Vocabulario 15
1. Amiază (s. f.) /a’mia.ʒă/ Mediodía: Amiază, amiezi, amiaza, amiezile, amiezii, amiezilor
2. Fără (prep, conj, adv.) Sin, menos.
3. Fix (adj. m.) /fiks/ Fijo, en punto: fix, ficși, fixul, ficșii, fixului, ficșilor
Fixă (adj. f.) /’fik.sǝ/ Fija: fixă, fixe, fixa, fixele, fixei, fixelor
4. Înainte (adv.) /ɨ.na’in.te/ Antes (de)
5. Jumătate (s. f.) /ʤu.mǝ’ta.te/ Mitad, media: jumătate, jumătăți, jumătatea, jumătățile, jumătății, jumătăților
6. Măr (s. n.) /mǝr/ Manzana: măr, mere, mărul, merele, mărului, merelor
7. Miez (s.n.) /mieʒ/ Medio: miez, miezuri, miezul, miezurile, miezului, miezurilor
8. Noapte (s. f.) /’noap.te/ Noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților
9. Oră (s. f.) /’o.rǝ/ Hora: oră, ore, ora, orele, orei, orelor
10.Până (prep. Inv.) /’pɨ.nǝ/ Hasta
11.Peste (prep. Inv.) /’pes.te/ Sobre, encima de
12.Sfert (s. n.) /sfert/ Cuarto: sfert, sferturi, sfertul, sferturile, sfertului, sferturilor
Expresiones 15
• Scuzați-mă Perdone, disculpe

• În jurul Alrededor de
Frases para practicar 15 (Audio disponible)
1. Cât e ceasul, vă rog? ¿Qué hora es, por favor?

2. Scuzați-mă, cât e ceasul? Disculpe, ¿tiene hora?
3. Ce oră e? ¿Qué hora es?
4. Este ora cinci Son las cinco
5. E patru Son las cuatro

6. E cinci și zece Son las cinco y diez
7. E cinci și un sfert Son las cinco y cuarto
8. E cinci și cincisprezece Son las cinco y quince
9. Ora douăzeci și trei Las veintitrés
10.E șase fără un sfert Son las seis menos cuarto
11.E cinci și jumatate Son las cinco y media
12.E cinci jumate Son las cinco y media
13.E unu Es la una 92
14.E două fix Son las dos en punto
15.La ce ora? Când? ¿A qué hora? ¿Cuándo?
16.La două A las dos
17.Până la două hasta las dos
18.Pe la unu cerca de la una, sobre la una aproximadamente
19.La șase după amiaza A las seis de la tarde
20.Nu înainte de ora nouă dimineața No antes de las nueve de la mañana
21.După ora opt seara Después de las ocho de la tarde
22.Peste o oră Dentro de una hora
23.Între trei și patru Entre las tres y las cuatro
24.E deja ora unsprezece Son ya las once
25.Ora doisprezece miezul zilei Las doce del mediodía
Oră șase
1 ¿Qué hora es? Cât e ceasul?

2 La una en punto Ora unu fix
3 La una y cuarto Unu și un sfert
4 Las dos menos veinte Două fără douăzeci
5 Las dos Ora două

6 Son las dos y veinte E ora două și douăzeci
7 Son las dos y media E ora două și jumătate
8 Son las tres E ora trei
9 Son las siete menos cinco E ora șapte fără cinci
10 Las siete en punto Ora șapte fix
11 Son las ocho E ora opt
12 Alrededor de las ocho y media În jurul orei opt și jumătate
13 Son las nueve en punto E ora nouă fix 93
14 Las diez Ora zece
15 A las diez y veinte La ora zece și douăzeci
16 Son las once menos diez E (ora) unsprezece fără zece
17 Me ha dado tres libros a las doce menos cinco Mi-a dat trei cărți la (ora) douăsprezece fără cinci
18 Trabajo a las doce en punto Lucrez la (ora) douăsprezece fix
19 La una menos diez Ora unu fără zece
20 Dentro de dos horas Peste două ore
21 Son las cinco E cinci
22 Las doce de la (media)noche Ora doisprezece miezul nopții
23 Alrededor de las cuatro În jurul orei patru
24 Son las seis menos diez E șase fără zece
25 A las seis de la mañana La șase dimineața
26 ¿Son ya las ocho? Este deja opt?
27 Son las cinco menos veinticinco Este cinci fără douăzeci și cinci
28 Son las cinco en punto Este cinci fix
29 Son las doce menos cuarto Este doisprezece fără un sfert
30 Son las doce y media Este doisprezece și jumătate
31 Son las doce y cuarto Este doisprezece și un sfert
32 Son las ocho y media Este opt și jumătate
33 Son las ocho y cuarto Este opt și un sfert
34 Son las doce Este ora doisprezece
35 Son las dos y cuarto Este ora două și un sfert
36 Son las cuatro de la tarde Este ora patru după-amiază
37 Son las cuatro en punto Este ora patru fix
38 Son las siete menos veinte Este ora șapte fără douăzeci
39 Son las cuatro y trece Este ora patru și treisprezece
40 Son las cuatro Este ora patru
41 Son las seis menos cuarto Este ora șase fără un sfert
42 Son las tres de la noche Este ora trei noaptea
43 Es la una Este ora unu
44 Son las cuatro menos cuarto Este patru fără un sfert
45 Son las cuatro y cinco Este patru și cinci
46 Son las cuatro y media Este patru și jumătate
47 Son las cuatro y cuarto Este patru și un sfert
48 Son las siete y diez Este ora șapte și zece
49 Son las siete y cuarto Este ora șapte și un sfert
50 Son las siete y media Este ora șapte și jumătate
16 Pisica fetiței aceleia este neagră

El gato de esa niña es negro

• El genitivo de los nombres propios
• El Genitivo de los determinantes (de este, 94

de esta...)
• El verbo “venir”
Declinación de los nombres propios
Masculino Femenino acabado en “a” Femenino no acabado en “a”

Nominativo David Cristina Carmen
Acusativo Pe David, cu David Pe Cristina, cu Cristina Pe Carmen, cu Carmen
Genitivo Lui David Cristinei Lui Carmen
Dativo Lui David Cristinei Lui Carmen
Vocativo Davide! Cristino! Carmen!
Unos ejemplos:
Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de Carmen

Carmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de Alberto
José este soțul Mariei José es el esposo de María
Para escribir el genitivo de un determinante, por ejemplo: “El perro de este hombre”, se pone en genitivo sólo el
determinante si éste va delante del sustantivo, o ambos si va detrás.
Câinele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grande

Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande
El verbo “venir”:
A veni (i) Venir, llegar
(Eu) vin vengo Imperfect pers. a I-a: veneam
(Tu) vii vienes Imperativ pers. a II-a.: vino
(El) / (ea) vine viene Conjunctiv pers. a III-a.: să vină

(Noi) venim venimos Participiu.: venit
(Voi) veniți venís Gerunziu: venind
(Ei) / (ele) vin vienen
95
Ejemplos:
Au venit și verișorii mei Han venido también mis primos

Încă n-a venit Todavía no ha venido
Geamantanul lui George n-a venit No ha llegado la maleta de George
Veniți din Africa? ¿Viene usted de África?
Para decir “vengo de” se dice vin din, pero para decir “vengo a” se dice vin în
Jean Michel Jarre vine în România! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía!
Cesaria Evora nu mai vine în România Cesaria Evora ya no viene a Rumanía
Veni también se utiliza para decir cómo nos „queda” o nos „sienta” una prenda
Cum îți vin? ¿Cómo te quedan?

Aceștia îmi vin bine Éstos me sientan bien
Vocabulario 16
1. Aparat n /a.pa’rat/ aparato: aparat aparatul aparate aparatele aparatului aparatelor

2. Cal (s. m.) /kal/ Caballo: cal, cai, calul, caii, calului, cailor
3. Calcul n /’kal.kul/ cálculo calcul calculul calcule calculele calculului calculelor
4. Cartier n /kar.ti'er/ distrito, barrio cartier cartierul cartiere cartierele cartierului cartierelor
5. Câmp n /kᵻmp/ campo: câmp câmpuri câmpul câmpurile câmpului câmpurilor
6. Comandă f /ko'man.də/ orden, pedido comandă comanda comande comandele comandei comandelor
7. Creion (s.n.) /krei’on/ Lápiz: creion, creioane, creionul, creioanele, creionului, creioanelor
8. Devreme adv /de’vre.me/ temprano
9. Disc n /disk/ disco disc discul discuri discurile discului discurilor
10. Geamantan (s. n.) /ʤea.man’tan/ Maleta: Geamantan, geamantane, geamantanul, geamantanele,
geamantanului, geamantanelor
11. Hectar n /hek'tar/ hectárea hectar hectarul hectare hectarele hectarului hectarelor
12. Incredibil (adj. m.) /in.kre’di.bil/ Increíble (m): incredibil, incredibili, incredibilul, incredibilii, incredibilului,
incredibililor
Incredibilă (f) /in.kre’di.bi.lǝ/ Increíble (f): incredibilă, incredibile, incredibila, incredibilele, incredibilei,
incredibilelor
13. Intensitate f /in.ten.si’ta.te/ intensidad intensitate intensitatea intensități intensitățile intensității intensităților
14. Lentilă f /len’ti.lə/ lente, lentilla lentilă lentila lentile lentilele lentilei lentilelor
15. Muzică (s. f.) /’mu.ʒi.kǝ/ Música : muzică, musici, muzica, muzicii, muzicile, muziciei, muzicilor
16. Nume (s.n.) /’nu.me/ Nombre: nume, nume, numele, numele, numelui, numelor
17. Oraș (s.n.) /o’rash/ Ciudad: oraș, orașe, orașul, orașele, orașului, orașelor
18. Regizor m /re.ʤi'zor/ director (de cine) regizor regizorul regizori regizorii regizorului regizorilor
Regizoare f /re.ʤi'zo̯ a.re/ directora (de cine) regizoare regizoarea regizoare regizoarele regizoarei regizoarelor
19. Rezultat (s.n.) /re.ʒul’tat/ Resultado: rezultat, rezultate, rezultatul, rezultatele, rezultatului, rezultatelor
20. Săptămână (s.f.) /sǝp.tǝ’mᵻ.nǝ/ Semana: săptămână, săptămâni, săptămâna, săptămânile, săptămânii,
săptămânilor
21. Suprafață f /su.pra’fa.ʦə/ superficie: suprafață suprafețe suprafața suprafețele suprafeței suprafețelor
22. Școală (s. f.) /’shkoa.lǝ/ Escuela: școală, școli, școala, școlile, școlii, școlilor
23. Tren (s. n.) /tren/ Tren: tren, trenuri, trenul, trenurile, trenului, trenurilor
24. Veni (a veni) (i) /ve’ni/ Venir: vin, vii, vine, venim, veniți, vin Imp.: vino! Subj.: să vină Pp.: venit
25. Verișor (s. m.) /ve.ri’shor/ Primo: verișor, verișori, verișorul, verișorii, verișorului, verișorilor 96
26. Viitor (adj. m.) /vii’tor/ Futuro, próximo: viitor, viitori, viitorul, viitorii, viitorului, viitorilor
Viitoare (adj. f.) /vii’toa.re/ Futura, próxima: viitoare, viitoare, viitoarea, viitoarele, viitoarei, viitoarelor
27. Viteză f /viˈte.zə/ velocidad viteză viteza viteze vitezele vitezei vitezelor
Geamantan
1. Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de Carmen

2. Carmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de Alberto
3. José este soțul Mariei José es el esposo de María
4. Câinele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grande
5. Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande
6. Au venit și verișorii mei Han venido también mis primos
7. Încă n-a venit Todavía no ha venido
8. Geamantanul lui George n-a venit No ha llegado la maleta de George
9. Veniți din Africa? ¿Viene usted de África?
10.Jean Michel Jarre vine în România! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía!
11.Cesaria Evora nu mai vine în România Cesaria Evora ya no viene a Rumanía
12.Ce intensitate are lentila acestui aparat? ¿Qué intensidad tiene la lente de este aparato?
13.Care este numele acestui cartier? ¿Cómo se llama este distrito?
14.Care este numele acestui oraș? ¿Cómo se llama esta ciudad?
15.Viteza acestui tren este incredibilă La velocidad de este tren es increible
16.Cine este regizorul acestui film? ¿Quién es el director de esta película?
17.Suprafața acestui câmp e de 10 hectare La superficie de este campo es de 10 hectáreas
18.Aveți discuri cu muzica lui Enescu? ¿Tiene discos con música de Enescu?
19.Creionul lui George este mic El lápiz de George es pequeño
20.Cum se numește calul lui Ștefan cel Mare? ¿Cómo se llama el caballo de Ștefan cel Mare?
21.Comanda mea nu a venit încă Mi pedido no ha venido todavía
22.Rezultatul acestui calcul este 5 El resultado de este cálculo es 5
23.Cum îți vin? ¿Cómo te quedan?
24.Aceștia îmi vin bine Éstos me sientan bien
25.Vin săptămâna viitoare Vengo la semana próxima
1 Quiero que venga sobre las ocho Vreau să vină pe la opt

2 Pero él quiere venir después de las ocho Dar el vrea să vină după de la ora opt
3 El perro de este hombre tiene tres huesos Câinele bărbatului acestuia are trei oase
4 Los huesos de esta mujer son grandes Oasele femeii acesteia sunt mari
5 El gato de esa niña es negro Pisica fetiței aceleia este neagra
6 El pez de ese hombre es plateado Peștele bărbatului aceluia este argintiu
7 El hijo de este jardinero tiene tres manzanas Fiul grădinarului acestuia are trei mere 97
8 Le he dado tres monedas a ese hombre I-am dat trei monede bărbatului aceluia
9 Le has dado cien euros al marido de esta mujer I-ai dat o sută de euro soțului femeii acesteia
10 Ellos creen que esta niña habla inglés Ei cred că fetița aceasta vorbește engleza
11 Ese futbolista viene entre las cinco y las seis Fotbalistul acela vine între cinci și șase
12 ¿A qué hora viene el hijo de María? La ce oră vine fiul Mariei?
13 No sé Nu știu
14 Viene a las tres y diez Vine la ora trei și zece
15 Vengo a las cuatro menos cuarto Vin la ora patru fără un sfert
16 Ella viene a las cuatro Ea vine la ora patru
17 ¿Vienes a las cuatro y cuarto? Vii la ora patru și un sfert?
18 Creo que viene a las cuatro y veinte Cred ca vine la ora patru și douăzeci
19 Quiero que vengas a las cinco Vreau să vii la ora cinci
20 ¿Venís a las cinco y cinco? Veniți la cinci și cinci?
21 El jardinero viene a las cinco y media Grădinarul vine la ora cinci și jumătate
22 El hijo de este hombre viene a las seis Fiul acestui bărbat vine la ora șase
23 El hijo del jardinero viene a las seis y cuarto Fiul grădinarului vine la ora șase și un sfert
24 Venimos a las siete y veinticinco Venim la ora șapte și douăzeci și cinci
25 Ellas vienen a las ocho menos cuarto Ele vin la ora opt fără un sfert
26 Vengo a las nueve y diez Vin la ora nouă și zece
27 El quiere que vengas a las diez menos cuarto El vrea să vii la ora zece fără un sfert
28 He venido a las once en punto Am venit la (ora) unsprezece fix
29 Creo que (él) ha venido a las doce menos veinte Cred că el a venit la douăsprezece fără douăzeci
30 Esta chica viene a las ocho y cinco Această fată vine la ora opt și cinci
31 Vengo a las doce y veinticinco Vin la (ora) douăsprezece și douăzeci și cinci
32 ¿Por qué no ha venido? De ce nu a venit?
33 Él ha venido demasiado tarde El a venit prea târziu.
34 No quiero venir Nu vreau să vin.
35 ¿Y tú de dónde vienes? Și tu, de unde vii?
36 Vengo ahora Vin acum
37 ¿He venido demasiado temprano? Am venit prea devreme?
38 El caballo blanco viene aquí Calul alb vine aici.
39 He venido a Bucarest Am venit la București
40 ¿Habéis venido en coche? Ați venit cu mașina?
41 ¿Cuándo has venido a Rumanía? Când ai venit în România?
42 ¿Quién quiere venir con nosotros? Cine vrea să vină cu noi?
43 Venga conmigo Veniți cu mine
44 Venga con nosotros Veniți cu noi
45 Vengo mañana Vin mâine
46 Ella no ha venido a la escuela Ea nu a venit la școală
47 ¿No quiere (ud.) venir? Nu vreți să veniți?
48 ¿Viene (ud.) de América? Veniți din America?
49 ¿Viene (ud.) de Asia? Veniți din Asia?
50 ¿Viene (ud.) de Europa? Veniți din Europa?
17 Încerc mai târziu

Pruebo más tarde
• Iar vs. și (II)
• Las conjugaciones de la lengua rumana 98
• Los números ordinales (primero, segundo...)

• El verbo “probar, intentar”
• Vocabulario: Los meses del año
• Verbos que se conjugan como a veni Un calendar
Unas expresiones:
Pe curând Hasta luego, hasta pronto
Foarte sigur/ă Muy seguro/a
La telefon Al teléfono, al aparato
Mai târziu Más tarde
Va rugam… Por favor (Les rogamos…)
Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano)
Iar vs. Și (II)
Ya hemos visto que tanto iar como și se traducen “y”, y que no se utilizan de la misma manera. Și se utiliza para unir
palabras de la misma categoría como dos sustantivos o dos adjetivos que califican a un mismo sustantivo. Iar se utiliza
para unir proposiciones. Estos son unos ejemplos que aclaran la cuestión:
David și Pedro sunt înalți David y Pedro son altos

Juan este înalt și slab Juan es alto y delgado
Juan este înalt iar Pedro este slab Juan es alto y Pedro es delgado
Juan este înalt și slab iar Pedro este scund și slab Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado
Juan și Pedro sunt scunzi Juan y Pedro son bajos
Juan și Pedro sunt slabi iar Carla este grasă Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda
Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja
Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Juan es delgado y Carla y María son gordas
Câinele maro și pisica galbenă sunt mari iar câinele El perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris
gri și pisica neagra sunt mici y el gato negro son pequeños
Aunque se podría decir: David este înalt iar Pedro este înalt”, en la práctica no se dice porque suena redundante y se
diría: David și Pedro sunt înalți, con lo cual, iar a pesar de ser una conjunción copulativa equivalente a și, en realidad
se usa cuando se unen proposiciones con valor adversativo y donde su significado es próximo a dar.
En la siguiente frase de Florian Pittiș, aunque hay dos proposiciones, usa și porque el sujeto no cambia:
Dumnezeu e drept, bun și știe ce face Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace
El verbo a încerca:
A încerca (i) Intentar, probar
(Eu) încerc intento Imperfect pers. a I-a: încercam
(Tu) încerci intentas Imperativ pers. a II-a.: încearcă
(El) / (ea) încearcă intenta Conjunctiv pers. a III-a.: să încerce
(Noi) încercăm intentamos Participiu.: încercat
(Voi) încercați intentáis Gerunziu: încercând
(Ei) / (ele) încearcă intentan 99
Ejemplo:
Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato
Las Conjugaciones
En rumano existen cuatro conjugaciones, que corresponden a los verbos terminados en: -a (a lucra), ea (a avea),
-e (a face), y en –i (a vorbi) o –î (a coborî). No todos los verbos de una misma conjugación se conjugan igual. Sin
embargo, un verbo básico y sus derivados a base se prefijos, se conjugan de la misma forma.
Se conjugan igual que a veni:
contraveni contravenir
conveni convenir, acordar
cuveni corresponderle, tocarle
deveni llegar a ser, convertirse en, hacerse
interveni intervenir
parveni triunfar, lograr
preveni prevenir
proveni provenir, proceder
redeveni volver a ser
reveni volver
surveni sobrevenir
Unos ejemplos extraídos de internet con los verbos a deveni y a reveni:
Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia
Am devenit milionar Me he hecho millonario
Cred că e bine să revin mai târziu Creo que es bueno que vuelva más tarde
"Regele Ferdinand" a revenit în țară El “Rey Fernando” ha vuelto al país
Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde.
Va rugam reveniți Les rogamos que vuelvan
Am revenit He vuelto
Los ordinales:
Los ordinales indican el orden de algo o alguien dentro de una serie: Primero, segundo, tercero etc. Se abrevian
poniéndoles una “o” chiquitita a la derecha si son masculinos o una “a” chiquitita si son femeninos, esto es: 1º, 2º, 3º
etc., a veces se escriben en números romanos: Carlos VCarlos quinto. En rumano ocurre algo parecido. Tienen:
primul, al doilea, al treilea etc… aunque se suelen abreviar: Filip al II-lea (Felipe II), o incluso Filip al 2-lea.
En para saber más 17 tenemos la lista de los números ordinales hasta el 100º.
100
Los meses del año
Los meses del año son palabras de género masculino a pesar de que algunas acaban en “e”. Son invariables, es decir,
no se flexionan. En cambio la palabra “mes”, lună, es de género femenino:
Ianuarie Enero
Februarie Febrero
Martie Marzo
Aprilie Abril
Mai Mayo
Iunie Junio
Iulie Julio
August Agosto
Septembrie Septiembre
Octombrie Octubre
Noiembrie Noviembre
Decembrie Diciembre
Vocabulario 17
1. Aprilie (s.) /a’pri.li.e/ Abril

2. August (s.) /’au.gust/ Agosto
3. Calendar (s. n.) /ka.len’dar/ Calendario: calendar, calendare, calendarul, calendarele, calendarului, calendarelor
4. Celebru (adj. m.) /che’le.bru/ Célebre (m): celebru, celebri, celebrul, celebrii, celebrului, celebrilor
Celebră (f) /che’le.brǝ/ Célebre (f): celebră, celebre, celebra, celebrele, celebrei, celebrelor
5. Contraveni (a contraveni) (i) /kon.tra.ve’ni/ Contravenir: contravin, contravii, contravine, contravenim,
contraveniți, contravin Imp.: contravino! Subj.: să contravină Pp.: contravenit
6. Conveni (a conveni) (i) /kon.ve’ni/ Convenir, acordar: convin, convii, convine, convenim, conveniți, convin
Imp.: convino! Subj.: să convină Pp.: convenit
7. Costum n /kos'tum/ traje costum costumul costume costumele costumului costumelor
8. Curând adv /ku’rɨnd/ pronto
9. Cuveni (a cuveni) (refl.) /ku.ve’ni/ Corresponderle, tocarle: ---, ---, cuvine, ---, ---, cuvin Conj.: să cuvină Pp.:
cuvenit
10.Decembrie (s.) /de’chem.bri.e/ Diciembre
11.Deveni (A deveni) (i) /a de.ve’ni/ Llegar a ser, convertirse en, hacerse: devin, devii, devine, devenim, deveniți,
devin. Imp.: devino Subj.: să devină Pp.: devenit
12.Februarie (s.) /fe.bru’a.ri.e/ Febrero
13.Gras (adj. m.) /gras/ Gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor
Grasă (adj. f.) /’gra.sǝ/ Gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor
14.Ianuarie (s.) /ia.nu’a.ri.e/ Enero
15.Interveni (a interveni) (i) /in.ter.ve’ni/ Intervenir: intervin, intervii, intervine, intervenim, interveniți, intervin
Imp.: intervino! Subj.: să intervină Pp.: intervenit
16.Iulie (s.) /’iu.li.e/ Julio
17.Iunie (s.) /’iu.ni.e/ Junio
18.Lună (s. f.) /’lu,nǝ/ Mes, luna: lună, luni, luna, lunile, lunii, lunilor
19.Istorie (s. f.) /is’to.rie/ Historia: Istorie, istorii, istoria, istoriile, istorie, istoriilor
20.Înalt (adj. m.) /ɨ’nalt/ Alto: înalt, înalți, înaltul, înalții, înaltului, înalților
Înaltă (adj. f.) /ɨ’nal.tǝ/ Alta: înaltă, înalte, înalta, înaltele, înaltei, înaltelor
101
21.Încerca (A încerca) (t) /a ɨn.cher’ka/ Probar, intentar: încerc, încerci, încearcă, încercăm, încercați, încearcă. Imp.:
încearcă. Subj.: să încerce. Pp.: încercat
22.Întreg m /ɨn’treg/ entero, completo, todo întreg întregul întregi întregii întregului întregilor
Întreagă f /ɨn’tre̯a.gǝ/ entera, completa, toda întreagă întreaga întregi întregile întregii întregilor
23.Lume (s. f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor
24.Lung (adj. m.) /lung/ Largo: lung, lungi, lungul, lungii, lungului, lungilor
Lungă (adj. f.) /’lun.gǝ/ Larga: lungă, lungi, lunga, lungile, lungii, lungelor
25.Mai (s.) /mai/ Mayo, más
26.Martie (s.) /mar.ti.e/ Marzo
27.Milionar (s. m.) /mi.lio’nar/ Millonario: milionar, milionari, milionarul, milionarii, milionarului, milionarilor
Milionară (s. f.) /mi.lio’na.rǝ/ Millonaria: milionară, milionare, milionara, milionarele, milionarei, milionarelor
28.Monstru (adj. m.) /’mons.tru/ Monstruo (masc.): monstru, monștri, monstrul, monștrii, monstrului, monștrilor
Monstră (adj. f) /’mons.trǝ/ Monstruo (fem.): monstră, monstre, monstra, monstrele, monstrei, monstrelor
29.Noiembrie (s.) /no’iem.bri.e/ Noviembre
30.Octombrie (s.) /ok.tom.bri.e/ Octubre
31.Papă (s. m) /’pa.pǝ/ Papa: papă, papi, papa, papii, papei, papilor
32.Parveni (a parveni) (i) /par.ve’ni/ Triunfar, lograr: parvin, parvii, parvine, parvenim, parveniți, parvin Imp.:
parvino! Subj.: să parvină Pp.: parvenit
33.Portret (s. n.) /por’tret/ Retrato: portret, portrete, portretul, portretele, portretului, portretelor
34.Preveni (a preveni) (i) /pre.ve’ni/ Prevenir: previn, previi, previne, prevenim, preveniți, previn Imp.: previno!
Subj.: să prevină Pp.: prevenit
35.Primăvară (s. f.) /pri.mǝ’va.rǝ/ Primavera: primăvară, primăveri, primăvara, primăverile, primăverii, primăverile
36.Produs (s. n.) /pro’dus/ Producto: produs, produse, produsul, produsele, produsului, produselor
37.Proveni (a proveni) (i) /pro.ve’ni/ Provenir: provin, provii, provine, provenim, proveniți, provin Imp.: provino!
Subj.: să provină Pp.: provenit
38.Redeveni (a redeveni) (i) /re.de.ve’ni/ Volver a ser: redevin, redevii, redevine, redevenim, redeveniți, redevin
Imp.: redevino! Subj.: să redevină Pp.: redevenit
39.Regat (s. n.) /re’gat/ Reino: regat, regate, regatul, regatele, regatului, regatelor
40.Reveni (A reveni) (i) /a re.ve’ni/ Volver: revin, revii, revine, revenim, reveniți, revin. Imp.: revino Subj.: să revină
Pp.: revenit
41.Rupt (adj. m.) /rupt/ Roto: rupt, rupți, ruptul, rupții, ruptului, rupților
Ruptă (adj. f.) /’rup.tǝ/ Rota: ruptă, rupte, rupta, ruptele, ruptei, ruptelor
42.Septembrie (s.) /sep’tem.bri.e/ Septiembre
43.Scund (adj. m.) /skund/ Bajo (persona): scund, scunzi, scundul, scunzii, scundului, scunzilor
Scundă (adj. f) /’skun.dǝ/ Baja (persona): scundă, scunde, scunda, scundele, scundei, scundelor
44.Slab (adj. m.) /slab/ Delgado: slab, slabi, slabul, slabii, slabului, slabilor
Slabă (adj. f.) /’sla.bǝ/ Delgada: slabă, slabe, slaba, slabele, slabei, slabelor
45.Sportiv (Adj.) /spor’tiv/ Deportista (masc.) sportive, sportivi, sportivul, sportivii, sportivului, sportivilor
Sportivă (Adj.) /spor’ti.vǝ/ Deportista (fem.) sportivă, sportive, sportive, sportivele, sportivei, sportivelor
46.Student (s. m.) /stu’dent/ Estudiante (masc.): student, studenți, studentul, studenții, studentului, studenților
Studentă (s. f.) /stu’den.tǝ/ Estudiante (fem.): studentă, studente, studenta, studentele, studentei, studentelor
47.Surveni (a surveni) (i) /sur.ve’ni/ Sobrevenir: ---, ---, survine, ---, ---, survin Subj.: să survină Pp.: survenit
48.Târziu adv /tɨr’ziw/ tarde

49.Țară (s. f.) /’tsa.rǝ/ País: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor
50.Vacanță (s. f.) /va’kant.sǝ/ Vacaciones: vancanță, vacanțe, vacanța, vancanțele, vancanței, vancanțelor
51.Vampir (s. m.) /vam’pir/ Vampiro: vampir, vampiri, vampirul, vampirii, vampirului, vampirilor
52.Vară (s. f.) /’va.rǝ/ Verano: vară, veri, vara, verile, verii, verilor
Expresiones 17
102
• Pe curând Hasta luego, hasta pronto.
• Foarte sigur/ă Muy seguro/a
• La telefon Al teléfono, al aparato
• Mai târziu Más tarde
• Va rugam… Por favor (Les rogamos…)
• Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano)
1. David și Pedro sunt înalți David y Pedro son altos

2. Juan este înalt și slab Juan es alto y delgado
3. Juan este înalt iar Pedro este slab Juan es alto y Pedro es delgado
4. Juan este înalt și slab iar Pedro este scund Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado
5. Juan și Pedro sunt scunzi Juan y Pedro son delgados
6. Juan și Pedro sunt scunzi iar Carla este grasă Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda
7. Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja
8. Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Juan es delgado y Carla y María son gordas
9. Câinele maro și pisica galbenă sunt mari el perro marrón y el gato amarillo son grandes
10.iar câinele gri și pisica neagra sunt mici y el perro gris y el gato negro son pequeños
11.Dumnezeu e drept, bun și știe ce face Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace
12.Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato
13.Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la
historia
14.Am devenit milionar Me he hecho millonario
15.Cred că e bine să revin mai târziu Creo que es bueno que vuelva más tarde
16."Regele Ferdinand" a revenit în țară El “Rey Fernando” ha vuelto al país
17.Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde
18.Va rugăm reveniți Les rogamos que vuelvan
19.Am revenit He vuelto
20.Scuzați, revin mai târziu Perdón, vuelvo más tarde
21.Încerc acest produs Estoy probando este producto
22.Încerc mașina Estoy probando el coche
23.Este primăvară și zilele devin mai lungi Es primavera y los días se hacen más largos
24.A devenit celebră în lumea întreagă Se ha hecho famosa en el mundo entero
25.Vin săptămâna viitoare să încerc costumul Vengo la semana que viene a probar el traje
Înalt și scund
Lista de autoevaluación 17 (Audio disponible) (Nota: cuando decimos que algo de cristal está roto, empleamos el
adjetivo spart, cuando lo usamos para otro tipo de objetos, empleamos rupt.)
1 Ella es enfermera y él es profesor Ea este infirmieră, iar el este profesor

2 Te has convertido en un monstruo Ai devenit un monstru
3 Enero es el primer mes del año Ianuarie e prima lună a anului
4 El libro de estos estudiantes está roto Cartea acestor studenți este ruptă
5 Febrero es el segundo mes del año Februarie e a două lună a anului
6 En el año 1025 Polonia se convirtió en reino În anul 1025 Polonia a devenit regat 103
7 Marzo es el tercer mes del año Martie este a treia lună a anului
8 El hijo de Carmen y Florin sabe sueco Fiul lui Carmen și Florin știe suedeza
9 Abril es el cuarto mes del año Aprilie este a patra lună a anului
10 Benedicto XVI es el octavo papa alemán Benedict al XVI-lea este al optulea papă german
11 Mayo es el quinto mes del año Mai este a cincea lună a anului
12 ¿Quién está al aparato? Cine este la telefon?
13 Buenos días señor Eliade, soy Ionut Bună ziua, domnule Eliade. Sunt Ionuț
14 ¿Está Radu en casa? Radu este acasă?
15 No, todavía no. Creo que viene a las seis Nu, nu încă. Cred că vine la ora șase
16 ¿Está seguro? Sunteți sigur?
17 Sí, estoy segurísimo Da, sunt foarte sigur
18 Entonces pruebo más tarde Atunci încerc mai târziu
19 Adiós señor Eliade La revedere domnule Eliade
20 Hasta luego, Ionut Pe curând, Ionuț
21 Junio es el sexto mes del año Iunie este a șasea lună a anului
22 Elena no está todavía en casa Elena nu este încă acasă
23 Creo que viene más tarde Cred că vine mai târziu
24 Pruebo a las siete y media Încerc la ora șapte și jumătate
25 Julio es el séptimo mes del año Iulie e a șaptea lună a anului
26 Estamos de vacaciones Suntem în vacanță
27 Agosto es el octavo mes del año August e a opta lună a anului
28 Estoy en casa Sunt acasă
29 Septiembre es el noveno mes del año Septembrie e a nouă lună a anului
30 ¡Adiós y hasta luego, señor Martínez! La revedere și pe curând, domnule Martinez!
31 Octubre es el décimo mes del año Octombrie e a zecea lună a anului
32 Vuelvo a las cuatro y media Revin la ora patru și jumătate
33 Noviembre es el undécimo mes del año Noiembrie e a unsprezecea lună a anului
34 ¿Vuelves mañana? Revii mâine?
35 Diciembre es el duodécimo mes del año Decembrie e a douăsprezecea lună a anului
36 Ella vuelve más tarde Ea revine mai târziu
37 Volvemos a las once Revenim la ora unsprezece
38 Vosotros no volvéis al país Voi nu reveniți în țară
39 Ellos no vuelven a Inglaterra Ei nu revin în Anglia
40 Quiero que pruebes más tarde Vreau să încerci mai târziu
41 El intenta hacer unos retratos El încearcă să facă niște portrete
42 Lo intentamos mañana Încercăm mâine
43 ¿Probáis a las siete? Încercați la șapte?
44 Ellos lo han intentado Ei au încercat
45 Te has hecho millonario Ai devenit milionar
46 Él se convierte en vampiro El devine vampir
47 Quiero que llegues a ser profesora Vreau să devii profesoară
48 Sé lo que hacéis Știu ce faceți
49 Sé lo que hiciste el último verano Știu ce ai făcut astă-vară
50 El polaco es la lengua de los polacos Poloneza este limba polonezilor
Para saber más 17: Los números ordinales
I Primero (1º) Primul Primera (1ª) Primă

II Segundo (2º) Al doilea (al II-lea) Segunda (2ª) A două
III Tercero (3º) Al treilea (al III-lea) Tercera (3ª) A treia
IV Cuarto (4º) Al patrulea (al IV-lea) Cuarta (4ª) A patra
V Quinto (5º) Al cincilea (al V-lea) Quinta (5ª) A cincea
VI Sexto (6º) Al șaselea (al VI-lea) Sexta (6ª) A șasea 104
VII Séptimo (7º) Al șaptelea (al VII-lea) Séptima (7ª) A șaptea
VIII Octavo (8º) Al optulea (al VIII-lea) Octava (8ª) A opta
IX Noveno (9º) Al nouălea (al IX-lea) Novena (9ª) A noua
X Décimo (10º) Al zecelea (al X-lea) Décima (10ª) A zecea
XI Undécimo (11º) Al unsprezecelea (al XI-lea) Undécima (11ª) A unsprezecea
XII Duodécimo (12º) Al doisprezecelea (al XII-lea) Duodécima (12ª) A douăsprezecea
XIII Décimo tercero (13º) Al treisprezecelea (al XIII-lea) Décimo tercera (13ª) A treisprezecea
XIV Décimo cuarto (14º) Al paisprezecelea (al XIV-lea) Décimo cuarta (14ª) A paisprezecea
XV Décimo quinto (15º) Al cincisprezecelea (al XV-lea) Décimo quinta (15ª) A cincisprezecea
XVI Décimo sexto (16) Al șaisprezecelea (al XVI-lea) Décimo sexta (16ª) A șaisprezecea
XVII Décimo séptimo (17º) Al șaptesprezecelea (al XVII-lea) Décimo séptima (17ª) A șaptesprezecea
XVIII Décimo octavo (18º) Al optsprezecelea (al XVIII-lea) Décimo octava (18ª) A optsprezecea (a XVIII-a)
XIX Décimo noveno (19º) Al nouăsprezecelea (al XIX-lea) Décimo novena (19ª) A nouăsprezecea (a XIX-a)
XX Vigésimo (20º) Al douăzecilea (al XX-lea) Vigésima (20ª) A douăzecea (al XX-a)
XXI Vigésimo primero (21º) Al douăzeci și unulea (al XXI-lea) Vigésimo primera (21ª) A douăzeci și una (a XXI-a)
XXII Vigésimo segundo (22º) Al douăzeci și doilea (al XXII-lea) Vigésimo segunda (22ª) A douăzeci și două (a XXII-a)
XXIII Vigésimo tercero (23º) Al douăzeci și treilea (al XXIII-lea) Vigésimo tercera (23ª) A douăzeci și treia (a XXIII-a)
XXIV Vigésimo cuarto (24º) Al douăzeci și patrulea (al XXIV-lea) Vigésimo cuarta (24ª) A douăzeci și patra (a XXIV-a)
XXV Vigésimo quinto (25º) Al douăzeci și cincilea (al XXV-lea) Vigésimo quinta (25ª) A douăzeci și cincea (a XXV-a)
XXVI Vigésimo sexto (26º) Al douăzeci și șaselea (al XXVI-lea) Vigésimo sexta (26ª) A douăzeci și șasea (a XXVI-a)
XXVII Vigésimo séptimo (27º) Al douăzeci și șaptelea (al XXVII-lea) Vigésimo séptima (27ª) A douăzeci și șaptea (a XXVII-a)
XXVIII Vigésimo octavo (28º) Al douăzeci și optulea (al XXVIII-lea) Vigésimo octava (28ª) A douăzeci și opta (a XXVIII-a)
XXIX Vigésimo noveno (29º) Al douăzeci și nouălea (al XXIX-lea) Vigésimo novena (29ª) A douăzeci și noua (a XXIX-a)
XXX Trigésimo (30º) Al treizecilea (al XXX-lea) Trigésimo (30ª) A treizecea (a XXX-a)
XXXI Trigésimo primero (31º) Al treizeci și unulea (al XXXI-lea) Trigésimo primera (31ª) A treizeci și una (a XXXI-a)
XXXII Trigésimo segundo (32º) Al treizeci și doilea (al XXXII-lea) Trigésimo segunda (32ª) A treizeci și doua (a XXXII-a)
XXXIII Trigésimo tercero (33º) Al treizeci și treilea (al XXXIII-lea) Trigésimo tercera (33ª) A treizeci și treia (a XXXIII-a)
XXXIV Trigésimo cuarto (34º) Al treizeci și patrulea (al XXXIV-lea) Trigésimo cuarta (34ª) A treizeci și patra (a XXXIV-a)
XXXV Trigésimo quinto (35º) Al treizeci și cincilea (al XXXV-lea) Trigésimo quinta (35ª) A treizeci și cincea (a XXXV-a)
XXXVI Trigésimo sexto (36º) Al treizeci și șaselea (al XXXVI-lea) Trigésimo sexta (36ª) A treizeci și șasea (a XXXVI-a)
XXXVII Trigésimo séptimo (37º) Al treizeci și șaptelea (al XXXVII-lea) Trigésimo séptima (37ª) A treizeci și șaptea (a XXXVII-a)
XXXVIII Trigésimo octavo (38º) Al treizeci și optulea (al XXXVIII-lea) Trigésimo octava (38ª) A treizeci și opta (a XXXVIII-a)
XXXIX Trigésimo noveno (39º) Al treizeci și nouălea (al XXXIX-lea) Trigésimo novena (39ª) A treizeci și noua (a XXXIX-a)
XL Cuadragésimo (40º) Al patruzeci (al XL-lea) Cuadragésima (40ª) A patruzecea (a XL-a)
L Quincuagésimo (50º) Al cincizeci (al L-lea) Quincuagésima (50ª) A cincizecea (a L-a)
LX Sexagésimo (60º) Al șaizeci (al LX-lea) Sexagésima (60ª) A șaizecea (a LX-a)
LXX Septuagésimo (70º) Al șaptezeci (al LXX-lea) Septuagésima (70ª) A șaptezecea (a LXX-a)
LXXX Octogésimo (80º) Al optzeci (al LXXX-lea) Octogésima (80ª) A optzecea (a LXXX-a)
XC Nonagésimo (90º) Al nouăzeci (al XC-lea) Nonagésima (90ª) A nouăzecea (a XC-a)
C Centésimo (100º) (o) sută (al C-lea) Centésima (100ª) A o sută (a C-a)
18 Concertul are loc la 1 ianuarie

El concierto tiene lugar el 1 de Enero
• Otros usos de los verbos que ya conocemos 105
• Algunas preposiciones
• Los días de la semana y las fechas
• Los verbos “poder” y “gustar”
Concert
Podemos formar muchas expresiones con los verbos que ya conocemos como, por ejemplo, “tener lugar” que se
dice a avea loc, y “tener suerte” a avea noroc, como en español pero, para decir “tengo sed” o “tengo hambre”, para
hablar del tiempo en expresiones como “hace frío”, y para decir “hay” como en “hay un perro” empleamos el verbo a
fi. “Formar parte de” se dice A face parte din. Para decir “me sienta bien esta prenda” o “estos pantalones me vienen
grandes” empleamos en verbo a veni. Veamos algunos ejemplos:
Tanto foame (hambre), como sete (sed), no tienen plural.
Mi-e foame (îmi este foame) Tengo hambre

Mi-e sete (îmi este sete) Tengo sed
Îmi este somn Tengo sueño
Frumos (guapo), palabra que ya conocíamos, también se utiliza para hablar del tiempo:
E frumos Hace bueno
Am noroc Tengo suerte
Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia
Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen
Concertul are loc în Parcul Izvor din București El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest
Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar
Riscul face parte din viața unui om de afaceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negocios
Cum îți vin? ¿Qué tal te sientan?
Îmi vin foarte mari Me vienen muy grandes
También es útil aprender la siguiente expresión:

Pe mâine Hasta mañana
Las preposiciones:
Las preposiciones son palabras invariables con las que se construyen complementos.
Al contrario que en español no se emplea el artículo con muchas preposiciones y adverbios. Hay preposiciones como
pe, sub, lângă, în... que requieren el uso del acusativo sin articular y otras como în jurul o în fața que requieren el uso
del Genitivo/Dativo, una excepción es cu “con” que requiere el uso de acusativo con artículo, poco a poco iremos
viendo el resto de preposiciones.
Ejemplos:
Este o carte pe masă Hay un libro en (sobre) la mesa
Sunt trei cărți sub masă Hay tres libros debajo de la mesa
Sunt două pisici lângă masă Hay dos gatos junto a la mesa
Este un câine în bucătărie Hay un perro en la cocina
Si no quisiéramos usar el equivalente a nuestro artículo determinado, tenemos que emplear el artículo indeterminado:
Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa
106
Este o carte pe masă Hay un libro encima de la mesa
în vs. La
Para decir “Vivo en España” o en cualquier otro país se dice Locuiesc în Spania, en cambio, para decir “vivo en
Bucarest” o en cualquier otra ciudad, se emplea tanto la preposición în como la preposición la. Se explicará la
diferencia más adelante. Por otra parte, con la expresión “tener lugar” se usa la preposición în para los países y la
para las ciudades o sitios más concretos, “tiene lugar en el monasterio”, are loc la manastirea. Prohibido decir:
„Locuiesc la Spania”
Los días de la semana

Los días de la semana son de género femenino a pesar de que algunos acaban en “i”:
Luni Lunes
Marți Martes
Miercuri Miércoles
Joi Jueves
Vineri Viernes
Sâmbătă Sábado
Duminică Domingo
En español el verbo “poder” se usa habitualmente para indicar habilidad, conocimiento, o permiso y se une conjugado
al infinitivo de otros verbos. Como en los ejemplos: “Puedo correr rápido” o “¿puedo fumar?”. En rumano el verbo a
putea requiere el uso del Conjunctiv de la forma que ya conocemos.
A putea (t) Poder

(Eu) pot puedo Imperfect pers. a I-a: puteam
(Tu) poți puedes
(El) / (ea) poate puede Conjunctiv pers. a III-a.: să poată
(Noi) putem podemos Participiu.: putut
(Voi) puteți podéis Gerunziu: putând
(Ei) / (ele) pot pueden
Ejemplos:
Ce bine că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano!
Poți să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros?
Poate un câine să vorbească? ¿Puede hablar un perro?
El verbo a plăcea (gustar) se usa con pronombre dativo:
A plăcea (i/t) Gustar

(Eu) plac gusto Imperfect pers. a I-a: plăceam
(Tu) placi gustas Imperativ pers. a II-a.: placi
(El) / (ea) place gusta Conjunctiv pers. a III-a.: să placă
(Noi) placem gustamos Participiu.: plăcut
(Voi) placeți gustáis Gerunziu: plăcând
107
(Ei) / (ele) plac gustan
Ejemplos:
Îmi place ciocolata Me gusta el chocolate
Îți place să vorbești româna Te gusta hablar en rumano
Îi plac baloanele Le gustan los globos
Ne-a plăcut concertul Nos ha gustado el concierto
Le-au plăcut discursurile Les han gustado los discursos
Vocabulario 18
• Afacere (s. f.) /a’fa.che.re/ Negocio: afacere, afaceri, afacerea, afacerile, afacerii, afacerilor
• Astăzi (adv. Inv.) /’as.taʒ ͥ/ Hoy: Astăzi
• Bucătărie (s. f.) /bu.kǝ.tǝ’ri.e/ Cocina: Bucătărie, bucătăria, bucătării, bucătăriile, bucătăriei, bucătăriilor
• Ceremonie (s. f.) /che.re.mo’ni.e/ Ceremonia: ceremonie, ceremonia, ceremonii, ceremoniile, ceremoniei,
ceremoniilor
• Ciocolată (s. f.) /chio.ko.’la.tǝ/ Chocolate: ciocolată, ciocolate, ciocolata, ciocolatele, ciocolatei, ciocolatelor
• Concert (s. n.) /kon’chert/ Concierto: concert, concerte, concertul, concertele, concertului, concertelor
• Discurs (s. n.) /dis’kurs/ Discurso: discurs, discursuri, discursul, discursurile, discursului, discursurilor
• Duminică (s. f.) /du’mi.ni.kǝ/ Domingo: duminică, duminici, duminica, duminicile, duminicii, duminicilor
• Echipă (s. f.) /e’ki.pǝ/ Equipo: echipă, echipe, echipa, echipele, echipei, echipelor
• Examen (s. n.) /ek’sa.men/ Examen: examen, examene, examenul, examenele, examenului, examenelor
• Frig (s. n.) /frig/ Frío: frig friguri frigul frigurile frigului frigurilor
• Foame (s. f.) /’foa.me/ Hambre: Foame, ---, foamea, ---, foamei, ---
• Grup (s. n.) /grup/ Grupo: grup, grupuri, grupul, grupurile, grupului, grupurilor
• Joi (s. f.) /yoi/ Jueves: joi, joi, joia, joile, joii, joilor
• Lângă (prep. Invar,) /’lɨn.gǝ/ Junto, junto a, al lado de.
• Loc (s. n.) /lok/ Lugar: loc, locuri, locul, locurile, locului, locurilor
• Luni (s. f.) /’lu.ni/ Lunes: luni, luni, lunea, lunile, lunii, lunilor
• Mănăstire (s. f.) /mǝ.nǝs’ti.re/ Monasterio: mănăstire, mănăstiri, mănăstirea, mănăstirile, mănăstirii,
mănăstirilor
• Marți (s. f.) /marts ͥ / Martes: marți, marți, marțea, marțile, marții, marților
• Masă (s. f.) /’ma.sǝ/ Mesa, comida: masă, mese, masa, mesele, mesei, meselor
• Miercuri (s. f.) /’mier.ku.ri/ Miércoles: miercuri, miercuri, miercurea, miercurile, miercurii, miercurilor
• Mondial (adj. m.) /mon’dial/ Mundial (m): mondial, mondiali, mondialul, mondialii, mondialului, mondialilor
Mondială (adj. f.) /mon’dia.lǝ/ Mundial (f): mondială, mondiale, mondiala, mondialele, mondialei, mondialelor
• Noroc (s. n.) /no’rok/ Suerte: Noroc, noroace, norocul, noroacele, norocului, noroacelor
• Parc (s. n.) /park/ Parque: parc, parcuri, parcul, parcului, parcurile, parcurilor
• Parte (s. f.) /’par.te/ Parte: parte, părți, partea, părțile, parții, părților
• Plăcea (a plăcea) (v) (i/t) /a plǝ’chea/ Gustar: plac, placi, place, plăcem, plăceți, plac. Imp.: placi Subj: să placă
Pp.: plăcut
• Prințesă (s. f.) /print’se.sǝ/ Princesa: prințesă, prințese, prințesa, prințesele, prințesei, prințeselor
• Putea (a putea) (v.) (t) /pu’tea/ Poder: pot, poți, poate, putem, puteți, pot. Subj.: să poată Pp.: putut
• Război (s. n.) /rǝʒ’boi/ Guerra: război, războaie, războiul, războaiele, războiului, războaielor
• Risc (s. n.) /risk/ Riesgo: risc, riscuri, riscul, riscului, riscurilor
• Sâmbătă (s. f.) /’sɨm.bǝ.tǝ/ Sábado: sâmbătă, sâmbete, sâmbăta, sâmbetei, sâmbetelor
• Sete (s. f.) /’se.te/ Sed: Sete, ---, setea, ---, setei, --- 108
• Somn (s.n.) /somn/ Sueño: somn, somnuri, somnul, somnurile, somnului, somnurilor
• Sub (prep) /sub/ Debajo de, bajo
• Viață (s. f.) /’viat.sǝ/ Vida: viață, vieți, viața, viețile, viaței. vieților
• Vineri (s. f.) /’vi.ne.ri / Viernes: vineri, vineri, vinerea, vinerile, vinerii, vinerilor
Expresiones 18
• Pe mâine Hasta mañana
1. Mi-e foame (îmi este foame) Tengo hambre

2. Mi-e sete (îmi este sete) Tengo sed
3. Îmi este somn Tengo sueño
4. E frumos Hace bueno
5. Am noroc Tengo suerte
6. Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia
7. Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen
8. Concertul are loc în Parcul Izvor din București El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest
9. Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar
10.Riscul face parte din viața unui om de afaceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de
negocios
11.Cum îți vin? ¿Qué tal te sientan?
12.Îmi vin foarte mari Me vienen muy grandes
13.Este o carte pe masă Hay un libro en (sobre) la mesa
14.Sunt trei cărți sub masă Hay tres libros debajo de la mesa
15.Sunt două pisici lângă masă Hay dos gatos junto a la mesa
16.Este un câine în bucătărie Hay un perro en la cocina
17.Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa
18.E viața lor, fac ce vor Es su vida, hacen lo que quieren
19.Ce bine că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano!
20.Poți să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros?
21.Îmi place ciocolata Me gusta el chocolate
22.Îți place să vorbești româna Te gusta hablar en rumano
23.Îi plac baloanele Le gustan los globos
24.Ne-a plăcut concertul Nos ha gustado el concierto
25.Le-au plăcut discursurile Les han gustado los discursos
1 El lunes es el primer día de la semana Luni este prima zi a săptămânii

2 El concierto tiene lugar en Cluj Concertul are loc la Cluj
3 El martes es el segundo día de la semana Marți este a doua zi a săptămânii
4 Septiembre tiene 30 días Septembrie are 30 de zile
5 El miércoles es el tercer día de la semana Miercuri este a treia zi a săptămânii
6 Quiero formar parte de este equipo Vreau să fac parte din această echipă
7 El jueves es el cuarto día de la semana Joi este a patra zi a săptămânii 109
8 El libro está en la mesa Cartea este pe masă
9 El viernes es el quinto día de la semana Vineri este a cincea zi a săptămânii
10 El periódico está junto al libro Ziarul este lângă carte
11 El sábado es el sexto día de la semana Sâmbătă este a șasea zi a săptămânii
12 Hay un pato debajo de la mesa Este o rață sub masă
13 El domingo es el séptimo día de la semana Duminică este a șaptea zi a săptămânii
14 El concierto es a las 15:30 Concertul este la 15:30
15 El examen tiene lugar el 1 de Enero en Bucarest Examenul are loc la 1 ianuarie la București
16 La ceremonia tiene lugar el 2 de Septiembre en Timisoara Ceremonia are loc la 2 Septembrie la Timișoara
17 ¿Te ha gustado la película? Ți-a plăcut filmul?
18 Me gustan las mujeres de Rumanía Îmi plac femeile din România
19 No nos gustan las guerras Nu ne plac războaiele
20 Le gustan los hombres altos Îi plac bărbații înalți
21 ¿Qué películas os gustan? Ce filme vă plac?
22 A ellos les gustan las películas de guerra Lor le plac filmele de război
23 ¿Puedo tener un perro? Pot să am un câine?
24 Puedes venir mañana Poți să vii mâine
25 Ella puede convertirse en princesa Ea poate să devină prințesă
26 Los días de la semana son: Zilele săptămânii sunt:
27 Lunes, martes, miércoles, Luni, marți, miercuri,
28 Jueves, viernes, sábado y domingo joi, vineri, sâmbătă, și duminică.
29 Me gustas mucho Îmi placi mult
30 Hay dos libros al lado de la mesa Sunt două cărți lângă masă
31 Hay tres libros encima de la mesa Sunt trei cărți pe masă
32 Letizia se convirtió en princesa Letizia a devenit prințesă
33 ¿Podemos volver más tarde? Putem să revenim mai târziu?
34 La segunda guerra mundial tuvo lugar en el siglo XX Al doilea război mondial a avut loc în secolul al XX-lea
35 Hace mucho frío. Tengo mucho frío Este foarte frig. Mi-e foarte frig
36 Tengo mucho calor Mi-e foarte cald.
37 ¿Tienes sed? Ți-e sete?
38 Ellos pueden hablar rumano aquí Ei pot să vorbească românește aici
39 Podéis hablar rumano si queréis Puteți să vorbiți româna dacă vreți
40 Tienes suerte Ai noroc
41 Nos gustan las mujeres bajas Ne plac femeile scunde
42 Tengo mucha sed Îmi este foarte sete
43 Tengo mucha hambre Îmi este foarte foame
44 ¿Te gusta la cerveza? Îți place berea?
45 A él le gustan los perros azules Lui îi plac câinii albaștri
46 ¿Os gusta el chocolate? Va place ciocolata?
47 Él puede venir más tarde El poate să vină mai târziu
48 Ellos pueden tener mucho dinero Ei pot să aibă mulți bani
49 ¿Puedes darme un perro? Poți să mi-dai un câine?
50 ¿Quieres formar parte de este grupo? Vrei să faci parte din acest grup?
19 Caută sub masă

Busca debajo de la mesa
• Los números decimales 110
• El Imperativo
• Los verbos a trăi y a căuta
• Vocabulario: la casa, animales
• Más sobre el verbo a dă
• Articulos que acompañan a los adjetivos
Los decimales
Basta con poner la unidad donde iría la coma. A veces se dice cu o și. La coma decimal se llama virgula /’vir.gu.la/ y se
utiliza por ejemplo en matemáticas, como en: 3/2=1,5 (unu virgula cinci)
Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Esto cuesta 15,95 €

Doua paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50
Am un euro și douazeci și cinci de cenți Tengo un euro y veinticinco céntimos
Câți bani ai? ¿Cuánto dinero tienes?
El imperativo:
El imperativo se usa con la segunda persona y sirve para dar órdenes o consejos, suele ir con signo de admiración. Es
la que viene indicada como Imp. cuando se presenta un verbo en esta guía. En rumano el imperativo singular concide
normalemente con la segunda o la tercera persona del presente de indicativo, aunque hay alguna excepción. El plural
y el singular de cortesía coinciden con la segunda persona del plural de indicativo, salvo excepciones.
Estos son los imperativos de algunos verbos:
A fifii!, fiți! ¡Sé!, ¡seáis!

A aveaai!, aibi! ¡Ten!
A facefă! ¡Haz!
A învățaînvăța! ¡Aprende!
A vorbivorbește! ¡Habla!
A lucralucrează! ¡Trabaja!
A dadă! ¡Da!
Ejemplos:
Vorbește românește! ¡Habla rumano!
Veniți! ¡Venid!
La traducción al rumano de la expresión latina Carpe Diem podría ser:
Trăiește clipa! ¡Vive el momento!
Ejemplo:
Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento... mañana puede ser demasiado tarde
Este es el verbo a trăi que significa „vivir” igual que a locui, pero en un sentido que abarca desde la cantidad de años,
al modo de vida:
A trăi (t) Vivir

(Eu) trăiesc vivo Imperfect pers. a I-a: trăiam
(Tu) trăiești vives Imperativ pers. a II-a.: trăiește!
(El) / (ea) trăiește vive Conjunctiv pers. a III-a.: să trăiască
(Noi) trăim vivimos Participiu.: trăit
Gerunziu: trăind 111
(Voi) trăiți vivís
(Ei) / (ele) trăiesc viven
Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en colonias
În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos
A căuta:
A căuta (t) Buscar

(Eu) caut busco Imperfect pers. a I-a: căutam
(Tu) cauți buscas Imperativ pers. a II-a.: caută!
(El) / (ea) caută busca Conjunctiv pers. a III-a.: să caute
(Noi) căutăm buscamos Participiu.: căutat
(Voi) căutați buscáis Gerunziu: căutând
(Ei) / (ele) caută buscan
Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en España
Para formar el negativo del imperativo basta con poner nu delante del infinitivo para la segunda persona del singular
y nu delante de la segunda persona del plural
Nu vorbi! No hables
Nu vorbiți! No habléis
Nu fiți stupizi! ¡No seáis estúpidos!
Artículos que acompañan a los adjetivos:
Al artículo que acompaña al adjetivo y que sirve para marcar una elección lo llamamos adjetival. En el modo
Acusativo/Nominativo tenemos:
Masculino Neutro Femenino

Singular Cel Cea
Plural Cei Cele
Ejemplos Masculino Neutro Femenino

Singular pantoful cel mare paharul cel albastru casa cea mica
el zapato grande el vaso azul la casa pequeña
Plural pantofii cei mari paharele cele albastre casele cele mari
los zapatos grandes los vasos azules las casas grandes
Ejemplos:
Am o masă mare Tengo una mesa grande
Câinele e lângă o masă mare El perro está junto a una mesa grande
Am o masă mare și o masă mică Tengo una mesa grande y una mesa pequeña
Câinele e lângă masă cea mare El perro está junto a la mesa grande
En la frase anterior hemos puesto un artículo „cea” para destacar el objeto (la mesa grande) frente a otro (la mesa
pequeña, con la que se pudiera confundir). Este tipo de artículos también sirven para construir los superlativos:
112
Carlos este cel mai bun prieten al meu Carlos es mi mejor amigo
Maria este mai înaltă decât sora ei María es más alta que su hermana
dar este la fel de înaltă ca și fratele ei pero es igual de alta que su hermano
Cea mai mare carte din lume are 3 metri El libro más grande del mundo tiene 3 metros
Vocabulario 19
1. Asin (s. m.) /a’sin/ Asno, Burro: asin, asini, asinul, asinii, asinului, asinilor
2. Bou (s. m.) /bou/ Buey: bou, boi, boul, boii, boului, boilor
3. Bucuros (adj. m.) /bu.ku’ros/ Alegre, contento: bucuros, bucuroși, bucorosul, bucuroșii, bucurosului, bucuroșilor
Bucuroasă (adj. f.) /bu.ku’roa.sǝ/ Alegre, contenta: bucuroasă, bucuroase, bucuroasa, bucuroasele, bucuroasei,
bucuroaselor
4. Cel (adj. dem.) /chel/ El: cel, cei, cea, cele, celei, celor
5. Cent (s.m.) /chent/ Céntimo: cent, cenți, centul, cenții, centului, cenților
6. Cămară (s. f.) /kǝ’ma.rǝ/ Despensa: cămară, cămări, cămara, cămările, cămării, cămărilor
7. Căuta (A căuta) (t) /kǝu’ta/ Buscar: caut, cauți, caută, căutăm, căutați, caută. Imp.:caută Subj.: să caute Pp.:
căutat
8. Cineva p /ʧi.ne’va/ cualquiera, uno, alguno
9. Clipă (s. f.) /’kli.pǝ/ Instante, momento: clipă, clipe, clipa, clipele, clipei, clipelor
10.Coridor (s. n.) /ko.ri’dor/ Pasillo: coridor, coridoare, coridorul, coridoarele, coridorului, coridoarelor
11.Colaborator (s. m.) /ko.la.bo.ra’tor/ Colaborador: colaborator, colaboratori, colaboratorul, colaboratorii,
colaboratorului, colaboratorilor
Colaboratoare (s.f.) /ko.la.bo.ra.’toa.re/ Colaboradora: colaboratoare, colaboratoare, colaboratoarea,
colaboratoarele, colaboratoarei, colaboratoarelor
12.Colonie (s. f.) /ko.lo’ni.e/ Colonia: colonie, colonii, colonia, coloniile, coloniei, coloniilor
13.Cuminte m /kuˈmin.te/ obediente (m) cuminte cumintele cuminți cuminții cumintelui cuminților
Cuminte f /kuˈmin.te/ obediente (f) cuminte cumintea cuminți cumințile cuminții cuminților
14.Decât (adv. Conj.) /de’kɨt/ Que (comparativo)
15.Deloc (adv.) /de’lok/ En absoluto, de ningún modo, para nada

16.Destul (adv.) /des’tul/ Bastante, suficiente.
17.Dicționar (s.n.) /dikt.si.o’nar/ Diccionario: dicționar, dicționare, dicționarul, dicționarele, dicționarului,
dicționarelor
18.Dormitor (s. n.) /dor.mi’tor/ Dormitorio: dormitor, dormitoare, dormitorul, dormitoarele, dormitorului,
dormitoarelor
19.La fel Igual, idéntico
20.Fotoliu (s. n.) /fo’to.liu/ Sillón: fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile, fotoliei, fotoliului, fotoliilor 113
21.Furnică (s. f.) /fur’ni.kǝ/ Hormiga: furnică, furnici, furnica, furnicile, furnicii, furnicilor
22.Iapă (s. f.) /’ia.pǝ/ Yegua: iapă, iepe, iapa, iepele, iepei, iepelor
23.Insectă (s. f.) /in’sec.tǝ/ Insecto: insectă, insecte, insecta, insectele, insectei, insectelor
24.Măgar (s. m) /mǝ’gar/ Burro, asno: măgar, măgari, măgarul, măgarii, măgarului, măgarilor
25.Ocupat (adj. m.) /o.ku’pat/ Ocupado: ocupat, ocupați, ocupatul, ocupații, ocupatului, ocupaților
Ocupată (adj. f.) /o.ku’pa.tǝ/ Ocupada: ocupată, ocupate, ocupata, ocupatele, ocupatei, ocupatelor
26.Porc (s. m.) /pork/ Cerdo: porc, porci, porcul, porcii, porcului, porcilor
27.Prea (adv) /prea/ Demasiado
28.Pui (s. m.) /pui/ Pollo: pui, pui, puiul, puii, puiului, puilor
29.Salon (s. n.) /sa’lon/ Salón: salon, saloane, salonul, saloanele, salonului, saloanelor
30.Social (adj. m.) /so’chial/ Social (m): social, sociali, socialul, socialii, socialului, socialilor
Socială (adj. f.) /so’chia.lǝ/ Social (f): socială. Sociale, sociala, socialele, socialei, socialelor
31.Șofer (s. m.) /sho’fer/ Chófer: șofer, șoferi, șoferul, șoferii, șoferului, șoferilor
32.Stupid (adj. m.) /stu’pid/ Estúpido: stupid, stupizi, stupidul, stupizii, stupidului, stupizilor
Stupidă (adj. f.) /stu’pi.dă/ Estúpida: stupidă, stupide, stupida, stupidele, stupidei, stupidelor
33.Sufragerie (s. f.) /su.fra.ʤe’ri.e/ Comedor: sufragerie, sufragerii, sufrageria, sufrageriile, sufrageriei, sufrageriilor
34.Șoarece (s. m.) /’Shoa.re.che/ Ratón: șoarece, șoareci, șoarecele, șoarecii, șoarecelui, șoarecilor
35.Televizor (s. n.) /te.le.vi’ʒor/ Televisor: televizor, televizoare, televizorul, televizoarele, televizorului,
televizoarelor
36.Terasă (s. f.) /te’ra.sǝ/ Terraza: terasă, terase, terasa, terasele, terasei, teraselor
37.Trăi (a trăi) (t) /trǝ’i/ Vivir: trăiesc, trăiești, trăiește, trăim, trăiți, trăiesc Imp.: trăiește! Conj.: să trăiască Pp.: trăit
38.Vacă (s. f.) /’va.kǝ/ Vaca: vacă, vaci, vaca, vacile, vacii, vacilor
39.Virgulă (s. f.) /’vir.gu.lǝ/ Coma: virgulă, virgule, virgula, virgulele, virgulei, virgulelor
O vacă
Expresiones 19
• Trăiește clipa! ¡Vive el momento!

1. Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Esto cuesta 15,95 €

2. Două paharele costă douăzeci și cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50
3. Am un euro și douăzeci și cinci de cenți Tengo un euro y veinticinco céntimos
4. Câți bani ai? ¿Cuánto dinero tienes?
5. Vorbește românește! ¡Habla rumano!
6. Veniți! ¡Venid! 114
7. Trăiește clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento...mañana puede ser demasiado
tarde
8. Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en
colonias
9. În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos
10.Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en
España
11.Nu vorbi! No hables
12.Nu vorbiți! No habléis
13.Nu fiți stupizi! ¡No seáis estúpidos!
14.Am o masă mare Tengo una mesa grande
15.Câinele e lângă o masă mare El perro está junto a una mesa grande
16.Am o masă mare și o masă mică Tengo una mesa grande y una mesa pequeña
17.Câinele e lângă masa cea mare El perro está junto a la mesa grande
18.Carlos este cel mai bun prieten al meu Carlos es mi mejor amigo
19.Maria este mai înaltă decât sora ei María es más alta que su hermana
20.dar este la fel de înaltă ca și fratele ei pero es igual de alta que su hermano
21.Cea mai mare carte din lume are 3 metri El libro más grande del mundo tiene 3 metros
22.Caut cuvinte în dicționar Busco palabras en el diccionario
23.M-a căutat cineva? ¿Me ha buscado alguien?
24.Lucrează! ¡Trabaja!
25.Copii, fiți cuminți! ¡Niños!, ¡sean obedientes!
O casă mare
1 ¿Dónde está el gato? Unde este pisica?

2 No sé, busca en la cocina Nu știu, caută în bucătărie
3 He buscado en la cocina pero no está allí Am căutat în bucătărie dar nu-i acolo
4 Entonces busca en el salón Atunci caută în salon
5 Tampoco está allí Nu-i nici acolo
6 ¿Has buscado en el dormitorio? Ai căutat în dormitor?
7 Yo busco en el dormitorio pequeño Eu caut în dormitorul cel mic 115
8 Y tú buscas en el grande și tu cauți în cel mare
9 ¿Buscamos en la terraza? Căutăm în terasă?
10 No está ni en el baño ni en la terraza Nu-i nici în baie nici în terasă
11 Creo que está en el salón Cred că este în salon
12 Sí, el gato está en el salón Da, pisica este în salon
13 El gato está debajo de la mesa Pisica este sub masă
14 que está junto al sillón grande care este lângă fotoliu cel mare
15 ¿Dónde está su perro (de usted)? Unde este câinele dumneavoastră?
16 No sé dónde está mi perro Nu știu unde este câinele meu
17 Busque en el comedor Căutați în sufragerie
18 El perro está cerca del televisor Câinele este aproape de televizor
19 Hay un ratón en la entrada Este un șoarece la intrare
20 El gato busca al ratón Pisica caută șoarecele
21 Los perros buscan al gato Câinii caută pisica
22 Busco una habitación grande Caut o cameră mare
23 ¿Buscáis trabajo en internet? Căutați de lucru pe internet?
24 Buscad un perro Căutați un câine!
25 Estoy bastante contento Sunt destul de bucuros
26 No estoy cansada Nu sunt obosită
27 Ahora estoy ocupado, vuelve mañana Acum sunt ocupat, revino mâine
28 No estoy cansado para nada Nu sunt obosit deloc
29 Él me da tres ratones El îmi dă trei șoareci
30 Yo le doy a él tres gallinas Eu lui îi dau trei găini
31 Tú me das a mí cuatro patos Tu mie îmi dai patru rațe
32 Ella le da a él un cerdo Ea lui îi dă un porc
33 Yo te doy una vaca Eu îți dau o vacă
34 Él nos da dos caballos El ne dă doi cai
35 Nosotros os damos un burro Noi vă dăm un măgar
36 Vosotros me dáis cinco gatos Voi îmi dați cinci pisici
37 Yo le doy a ella un buey Eu ei îi dau un bou
38 Ella me da una yegua Ea îmi dă o iapă
39 Ellos nos dan un perro Ei ne dau un câine
40 Ellas les dan tres pollos Ele îi dau trei pui
41 Dame 15,50 € Dă-mi cincisprezece euro și cincizeci de cenți
42 Dale a ellos 19,95 Dă-le lor nouăsprezece și nouăzeci și cinci
43 Dadle a él tres Dați-i trei
44 Tengo tres cervezas en la despensa Am trei beri în cămară
45 Busco una casa con tres dormitorios Caut o casă cu trei camere
46 Busco trabajo en España Caut de lucru în Spania
47 Busco trabajar como chófer Caut să lucrez ca șofer
48 Tengo una casa grande y bonita Am o casă mare și frumoasă
49 Quiero una casa con tres dormitorios, terraza Vreau o casă cu trei dormitoare, terasă
50 cocina y dos cuartos de baño bucătărie și două camere de baie
20 Am nevoie de o cheie de conserve

Necesito un abrelatas
• Los pronombres de acusativo
• Los verbos a spune y a zice 116
• Las estaciones del año

• Expresiones de “necesidad”
• Verbos que se conjugan como a face Un tirbușon
Estos son los pronombres de acusativo:

mă me
te te
îl, o lo, la
ne nos
vă os
îi, le los, las
Es decir, los mismos que habíamos visto para el verbo reflexivo a se numi con la diferencia de la tercera persona.
Existe una forma tónica:
pe mine A mí
pe tine A ti
pe el A él
pe ea A ella
pe noi A nosotros, a nosotras
pe voi A vosotros, a vosotras
pe ei A ellos
pe ele A ellas
Ejemplos:
Îl caut pe David Busco a David
O caut pe Ana Busco a Ana
Observe la diferencia:
Te caut Te busco
Îți caut un cadou Te busco un regalo
En el primer caso, “-¿Qué busco? -A ti”, el “te” de “te busco”, es complemento directo. En el segundo caso “-¿Qué
busco? -Un regalo” el complemento directo es “un regalo”, y “te” es, por tanto indirecto.
Un cadou
Hay dos verbos que significan “decir” y “contar” que son a zice y a spune:
A zice (t) /’ʒi.che/ Decir

(Eu) zic /ʒik/ digo Imperfect pers. a I-a: ziceam
(Tu) zici /ʒich ͥ/ dices Imperativ pers. a II-a.: zi!
(El) / (ea) zice /’ʒi.che / dice Conjunctiv pers. a III-a.: să zică
(Noi) zicem /’ʒi.chem/ decimos Participiu.: zis
(Voi) ziceți /’ʒi.chets ͥ/ decís Gerunziu: zicând
117
(Ei) / (ele) zic dicen
A spune (t) /’spu.ne/ Contar

(Eu) spun /spun / cuento Imperfect pers. a I-a: spuneam
(Tu) spui /spui/ cuentas Imperativ pers. a II-a.: spune!
(El) / (ea) spune /’spu.ne/ cuenta Conjunctiv pers. a III-a.: să spună
(Noi) spunem /’spu.nem/ contamos Participiu.: spus
(Voi) spuneți /’spu.nets ͥ/ contáis Gerunziu: spunând
(Ei) / (ele) spun cuentan
Ejemplos:
Nu știe ce spune No sabe lo que dice
El zice că da Él dice que sí
Estas son las estaciones del año:
Anotimp Estación (del año)
Primăvară Primavera
Vară Verano
Toamnă Otoño
Iarnă Invierno
Ejemplos:
Anotimpul meu preferat este iarna Mi estación preferida es el invierno

Anotimpul meu preferat este primăvăra Mi estación favorita es la primavera
Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano
Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase No tengo una estación preferida, todas son bonitas
Îmi place foarte mult când ninge Me gusta mucho cuando nieva
Vară
Expresiones de necesidad:
Si lo que necesitas es un objeto, alguna cosa, entonces se puede usar a avea nevoie de (necesitar, o literalmente
“tener necesidad de”), o îmi trebuie “me hace falta”. Si lo que necesitas es que alguien hago algo, alguna acción,
entonces hay que usar la expresión trebuie să “es necesario que” o “tenemos que”.
Îmi trebuie un tirbușon Me hace falta un sacacorchos
Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas
Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti)
Am nevoie de ajutor Necesito ayuda
118
Trebuie să vorbiți Tenéis que hablar
Se conjugan igual que a face:

contraface falsificar
desface deshacer
preface transformar
reface rehacer, reparar
satisface satisfacer
Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros

El desface un nod El deshace un nudo
A contrafăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma
iarnă
Vocabulario 20
• Adevăr (s. n.) /a.de’vǝr/ Verdad: adevăr, adevăruri, adevărul, adevărurile, adevărului, adevărurilor
• Adevărat (adv.) și m /a.de.vǝ’rat/ Verdad, verdadero adevărat adevăratul adevărați adevărații adevăratul adevăraților
Adevărată f /a.de.vǝ’ra.tǝ/ verdadera adevărată adevărata adevărate adevăratele adevăratei adevăratelor
• Ajutor (s. m.) /a.yu’tor/ Ayuda, ayudante (masc.): ajutor, ajutori, ajutorul, ajutorii, ajutorului, ajutorilor
Ajutoare (s. f.) /a.yu’toa.re/ Ayuda, ayudante (f.) ajutoare, ajutoare, ajutoarea, ajutoarele, ajutoarei, ajutoarelor
• Anotimp (s. n.) /a.no’timp/ Estación (del año): anotimp, anotimpuri, anotimpul, anotimpurile, anotimpului,
anotimpurilor
• Bar (s. n.) /bar/ Bar: bar, baruri, barul, barurile, barului, barurilor
• Cadou (s. n.) /ka.do.u/ Regalo: cadou, cadouri, cadoul, cadourile, cadoulul, cadourilor
• Cheie (s. f.) /keie/ Llave, clave: cheie, chei, cheia, cheile, cheilei, cheii
• Conservă (s. f.) /kon’ser.vǝ/ Conserva: conservă, conserve, conserva, conservele, conservei, conservelor
• Contraface (a contraface) /kon.tra’fa.che/ Falsificar: contrafac, contrafaci, contraface, contrafacem, contrafaceți,
contrafac Imp.: contrafă Conj.: să contrafacă Pp.: contrafăcut
• Curte (s. f.) /’kur.te/ Patio: curte, curți, curtea, curțile, curții, curților
• Desface (a desface) /des’fa.che/ Deshacer: desfac, desfaci, desface, desfacem, desfaceți, desfac Imp.: desfă
Conj.: să desfacă Pp.: desfăcut
• Iarnă (s. f.) /’iar.nǝ/ Invierno: iarnă, ierni, iarna, iernile, iernii, iernilor
• Imediat (adv.) /i.me’diat/ Inmediatamente.
• nevoie s f /ne’vo.je/ necesidad: nevoie nevoi nevoia nevoile nevoii nevoilor
o a avea nevoie necesitar
o a fi nevoie ser necesario
• (a ninge) (v. t.) /’nin.ʤe/ Nevar: ---, ---, ninge, ---, ---, --- Imp.:--- Conj.:să ningă Pp.:nins
• Operație (s. f.) /o.pe’rat.sie/ Operación: Operație, operații, operația, operațiile, operației, operațiilor
• Ploua (a ploua) (v. t.) /ploua/ Llover: ---, ---, plouă, ---, ---, plouă Imp.:--- Conj.:să plouă/să ploaie Pp.: plouat
• Preface (a preface) /pre’fa.che/ Falsificar: prefac, prefaci, preface, prefacem, prefaceți, prefac Imp.: prefă Conj.:
să prefacă Pp.: prefăcut
• Preferat (adj. m.) /pre.fe’rat/ Preferido, favorito: preferat, preferați, pretaratul, preferații, preferatului,
preferaților
Preferată (adj. f.) /pre.fe’ra.tǝ/ Preferida, favorita: preferată, preferate, preferata, preferatele, preferatei,
preferatelor
• Reface (a reface) /re’fa.che/ Rehacer, reparar: refac, refaci, reface, refacem, refaceți, refac Imp.: refă Conj.: să 119
refacă Pp.: refăcut
• Satisface (a satisface) /pre’fa.che/ Satisfacer: satisfac, satisfaci, satisface, satisfacem, satisfaceți, satisfac Imp.:
satisfă Conj.: să satisfacă Pp.: satisfăcut
• Semnătură (s. f.) /sem.nǝ’tu.rǝ/ Firma: semnătură, semnături, semnătura, semnăturile, semnăturii, semnăturilor
• Spune (a spune) (v. t.) /’spu.ne/ Decir, contar: spun/spui, spui, spune, spunem, spuneți, spun Imp.:spune Conj.:să
spună/să spuie Pp.:spus
• Trebui /tre.bu’i/ Tener que, hay que
• Tirbușon (s. n.) /tir.bu’shon/ Sacacorchos, abrebotellas: tirbușon, tirbușoane, tirbușonul, tirbușoanele,
tirbușonului, tirbușoanelor
• Toamnă (s. f.) /’toam.nǝ/ Otoño: toamnă, toamne, toamna, toamnele, toamnei, toamnelor
• Tot (pron. m.) /tot/ Todo: tot, toți, ---, tuturor
Toată (pron. f.) /’toa.tǝ/ Toda: toată, toate, ---, tuturor
• Urgent (adj. m.) /ur’ʤent/ Urgente (m): urgent, urgenți, urgentul, urgenții, urgentului, urgenților
Urgentă (adj. f.) /ur’ʤen.tǝ/ Urgente (f): urgentă, urgente, urgenta, urgentele, urgentei, urgentelor
• Vară (s. m.) /’va.rǝ/ Verano: vară, vere, vara, verele, verei, verelor
• Zice (a zice) (v. t.) /’ʒi.che/ Decir: zic, zici, zice, zicem, ziceți, zic Imp.:zi Conj.:să zică Pp.:zis

1. Îl caut pe David Busco a David
2. O caut pe Ana Busco a Ana
3. Te caut Te busco
4. Îți caut un cadou Te busco un regalo
5. Nu știe ce spune No sabe lo que dice
6. Cum se spune în spaniolă? ¿Cómo se dice en español?
7. Cum se spune în românește? ¿Cómo se dice en rumano?
8. Nu am vrut să spun asta No quise decir eso
9. Cum se zice? ¿Cómo se dice?
10.El zice că da Él dice que sí
11.Anotimpul meu preferat este iarna Mi estación preferida es el invierno
12.Anotimpul meu preferat este primăvăra Mi estación favorita es la primavera
13.Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano
14.Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase No tengo una estación preferida, todas son bonitas
15.Îmi place foarte mult când ninge Me gusta mucho cuando nieva
16.Îmi trebuie un tirbușon Me hace falta un sacacorchos
17.Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas
18.Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti)
19.Am nevoie de un medic Necesito un médico
20.Am nevoie de ajutor Necesito ayuda
21.Trebuie să vorbiți Tenéis que hablar
22.Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros
23.El desface un nod El deshace un nudo
24.A contrafăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma
25.Lunile anotimpului vara sunt: iunie, iulie și august Los meses de verano son: junio, julio y agosto
1 Tengo que volver en invierno Trebuie să revin la iarna

2 Tienes que hablar en italiano Trebuie să vorbești în italiană
3 Ella tiene que venir pronto Ea trebuie să vina în curând
4 Tenemos que hablar tú y yo Trebuie să vorbim tu și eu
5 Tenéis que hacerlo inmediatamente Trebuie să o faceți imediat
6 Tienen que decirlo ya Trebuie să o spună acum
7 Necesito un abrelatas Am nevoie de o cheie de conserve 120
8 Búscalo en la cocina Caută-o în bucătărie
9 ¿No me das el tuyo? Nu-mi dai pe al tău?
10 No, lo necesito Nu, am nevoie
11 ¿Necesitas ayuda? Ai nevoie de ajutor?
12 ¡Socorro! Ajutor!
13 Te necesito Am nevoie de tine
14 Ella necesita dinero Ea are nevoie de bani
15 Necesitamos un reloj Avem nevoie de un ceas
16 Tenéis que buscarlo en una tienda Trebuie să o cautați într-un magazin
17 Tenéis que volver en primavera Trebuie să reveniți la primăvară
18 Necesitan una operación urgente Au nevoie de o operație urgentă
19 Me hace falta una llave Îmi trebuie o cheie
20 Te digo lo que quiero Îți spun ce vreau
21 Dime la verdad Spune-mi adevarul
22 Dices lo que haces pero Tu zici ce faci dar
23 No haces lo que dices nu faci ce zici
24 Ella dice que lo sabe Ea zice că știe
25 Ella dice lo que sabe Ea zice ce știe
26 Ella lo dice ea o spune
27 Dilo en francés Spune-o în franceza
28 Decimos la verdad Spunem adevărul
29 ¿De verdad? E adevărat?
30 De verdad Da, e adevărat
31 Dicen que hablan alemán Zic că vorbesc germana
32 Las estaciones del año son: Anotimpurile sunt:
33 Primavera, verano, Primăvară, vară,
34 Otoño e invierno Toamnă și iarnă
35 En invierno nieva Iarna ninge
36 En verano hace calor Vara este caldă
37 En otoño llueve mucho Toamna plouă mult
38 Me gusta la primavera îmi place primăvara
39 Porque en primavera hace bueno pentru că primăvara e frumoasă
40 Mis hijas están en el salón Fiicele mele sunt în salon
41 Búscalas Caută-le
42 Las busco inmediatamente Le caut îmediat
43 Tus hijos no están en casa Fiii tăi nu sunt acasă
44 Búscalos Caută-i
45 Los busco en el bar Îi caut în bar
46 Creo que el perro está en el patio Cred ca câinele este în curte
47 Búscalo Caută-l
48 Lo busco mañana Îl caut mâine
49 No sé dónde está el gato Nu știu unde este pisica
50 ¿Lo busco debajo de la mesa? O caut sub masă?
Para saber más 20: Pronombres de Acusativo:
Pronombres de objeto directo Forma Forma Formas junto a otras palabras que acaban o
(Acusativo) tónica átona empiezan por vocal
Fuente: Esquemas de rumano José Damián I II III IV V VI VII VIII
González-Barros
www.editatenea.com
1ª pe mine mă mă m- -mă -mă- -m- m- mă-
121
2ª pe tine te te te- -te -te- -te- te- te-
SINGULAR M. pe el îl -l l- -l --- -l- l- l-
3ª F. pe ea o -o -o -o --- -o- o- o-
1ª pe noi ne ne ne- -ne --- -ne- ne- ne-
PLURAL 2ª pe voi vă vă v- -vă -vă- -v- v- vă-
3ª pe ei îi -i i- -i --- -i- i- i-
pe ea le le le- -le --- -le- le- le-
I Ante tiempos simples (excepto imperativo afirmativo y gerundio), futuro literario
II Tras nu y să
III Ante el auxiliar del pretérito perfecto y del condicional
IV Tras el imperativo afrimativo y el gerundio
V Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con futuro
VI Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con condicional
VII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por vocal salvo î-
VIII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por î-
21 Dă-mi-i!
¡Dámelo!
• Los pronombres de dativo+acusativo
• Los verbos “comprar” y “enviar” 122
Un timbru
Cuando combinamos un objeto indirecto con uno directo, se suele producir una contracción:
îl o îi le
îmi mi-l mi-o mi-i mi le
îți ți-l ți-o ț-i ți le
îi i-l i-o i-i i le
ne ni-l ne-o ni-i ni le
vă vi-l v-o vi-i vi le
le li-l le-o li-i li le
Ejemplos:
Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella)
Ea vi-i dă Ella os lo da
El orden de los pronombres es siempre el mismo, aunque se intercala el verbo cuando se utiliza la partícula o. Las
variantes se pueden ver con más detalle en para saber más 21.
Ți-a dat-o Te la he dado
Compare las pequeñas diferencias (dónde van situados los guiones) con los siguientes ejemplos:
Mi-l dă Me lo da
Mi l-ai dat Me lo has dado
Dă-mi-l Dámelo
Hay que tener en cuenta las variaciones de género con respecto al español. Así, en los dos ejemplos siguientes la
palabra “dámelo” se traduce de diferente forma en rumano:
Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo!
Dă-mi o mașină. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!
O scrisoare
El verbo comprar:
A cumpăra (t) Comprar
(Eu) cumpăr compro Imperfect pers. a I-a: cumpăram
(Tu) cumperi compras Imperativ pers. a II-a.: cumpără!
(El) / (ea) cumpără compra Conjunctiv pers. a III-a.: să cumpere
(Noi) cumpărăm compramos Participiu.: cumpărat
(Voi) cumpărați compráis Gerunziu: cumpărând
(Ei) / (ele) cumpără compran 123
Ejemplos:
Vreau să cumpăr un ceas Quiero comprar un reloj

Îi cumpăr Lo compro
Vreau să cumpăr o mașină Quiero comprar un coche
O cumpăr Lo compro
Se puede, como en español y como en algunos otros verbos, emplear el verbo como si fuese reflexivo
Vreau să-mi cumpăr un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevo

Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente
dinero
El verbo enviar:
A trimite (t) Enviar
(Eu) trimit envío Imperfect pers. a I-a: trimiteam
(Tu) trimiți envías Imperativ pers. a II-a.: trimite!
(El) / (ea) trimite envía Conjunctiv pers. a III-a.: să trimită
(Noi) trimitem enviamos Participiu.: trimis
(Voi) trimiteți enviáis Gerunziu: trimițând
(Ei) / (ele) trimit envían
Ejemplos:
Mi-ai trimis scrisoarea? ¿Me has enviado la carta?

Ți-ai trimis-o ieri Te la he enviado ayer
Trimite-mi faxul Mándame el fax
Un calculator
Vocabulario 21
• Calculator (s. n.) /kal.ku.la’tor/ Ordenador, computadora: calculator, calculatoare, calculatorul, calculatoarele,
calculatorului, calculatoarelor
• Chioșc n /kjosk/ quiosco: chioșc chioșcuri chioșcul chioșcurile chioșcului chioșcurilor
• Cumpăra (a cumpăra) /kum.pǝˈra/ Comprar: cumpăr, cumperi, cumpără, cumpărăm, cumpărați, cumpără Imp.:
cumpără! Conj.: să cumpere Pp.: cumpărat
• Duzină f /du’zi.nǝ/ docena: duzină duzini duzina duzinile duzinii duzinilor 124
• Farmacie (s. f.) /far.ma’chi.e/ Farmacia: farmacie, farmacii, farmacia, farmaciile, farmaciei, farmaciilor
• Fax (s. n.) /faks/ Fax: fax, faxuri, faxul, faxurile, faxului, faxurilor
• Jambon n /ʒam'bon/ jamón jambon jambonul jamboane jamboanele jambonului jamboanelor
• Medicament (s.n.) /me.di.ka’ment/ Medicamento: medicament, medicamente, medicamentul, medicamentele,
medicamentului, medicamentelor
• Mesaj (s. n.) /me’saʤ/ Mensaje: mesaj, mesaje, mesajul, mesajele, mesajului, mesajelor
• Ou n /ow/ huevo: ou ouă oul ouăle oului ouălor
• Plic n /plik/ sobre plic plicul plicuri plicurile plicului plicurilor
• Revistă f /re’vis.tǝ/ revista: revistă reviste revista revistele revistei revistelor
• Ridiche f /ri'di.ke/ rábano ridiche ridichea ridichi ridichile ridichii ridichilor
• Roșie (s.f.) /’ro.shi.e/ Tomate: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor
• Scrisoare (s. f.) /scri’soa.re/ Carta: scrisoare, scrisori, scrisoarea, scrisorile, scrisorii, scrisorilor
• Timbru (s. n.) /’tim.bru/ Sello: timbru, timbre, timbrul, timbrele, timbrului, timbrelor
• Trimite (a trimite) /tri’mi.te/ Enviar: trimit, trimiți, trimite, trimitem, trimiteți, trimit Imp.: trimite Conj.: să trimită
Pp.: trimis
• Suficient (adj. m.) /su.fi’chient/ Suficiente (m): suficient, suficienți, suficientul, suficienții, suficientului, suficienților
Suficientă (adj. f.) /su.fi’chien.tă/ Suficiente (f): suficientă, suficiente, suficienta, suficientele, suficientei, suficientelor
• Telegramă f /te.le’gra.mǝ/ telegrama telegramă telegrama telegrame telegramele telegramei telegramelor
Jambon
1. Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella)

2. Ea vi-i dă Ella os lo da
3. Ți-a dat-o Te la he dado
4. Mi-l dă Me lo da
5. Mi l-ai dat Me lo has dado
6. Dă-mi-l Dámelo
7. Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo! 125
8. Dă-mi o mașină. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!
9. Vreau să cumpăr un ceas Quiero comprar un reloj
10.Îi cumpăr Lo compro
11.Vreau să-mi cumpar un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevo
12.Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente
dinero
13.Mi-ai trimis mesajul? ¿Me has enviado el mensaje?
14.Ți l-am trimis ieri Te la he enviado ayer
15.Trimite-mi faxul Mándame el fax
16. Am cumpărat o duzină de ouă He comprado una docena de huevos
17. Am cumpărat ridichi He comprado rábanos
18. Am cumpărat un jambon Hemos comprado un jamón.
19. Cumpăr medicamente de la farmacie Compro medicinas en la farmacia.
20. Cumpăr reviste de la chioșc Compro revistas en el quiosco
21. Cumpăr un kilogram de roșii Compro un kilo de tomates
22. Vreau să cumpăr un televizor Quiero comprar un televisor
23. Trimit un mesaj în sticlă Mando un mensaje en la botella
24. Trimitem scrisoarea în plic Enviamos la carta en un sobre
25. Vreau să trimit o telegramă Quiero enviar un telegrama
Ridichi
1 Quiero tu reloj Vreau ceasul tău

2 ¿Me lo das? Mi-l dai?
3 Te lo doy Ți-l dau
4 Él me lo da El mi-l dă
5 Nosotros te lo damos Ți-l dăm
6 Vosotros se lo dais I-l dați
7 Ellos se lo dan (a él) Ei I-l dau 126
8 Ella me lo ha dado Ea mi l-a dat
9 Dámelo Dă-mi-l
10 Dénselo (ustedes) a ellos Dați-li-l
11 ¿Me das tu coche? Îmi dai mașina ta?
12 No te lo doy Nu ți-o dau
13 Nosotros te lo damos Noi ți-o dăm
14 Vosotros nos lo habéis dado Voi ne-ați dat-o
15 Dáselo (a ella) Dă-i-o
16 Tengo cuatro libros de Cervantes Am patru cărți de Cervantes
17 Ella me los da Ea mi le dă
18 Se los doy (a él) I-le dau
19 Se los das (a él) I-le dai
20 Él te los da El ți le dă
21 Os los damos Vi le dăm
22 Vosotros nos los dais Ni le dați
23 Ellas se los dan (a ellos/ellas) Ele le dau lor
24 Ellos se los dan (a ellos/ellas) Ei le dau lor
25 Dádmelos Dați-mi le
26 Dádselos (a él) Dați-i le
27 Dádselos (a ellos) Dați-li le
28 ¿Me los habéis dado? Mi le-ați dat?
29 Tengo dos zapatos Am doi pantofi
30 No me los has dado Nu mi i-ai dat
31 No te los he dado Nu ți i-am dat
32 ¿Se los das a ella? I-i dai
33 Él nos los da El ni-i dă
34 Dádmelos Dați-mi-i
35 Démelos Dați-mi-i
36 Dámelos Dă-mi-i
37 Tienes dos faldas Ai două fuste
38 Dámelas Dă-mi-le
39 Ella me las da Ea mi le dă
40 Vosotros se las dais (a ella) Voi i le dați
41 Vosotras se las dais (a ellas) Voi i-le dați
42 Se las has dado a él I l-ai dat
43 Tengo una carta para ti Am o scrisoare pentru tine
44 Envíamela Trimite-mi-o
45 Envíasela a él Trimite-i-o
46 Dímelo Spune-mi-o
47 Díselo a él Spune-i-o
48 (Él) nos lo dice El ne-o spune
49 Cómpramelo (para mí) Cumpără-mi-o
50 Cómpramelo (yo te lo vendo) Cumpără-o
Para saber más 21: Pronombres de Dativo + Acusativo:

Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros www.editatenea.com
Pronombres de Dativo + Acusativo

Dativo Acusativo I II III
îmi îl mi-l mi l- -mi-l
o mi-o mi-(verb)-o -mi-o 127
îi mi-i mi i- -mi-i
le mi le mi le- -mi-le
îți îl ți-l ți l- -ți-l
o ți-o ți-(verb)-o -ți-o
îi ți-i ți i- -ți-i
le ți le ți le- -ți-le
îi îl i-l i l- -i-l
o i-o i-(verb)-o -i-o
îi i-i i i- -i-i
le i-le i le- -i-le
ne îl ni-l ni l- -ni-l
o ne-o ne-(verb)-o -ne-o
îi ni-i ni i- -ni-i
le ni le ni le- -ni-le
vă îl vi-l vi l- -vi-l
o v-o v-(verb)-o -ne-o
îi vi-i ni i- -ni-i
le vi le vi le- -vi-le
le îl li-l li l- -li-l
o le-o le-(verb)-o -li-o
îi li-i li i- -li-i
le li-le li le- -li-le
I Forma habitual en la mayoría de los tiempos

II Delante del auxiliar del pretérito compuesto y del condicional
III En el imperativo y el gerundio. En la segunda persona funciona como reflexivo.
22 Mâine o să merg cu tine

Mañana iré contigo
• Los verbos “ir” y “hallarse” 128
• Cómo formar el futuro
• Los puntos cardinales
• Cómo se dice conmigo, contigo etc…
Roza vânturilor
El verbo “ir”:
A merge /’mer.ʤe/ Andar, ir
(Eu) merg voy Imperfect pers. a I-a: mergeam
(Tu) mergi vas Imperativ pers. a II-a.: mergi!
(El) / (ea) merge va Conjunctiv pers. a III-a.: să meargă
(Noi) mergem vamos Participiu.: mers
(Voi) mergeți vais Gerunziu: mergând
(Ei) / (ele) merg van
Ejemplos:
La câte luni au mers bebelușii voștri? ¿Con cuántos meses han caminado vuestros bebés?
Fetița mea a mers la un an și o lună Mi niña ha andado al año y un mes
En rumano existen varias formas de construir el futuro, es necesario reconocerlas todas pero, para expresarnos, nos
basta con la forma más sencilla que consiste en poner la partícula o delante del conjunctiv, así el futuro (uno de ellos)
del verbo a merge es:
A merge (futuro) ir (futuro)

(Eu) O să merg iré
(Tu) O să mergi irás
(El) / (ea) O să meargă Irá
(Noi) O să mergem Iremos
(Voi) O să mergeți Iréis
(Ei) / (ele) O să meargă Irán
Mâine o să merg la școală Mañana iré a la escuela

Otra forma de construir el futuro algo menos común, es con el verbo a avea precediendo al conjunctiv

(Eu) Am să merg iré
(Tu) Ai să mergi irás
(El) / (ea) Are să meargă Irá
(Noi) Avem să mergem Iremos
129
(Voi) Aveți să mergeți Iréis
(Ei) / (ele) Au să meargă Irán
Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho que irá al médico
Y una tercera, que se usa mucho menos, con el verbo a vrea en su forma auxiliar quitándole la „v”:

(Eu) oi merge iré
(Tu) îi merge irás
(El) / (ea) a merge Irá
(Noi) om merge Iremos
(Voi) îți merge Iréis
(Ei) / (ele) or merge Irán
Existe una forma culta o literaria que, en teoría, se usa mucho en el lenguaje escrito y que practicaremos en la próxima
lección.
(Eu) voi merge iré
(Tu) vei merge irás
(El) / (ea) va merge Irá
(Noi) vom merge Iremos
(Voi) veți merge Iréis
(Ei) / (ele) vor merge Irán
Si hacemos una búsqueda en internet de las cuatro formas en futuro de la misma frase obtenemos:
O să merg 52%
Voi merge 33%
Am să merg 15%
Oi merge <1%
La mayoría de los resultados de Oi merge se refieren a documentos sobre lingüística, textos poéticos, antiguos o
dialectales, y a veces con un sentido de probabilidad incierta en vez de futuro. Por tanto no recomiendo usarlo.
A pesar de ser un medio escrito, en internet se usa la forma coloquial. No se complique y úsela para su comunicación
diaria tanto oral como escrita. Deje la forma literaria sólo para textos escritos de carácter formal. Y sólo si se siente
con agilidad puede probar la forma „am să” para alguna conversación.
Los puntos cardinales (punctele cardinale)

Nord Norte
Est Este
Sud Sur
Vest Oeste
A continuación un extracto de un artículo de Wikipedia en rumano:
În geografie, cele patru puncte cardinale sunt nord, est, En geografía, los cuatro puntos cardinales son norte,
sud și vest. De fapt este vorba de patru direcții. Nordul este, sur y oeste. De hecho, se trata de cuatro
și sudul sunt orientate către polii geografici respectivi. direcciones. El norte y el sur están orientados hacia los
Estul și Vestul sunt definite de direcția de rotație a polos geográficos respectivos. El este y el oeste están
Pământului. definidos por la dirección de rotación de la Tierra.
130
Aparte del vocabulario que aparece al final de la lección, fíjese en las siguientes expresiones del párrafo anterior:
De fact De hecho
Este vorba de Se trata, se habla
Ejemplos:
În acest articol este vorba de bucurie En este artículo se habla de la alegría

O să merg spre sud până la Madrid Iré hacia el sur hasta Madrid
O să mergeți spre nord până în Franța Iréis hacia el norte hasta Francia
Iarna a revenit în nordul și vestul țarii El invierno ha regresado al norte y al este del país
O busolă
Conmigo, contigo, etc.
Para decir conmigo, contigo etc., en rumano se usa el pronombre de acusativo en su forma tónica precedido por cu,
lo contrario de cu es fără.
Cu con
Fără sin
Ejemplos:
Cu tine vreau să trăiesc Quiero vivir contigo
Nu pot să trăiesc fără tine No puedo vivir sin ti
Sunt de acord cu tine Estoy de acuerdo contigo
Expresiones:
A fi de acord cu Estar de acuerdo con
Pe jos A pie, caminando
Cum îți merge? ¿Cómo te va?
pe jos
El verbo hallar también se usa en reflexivo como en español, y con pronombres de acusativo:
A se afla Hallarse
(Eu) mă aflu me hallo Imperfect pers. a I-a: aflam
(Tu) te afli te hallas Imperativ pers. a II-a.: află-te!
(El) / (ea) se află se halla Conjunctiv pers. a III-a.: să afle
(Noi) ne aflăm nos hallamos Participiu.: aflat 131
(Voi) vă aflați os halláis Gerunziu: aflând
(Ei) / (ele) se află se hallan
Ejemplo:
Te afli de puțin în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España?
Vocabulario 22
• Afară (adv.) /a’fa.rǝ/ Afuera

• Apă (s. f.) /’a.pǝ/ Agua: apă, ape, apa, apele, apei, apelor
• Articol (s. n.) /ar’ti.kol/ Artículo: articol, articole, articolul, articolele, articolului, articolelor
• artă f /ˈar.tə/ arte artă arta arte artele artei artelor
• Autobuz (s. n.) /a.u.to’buʒ/ Autobús: autobuz, autobuze, autobuzul, autobuzele, autobuzului, autobuzelor
• Avion (s.n.) /a’vion/ Avión: avion, avioane, avionul, avioanele, avionului, avioanelor
• Bal (s. n.) /bal/ Baile: bal, baluri, balul, balurile, balului, balurilor
• Bebeluș (s. m.) /be.be’lush/ Bebé: bebeluș, bebeluși, bebelușul, bebelușii, bebelușului, bebelușilor
• Busolă (s. f.) /bu’so.lǝ/ Brújula: busolă, busole, busola, busolele, busolei, busolelor
• Bucurie (s. f.) /bu.ku’ri.e/ Alegría: bucurie, bucurii, bucuria, bucuriile, bucuriei, bucuriilor
• Cardinal (adj. m.) /kar.di’nal/ Cardinal, principal (m): cardinal, cardinali, cardinalul, cardinalii, cardinalului,
cardinalilor
Cardinală (adj. f.) /kar.di’na.lǝ/ Cardinal, principal (f): cardinală, cardinale, cardinala, cardinalele, cardinalei,
cardinalelor
• Către (Prep.) /’kǝ.tre/ Hacia
• Centru n /ˈʧen.tru/ centro centru centrul centre centrele centrului centrelor
• Cinematograf n /ʧi.ne.ma.to’graf/ cine, cinematógrafo cinematograf cinematograful cinematografe cinematografele
cinematografului cinematografelor
• Cofetărie (s. f.) /ko.fe.tǝ’ri.e/ Cafetería: Cofetărie, cofetării, cofetăria, cofetăiile, cofetăriei, cofetăriilor
• Cum (adv.) /kum/ Cómo
• Definit (adj. m.) /de.fi’nit/ Definido: definit, definiți, definitul, definiții, definitului, definiților
Definită (adj. f.) /de.fi.’ni.tǝ/ Definida: definită, definite, definita, definitele, definitei, definitelor
• Direcție (s. f.) /di’rec.ti.e/ Dirección: direcție, direcții, direcția, direcțiile, direcției, direcțiilor
• Est (s. n.) /est/ Este: est, ---, estul, ---, estului, ---
• Facultate (s. f.) /fa.kul’ta.te/ Facultad: facultate, facultăți, facultatea, facultății, facultățile, facultăților
• Fapt (s. m.) /fapt/ Hecho: fapt, fapte, factul, faptele, faptului, faptelor
• galerie f /ga.leˈri.e/ galería galerie galeria galerii galeriile galeriei galeriilor
• Geografic m /ʤe.o’gra.fik/ Geográfico: geografic, geografici, geograficul, geograficii, geograficului, geograficilor
Geografică f /ʤe.o’gra.fi.kǝ/ Geográfica: geografică, geografice, geografica, geograficele, geograficiei, geograficelor
• Geografie (s. f.) /ʤe.o.gra’fi.e/ Geografía: geografie, geografii, geografia, geografiile, geografiei, geografiilor
• întâlnire f /ᵻn.tᵻl’ni.re/ encuentro, cita: întâlnire întâlniri întâlnirea întâlnirile întâlnirii întâlnirilor
• Jos (adv.) Abajo
• Medic (s. m.) /’me.dik/ Médico: medic, medici, medicul, medicii, medicului, medicilor
• Merge (a merge) /’mer.ʤe/ Ir, andar: merg, mergi, merge, mergem, mergeți, merg Conj.: să meargă Pp.: mers
• Orientat (adj. m.) /o.ri.en’tat/ Orientado: orientat, orientați, orientatul, orientații, orientatului, orientaților
Orientată (adj. f.) /o.ri.en’ta.tǝ/ Orientada: orientată, orientate, orientata, orientatele, orientatei, orientatelor
• Pământ (s.n.) /pǝ’mɨnt/ Tierra: pământ, pământuri, pământul, pământurile, pământului, pământurilor
• Plimbare (s. f.) /plim’ba.re/ Paseo: plimbare, plimbări, plimbarea, plimbările, plimbării, plimbărilor
• Poimâine (adv.) /poi.mɨi.ne/ Pasado mañana

• Pol m /pol/ Polo: pol, poli, polul, polii, polului, polilor
• Prietenos m /pri.e.te’nos/ Amistoso: prietenos, prietenoși, prietenosul, prietenoșii, prietenosului, prietenoșilor
Prietenoasă f /pri.e.te’noa.sǝ/ Amistosa: prietenoasă, prietenoase, prietenoasa, prietenoasele, prietenoasei,
prietenoaselor
• Problemă (s. f.) /pro’ble.mǝ/ Problema: problemă, probleme, problema, problemele, problemei, problemelor
• Punct (s. n.) /punkt/ Punto: punct, puncte, punctul, punctele, punctului, punctelor
• Respectiv (adj. m.) /res.pek’tiv/ Respectivo: respectiv, respectivi, respectivul, respectivii, respectivului, respectivilor
Respectivă (adj. f.) /res.pek’ti.vǝ/ Respectiva: respectivă, respective, respectiva, respectivele, respectivei, respectivelor 132
• Rotație (s. f.) /ro’tat.si.e/ Rotación: rotație, rotații, rotația, rotațiile, rotației, rotațiilor
• Roză (s. f.) /’ro.ʒǝ/ Rosa: roză, roze, roza, rozele, rozei, rozelor
• Situat (adj. m.) /si’tuat/ Situado: situat, situați, situatul, situații, situatului, situaților
Situată (adj. f.) /si’tua.tǝ/ Situada: situată, situate, situata, situatele, situatei, situatelor
• Spectacol n /spek’ta.kol/ espectáculo: spectacol spectacole spectacolul spectacolele spectacolului spectacolelor
• Spre (prep.) /spre/ Hacia
• Teatru (s. n.) /’tea.tru/ Teatro: teatru, teatre, teatrul, teatrele, teatrului, teatrelor
• Vânt (s. n.) /vɨnt/ Viento: vânt, vânturi, vântul, vânturile, vântului, vânturilor
• Vest (s. n.) /vest/ Oeste: vest, ---, vestul, ---, vestului, ---
Expresiones 22
• A fi de acord cu Estar de acuerdo con

• Pe jos A pie
• Cum îți merge? ¿Cómo te va?
1. La câte luni au mers bebelușii voștri? ¿Con cuántos meses caminaron vuestros bebés?
2. Fetița mea a mers la un an și o lună Mi niña ha caminado al año y un mes
3. Mâine o să merg la școală Mañana iré a la escuela
4. Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho (a ellas) que irá al médico
5. Cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud și vest Los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste
6. În acest articol este vorba de bucurie En este artículo se habla de la alegría
7. O să merg spre sud până la Madrid Iré hacia el sur hasta Madrid
8. O să mergeți spre nord până în Franța Iréis hacia el norte hasta Francia
9. Iarna a revenit în nordul și vestul țarii El invierno ha regresado al norte y el este del país
10.Cu tine vreau să trăiesc Quiero vivir contigo
11.Nu pot să trăiesc fără tine No puedo vivir sin ti
12.Sunt de acord cu tine Estoy de acuerdo contigo
13.Cum îți merge? ¿Cómo te va?
14.Te afli de puțin timp în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España?
15.Vreau să știu pe unde mergi și ce faci Quiero saber por dónde andas y qué haces
16.Acest autobuz merge acolo? ¿Este autobús va para allá?
17.Acum mergem în bucătărie Ahora vamos a la cocina.
18.Astăzi mergem la un spectacol Hoy vamos a un espectáculo
19.Bunicul merge pe bicicleta El abuelo va en bicicleta
20.Ce autobuz merge în centru? ¿Qué autobús va para el centro?
21.Mergem la cinematograf? ¿Vamos al cine?
22.Mergeți des la teatru? ¿Va a menudo al teatro?
23.Vreau să merg cu avionul Quiero ir en avión
24.Unde se află galeria de artă? ¿Dónde está la galería de arte?
25.Unde se află locul meu? ¿Dónde está mi asiento?
En la siguiente lista practicaremos el futuro con la forma O să.

1 La semana que viene estaré contigo Săptămâna care vine o să fiu cu tine
2 Mañana hablaré con ella Mâine o să vorbesc cu ea
3 El año que viene aprenderé a hablar italiano Anul care vine o să învăț să vorbesc italiana
4 ¿Vendrá con él o con ella? O să vina cu el sau cu ea?
5 Se lo diré a Peter O să-i spun lui Peter
6 Pasado mañana tendré más dinero Poimâine o să am mai mulți bani 133
7 Viviremos en Rumanía O să locuim în România

8 Haré lo que quieras O să fac ce tu vrei
9 Vendrán con vosotros O să vină cu voi
10 Lo intentaré más tarde O să încerc mai târziu
11 El concierto tendrá lugar en el mes de diciembre Concertul o să aibă loc în luna decembrie
12 No podremos venir mañana N-o să putem să venim mâine
13 Te buscaré O să te caut
14 Viviréis cien años O să trăiți o sută de ani
15 Iré a una cafetería O să merg la o cofetărie
16 Mañana iré a la facultad Mâine o să merg la facultate
17 Voy a Rumanía todos los años Merg în România în fiecare an
18 Tenemos que ir a la farmacia Trebuie să mergem la farmacie
19 ¿Vienes conmigo? Vii cu mine?
20 Mañana te compraré un regalo Mâine o să-ți cumpăr un cadou
21 Voy con ella Merg cu ea
22 Sólo contigo puedo vivir Doar cu tine pot să trăiesc
23 Lo haré contigo o sin ti O să o fac cu tine sau fără tine
24 Iremos hacia el este hasta Valencia O să mergem spre est până la Valencia
25 Irán hacia el oeste hasta Portugal O să meargă spre vest până în Portugalia
26 Nuestro país está situado en el este de Europa Țara noastră este situată în estul Europei
27 Rumanía se halla al norte de Bulgaria România se află la nord de Bulgaria
28 Con una brújula puedes saber dónde está el norte Cu o busolă poți să ști unde este nordul
29 No compraré un coche Nu o să cumpăr o mașină
30 Iremos nosotros dos O să mergem noi doi
31 Me compraré unos pantalones en junio O să-mi cumpăr niște pantaloni în iunie
32 Aprenderé a vivir sin ti O să învăț să trăiesc fără tine
33 No buscaré a Peter N-o să-l caut pe Peter
34 Viene del norte Vine din nord
35 Tenemos que ir Trebuie să mergem
36 ¿Quieres ir conmigo al baile? Vrei să mergi cu mine la bal?
37 ¿Quieres que vayamos al cine? Vrei să mergem la film?
38 Vamos a pie Mergem pe jos
39 Tendré un encuentro con el jefe O să am o întâlnire cu șeful
40 Tendrá problemas O să aibă probleme
41 Necesitaremos agua O să avem nevoie de apă
42 Estaré afuera O să fiu afară
43 No las necesitaréis (a ellas) N-o să aveți nevoie de ele
44 Tiene que venir conmigo Trebuie să vină cu mine
45 ¿Quién quiere venir conmigo? Cine vrea să vină cu mine?
46 ¿Puedo hablar contigo? Pot să vorbesc cu tine?
47 Te enviaré sólo un pequeño mensaje amistoso O să-ți trimit doar un mic mesaj prietenos
48 ¿Me dará las muñecas? O să-mi dea păpușile?
49 Creo que daré un paseo Cred că o să fac o plimbare
50 Vendré el viernes por la tarde o el sábado O să vin vineri seara sau sâmbătă
23 El mi-o va spune
Él me lo dirá
• Los verbos “usar” y “poner” 134
• El futuro con forma auxiliar de “a vrea”
• Vocabulario: izquierda, derecha…
• El que, la que…
• De obicei
stângă
Este es el verbo usar:
A folosi Usar, utilizar

(Eu) folosesc uso Imperfect pers. a I-a: foloseam
(Tu) folosești usas Imperativ pers. a II-a.: folosește!
(El) / (ea) folosește usa Conjunctiv pers. a III-a.: să folosească
(Noi) folosim usamos Participiu.: folosit
(Voi) folosiți usáis Gerunziu: folosind
(Ei) / (ele) folosesc usan
Ejemplos:
Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario

Ce șampon folosești? ¿Qué champú usas?
Cum se folosește calculatorul? ¿Cómo se usa el ordenador?
El verbo poner:
A pune poner
(Eu) pun/pui pongo Imperfect pers. a I-a: puneam
(Tu) pui pones Imperativ pers. a II-a.: pune!
(El) / (ea) pune pone Conjunctiv pers. a III-a.: să pună/puie
(Noi) punem ponemos Participiu.: pus
(Voi) puneți ponéis Gerunziu: punând/puind
(Ei) / (ele) pun ponen
Ejemplos:
Eu pun muzică Pongo música
Pui un mesaj Pones un mensaje
En rumano las preguntas se “ponen”:
Puneți o întrebare Haga una pregunta

La preposición que suele acompañar al verbo “poner” suele ser pe. Carte, además de “libro”, significa “carta” (naipe)
Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa
“Poner fin” se dice a pone punct, literalmente “poner punto (final) a algo”, “acabar con”
Cum pot pune punct războiului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra ? 135
Y una conocida expresión que sólo cambia un poco de español a rumano. En español ponemos los puntos sobre las
íes, en rumano ponen el punto sobre la i.
A pus punctul pe „i” Ha puesto los puntos sobre las íes
En el tema anterior vimos cómo se formaba el futuro con el auxiliar de a vrea y el infinitivo sin a de un verbo. Se usa
menos que el futuro con O să, pero lo verá en textos científicos, literarios, administrativos… por eso es necesario
conocerlo.1
Recordemos el auxiliar:
Voi
Vei
Va
Vom
Veți
Vor
Un par de ejemplos:
Nu va merge fără noi No irá sin nosotros
Vom ști mâine Sabremos mañana
Ya sabemos usar el verbo “ir”, pero ahora tenemos que saber hacia dónde:
La dreapta a la derecha
La stângă a la izquierda
în fața al frente, frente a…
Ejemplos:
El face un pas în fața Él da un paso al frente

Faceți la stânga Gire a la izquierda
1
Es tentador, y no del todo incorrecto, traducir la frase Nu va merge fără noi como “no va a ir sin nosotros” ya que suena parecido
al español. Sin embargo, hay razones para no hacerlo. Primero porque va no procede de nuestro verbo “ir” sino del verbo rumano
“a vrea” , “querer”. Segundo porque la expresión “ir a” del español es más coloquial con lo cual se correspondería más con la
forma “o să” del rumano. Tercero, porque en otras frases no se parece, Vor şti=”sabrán”. Y cuarto, porque en frases como Vom
şti mâine, suena más natural “sabremos mañana” que “vamos a saber mañana”. En resumen, si le suena más natural hágalo, si
no, use el futuro simple del español.
Dreaptă
Anteriormente vimos los artículos adjetivales cel, cea, cei, cele. Si a estos artículos le añadimos care, se convierten en
136
pronombres
cel care el que, el cual
cea care la que, la cual
cei care los que, los cuales
cele care las que, las cuales
Ejemplo:
Este cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido
De obicei es una expresión que literalmente significa “de costumbre”, y que es nuestro equivalente a “generalmente”,
“habitualmente”, etc…
De obicei folosesc benzină Normalmente uso gasolina
Las diacríticas:
Las diacríticas son los signos que se ponen encima o debajo de las letras para cambiar su sonido. En español tenemos
la diéresis: “ ¨ ” , la “ñ”, y la tilde. En catalán usan la cedilla “ç”. Muchos idiomas que se escriben con el alfabeto latino
usan diacríticas o dígrafos (conjuntos de dos letras) para adaptar la escritura a los sonidos característicos de cada
lengua. Una excepción es el inglés, que al no ser un lenguaje fonético, su escritura no se corresponde exactamente
con la pronunciación. En rumano tienen: ă, â/î, ș, ț. Para saber cómo puedes escribir las diacríticas con un teclado en
español consulta el anexo 3.
Vocabulario 23
• Argotic m /ar'go.tik/ argótico argotic argoticul argotici argoticii argoticului argoticilor
Argotică f /ar'go.ti.kə/ argótica argotică argotica argotice argoticele argoticei argoticelor
• Benzină f /ben’zi.nǝ/ gasolina: benzină benzine benzina benzinele benzinei benzinelor
• Bilet (s. n.) /bi’let/ Entrada: bilet, bilete, biletul, biletele, biletului, biletelor
• Cap (s. n.) /kap/ Cabeza: cap, capete, capul, capetele, capului, capetelor
• Călătorie (s. f.) /kǝ.lǝ.to’ri.e/ Viaje: călătorie, călătorii, călătoria, călătoriile, călăroriei, călătoriilor
• Concediu n/kon’che.diu/ vacaciones, baja laboral: concediu, concedii concediul, concediile, concediului, concediilor
• Cremă (s. f.) /’kre.mǝ/ Crema: cremă, creme, crema, cremele, cremei, cremelor
• Detergent m /de.ter’ʤent/ detergente: detergent detergenți detergentul detergenții detergentului detergenților
• Diacritic (s. n.) /di.a’kri.tic/ Diacrítica: diacritic, diacritice, diacritical, diacriticele, diacriticului, diacriticelor
• Drept (adj. m.) /drept/ Derecho: drept, drepți, dreptul, drepții, dreptului, drepților
Dreaptă (adj. f.) /’dreap.tǝ/ Derecha: dreaptă, drepte, dreapta, dreptele, dreptei, dreptelor
• Ecologic (adj. m.) /e.ko’lo.ʤic/ Ecológico: ecologic, ecologici, ecologicul, ecologicii, ecologicului, ecologicilor
Ecologică (adj. f.) /e.ko’lo.ʤi.kǝ/ Ecológica: ecologică, ecologice, ecologica, ecologicele, ecologicei, ecologicelor
• Fierăstrău n /fje.rəs'trəw/ sierra fierăstrău fierăstrăul fierăstraie fierăstraiele fierăstrăului fierăstraielor
• Folosi (a folosi) (v. t.) /fo.lo’si/ Usar, utilizar: folosesc, folosești, folosește, folosim, folosiți, folosesc Imp.:
folosește Conj.:să folosească Pp.: folosit
• Gară (s.f.) /’ga.rǝ/ Estación de tren: gară, gări, gara, gările, gării, gărilor
• Internet (s. n.) /in.ter’net/ Internet: internet, ---, internetul, ---, internetului, ---
• Înălbitor m /ɨ.nəl.bi'tor/ lejía, blanqueante înălbitor înălbitorul înălbitori înălbitorii înălbitorului înălbitorilor
• Întrebare (s. f.) /ɨn.tre’ba.re/ Pregunta: întrebare, întrebări, întrebarea, întrebările, întrebării, întrebărilor
• Mașina de spălat lavadora
• Motorină f /mo.to’ri.nə/ diésel motorină motorina motorine motorinele motorinei motorinelor
• Numai (adv.) /’nu.mai/ Sólo, solamente
• Operat (adj. m.) /o.pe’rat/ Operado : operat, operați, operatul, operații, operatului, operaților
Operată (adj. f.) /o.pe’ra.tǝ/ Operada: operată, operate, operata, operatele, operatei, operatelor
• Pas (s. m.) /pas/ Paso : pas, pași, pasul, pașii, pasului, pașilor
• Preț (s. n.) /prets/ Precio: preț, prețuri, prețul, prețurile, prețului, prețurilor
• Pune (a pune) (v.t.) /’pu.ne/ Poner: pun, pui, pune, punem, puneți, pun 137
• Raft (s. n.) /raft/ Estante, estantería: raft, rafturi, raftul, rafturile, raftului, rafturilor
• Repede (adj. m.) /’re.pe.de/ Rápido, rápidamente: repede, repezi, repedele, repezii, repedelui, repezilor
Repede (adj. f.) /’re.pe.de/ Rápida, rápidamente: repede, repezi, repedea, repezile, repezii, repezilor
• Sclav (s. m.) /sklav/ Esclavo: sclav, sclavi, sclavul, sclavii, sclavului, sclavilor
Sclavă (s. f.) /’skla.vǝ/ Esclava: sclavă, sclave, sclava, sclavele, sclavei, sclavelor
• Singur (adj. m) /’sin.gur/ Solo: singur, singuri, singurul, singurii, singurului, singurilor
Singură (f) /’sin.gu.rǝ/ Sola: singură, singure, singura, singurele, singurei, singurelor
• Stâng (adj. m.) /stɨng/ Izquierdo: stâng, stângi, stângul, stângii, stângului, stângilor
Stângă (adj. f.) /’stɨn.gǝ/ Izquierda: stângă, stângi, stânga, stângile, stângii, stângilor
• Soare (s. m.) /’soa.re/ Sol: soare, sori, soarele, sorii, soarelui, sorilor
• Specialist m /spe.chi.a’list/ Especialista (m): specialist, specialiști, specialistul, specialiștii, specialistului, specialiștor
Specialistă f /spe.chi.a’lis.tǝ/ Especialista (f) specialistă, specialiste, specialista, specialistele, specialistei, specialistelor
• Șampon (s. n.) /sham’pon/ Champú: șampon, șampoane, șamponul, șampoanele, șamponului, șampoanelor
• Tâmplar m /tɨm'plar/ carpintero tâmplar tâmplarul tâmplari tâmplarii tâmplarului tâmplarilor
• Vreme (s. f.) /’vre.me/ Tiempo (atmosférico): vreme, vremuri, vremea, vremurile, vremii, vremurilor
• Zilnic (adv.) /’ʒil.nik/ A diario, diariamente
mașina de spălat
1. El mi-o va spune Él me lo dirá

2. Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario
3. Ce șampon folosești? ¿Qué champú usas?
4. Cum se folosește calculatorul ¿Cómo se usa el ordenador?
5. Folosiți diacritice Use diacríticas
6. Eu pun muzică Pongo música 138
7. Pui un mesaj Pones un mensaje
8. Puneți o întrebare Haga una pregunta
9. Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa
10. Cum pot pune punct războiului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra?
11. Vom ști mâine Lo sabremos mañana
12. Mâine va fi duminică Mañana será domingo
13. El face un pas în fața Él da un paso al frente
14. Faceți la stânga Gire a la izquierda
15. Este cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido
16. Unde vrei să pun cărțile? ¿Dónde quieres que ponga los libros?
17. Unde să le pun? ¿Dónde los pongo?
18. Pune cărțile pe raftul din camera ta Pon los libros en la estantería de tu habitación
19. Voi merge la gară Iré a la estación
20. Nu folosiți acest cuvânt argotic No utilice esta palabra en argot.
21. Nu folosiți înălbitor No usar lejía.
22. Tâmplarul folosește un fierăstrău El carpintero utiliza un serrucho.
23. De obicei folosesc benzină Generalmente uso gasolina.
24. De obicei folosesc motorină Generalmente uso diésel
25. Pun detergent în mașina de spălat Pongo detergente en la lavadora.
Para la próxima lista ha de saber que en rumano se usa la misma palabra para las agujas del reloj que para los idiomas.
Șampon
1 ¿Qué champú usamos para los niños? Ce șampon folosim pentru copii?
2 ¿Qué champú usan los niños? Ce șampon folosesc copiii?
3 ¿Para qué se utiliza? Pentru ce se folosește?
4 Dos mujeres de cada tres usan cremas Două femei din trei folosesc creme
5 Ha aprendido a utilizar el ordenador A învățat să folosească calculatorul
6 Ha puesto precio a su cabeza A pus preț pe capul lui
7 Haré un viaje largo Voi face o călătorie lungă 139
8 Mañana compraré unas entradas de teatro Mâine voi cumpăra niște bilete de teatru
9 ¿Vendrás el lunes? Vei veni luni?
10 ¿Qué harás mañana? Ce vei face mâine?
11 Tendrás tres niños Vei avea trei copii
12 ¿Irá? Va merge?
13 Trabajará aquí Va lucra aici
14 El querrá y ella no querrá El va vrea și ea nu va vrea
15 María estará en casa sobre las ocho Maria va fi acasă pe la opt
16 Mañana hará buen tiempo Mâine va fi o vreme frumoasă
17 Tendremos tres días de (con) sol Vom avea trei zile cu soare
18 ¿Iremos? Vom merge?
19 Vaya a la izquierda Mergeți la stânga
20 Gire a la derecha Faceți la dreapta
21 ¿Por qué las agujas del reloj van hacia la derecha? De ce limbile ceasului merg spre dreapta?
22 Utilizarán sólo productos ecológicos Vor folosi numai produse ecologice
23 Daremos dinero Vom da bani
24 Compraremos un coche nuevo Vom cumpăra o mașină nouă
25 El jueves próximo estaré en casa Joia viitoare voi fi acasă
26 Iré andando Voi merge pe jos
27 Vendrá Va veni
28 Me lo dará Mi-o va da
29 No se usarán demasiado Nu se vor folosi prea mult
30 No irá sin nosotros Nu va merge fără noi
31 Ellos le enviarán (a usted) una carta a casa Ei vă vor trimite o scrisoare acasă
32 Le enviaré a un especialista Vă voi trimite la un specialist
33 ¿Cuándo me operarán? (¿Cuándo seré operado?) Când voi fi operat?
34 (Usted) necesitará ayuda en casa Veți avea nevoie de ajutor acasă.
35 Irina será la mujer de David Irina va fi soția lui David
36 A la izquierda de la habitación pondremos el televisor În stânga camerei vom pune televizorul
37 Él te lo dará El ți-l va da
38 Él nos las dará El ni le va da
39 Quieren ir de vacaciones Vor să meargă în concediu
40 Irán de vacaciones Vor merge în concediu
41 ¿Quién es el que está hablando contigo? Cine este cel care vorbește cu tine?
42 Ella no es la que me ha gustado Ea nu este cea care mi-a plăcut
43 Para los que hablan inglés Pentru cei care vorbesc engleza
44 Tengo una pregunta para las que saben rumano Am o întrebare pentru cele care știu româna
45 El que me ha enviado un regalo Cel care mi-a trimis un cadou
46 Es la que hace demasiadas preguntas Este cea care pune prea multe întrebări
47 ¿Quiénes son los que usan internet? Cine sunt cei care folosesc internetul?
48 La han utilizado como esclava Au folosit-o ca sclavă
49 Creo que seré la única persona del mundo Cred că voi fi singura persoană din lume
50 que no querrá hacer películas care nu va vrea să facă filme
24 Dacă aș fi bogat...
Si yo fuera rico…
• Los verbos a lua y a primi 140

• El condicional
• El verbo a dori
O cafea
El verbo a lua:
Tomar, coger
A lua
Llevarse
(Eu) iau tomo/cojo Imperfect pers. a I-a: luam
(Tu) iei tomas/coges Imperativ pers. a II-a.: ia!
(El) / (ea) ia toma/coge Conjunctiv pers. a III-a.: să ia
(Noi) luăm tomamos/cogemos Participiu.: luat
(Voi) luați tomáis/cogéis Gerunziu: luând
(Ei) / (ele) iau toman/cogen
Ejemplos:
Vrei să iei o cafea? ¿Quieres tomar un café?
El verbo a primi:
A primi Recibir
(Eu) primesc recibo Imperfect pers. a I-a: primeam
(Tu) primești recibes Imperativ pers. a II-a.: primește!
(El) / (ea) primește recibe Conjunctiv pers. a III-a.: să primească
(Noi) primim recibimos Participiu.: primit
(Voi) primiți recibís Gerunziu: primind
(Ei) / (ele) primesc reciben
Ejemplos:
Ai primit mesajul care ți l-am trimis pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail?
Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares
Para el condicional conviene conocer esta palabra:
Dacă Si
Ejemplo:
Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado
Esta es una forma de construir un condicional sin ningún tiempo especial, pero también existe una forma verbal,
llamada condițional-optativ que se construye con una forma auxiliar de a avea:
Aș
Ai
Ar
Am
Ați
Ar 141
más el infinitivo (sin a) del verbo. Ejemplos:
Aș cumpăra un cadou Compraría un regalo

Cu cine ai merge într-un parc de distracție? ¿Con quién irías a un parque de atracciones?
Cât bani ar primi lunar? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente?
Am învăța de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vuelo
Ce ați face dacă ați fi bogați ¿Qué haríais si fuerais ricos?
Ar lucra împreună Trabajarían juntos
El condicional rumano, más sencillo que el español, Usa el mismo tiempo verbal en las dos proposiciones de la frase y,
al igual que en español, admite cambiar el orden de éstas.
Aș veni dacă aș primi o ofertă foarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta
Dacă aș primi o ofertă foarte bună aș veni Si recibiera una oferta muy buena vendría
Existe también un condițional-perfect que se forma con el auxiliar que hemos acabado de aprender, que sería
condițional-optativ + fi + Pp
Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo
frumoasă
Dacă aș fi lucrat, nu cred că aș fi avut rezultate Si hubiera trabajado, no creo que hubiera tenido resultados
prea bune la examene demasiado buenos en los exámenes
mare
Las diferentes formas de construir el condicional en rumano están en para saber más 24.
El condicional también se usa para pedir educadamente que se haga algo o para expresar un deseo o una intención:
Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo

Mi-aș placea să fiu șefă Me gustaría ser jefa
Aș dori să iau niște vinete Desearía llevarme unas berenjenas
O vânătă
El verbo a dori (desear) que ya había salido en algún tema anterior (“ce doriți?”) se conjuga exactamente igual que a
primi:
A dori Desear
(Eu) doresc deseo Imperfect pers. a I-a: doream
(Tu) dorești deseas Imperativ pers. a II-a.: dorește!
(El) / (ea) dorește desea Conjunctiv pers. a III-a.: să dorească
(Noi) dorim deseamos Participiu.: dorit
142
(Voi) doriți deseáis Gerunziu: dorind
(Ei) / (ele) doresc desean
Ejemplos:
Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para el 2 de junio
Vă doresc succes Le deseo éxito
Una expresión muy corriente:
Vă doresc o zi bună! ¡Que tenga un buen día! (le deseo un buen día)
Vocabulario 24
• Amic (adj. m.) /a’mik/ Amigo: amic, amici, amicul, amicii, amicului, amicilor
Amică (adj. f.) /a’mi.kǝ/ Amiga: amică, amice, amica, amicele, amicei, amicelor
• Birou (s. n.) /bi’rou/ Despacho: birou, birouri, biroul, birourile, biroului, birouilor
• Bogat (adj.m.) /bo’gat/ Rico: bogat, bogați, bogatul, bogații, bogatului, bogaților
Bogată (adj. f.) /bo’ga.tǝ/ Rica: bogată, bogate, bogata, bogatele, bogatei, bogatelor
• Cafea (s. f.) /ka’fea/ Café: cafea, cafele, cafeaua, cafelele, cafelei, cafelelor
• Corect (adj. m.) /ko’rect/ Correcto: corect, corecți, corectul, corecții, corectului, corecților
Corectă (adj. f.) /co’rec.tǝ/ Correcta: corectă, corecte, corecta, corectele, corectei, corectelor
• Covor (s. n.) /co’vor/ Alfombra: covor, covoare, covorul, covoarele, covorului, covoarelor
• Creștere (s. f.) /’kresh.te.re/ Crecimiento, subida: creștere, creșteri, creșterea, creșterile, creșterii, creșterilor
• Dacă (conj.) /’da.kǝ/ Si
• Dată (s. f.) /’da.tǝ/ Fecha: dată, dăți, data, dățile, dății, dăților
• Decizie (s. f.) /de’chi.ʒi.e/ Decisión: decizie, decizii, decizia, deciziile, deciziei, decicziilor
• Dori (a dori) (v.t.) /do’ri/ Desear: doresc, dorești, dorește, dorim, doriți, doresc Imp.:dorește Conj.:să dorească
Pp.:dorit
• Dus-întors /dus.ɨn’tors/ Ida y vuelta
• Excursie (s. f.) /ex.kur.si.e/ Excursión : excursie, excursii, excursia, excursiile, excursiei, excursiilor
• Expoziție (s. f.) /ex.po’ʒit.si.e/ Exposición: expoziție, expoziții, expoziția, expozițiile, expoziției, expozițiilor
• Fericit (adj. m.) /fe.ri’chit/ Feliz (m): fericit, fericiți, fericitul, fericiții, fericitului, fericiților
Fericită (adj. f.) /fe.ri’chi.tǝ/ Feliz (f): fericită, fericite, fericita, fericitele, fericitei, fericitelor
• Frică (s. f.) /’fri.kǝ/ Miedo: frică, frici, frica, fricile, fricii, fricilor
• Floare (s. f.) /’floa.re/ Flor: floare, flori, floarea, florile, florii, florilor
• Hotel (s. n.) /jo’tel/ Hotel: hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile, hotelului, hotelurilor
• Împreună (adv.) /ɨm.pre’u.nǝ/ Junto, juntos
• Lapte (s. n.) /’lap.te/ Leche: lapte, lăpturi, laptele, lăpturile, laptelui, lăpturilor
• Lunar (adv.) /lu’nar/ mensual, mensualmente
• Lua (a lua) /lua/ Tomar, coger, recoger: iau, iei, ia, luăm, luați, iau Imp.: ia Conj. :să ia Pp.: luat
• Mare (s. f.) /’ma.re/ Mar: mare, mări, marea, mările, mării, mărilor
• Metrou (s. n.) /me’trou/ Metro (transporte): metrou, metrouri, metroul, metrourile, metroului, metrourilor
• Necesar (adj. m.) /ne.che’sar/ Necesario: necesar, necesari, necesarul, necesarii, necesarului, necesarilor
Necesară (adj. f.) /ne.che’sa.rǝ/ Necesaria: necesară, necesara, necesara, necesarele, necesarei, necesarelor
• Ochi (s. m.) /ok ͥ / Ojo: ochi, ochi, ochiul, ochii, ochiului, ochilor
• Ofertă (s.f.) /o’fer.tǝ/ Oferta: ofertă, oferte, oferta, ofertele, ofertei, ofertelor
• Om (s.m.) /om/ Hombre, gente: om, oameni, omul, oamenii, omului, oamenilor
• Parc de distracție  Parque de atracciones
• Pasăre (s. f.) /’pa.sǝ.re/ Pájaro: pasăre, păsări, pasărea, păsările, păsării, păsărilor 143
• Pauză (s. f.) /’pa.u.zǝ/ Pausa: pauză, pauze, pauza, pauzele, pauzei, pauzelor
• Pictură (s. f.) /pik’tu.rǝ/ Pintura: pictură, picture, picture, picturile, picturii, picturilor
• Piesă (s. f.) /’pie.sǝ/ Pieza: piesă, piese, piesa, piesele, piesei, pieselor
• Primi (a primi) (v. t.) /pri’mi/ Recibir: primesc, primești, primește, primim, primiți, primesc Imp.:primește,
Conj.:să primească Pp.:primit
• Rudă f /’ru.dǝ/ pariente: rudă rude ruda rudele rudei rudelor
• Salariu (s. n.) /sa’la.riu/ Salario: salariu, salarii, salariul, salariile, salariului, salariilor
• Sănătate (s.f.) /sǝ.nǝ’ta.te/ Salud: sănătate, ---, sănătatea, ---, sănătății, ---
• Scurt (adj. m.) /skurt/ Corto: scurt, scurți, scurtul, scurții, scurtului, scurților
Scurtă (adj. f.) /’scur.tǝ/ Corta: scurtă, scurte, scurta, scurtele, scurtei, scurtelor
• Stație (s. f.) /’stat.sie/ Estación (de tren…): stație, stații, stația, stațiile, stației, stațiilor
• Străin (adj. m.) /strǝin/ Extranjero, extraño: străin, străini, străinul, străinii, străinului, străinilor
Străină (adj. f.) /’strǝi.nǝ/ Extranjera, extraña: străină, străine, străina, străinele, străinei, străinelor
• Succes (s. n.) /suk’ches/ Éxito: succes, succese, succesul, succesele, succesului, succeselor
• Traducător (s. m.) /tra.du.kǝ’tor/ Traductor: traducător, traducători, traducătorul, traducătorii, traducătorului,
traducătorilor
Traducătoare (s. f.) /tra.du.cǝ’toa.re/ Traductora: traducătoare, traducătoare, traducătoarea, traducătoarele,
traducătoarei, traducătoarelor
• Trist (adj. m.) /trist/ Triste (m): trist, triști, tristul, triștii, tristului, triștilor
Tristă (adj. f.) /’tris.tǝ/ Triste (f) : tristă, triste, trista, tristele, tristei, tristelor
• Ultim (adj. m.) /’ul.tim/ Último: ultim, ultimi, ultimul, ultimii, ultimului, ultimilor
Ultimă (adj. f.) /’ul.ti.mǝ/ Última: ultimă, ultime, ultima, ultimele, ultimei, ultimelor
• Vizită f /vi’zi.tǝ/ Visita: vizită, vizite, vizita, vizitele, vizitei, vizitelor
• Zahăr (s. n.) /’ʒa.jǝr/ Azúcar: zahăr, ---, zahărul, ---, zahărului, ---
• Zbor (s. n.) /ʒbor/ Vuelo: zbor, zboruri, zborul, zborurile, zborului, zborurilor
Expresiones 24
• Vă doresc o zi bună! Que tenga un buen día (le deseo un buen día)
O floare
1. Vrei să iei o cafea? ¿Quieres tomar un café?

2. Ai primit mesajul care ți l-am trimis pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail?
3. Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares
4. Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado
5. Aș cumpăra un cadou Compraría un regalo
6. Cu cine ai merge într-un parc de distracție? ¿Con quién irías a un parque de atracciones? 144
7. Cât bani ar primi lunar? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente?
8. Am învăța de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vuelo
9. Ce ați face dacă ați fi bogați ¿Qué haríais si fuerais ricos?
10. Ar lucra împreună Trabajarían juntos
11. Aș veni dacă aș primi o ofertă foarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta
12. Dacă aș primi o ofertă foarte bună aș veni Si recibiera una oferta muy buena vendría
13. Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo
14. Dacă aș fi lucrat, Si hubiera trabajado,
15. Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo
16. Mi-aș plăcea să fiu șefă Me gustaría ser jefa
17. Aș dori să iau niște vinete Desearía llevarme unas berenjenas
18. Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para la fecha del 2 de
junio
19. Vă doresc succes Le deseo éxito
20. Maria îi spune fratelui: Maria le dice al hermano
21. -Eu am 71 de timbre , tu câte ai? -Yo tengo 71 sellos, ¿Tú cuántos tienes?
22. -Dacă mi-ai da timbrele tale -Si me dieras tus sellos
23. și aș mai cumpăra încă 15, y si comprara otros 15
24. atunci aș avea 98 de timbre entonces tendría 98 sellos
25. Câte timbre are fratele Mariei? ¿Cuántos sellos tiene el hermano de María?
O pasăre
1 Si lo hubiera tenido te lo habría dado Dacă l-aș fi avut, ți l-aș fi dat

2 Sin lenguaje la vida del hombre sería muy triste Fără limbă viața omului ar fi foarte tristă
3 Iría de excursión si hiciera buen tiempo Aș merge în excursie dacă ar fi timp frumos
4 Si tuviera tiempo iría a la oficina Dacă aș avea timp aș merge la birou
5 Si tuviera dinero compraría una casa Dacă aș avea bani aș cumpăra o casă
6 le compraría a mi hermano un coche I-aș cumpăra fratelui meu o mașină
7 Podría necesitar también una operación Ar putea avea nevoie și de o operație 145
8 He recibido de regalo un teléfono Am primit cadou un telefon
9 ¿Dónde pondrías la alfombra? Unde ai pune covorul?
10 Vendría muy bien debajo de la mesa Ar veni foarte bine sub masă
11 Iré al mar si hace buen tiempo Voi merge la mare dacă vremea va fi bună
12 Iría al mar si hiciera buen tiempo Aș merge la mare dacă vremea ar fi bună
13 Me gustaría más la pieza si fuera más corta mi-ar plăcea mai mult piesa dacă ar fi mai scurtă
14 No iría al mar porque tengo miedo del agua N-aș merge la mare pentru că mi-e frică de apa
15 Tome el metro en dirección Háje Luați metroul în direcția Háje
16 Tome el metro de la estación Paddington Luați metroul de la stația Paddington
17 Hasta la estación Victoria Până la stația Victoria
18 ¿Qué coche se cogería si tuviera el dinero necesario? Ce mașină v-ați lua dacă ați avea banii necesari?
19 Me compraría un coche mejor Mi-aș cumpăra o mașină mai bună
20 He tomado la decisión correcta Am luat decizia corectă
21 Has tomado la decisión de volver a Madrid Ai luat decizia de a reveni la Madrid
22 Si fuera rico ya no trabajaría Dacă aș fi bogat n-aș mai lucra
23 Querría hacer una excursión por el país Aș vrea să fac o excursie prin țară
24 Iría al teatro si tuviera una entrada Aș merge la teatru dacă aș avea un bilet
25 Sería traductor si supiera lenguas extranjeras Aș fi traducător dacă aș ști limbi străine
26 Tome asiento Luați loc
27 Puede (usted) coger un autobús Puteți să luați un autobuz
28 Hago (tomo) una pausa sobre las ocho Iau o pauză pe la opt
29 La recogemos con el coche Luăm pe ea cu mașina
30 Carmen ha recibido una subida de sueldo Carmen a primit o creștere de salariu
31 ¿Cuándo has recibido la última carta de tu amigo? Când ai primit ultima scrisoare de la amicul tău?
32 Si estuviera en tu lugar Dacă aș fi în locul tău
33 Iría con los ojos cerrados Aș merge cu ochii închiși
34 Si pudiera, ¿qué querría ser? Dacă aș putea, ce aș vrea să fiu?
35 Si quieres podríamos coger un autobús Dacă vrei, am putea lua un autobuz
36 Desearía una habitación en el hotel Aș dori o cameră la hotel
37 Ellos desearían un billete de ida y vuelta Ei ar dori un bilet dus-întors
38 Quiero ir de vacaciones al mar Vreau să merg în concediu la mare
39 Querría hablar con usted Aș vrea să vorbesc cu dumneavoastră
40 Deseo hacer un viaje a Alemania Doresc să fac o călătorie în Germania
41 Desearía aprender la lengua rumana Aș dori să învăț limba română
42 Desea ir a una exposición de pintura Dorește să meargă la o expoziție de pictură
43 Ella desea ser feliz Ea dorește să fie fericită
44 Él desea comprar flores bonitas El dorește să cumpere flori frumoase
45 ¿Qué deseas en la vida? Ce dorești în viață?
46 ¿Desea café sólo o café con leche? Doriți cafea neagră sau cafea cu lapte?
47 ¿Cuánto azúcar desea? Cât zahăr doriți?
48 Le deseamos un buen año Vă dorim un an bun
49 Te deseamos salud Îți dorim sănătate
50 Desearía hablar con George Aș dori să vorbesc cu George
Para saber más 24: Formas de construir el condicional.
El Condicional Propozitia condițională propoziția principală

Română Prezent sau viitor Prezent sau viitor
146
Dacă (Am/voi avea) bani (cumpăr/voi cumpăra) o mașină
Español Presente Presente o futuro
Si tengo dinero (compro/compraré) un coche

Română Contițional-optativ prezent Condițional-optativ prezent
Dacă aș avea bani aș cumpăra o mașină

Español Pretérito imperfecto de subjuntivo Condicional
Si (tuviera/tuviese) dinero compraría un coche

Română Condițional-optativ perfect Condițional-optativ perfect
Dacă aș fi avut bani aș fi cumpărat o mașină

Español Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo Condicional perfecto
Si hubiera tenido dinero habría comprado un coche

25 Drept cine mă iei?

¿Por quién me tomas?
• Las preposiciones de acusativo (I)
• Los verbos irregulares. 147
Un taxi
Estas son las preposiciones simples que van seguidas por palabras en acusativo. Casi todas van sin artículo y la mayoría
las hemos visto en lecciones anteriores:
a a/de
către hacia/para
cu con/a/contra/de/en/por/y
de de/para/por/a
drept por
după detrás de/tras/después de/según
fără sin/excepto/fuera de
în en/a/por/hacia/sobre
între entre/en medio de/sobre/encima de
întru en/dentro de
la a/hacia/para/hasta
lângă cerca de/junto a
pâna hasta/antes
pe sobre/a/en/por
pentru para/por
peste sobre/dentro de/ durante
prin por
spre hacia/para/a
sub bajo
Las preposiciones no siempre tienen una traducción exacta. Estos son sus usos más comunes:
A se utiliza principalmente para acompañar al infinitivo como en “maneras de vivir”: moduri de a trăi o en “es fácil de
hacer”, aunque en frases como esta última es más común usar el participio con la preposición “de” (El segundo de los
siguientes ejemplos). También en frases como “huele a rosa”
E ușor de făcut Es fácil de hacer
A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de invierno
El infinitivo se usa con menos frecuencia que en español, por ejemplo, para decir, “es fácil hablar rumano”, lo más
común es escoger una forma personal en vez del infinitivo, y decir algo así como “es fácil que hables rumano”:
E ușor să vorbești limba română Es fácil hablar rumano

Către significa “hacia” o “para” en frases como en “hacia la tarde” o “hacia Rumanía”. En ambos casos puede
sustituirse por spre. También puede utilizarse para decir cuando alguien le habla “a” una persona o le envía algo (p.e.:
una carta…), aunque en estos casos es más frecuente usar el dativo
Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía
Cu es una excepción porque requiere el artículo cuando nos referimos a algo que usamos, habitualmente un medio de
transporte. Si va con un pronombre, este toma su forma tónica en acusativo. 148
El merge cu taxiul El va en taxi
De se suele traducir como “de” pero no confundir con el genitivo (tercero de los siguientes ejemplos):
Caut cartea de franceza Busco el libro de francés

Cumpăr case de lemn Compro casas de madera
Caut cartea franțuzoacei Busco el libro de la francesa
Un scaun de lemn
Drept significa “por”, se usa poco, no confundir con el adjetivo drept que significa “justo” o “derecho”
Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas?
După significa detrás de, según, etc… con sentido temporal, espacial, etc.
După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto
O livadă
Fără significa “sin”, o “menos”.
Este ora zece fără cinci Son las diez menos cinco
În vs. La (II)
Tanto în como la pueden significar entre otras cosas “a” y “en”.

Con países sólo se usa în. Con ciudades se usa la2 o în dependiendo del sentido.
Se traducen como “en” cuando se trata de verbos que no indican desplazamiento y como “a” cuando implican
desplazamiento o movimiento, y sólo cambia el verbo:
149
Sunt în România la București Estoy en Rumanía en Bucarest
Merg în România la București Voy a Rumanía a Bucarest
La mayor dificultad viene porque en español usamos la preposición “de” prácticamente para casi todo donde en otros
idiomas utilizan varias preposiciones.
Países în în Spania
Ciudades, localidades la/în la Madrid
Edificios, instituciones la/în la universitate, la spital
“En casa” acasă
Estancias concretas în în curte, în sală de sters
Entornos geográficos la la munte, la plaja, la mare
Medios de transporte cu cu mașina, cu trenul
Cuando equivale a “encima de” pe pe masă, pe televisor, pe raft
En la calle pe pe strada
A pie pe pe jos
En la mesa (p.e. sentado a la mesa) la la masă
También se pueden usar para situarnos en el tiempo:
Vine în fiecare seară Viene todas las tardes
Tanto în como la siguen las mismas reglas que el resto de preposiciones:
Sunt la facultate Estoy en la facultad

Sunt la facultatea de litere Estoy en la facultad de letras
Sunt la o facultate Estoy en una facultad
Cuando a în le añadimos el artículo indefinido se transforma en într-, es decir în+o =Intr-o, în+un=într-un
Lo mismo ocurre con din+ artículo indefinido, o prin + artículo indefinido
Sunt într-o sală Estoy en una sala
Între significa “entre”:
Între cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones
2
Cuando el que habla está en el mismo sitio que la persona a la que se dirije, por ejemplo, si llegas a Bucarest y llamas a un amigo
que está allí, le dices: Sunt în Bucureşti. Pero si llamas a tus amigos de Madrid desde Bucarest dices: Sunt la Bucureşti. Sólo si
estáis en el mismo sitio puedes decir: Sunt în Bucureşti. En el resto de los casos se usa la.
Los verbos irregulares:

Dentro de cada una de las cuatro conjugaciones hay distintos modelos de conjugación que agrupan pequeñas
irregularidades. Sin embargo, hay unos pocos verbos a los que se considera completamente irregulares:
Verbele neregulate sunt: a bea, a da, a avea, a fi, a la, a Los verbos irregulares son: beber, dar, tener, ser/estar,
lua, a mânca, a preda, a prelua, a sta, a ști, a usca și a lavar, coger/tomar, comer, impartir/enseñar/dar
vrea. lecciones, tomar/asumir/encargarse/hacerse cargo de,
estar/detenerse/quedarse, saber, secar, y querer
150
Ya hemos visto a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, y a ști. A preda y a prelua se conjugan como a da y a lua respectivamente.
El verbo a la está en desuso y no lo vamos a ver, para el verbo “lavar” usan otros verbos que verenos más adelante.
Los verbos a bea y a mânca los veremos en el tema siguiente.
Elevii bucureșteni ‘‘predau’’ lecții de ecologie Los escolares de Bucarest “imparten” lecciones de ecología
Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel
Este es el verbo A sta:

Quedarse,estar
A sta
Permanecer
(Eu) stau me quedo Imperfect pers. a I-a: stăteam
(Tu) stai te quedas Imperativ pers. a II-a.: stai!
(El) / (ea) stă se queda Conjunctiv pers. a III-a.: să stea
(Noi) stăm nos quedamos Participiu.: stat
(Voi) stați os quedáis Gerunziu: stând
(Ei) / (ele) stau se quedan
Ea stă la hotel? ¿Está ella en el hotel?
El verbo a usca (secar) tiene dos formas en el presente (la primera es más común al menos en internet) y puede ser
reflexivo o no, como su equivalente en español:
A Usca Secar
(Eu) usuc, usc seco Imperfect pers. a I-a: uscam
(Tu) usuci, uști secas Imperativ pers. a II-a.: usucă!, uscă!
(El) / (ea) usucă, uscă seca Conjunctiv pers. a III-a.: să usuce, uște
(Noi) uscăm secamos Participiu.: uscat
(Voi) uscați secáis Gerunziu: uscând
(Ei) / (ele) usucă, uscă secan
Tanto en español como en rumano se usa el reflexivo en frases donde se sobreentiende “a mí mismo” como en “me
lavo las manos”, y en frases dónde indicamos simplemente que el que realiza la acción lo hace con cosas propias como
en “me hago la cama” o “me lavo la ropa” donde no tiene sentido decir “a mí mismo” y sí “lavo mi ropa” o “hago mi
cama”, es lo que ocurre en la primera de las siguientes frases:
Îmi usuc hainele în grădină Seco mi ropa en el jardín

Usuci hainele la aer liber Secas la ropa al aire libre
Vocabulario 25
• A (prep.) /a/ A, de
• Aer (s.n.) /’a.er/ Aire: aer, aere, aerul, arele, aerului, aerelor
• Așteptare (s.f.) /ash.tep’ta.re/ Espera: așteptare, așteptări, așteptarea, așteptările, așteptării, așteptărilor
• Brichetă (s.f.) /bri’ke.tǝ/ Mechero: brichetă, brichete, bricheta, brichetele, brichetei, brichetelor
• Bucureștean (adj. m.) /bu.ku.resh’tean/ Natural de Bucarest (m): Bucureștean, bucureșteni, bucureșteanul,
bucureștenii, bucureșteanului, bucureștenilor
Bucureșteană (f.) /bu.ku.resh’tea.nǝ/ Natural de Bucarest (f): Bucureșteană, bucureștene, bucureșteana,
bucureștenele, bucureștenei, bucureștenelor 151
• Ceai (s.n.) /cheai/ Té: ceai, ceaiuri, ceaiul, ceaurile, ceaiului, ceaiurilor
• Cinema (s.n.) /chi.ne’ma/ Cine: cinema, cinemauri, cinemaul, cinemaurile, cinemaului, cinemaurilor
• Coadă (s.f.) /’koa.dǝ/ Cola: coadă, cozi, coada, cozii, cozii, cozilor
• Concret (adj. m.) /kon’kret/ Concreto: concret, concreți, concretul, concreții, concretului, concreților
Concretă (f) /kon’kre.tǝ/ Concreta: concretă, concrete, concreta, concretele, concretei, concretelor
• Curs (s.n.) /kurs/ Curso: curs, cursuri, cursul, cursurile, cursului, cursurilor
• Drept (prep.) /drept/ Por, en lugar de
• Ecologie (s.f.) /e.ko.lo’ʤi.e/ Ecología: ecologie, ---, ecologia, ---, ecologii, ecologiei, ---
• Elev (s.m.) /e’lev/ Alumno, escolar: elev, elevi, elevul, elevii, elevului, elevilor
Elevă (s.f.) /e’le.vǝ/ Alumna, escolar: elevă, eleve, eleva, elevele, elevei, elevelor
• Fierbinte (adj. m.) /fier’bin.te/ Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintele, fierbinții,
fierbintului, fierbinților
Fierbinte (f.) Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintea, fierbințile, fierbinții, fierbinților
• Greu (adj. m.) /greu/ Pesado, difícil (m): greu, grei, greul, greii, greului, greilor
Grea (f) /grea/ Pesada, difícil (f): grea, grele, greaua, grelele, grelei, grelelor
• Greșeală (s.f.) /gre’shea.lǝ/ Error: greșeală, greșeli, greșeala, greșelile, greșelii, greșelilor
• Haină (s.f.) /’jai.nǝ/ Ropa: haină, haine, haina, hainele, hainei, hainelor
• La (a la) (v.t.) /la/ Lavar (pop.): lau, lai, lă, lăm, lați, lau Imp.:lă, Conj.:să lea/să laie/să leie Pp.:lăut
• Lecție (s.f.) /’lek.tsie/ Lección: lecție, lecții, lecția, lecțiile, lecției, lecțiilor
• Lemn (s.n.) /lemn/ Madera, leña: lemn, lemne, lemnul, lemnele, lemnului, lemnelor
• Liber (adj. m.) /’li.ber/ Libre (m): liber, liberi, liberul, liberii, liberului, liberilor
Liberă (adj. f.) /’li.be.rǝ/ Libre (f): liberă, libere, libera, liberele, liberei, liberelor
• Liniștit (adj. m.) /li.nish’tit/ Tranquilo: liniștit, liniștiți, liniștitul, liniștiții, liniștitului, liniștiților
Liniștită (f) /li.nish’ti.tǝ/ Tranquila: liniștită, liniștite, liniștita, liniștitele, liniștitei, liniștitelor
• Literă (s.f.) /’li.te.rǝ/ Letra: literă, litere, litera, literele, literei, literelor
• Livadă (s.f.) /li’va.dǝ/ Huerto: livadă, livezi, livada, livezile, livezii, livezilor
• Mână (s.f.) /’mɨ.nǝ/ Mano: mână, mâini, mâna, mâinile, mâinii, mâinilor
• Mânca (a mânca) (v.t.) /mɨn’ka/ Comer: mănânc/mânc, mănânci/mânci, mănâncă/mâncă, mâncăm, mâncați,
mănâncă/mâncă Imp.: mănâncă/mâncă Conj.: să mănânce/mânce Pp.: mâncat
• Ministru (s.m.) /mi’nis.tru/ Ministro: ministru, miniștri, ministrul, miniștrii, miniștrului, miniștrilor
• Mod (s. n.) /mod/ Modo, manera: mod, moduri, modul, modurile, modului, modurilor
• Motocicletă (s.f.) /mo.to.chi’cle.tǝ/ Moto, motocicleta: motocicletă, motociclete, motocicleta, motocicletele,
motocicletei, motocicletelor
• munte m /’mun.te/ monte, montaña: munte munți muntele munții muntelui munților
• Naștere (s.f.) /’nash.te.re/ Parto, nacimiento: naștere, nașteri, nașterea, nașterile, nașterii, nașterilor
• Neregulat (adj. m.) /ne.re.gu’lat/ Irregular (m): neregulat, neregulați, neregulatul, neregulații, neregulatului,
neregulaților
Neregulată (adj. f.) /ne.re.gu.’la.tǝ/ Irregular (f): neregulată, neregulate, neregulata, neregulatele, neregulatei,
neregulatelor
• Parcare (s.f.) /par’ka.re/ Aparcamiento: parcare, parcări, parcarea, parcările, parcării, parcărilor
• Păr (s.m.) /pǝr/ Pelo: păr, peri, părul, perii, părului, perilor
• Pâna (prep.) /’pᵻ.na/ Hasta
• Ploaie (s.f.) /’ploa.ie/ Lluvia: ploaie, ploi, ploaia, ploile, ploii, ploilor
• Preda (a preda) (v.t.) /pre’da/ Impartir, dar lecciones: predau, predai, predă, predăm, predați, predau
Imp.:predă Conj.:să predea Pp.:predat
• Prelua (a prelua) (v.t.) /pre’lua/ Hacerse cargo de: preiau, preiei, preia, preluăm, preluați, preiau Imp.:preia
Conj.: să preia/preieie Pp.: preluat
• Poză (s.f.) /’po.ʒǝ/ Foto, pose: poză, poze, poza, pozele, pozei, pozelor
• Prosop (s.n.) /pro’sop/ Toalla: prosop, prosoape, prosopul, prosoapele, prosopului, prosoapelor
• Public (adj. m.) /’pu.blik/ Público: public, publici, publicul, publicii, publicului, publicilor
Publică (f) /’pu.bli.kǝ/ Pública: publică, publice, publica, publicele, publicei, publicelor
• Rău (adj. m.) /rǝu/ Malo: rău, răi, răul, răii, răului, răilor 152
Rea (f) /rea/ Mala: rea, rele, reaua, relele, relei, relelor
• Rușine (s.f.) /ru’shi.ne/ Vergüenza: rușine, rușini, rușinea, rușinile, rușinii, rușinilor
• Sală (s.f.) /’sa.lǝ/ Sala: sală, săli, sala, sălile, sălii, sălilor
• Sală de curs Aula, clase
• Sală de așteptare Sala de espera
• Sală de naștere Sala de partos, paritorio
• Scaun (s.n.) /skaun/ Silla: scaun, scaune, scaunul, scaunele, scaunului, scaunelor
• Spin (s.m.) /spin/ Espina: spin, spini, spinul, spinii, spinului, spinilor
• Spital (s.n.) /spi’tal/ Hospital: spital, spitale, spitalul, spitalele, spitalului, spitalelor
• Sta (a sta) /sta/ (v.i.) Quedarse, permanecer, estar: stau, stai, stă, stăm, stați, stau Imp.:stai Conj.:să stea Pp.:
stat
• Stăpân (s.m.) /stǝ’pɨn/ Amo, dueño: stăpân, stăpâni, stăpânul, stăpânii, stăpânului, stăpânilor
Stăpână (s.f.) /stǝ’pɨ.nǝ/ Ama, dueña: stăpână, stăpâne, stăpâna, stăpânele, stăpânei, stăpânelor
• Taxi (s. n.) /ta’xi/ Taxi: taxi, taxiuri, taxiul, taxiurile, taxiului, taxiurilor
• Trandafir (s.m.) /tran.da’fir/ Rosa: trandafir, trandafiri, trandafirul, trandafirii, trandafirului, trandafirilor
• Universitate (s.f.) /u.ni.ver.si’ta.te/ Universidad: universitate, universități, universitatea, universitățile,
universității, universităților
• Usca (a usca) (v.t.) /us’ka/ Secar: usuc/usc, usuci/uști, usucă/uscă, uscăm, uscați, usucă/uscă Imp.: usucă/uscă
Conj.: să usuce/uște Pp.: uscat
• Uscător (s. n.) /us.kǝ’tor/ Secador, secadora, tendedero: uscător, uscătoare, uscătorul, uscătoarele,
uscătorului, uscătoarelor
• Ușor (adj. m.) /u’shor/ Fácil (m.): ușor, ușori, ușorul, ușorii, ușorului, ușorilor
Ușoară (f.) /u’shoa.rǝ/ Fácil (f.): ușoară, ușoare, ușoara, ușoarele, ușoarei, ușoarelor
• Verb (s.n.) /verb/ Verbo: verb, verbe, verbul, verbele, verbului, verbelor
Uscător de păr

1. E ușor de făcut Es fácil de hacer
2. A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de
invierno
3. Nu mi-e frica și nici rușine să stau în brațele tale No me da miedo ni vergüenza estar entre (en) tus
brazos
4. E ușor să vorbești limba română Es fácil hablar rumano
5. Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía 153
6. El merge cu taxiul Él va en taxi
7. Caut cartea de franceza Busco el libro de francés
8. Cumpăr case de lemn Compro casas de madera
9. Caut cartea franțuzoaicei Busco el libro de la francesa
10.Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas?
11.După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto
12.Este ora zece fără cinci Son las diez menos cinco
13.Sunt în România la București Estoy en Rumanía en Bucarest
14.Merg în România la București Voy a Rumanía a Bucarest
15.Vine în fiecare seară Viene todas las tardes
16.Sunt la facultate Estoy en la facultad
17.Sunt la facultatea de litere Estoy en la facultad de letras
18.Sunt la o facultate Estoy en una facultad
19.Sunt într-o sală Estoy en una sala
20.Între cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones
21.Elevii bucureșteni ‘‘predau’’ lecții de ecologie Los escolares de Bucarest „dan” lecciones de ecología
22.Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel
23.Ea stă la hotel? ¿Se queda ella en el hotel?
24.Îmi usuc hainele în grădină Me seco la ropa en el jardín
25.Usuci hainele la aer liber Secas la ropa al aire libre
Spini
1 Es fácil de decir, pero es difícil de hacer E ușor de zis dar e greu de făcut
2 He enviado una carta al ministro Am trimis o scrisoare ministrului
3 Quédate conmigo Stai cu mine
4 Está en una silla de madera Stă pe un scaun de lemn
5 Después de la lluvia viene el sol După ploaie vine soare
6 Mi ordenador va sin problemas Calculatorul meu merge fără probleme
7 Voy a Rumanía Merg în România 154
8 Estoy en Rumanía Sunt în România
9 Vas a Madrid Mergi la Madrid
10 Quédate en Madrid Stai în Madrid
11 Voy a la escuela a pie Merg la școala pe jos
12 Estoy en España, en Madrid, en la facultad, en el aula Sunt în Spania, la Madrid, la facultate, în sala de curs
13 Voy a Francia, a París, a la universidad, en coche Merg în Franța, la Paris, la universitate, cu mașina
14 Viene a Inglaterra, a Londres, en avión Vine în Anglia, la Londra cu avionul
15 El libro está en la biblioteca, en la estantería Cartea este la bibliotecă pe raft
16 Tengo un mechero en casa, en la cocina, en la mesa Am o brichetă acasă, în bucătărie, pe masă
17 Voy a la estación, al aparcamiento, en moto Merg la gară, în parcare, cu motocicleta
18 Estoy en el hospital en la sala de espera Sunt la spital în sala de așteptare
19 Y mi mujer está en la sala de partos și soția mea este în sala de naștere
20 Estoy en el cine en la cola Sunt la cinema, la coadă
21 La foto está en la sala de estar, encima del televisor Poza este în sufragerie, pe televizor
22 Ella viene a Rumanía, a Cluj, el 1 de junio Ea vine în România la Cluj pe 1 Iunie
23 No puedo hablar porque estoy en el cine Nu pot să vorbesc pentru că sunt la film
24 Me quedo en el hotel Ritz Stau la hotelul Ritz
25 Se quedan en el hotel dos días Stau la hotel doi zile
26 Seco la ropa en el secador/en el tendedero Eu usuc hainele în uscător/pe uscător
27 Se seca las manos Îsi uscă mâinile
28 ¿Cómo te secas el pelo? Cum îți usuci părul?
29 Yo uso un secador de pelo Eu folosesc un uscător de păr
30 ¿Cuánto tiempo te quedas en Rumanía? Cât timp stai în România?
31 Le he dado (hecho) un baño L-am făcut baie
32 Y lo he secado con una toalla și l-am uscat cu un prosop
33 Estoy en la cola Stau la coadă
34 No me gusta el té sin azúcar Nu-mi place ceaiul fără zahăr
35 La que está junto a ti en la mesa trabaja en España Cea care este lângă tine la masă lucrează în Spania
36 El perro va detrás de su amo Câinele merge după stăpânul său
37 Voy (a) por pan Merg după pâine
38 Envíale por el doctor Trimite-l după doctor
39 Aprenda español sin profesor Învățați limba spaniolă fără profesor
40 No hay rosa sin espinas Nu-i trandafir fără spini
41 Cometo (hago) errores sin querer Fac greșeli fără să vreau
42 Mi amiga viene conmigo a la biblioteca pública Prietena mea merge cu mine la biblioteca publică
43 Quédate tranquilo que no te he dicho nada malo Stai liniștit că nu ți-am zis nimic rău
44 ¿Quieres venir conmigo al cine? Vrei să vii cu mine la film?
45 Es más fácil hacer mal que bien E mai ușor a face rău decât bine
46 Es fácil hablar mucho sin hacer nada concreto E ușor să vorbești mult fără să faci nimic concret
47 Es difícil hablar ruso E greu să vorbești limba rusă
48 Se seca el pelo con el secador de pelo Se usucă părul cu uscătorul de păr
49 Tú me diste la idea de trabajar en España Tu mi-ai dat ideea de a lucra în Spania
50 Aprendo un nuevo modo de vivir Învăț un nou mod de a trăi
Para saber más 25: Preposiciones que rigen acusativo
Preposiciones de acusativo
Simples Compuestas
a la de-a înspre
către lângă de către pe la
contra* pe de la pe lângă 155
cu pentru de pe până la
de peste despre până în
drept până din până între
după prin dinspre până pe
fără spre dintru printre
în sub fără a printru
între fără de etc.
Rigen caso acusativo:
a) Preposiciones propiamente dichas: a, către, cu, contra* ( cuando va seguida de un substantivo sin articular:
contra bani, contra avere), de, de-a, de la, de lângă, despre, din, dinspre, dintru, după, fără, în, înspre, între, întru,
la, lângă, până, pe, pentru, peste, prin etc. Un lugar aparte merecen las palabras: ca, decât, cât y drept que se
manifiestan como preposiciones, pero son adverbios (i-a servit ca model, roșu ca bujorul, nu are decât o revistă, nu
i-a spus decât atât, înalt cât plopul, l-a luat drept model, mă ia drept student).
b) Locuciones preposicionales que tienen en último lugar una de las preposiciones del punto (a): (în) afară de,
cât despre, cât pentru, cu privire la, drept urmare a, în decurs de, în funcție de, în legătură cu, în raport cu/de, față
cu/de, pe bază de etc.
c) Preposiciones que no se construyen con formas pronominales de 1ª o 2ª persona: per (preț per articol, per
bucată, per kilogram), pro( s-a arătat pro emisiuni de divertisment, pro emigrare), supra (En matemáticas: doi supra
trei, unu supra doi), versus (continuu versus discontinuu, Iona versus chitul uriaș), via (la Viena via Budapesta, s-a
adresat instanței via comisia de judecată).
26 Cadavrul e sub pat

El cadáver está debajo de la cama
• Las preposiciones de acusativo (II) 156
• Los verbos “Comer” y “Beber”
• Hai să…
• Actividades periódicas
Un pahar de apă
Repasamos la siguientes preposiciones, la mayoría ya vistas en temas anteriores.
Întru significa en, dentro de. Normalmente aparece así: într-o o într-un.
Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica

Lucrați într-un birou Trabajas en una oficina
Lângă significa cerca de o junto a
Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso
Pâna, hasta
Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación?
Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que llegue la primavera
Pe: sobre, a, en, por. Precede al pronombre de acusativo en su forma tónica, como en el segundo de los siguientes
ejemplos que también es el título de una canción:
Mergi pe jos? ¿Vas a pie?

Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí me quieres
Pentru, „para”, „por” también se puede utilizar en frases similares a întru, esta vez con sentido de trabajar para una
empresa o institución, no necesariamente dentro de un edificio.
Lucram pentru tine Trabajamos para ti

Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco
Pentru puțin De nada
Prin se traduce como „por”
Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía
Spre significa „hacia”

Merg cu avionul spre București Voy en avión a Bucarest
Sub, „bajo”, o „debajo de”

Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama
Los verbos „comer” y „beber”:
A Mânca Comer
(Eu) mănânc, mânc como Imperfect pers. a I-a: mâncam
(Tu) mănânci, mânci comes Imperativ pers. a II-a.: mănâncă!, mâncă!
(El) / (ea) mănâncă, mâncă come Conjunctiv pers. a III-a.: să mănânce/mânce
(Noi) mâncăm comemos Participiu.: mâncat
(Voi) mâncați coméis Gerunziu: mâncând 157
(Ei) / (ele) mănâncă, mâncă comen
Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares
Eu mănânc o căpșună Estoy comiendo una fresa
Mănânci o pâine prăjită cu unt Estás comiendo una tostada con mantequilla
A Bea Beber
(Eu) beau bebo Imperfect pers. a I-a: beam
(Tu) bei bebes Imperativ pers. a II-a.: bea!
(El) / (ea) bea bebe Conjunctiv pers. a III-a.: să bea/beie
(Noi) bem bebemos Participiu.: băut
(Voi) beți bebéis Gerunziu: bând
(Ei) / (ele) beau beben
Bei alcool? ¿Bebes alcohol?

Oamenii beau bere La gente bebe cerveza
O sticlă de bere
Despre es una preposición de acusativo que significa „sobre”, „acerca de”.

Hai să + un verbo en la primera persona del plural es la forma de animar a alguien a hacer algo juntos:
Hai să vorbim despre tine Hablemos de ti

Hai să mergem la mine Vamos a mi casa
Se sobreentiende la palabra „casa” en frases como la anterior.
Hai! ¡Vamos!
Vocabulario 26
• Alcool (s.m.) /al.ko’ol/ Alcohol: alcool, alcooli, acoolul, alcoolii, alcoolului, alcoolilor
• Bagaj (s.n.) /ba’gash/ Equipaje: bagaj, bagaje, bagajul, bagajele, bagajului, bagajelor
• Bea (a bea) (v.t.) /bea/ Beber: beau, bei, bea, bem, beți, beau Imp.: bea Conj.: să bea/beie Pp.: băut
• Brânză f /'brɨn.zə/ queso brânză brânza brânzeturi brânzeturile brânzei brânzeturilor
• Cadavru (s.n.) /ka’da.vru/ Cadáver: cadavru, cadavre, cadavrul, cadavrele, cadavrului, cadavrelor
• Carne (s.f.) /’kar.ne/ Carne: carne, cărnuri, carnea, cărnurile, cărnii, cărnurilor 158
• Cartof (s.m.) /kar’tof/ Patata: cartof, cartofi, cartoful, cartofii, cartoful, cartofilor
• Căpșună (s.f.) /kǝp’shu.nǝ/ Fresa: căpșună, căpșuni, căpșuna, căpșunile, căpșunii, căpșunilor
• Ceva (pron.) /che’va/ Algo, algún, alguna
• Cofeină (s.f.) /ko’fei.nǝ/ Cafeína: cofeină, cofeine, cofeina, cofeine, cofeinei, ---
• Cuțit (s.n.) /kut’sit/ Cuchillo: cuțit, cuțite, cuțitul, cuțitele, cuțitului, cuțitelor
• Dejun (s.n.) /de’shun/ Comida de mediodía: dejun, dejunuri, dejunul, dejunurile, dejunului, dejunurilor
• Despre (prep) /’des.pre/ De, acerca de, sobre
• Dolar (s. m.) /do’lar/ Dólar: dolar, dolari, dolarul, dolarii, dolarului, dolarilor
• Farfurie (s.f.) /far.fu’ri.e/ Plato: farfurie, farfurii, farfuria, farfuriile, farfuriei, farfuriilor
• Focă f /'fo.kə/ foca focă foca foci focile focii focilor
• Fruct (s.n.) /frukt/ Fruto, fruta: fruct, fructe, fructul, fructele, fructului, fructelor
• Furculiță (s.f.) /fur.ku’lit.sǝ/ Tenedor: furculită, furculițe, furculița, furculițele, furculiței, furculițelor
• Gândac (s.m.) /gɨn’dak/ Escarabajo: gândac, gândaci, gândacul, gândacii, gândacului, gândacilor
• Gheață (s.f.) /’gueat.sǝ/ Hielo: gheață, ghețuri, gheața, ghețurile, gheții, ghețurilor
• Hai(de) (interj) /jai/ ¡Venga!, ¡Vamos!
• Iarbă f /’jar.bǝ/ hierba iarbă ierburi iarba ierburile ierbii ierburilor (gen-dat sg neart. ierbi)
• Important (adj m.) /im.por’tant/ Importante (m): important, importanți, importantul, importanții,
importantului, importanților
Importantă (f) /im.por’tan.tǝ/ Importante (f): importantă, importante, importanta, importantele, importantei,
importantelor
• Lingură (s.f.) /’lin.gu.rǝ/ Cuchara, cucharada: lingură, linguri, lingura, lingurile, lingurii, lingurilor
• Litru (s.m.) /’li.tru/ Litro: litru, litri, litrul, litrii, litrului, litrilor
• Micul dejun Desayuno
• Mineral (adj. m.) /mi.ne’ral/ Mineral (m): mineral, minerali, mineralul, mineralii, mineralului, mineralilor
Minerală (f) /mi.ne’ra.lǝ/ Mineral (f): minerală, minerale, minerala, mineralele, mineralei, mineralelor
• Muscă (s.f.) /’mush.kǝ/ Mosca: muscă, muște, musca, muștele, muștei, muștelor
• Pat (s.n.) /pat/ Cama: pat, paturi, patul, paturile, patului, paturilor
• Pește (s.m.) /’pesh.te/ Pez, pescado: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor
• Portocală (s.f.) /por.to’ka.lǝ/ Naranja (color): portocală, portocale, portocala, portocalele, portocalei,
portocalelor
• Prăjit (adj. m.) /prǝ’shit/ Frito: prăjit, prăjiți, prăjitul, prăjiții, prăjitului, prăjiților
Prăjită (f) /prǝ’shi.tǝ/ Frita: prăjită, prăjite, prăjita, prăjitele, prăjitei, prăjitelor
• Proaspăt (adj. m.) /’proas.pǝt/ Fresco (alimento): proaspăt, proaspeți, proaspătul, proaspeții, proaspătului,
proaspeților
Proaspătă (f) /’proas.pǝ.tǝ/ Fresca: proaspătă, proaspete, proaspăta, proaspetele, proaspetei, proaspetelor
• Rețetă (s.f.) /ret’se.tǝ/ Receta: rețetă, rețete, rețeta, rețetele, rețetei, rețetelor
• Sarma (s.f.) /sar’ma/ (plato típico rumano a base de carne picada, arroz y otros ingredientes envueltos en hoja
de col): sarma, sarmale, sarmaua, sarmalele, sarmalei, sarmalelor
• Suc (s.n.) /suk/ Zumo, jugo: suc, sucuri, sucul, sucurile, sucului, sucurilor
• Supă (s.f.) /’su.pǝ/ Sopa: supă, supe, supa, supele, supei, supelor
• Unt (s.n.) /unt/ Mantequilla: unt, ---, untul, ---, untului, ---
• Uzină (s.f.) /u’ʒi.nǝ/ Fábrica (grande): uzină, uzine, uzina, uzinele, uzinei, uzinelor
• Viu (adj m) /viu/ Vivo: viu, vii, viul, viii, viului, viilor
Vie (f) /vie/ Viva: vie, vii, via, viile, viei, viilor
Expresiones 26
• Hai! ¡Vamos! 159
• Pentru puțin De nada

• Poftă bună! ¡Buen provecho!

1. Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica
2. Lucrați într-un birou Trabajáis en una oficina
3. Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso
4. Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación?
5. Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que venga la primavera
6. Mergi pe jos? ¿Vas a pie?
7. Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí tú me quieres
8. Lucram pentru tine Trabajamos para ti
9. Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco
10. Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía
11. Merg cu avionul spre București Voy en avión hacia Bucarest
12. Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama
13. Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares
14. Eu mănânc o căpșună Yo como una fresa
15. Focile mănâncă pești Las focas comen peces
16. Șoarecele mănâncă brânză El ratón come queso
17. Vacile mănâncă iarbă Las vacas comen hierba
18. Mănânci o pâine prăjită cu unt Comes una tostada con mantequilla
19. Beau un pahar de apă Bebo un vaso de agua
20. Bei alcool? ¿Bebes alcohol?
21. Oamenii beau bere La gente bebe cerveza
22. Hai să vorbim despre tine ¡Hablemos de ti!
23. Hai să mergem la mine Vamos a mi casa
24. Hai la mine Vamos a mi casa
25. Micul dejun e prima masă din zi și cea mai importantă El desayuno es la primera comida del día y la más
importante
Un cartof

1. Tomaremos un agua mineral O să luăm o apă minerală
2. ¿Desea un vino blanco o tinto? Doriți un vin alb sau roșu?
3. Desearíamos comer Am dori să mâncăm
4. Querría algo de beber Aș dori ceva de băut
5. No ponga patatas fritas Nu puneți cartofi prăjiți
6. Me gusta comer frutas frescas Îmi place să mănânc fructe proaspete
7. ¿Te gusta la carne? Îți place carnea?
8. Como pescado todas las semanas Mănânc pește în fiecare săptămână 160
9. Como pescado una vez por semana Mănânc pește de o oră pe săptămână
10. Como fruta a diario Mănânc fructe zilnic
11. Tomamos un café todas las mañanas Luăm o cafea în fiecare dimineață
12. ¡No comáis escarabajos! Nu mâncați gândaci!
13. ¿Bebemos un café o un té? Bem o cafea sau un ceai?
14. Necesitan un té sin azúcar Au nevoie de un ceai fără zahăr
15. ¿No quieres una Coca-cola? Nu vrei o Coca-cola?
16. Tomará una Pepsi O să ia un Pepsi
17. Cuando esté en Rumanía comeré sarmales Când eu sunt în România o să mânănc sarmale
18. Cuando estoy triste voy por la ciudad con el coche Când sunt trist merg prin oraș cu mașina
19. No puede comer carne de cerdo Nu poate mânca carne de porc
20. Trabajaré en un restaurante O să lucrez într-un restaurant
21. Trabajarán para mí O să lucreze pentru mine
22. ¡Vamos a una cafetería! Hai să mergem la o cofetărie
23. Déme un kilogramo de fresas Dați-mi un kilogram de căpșuni
24. Querría dos kilos de patatas Aș vrea două kilograme de cartofi
25. El tenedor está junto a la cuchara Furculița este lângă lingură
26. El cuchillo está encima del plato Cuțit este pe farfurie
27. El vaso está lleno de vino Paharul este plin cu vin
28. En mi sopa hay una mosca În supa mea e o muscă
29. Come como un cerdo Mănâncă ca un porc
30. He bebido hasta las 6 de la mañana Am băut până 6 dimineața
31. Bebamos una cerveza fría Hai să bem o bere rece
32. Voy hacia el este Merg spre est
33. El equipaje de mano está debajo del asiento Bagajul de mână este sub scaun
34. Para beber quiero un vino blanco De băut vreau un vin alb
35. Coméis pescado todos los lunes Mâncați pește în fiecare luni
36. Me gusta el zumo de naranja îmi place sucul de portocale
37. Querría un litro de zumo de tomate Aș vrea un litru de suc de roșie
38. ¡Hablemos! Hai să vorbim!
39. ¡Bebamos! Hai să bem!
40. ¡Comamos! Hai să mâncăm!
41. ¡Vamos al restaurante! Hai să mergem la restaurant!
42. ¡Vamos a mi casa! Hai să mergem la mine!
43. Ven a mi casa Vino până la mine
44. Vamos a intentar hacer una receta nueva Hai să încercăm să facem o rețetă noua
45. Estoy bebiendo una Pepsi con hielo Beau un Pepsi cu gheață
46. ¿Dónde se puede comer barato? Unde se poate mânca ieftin?
47. Sólo bebo café descafeinado Eu doar beau cafea fără cofeină
48. Déme una botella de vino Dați-mi o sticlă de vin
49. ¡Que aproveche! Poftă bună!
50. Lo mejor es que desayunemos en casa Cel mai bine e să luăm micul dejun în casă
27 Nu puneți carul înaintea boilor

No ponga el carro delante de los bueyes
• Las preposiciones de genitivo I
• Los verbos “leer” y “escribir” 161
• El imperfecto
• Los dativos posesivos
Campionul
Todas las preposiciones en rumano que van seguidas por palabras en genitivo o por adjetivos posesivos acaban en –a
o –(u)l y se pueden traducir con expresiones que en español acaban en „de”
asupra sobre, acerca de

contra en contra de
împotriva en contra de
împrejurul alrededor de
înaintea delante de
înapoia detrás de
îndărătul detrás de
Se află înaintea mea Se halla delante de mí

Ziariștii stau împrejurul campionului Los periodistas están alrededor del campeón
Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor La música tiene un efecto muy grande sobre los niños
Cartoful e un leac natural bun contra durerilor La patata es un buen remedio natural contra los dolores
reumatice reumáticos
Vreau un medicament împotriva dureri dentare Quiero un medicamento contra el dolor dental
Înapoia casei am o livadă Detrás de la casa tengo un huerto
Un copac este îndărătul casei Un árbol está por detrás de la casa
Asimismo, hay otras preposiciones compuestas, que tienen de, din, o prin precediendo a la preposición, como
deasupra, dimpotriva o primprejurul.
Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest
Nori
Por último hay numerosas locuciones preposicionales de genitivo formadas por las partículas de-a, din, în, la más un
adverbio articulado, como, por ejemplo în fața „delante de”, o în stânga „a la izquierda de”. Véase para saber más 26.
Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis

El verbo „leer”:
A citi leer
(Eu) citesc leo Imperfect pers. a I-a: citeam
(Tu) citești lees Imperativ pers. a II-a.: citește!
(El) / (ea) citește lee Conjunctiv pers. a III-a.: să citească
(Noi) citim leemos Participiu.: citit
(Voi) citiți leéis Gerunziu: citind
(Ei) / (ele) citesc 162
leen
Y el verbo „escribir”
A scrie escribir
(Eu) scriu escribo Imperfect pers. a I-a: scriam
(Tu) scrii escribes Imperativ pers. a II-a.: scrie!
(El) / (ea) scrie escribe Conjunctiv pers. a III-a.: să scrie
(Noi) scriem escribimos Participiu.: scris
(Voi) scrieți escribís Gerunziu: scriind
(Ei) / (ele) scriu escriben
Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literatura

A scris un articol asupra familiei Ha escrito un artículo acerca de la familia
Este es el imperfecto de algunos verbos que ya conocemos:

eram era/estaba aveam Tenía citeam leía scriam escribía
erai eras/estabas aveai Tenías citeai leías scriai escribías
era era/estaba avea Tenía citea leía scria escribía
eram éramos/estábamos aveam teníamos citeam leíamos scriam escribíamos
erați érais/estábais aveați teníais citeați leíais scriați escribíais
erau eran/estaban aveau tenían citeau leían scriau escribían
El imperfecto se forma de idéntica manera en todos los verbos añadiendo a la raíz las mismas partículas que ya
conocemos para formar el pretérito perfecto:
-am
-ai
-a
-am
-ați
-au
El verbo a fi tiene raíz irregular.
Eu eram un copil cu imaginație Yo era un niño con imaginación

Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor
En ciertas frases donde en español se usa un posesivo, en rumano se usa un dativo posesivo, y en vez de: „No sé tu
dirección” se dice algo así como „no te sé la dirección”. Aunque las dos frases siguientes son equivalentes y correctas,
la segunda es más frecuente:
Nu știu adresa ta No sé tu dirección

Nu-ți știu adresa No sé tu dirección
Vocabulario 27:
• Adresă (s.f.) /a’dre.sǝ/ Dirección: adresă, adrese, adresa, adresele, adresei, adreselor
• Asupra (prep. Inv.) /a’su.pra/ Sobre, acerca de
• Atât, atâta (adv.) /a’tɨt/ Tan, tanto
• Autor (s.m.) /a.u’tor/ Autor: autor, autori, autorul, autorii, autorului, autorilor
Autoare (f) /a.u’toa.re/ Autora: autoare, autoare, autoarea, autoarele, autoarei, autoarelor
• Campion (s.m.) /kam.pi’on/ Campeón: campion, campioni, campionul, campionii, campionului, campionilor
163
Campioană (f.) /kam.pi’oa.nǝ/ Campeona: campioană, campioane, campioana, campioanele, campioanei,
campioanelor
• Car (s.n.) /kar/ Carro: car, care, carul, carele, carului, carelor
• Cec n /ʧek/ cheque: cec cecul cecuri cecurile cecului cecurilor
• Citi (a citi) (v.t.) /chi’ti/ Leer: citesc, citești, citește, citim, citiți, citesc. Imp.: citește Conj.: să citească Pp.: citit
• Contra (prep. adv.) /’kon.tra/ Contra, en contra de
• Copac (s.m.) /ko’pak/ Árbol: copac, copaci, copacul, copacii, copacului, copacilor
• Deasupra (prep. inv.) /de.a’su.pra/ Encima de, por encima de
• Depresiv m /de.preˈsiv/ Deprimido, depresivo: depresiv depresivul depresivi depresivii depresivului depresivilor
Depresivă f /de.preˈsi.və/ Deprimida, depresiva: depresivă depresiva depresive depresivele depresivei depresivelor
• Dentar (adj. m.) /den’tar/ Dental (m): dentar, dentari, dentarul, dentarii, dentarului, dentarilor
Dentară (f) /den’ta.rǝ/ Dental (f): dentară, dentare, dentara, dentarele, dentarei, dentarelor
• Dragoste (s.f.) /’dra.gos.te/ Amor: dragoste, dragoste, dragostea, dragostele, dragostei, dragostelor
• Durere (s.f.) /du’re.re/ Dolor: durere, dureri, durerea, durerile, durerii, durerilor
• Efect (s.n.) /e’fek.te/ Efecto: efect, efecte, efectul, efectele, efectului, efectelor
• Eficient (adj. m.) /e.fi.chi’ent/ Eficiente (m): eficient, eficienți, eficientul, eficienții, eficientului, eficienților
Eficientă (f) /e.fi.chi’en.tǝ/ Eficiente (f): eficientă, eficiente, eficienta, eficientele, eficientei, eficientelor
• Guvern (s.n.) /gu’vern/ Gobierno: guvern, guverne, guvernul, guvernele, guvernului, guvernelor
• Imaginație (s.f.) /i.ma.ʤi’nat.si.e/ Imaginación: imaginație, imaginații, imaginația, imaginațiile, imaginației,
imaginațiilor
• Inimă (s.f.) /’i.ni.mǝ/ Corazón: inimă, inimi, inima, inimile, inimii, inimilor
• Împotriva (prep.) /ɨm.po’tri.va/ En contra de
• Împrejurul (prep.) /ɨm.pre’ʒur.rul/ Alrededor de
• Înaintea (prep.) /ɨ.na’in.tea/ Delante de
• Înapoia (prep. /ɨ.na’po.ia/ Detrás de
• Îndărătul (prep.) /ɨn.dǝ’rǝ.tul/ Detrás de
• Întrerupere (s.f.) /ɨn.tre’ru.pe.re/ Interrupción: întrerupere, întreruperi, întreruperea, întreruperile,
întreruperii, întreruperilor
• Leac (s.n.) /leak/ Remedio, medicamento: leac, leacuri, leacul, leacurile, leacului, leacurilor
• Literatură f /li.te.ra’tu.rǝ/ Literatura literatură literaturi literatura literaturile literaturii literaturilor
• Natural (adj. m.) /na.tu’ral/ Natural (m): natural, naturali, naturalul, naturalii, naturalului, naturalilor
Naturală (f) /na.tu’ra.lǝ/ Natural (f): naturală, naturale, naturala, naturalele, naturalei, naturalelor
• Nor (s.m.) /nor/ Nube: nor, nori, norul, norii, norului, norilor
• Pagină (s.f.) /’pa.ʤi.nǝ/ Página: pagină, pagini, pagina, paginile, paginii, paginilor
• Pasaj (s.n.) /pa’saʒ/ Pasaje: pasaj, pasaje, pasajul, pasajele, pasajului, pasajelor
• Poet (s.m.) /poet/ Poeta (m): poet, poeți, poetul, poeții, poetului, poeților
Poetă (f) /’poe.tǝ/ Poeta (f), poetisa: poetă, poete, poeta, poetele, poetei, poetelor
• Poezie (s.f.) /po.e’ʒi.e/ Poesía: poezie, poezii, poezia, poeziile, poeziei, poeziilor
• Propoziție (s.f.) /pro.po’ʒit.sie/ Frase, proposición: propoziție, propoziții, propoziția, propozițiile, propoziției,
propozițiilor
• Reumatic (adj. m.) /re.u.’ma.tik/ Reumático: reumatic, reumatici, reumaticul, reumaticii, reumaticului,
reumaticilor
Reumatică (f) /re.u’ma.ti.kǝ/ Reumática: reumatică, reumatice, reumatica, reumaticele, reumaticei,
reumaticelor
• Roman (s.n.) /ro’man/ Novela: roman, romane, romanul, romanele, romanului, romanelor
• Scrie (v.t. și i,) /’skri.e/ Escribir: scriu, scrii, scrie, scriem, scrieți, scriu. Imp.: scrie. Concj.: să scrie. Pp.: scris
• Spate (s.n.) /’spa.te/ Espalda: spate, spete, spatele, spetele, spatelui, spetelor
• Terapie (s.f.) /te.ra’pi.e/ Terapia: terapie, terapii, terapia, terapiile, terapiei, terapiilor
• Vers n /vers/ verso vers versul versuri versurile versului versurilor
• Ziarist (s.m.) /ʒi.a’rist/ Periodista (m): ziarist, ziariști, ziaristul, ziariștii, ziaristului, ziariștilor
Ziaristă (f) /ʒi.a’ris.tǝ/ Periodista (f): ziaristă, ziariste, ziarista, ziaristele, ziaristei, ziaristelor

164
1. Se află înaintea mea Se halla delante de mí

2. Ziariștii stau împrejurul campionului Los periodistas están alrededor del campeón
3. Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor La música tiene un efecto muy grande sobre los niños
4. Cartoful e un leac natural contra durerilor reumatice La patata es un remedio natural contra los dolores
reumáticos
5. Vreau un medicament împotriva dureri dentare Quiero un medicamento contra el dolor dental
6. Înapoia casei am o livadă Detrás de la casa tengo un huerto
7. Un copac este îndărătul casei Un árbol está por detrás de la casa
8. Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest
9. Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis
10.Eu citesc o carte Yo estoy leyendo un libro
11.Eu citesc o scrisoare Estoy escribiendo una carta
12.Eu scriu un cuvânt Yo escribo una palabra
13.Eu scriu cecul cu creionul Escribo el cheque con el lápiz
14.Scrieți aici, vă rog Escriba aquí, por favor
15.Poeții scriu versuri Los poetas escriben versos
16.Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literatura
17.A scris un articol asupra familiei Ha escrito un artículo acerca de la familia
18.Eu eram un copil cu imaginație Yo era un niño con imaginación
19.Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor
20.Nu știu adresa ta No sé tu dirección
21.Nu-ți știu adresa No sé tu dirección
22.Nu știa să scrie No sabía escribir
23.Ați citit această poezie? ¿Has leído esta poesía?
24.Ți-aș scrie, dar nu-ți știu adresa Te escribiría pero no sé tu dirección
25.Ți-aș fi scris, dar nu ți-am știut adresa Te habría escrito pero no sabía tu dirección
Un car
1. El yoga es una terapia eficiente contra los dolores de espalda Yoga este o terapie eficientă împotriva durerilor de spate
2. No está bien poner el carro delante de los bueyes Nu e bine să pui carul înaintea boilor
3. Hay árboles alrededor de su casa (de él) Sunt copacii împrejurul casei lui
4. He leído un artículo en contra del gobierno Am citit un articol împotriva guvernului
5. Estoy escribiendo un libro Eu scriu o carte
6. Ella lee una frase Ea citește o propoziție
7. ¿Cómo se escribe su (de usted) apellido? Cum se scrie numele dumneavoastră de familie? 165
8. Por favor, escríbamelo Vă rog să-mi scrieți
9. Vive por encima de nosotros Locuiește deasupra noastră
10. Escribiré cartas a una amiga de Rumanía O să scriu scrisori unei prietene din România
11. Escribo cartas a unos amigos de España Scriu scrisori unor prieteni din Spania
12. ¿Qué lees? Ce citești?
13. Leo una novela de amor muy bonita Citesc un roman de dragoste foarte frumos
14. Leo desde hace tres horas sin interrupción Citesc de trei ore fără întrerupere
15. He leído 30 páginas hasta ahora Am citit 30 de pagini până acum
16. Cuanto más leas, Cu cât citești mai mult,
17. más fácil te será aprender inglés cu atât iți va fi mai ușor să înveți engleza
18. ¿Te leo un pasaje de este libro? Să-ți citesc un pasaj din cartea asta?
19. Él sabía leer antes de ir a la escuela El știa să citească înainte de a merge la școală
20. No quiero escribirle Nu vreau să-i scriu
21. Mihaela ha leído mucho pero ha escrito poco Mihaela a citit mult, dar a scris puțin
22. ¿Quién ha leído el libro? Cine a citit cartea?
23. Quiero leer una novela Vreau să citesc un roman
24. ¡Léelos con o sin diccionario! Citiți-le cu sau fără dicționar!
25. Yo leo chino Eu citesc chineza
26. Nosotros no leemos Noi nu citim
27. Si te gusta leer, ¡lee! Dacă îți place să citești, citește!
28. Léeme, por favor Citește-mi, te rog!
29. Cuando era estudiante me gustaba leer Când eram student, îmi plăcea să citesc
30. Escribo con lápiz Scriu cu creionul
31. He escrito cartas Am scris scrisori
32. ¿Escribes a un amigo? Scrii unui prieten?
33. No, a una amiga Nu, unei prietene
34. Quiero escribir a la familia, a casa Vreau să scriu familiei, acasă
35. Radu me escribió hace una semana Radu mi-a scris acum o săptămână
36. Te he escrito Ți-am scris
37. ¿Por qué no me has escrito? De ce nu mi-ai scris?
38. Pedro no le escribe Petru nu-i scrie
39. Pedro no me escribe Petru nu-mi scrie
40. Escribe una carta a su amiga Scrie o scrisoare prietenei sale
41. Mihai no sabe todavía leer y escribir Mihai nu știe încă să citească și să scrie
42. Escribía una carta a mi amigo Scriam o scrisoare prietenului meu.
43. Leeré un buen libro Voi citi o carte bună
44. He leído la novela de Balzac “Eugénie Grandet” Am citit romanul lui Balzac „Eugénie Grandet"
45. Lee esta poesía Citește această poezie
46. Este autor va a escribir un nuevo libro Acest autor va scrie o nouă carte
47. Habéis leído muchos libros Ați citit multe cărți
48. He leído libros mejores Am citit cărți mai bune
49. Te escribiría si supiera tu dirección Ți-aș scrie dacă ți-aș ști adresa
50. Te habría escrito si hubiera sabido tu dirección Ți-aș fi scris dacă ți-aș fi știut adresa
Para saber más 27: Preposiciones de Genitivo
Preposiciones de genitivo
Simples Compuestas Locuciones
asupra deasupra de-a curmezișul în urma
contra* dimpotriva de-a latul din partea
166
împotriva dimprejurul de-a/în/la dreapta în numele
împrejurul dedesubtul de-a/în/la stânga în locul
înaintea primprejurul de-a lungul în privința
înapoia dinaintea din/în contra în scopul
îndărătul dindărătul din/în centrul în timpul
dinapoia din/în dosul în cursul
dinăuntrul din/în fața în decursul
din/în josul din cauza
din/în jurul în dreptul
de jur-împrejurul din/în susul
jur-împrejurul în decursul
din/în mijlocul în vederea
din/în spatele pe baza...
din/în stânga
*contra ( Seguida de sustantivo articulado: contra unor dureri, contra durerilor)

28 Cobori pe scări?
¿Bajas por las escaleras?
• Los verbos “bajarse de” y “decidirse” 167
• Las preposiciones de genitivo II (Locuciones)
• El perfecto simple
Scări
Existen verbos que terminan en î, y que pertenecen a la misma conjugación que los terminados en i, como a vorbi,
estos son posiblemente los dos más comunes:
Bajar,
A coborî (i)
Bajarse
(Eu) cobor bajo Imperfect pers. a I-a: coboram
(Tu) cobori bajas Imperativ pers. a II-a.: coboară!
(El) / (ea) coboară baja Conjunctiv pers. a III-a.: să coboare
(Noi) coborâm bajamos Participiu.: coborât
(Voi) coborâți bajáis Gerunziu: coborând
(Ei) / (ele) coboară bajan
Hai să coborâm bagajele Vamos a bajar el equipaje

Hai să coborâm ¡Bajemos!
Cobori pe scări? ¿Bajas por la escaleras?
Decidir,
A hotărî
decidirse
(Eu) hotărăsc decido Imperfect pers. a I-a: hotăram
(Tu) hotărăști decides Imperativ pers. a II-a.: hotărăște!
(El) / (ea) hotărăște decide Conjunctiv pers. a III-a.: să hotărască
(Noi) hotărâm decidimos Participiu.: hotărât
(Voi) hotărâți decidís Gerunziu: hotărând
(Ei) / (ele) hotărăsc deciden
Azi hotărăsc când revin în România Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía
Ea a hotărât să-și faca bagajele Ella ha decidido hacerse el equipaje
M-am hotărât să o cumpar Me he decidido a comprarla
A pesar de pertenecer a la misma conjugación, a coborî no lleva desinencia adicional y a hotărî sí la lleva. Ambos
pueden ser reflexivos.A hotărî significa “decidir” o “decidirse”, también se puede usar la siguiente fórmula:
A lua a hotărâre Tomar una decisión

Algunas locuciones de genitivo comunes puestas en práctica:
La stânga, la dreapta, în centrul…
În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor
În urma
Venea în urma mea Venía detrás de mí 168
Din partea
Avea nevoie de o recomandare specială, din partea unui Necesitaba una recomendación especial de parte de un
profesor profesor
Foarte drăguț din partea ta Muy amable de tu parte
Din cauza
Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes
În fața
Mătușa lui era din nou în fața ușii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta
În mijlocul
Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación
În timpul
El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista
Bagaj
Estas expresiones van seguidas de un sustantivo en genitivo o de un posesivo. Algunas de ellas pueden ir seguidas
también de otras proposiciones:
E tristă din cauza că nu a putut să-și cumpere un Está triste a causa de que no ha podido comprarse un
telefon teléfono
El perfecto simple, perfectul simplu, corresponde más o menos al pretérito perfecto español. Aunque no se suele usar
en la lengua hablada, salvo en alguna región de Rumanía, se usa mucho en textos históricos y en novelas y narraciones
en tiempo pasado. No es imprescindible para expresarse, pero es necesario si quiere disfrutar de la literatura escrita
en rumano.
Aquí lo vemos en algunos verbos que ya conocemos:
a fi a avea a face a merge a primi a hotărî

fost avut făcut mers primit hotărât
fui avui făcui mersei primii hotărâi
fuși avuși făcuși merseși primiși hotărâșî
fu avu făcu merse primi hotărî 169
furăm avurăm făcurăm merserăm primirăm hotărârăm
furăți avurăți făcurăți merserăți primirăți hotărârăți
fură avură făcură merseră primiră hotărâră
Para construir este tiempo, es mejor fijarse en el participio que en el infinitivo. A fi tiene una raíz irregular. Para más
detalles ver el apartado para saber más del final de la lección.
Unos ejemplos:
Acesta fu singurul răspuns Ésta fue la única respuesta

Unde sunt? fură primele lui cuvinte ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras
Avu un vis tare straniu Tuvo un sueño muy extraño
Avură noroc Tuvieron suerte
Pepe îi făcu semn lui Juan Pepe le hizo señas a Juan
Se făcu roșu Se puso rojo
Ele făcură acest lucru Ellas hicieron este trabajo
Merse în urma femeii Fue detrás de la mujer
Merseră cam o jumătate de oră Caminaron como una media hora
Tudor primi un pachet de la bunica lui Tudor recibió un paquete de su abuela
Hotărî să-i spună adevărul Decidió contar la verdad
Vocabulario 28
1. Apartament (s.n.) /a.par.ta’ment/ Piso, apartamento: apartament, apartamente, apartamentul,

apartamentele, apartamentului, apartamentelor
2. Calm (adj. m.) /kalm/ Calmado, tranquilo: calm, calmi, calmul, calmii, calmului, calmilor
Calmă (f) /’kal.mǝ/ Calmada, tranquila: calmă, calme, calma, calmele, calmei, calmelor
3. Cam (adv) /kam/ Aproximadamente, cerca de, casi
4. Cărucior n /ka.ru’ʧjior/ Carrito cărucior, căruciorul, cărucioare, cărucioarele, căruiciorului, cărucioarelor
5. Clădire (s.f.) /klǝ’di.re/ Edificio, construcción: clădire, clădiri, clădirea, clădirile, clădirii, clădirilor
6. Coborî (a coborî) (v) /ko.bo’rɨ/ Bajar, bajarse de: cobor, cobori, coboară, coborâm, coborâți, coboară Imp.:
coboară Conj.: să coboare Pp.: coborât
7. Cutie (s.f.) /ku’ti.e/ Caja: cutie, cutii, cutia, cutiile, cutiei, cutiilor
8. Din cauza A causa de
9. Din partea De parte de
10. Drăguț (adj. m.) /drǝ’guts/ Agradable, encantador: drăguț, drăguți, drăguțul, drăguții, drăguțului, drăguților
Drăguță (f) /drǝ’gut.sǝ/ Agradable, encantadora: drăguță, drăguțe, drăguța, drăguțele, drăguței, drăguțelor
11. Gripă (s.f.) /’gri.pǝ/ Gripe: gripă, gripe, gripa, gripele, gripei, gripelor
12. Hamburger (s.m.) /’jam.bur.ʤer/ Hamburguesa: hamburger, hamburgeri, hamburgerul, hamburgerii,
hamburgerului, hamburgerilor
13. Hotărî (a hotărî) (v.t.) /jo.tǝ’rɨ/ Decidir, decidirse: hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc
Imp.: hotărăște Conj.: să hotărască Pp.: hotărât
14. Hotărâre (s.f.) /jo.tǝ’rɨ.re/ Decisión, resolución: hotărâre, hotărâri, hotărârea, hotărârile, hotărârii, hotărârilor
15. În centrul En el centro de

16. În fața Delante de
17. În mijlocul En medio de
18. În timpul Durante
19. În urma Detrás de
20. Interviu (s.n.) /in.ter’vi.u/ Entrevista: interviu, interviuri, interviul, interviurile, interviului, interviurilor
21. Lift (s.n.) /lift/ Ascensor: lift, lifturi, liftul, lifturile, liftului, lifturilor
22. Muzeu (s.n.) /mu’ʒe.u/ Museo: muzeu, muzee, muzeul, muzeele, muzeului, muzeelor 170
23. Nervos (adj. m.) /ner’vos/ Nervioso: nervos, nervoși, nervosul, nervoșii, nervosului, nervoșilor
Nervoasă (f) /ner’voa.sǝ/ Nerviosa: nervoasă, nervoase, nervoasa, nervoasele, nervoasei, nervoaselor
24. Orizont (s.n.) /o.ri’ʒont/ Horizonte: orizont, orizonturi, orizontul, orizonturile, orizontului, orizonturilor
25. Pachet (s.n.) /pa’ket/ Paquete: pachet, paquete, pachetul, pachetele, pachetului, pachetelor
26. Pijama (s.f.) /pi.ʒa’ma/ Pijama: pijama, pijamale, pijamaua, pijamalele, pijamalei, pijamalelor
27. Primul (num.) /’pri.mul/ Primero: ---, .---, primul, primii, primului, primilor
Prima (num.) /’pri.ma/ Primera: ---, ---, prima, primele, primei, primelor
28. Probabil (adv.) /pro’ba.bil/ Probablemente
29. Răspuns (s.n.) /rǝs.puns/ Respuesta: răspuns, răspunsuri, răspunsul, răspunsurile, răspunsului, răspunsurilor
30. Recomandare (s.f.) /re.ko.man’da.re/ Recomendación: recomandare, recomandări, recomandarea,
recomandările, recomandării, recomandărilor
31. Scară (s.f.) /’ska.rǝ/ Escalera: scară, scări, scăra, scările, scării, scărilor
32. Semn (s.n.) /semn/ Seña, señal, signo: semn, semne, semnul, semnele, semnului, semnelor
33. Special (adj. m.) /spe.chi’al/ Especial (m): special, speciali, specialul, specialii, specialului, specialilor
Specială (f) /spe.chi’a.lǝ/ Especial (f): specială, speciale, speciala, specialele, specialei, specialelor
34. Straniu (adj. m.) /’stra.niu/ Extraño: straniu, stranii, straniul, straniii, straniului, straniilor
Stranie (f) /’stra.ni.e/ Extraña: stranie, stranii, strania, straniile, straniei, straniilor
35. Tare (adv.) /’ta.re/ Muy, mucho, fuerte
36. Ușă (s.f.) /’u.shǝ/ Puerta: ușă, uși, ușa, ușile, ușii, ușilor
Expresiones 28
• A lua a hotărâre Tomar una decisión
O cutie
1. Hai să coborâm ¡Bajemos!

2. Cobori pe scări? ¿Bajas por las escaleras?
3. Azi hotărăsc când revin în România Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía
4. Ea a hotărât să-și facă bagajele Ella ha decidido hacerse el equipaje
5. M-am hotărât să o cumpăr Me he decidido a comprarla
6. În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor
171
7. Venea în urma mea Venía detrás de mí
8. Avea nevoie de o recomandare specială, Necesitaba una recomendación especial
din partea unui profesor de parte de un profesor
9. Foarte drăguț din partea ta Muy amable de tu parte
10. Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes
11. Mătușa lui era din nou în fața ușii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta
12. Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación
13. El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista
14. E tristă din cauza că nu a putut Está triste a causa de que no ha podido
să-și cumpere un telefon comprarse un teléfono
15. Acesta fu singurul răspuns Ésta fue la única respuesta
16. Unde sunt? fură primele lui cuvinte ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras
17. Avu un vis tare straniu Tuvo un sueño muy extraño
18. Avură noroc Tuvieron suerte
19. Pepe îi făcu semn lui Juan Pepe le hizo señas a Juan
20. Se făcu roșu Se puso rojo
21. Ele făcură acest lucru Ellas hicieron este trabajo
22. Merse în urma femeii Fue detrás de la mujer
23. Merseră cam o jumătate de oră Caminaron como una media hora
24. Tudor primi un pachet de la bunica lui Tudor recibió un paquete de su abuela
25. Hotărî să-i spună adevărul Decidió contar la verdad
Muzeu
1. ¡Baja! Coboară!
2. ¿En qué parada tengo que bajar? La ce stație trebuie să cobor?
3. Si vamos en coche podemos bajar donde nos guste Dacă mergem cu mașina putem coborî unde ne place
4. Si no puede bajar, ¡no baje! Dacă nu puteți să coborâți, nu coborâți!
5. Bajaremos a pie O să coborâm pe jos
6. Si puedes bajar, ¡baja! Dacă poți să cobori, coboară!
7. ¿Dónde te bajas? Unde cobori? 172
8. Me bajo en la universidad Cobor la universitate
9. ¿También ellos se bajan en la universidad? Și ei coboară la universitate?
10. No, ellos no se bajan en la universidad Nu, ei nu coboară la universitate
11. Bajo por las escaleras Cobor pe scări
12. María baja por las escaleras Maria coboară pe scări
13. Vosotros bajáis en el ascensor Voi coborâți cu liftul
14. El chico baja del árbol Băiatul coboară din copac
15. El sol se pone (baja) tras el horizonte Soarele coboară după orizont
16. ¿Quién se baja del autobús? Cine coboară din autobuz?
17. ¿Bajamos aquí? Coborâm aici?
18. ¿Quién decide? Cine hotărăște?
19. Ha decidido bajar aquí A hotărât să coboare aici
20. También puedo decidirlo sola Pot hotărî și singură
21. ¿Quién ha decidido? Cine a hotărât?
22. Si puede decidir, decida, ¡por favor! Dacă puteți să hotărâți, hotărâți, vă rog!
23. No he decidido nada todavía N-am hotărât nimic încă
24. ¿Qué habéis decidido? Ce ați hotărât?
25. Hemos decidido ir en verano a la montaña Am hotărât să mergem vara la munte
26. ¿Ha decidido qué libro quiere llevarse? Ați hotărât ce carte vreți să luați?
27. El jefe ya ha tomado una decisión Șeful a luat deja o hotărâre
28. Estoy en el hotel Continental del centro de la ciudad Stau la hotelul Continental din centrul orașului
29. Quiero comprar un piso en el centro de la ciudad Vreau să cumpăr un apartament în centrul orașului
30. Este edificio se halla delante del museo Această clădire se află în fața muzeului
31. ¡Quiero estar delante de un televisor! Vreau să stau în fața unui televizor!
32. El aire se halla a nuestro alrededor Aerul se află în jurul nostru
33. Probablemente has trabajado bien durante el año Probabil ai lucrat bine în timpul anului
34. No vienen a la escuela a causa de la gripe Nu vin la școală din cauza gripei
35. Hizo una pausa Făcu o pauză
36. Fue con decisión hacia ella Merse cu hotărâre spre ea
37. Caminaron hasta el metro Merseră până la metrou
38. No recibió ni una respuesta Nu primi nici un răspuns
39. María habló de nuevo Maria vorbi din nou
40. El gato dio señales de vida Pisica dădu semne de viață
41. No le creyó Nu-l crezu
42. Alina se convirtió en su mejor amiga (de ellos) Alina deveni prietena lor cea mai bună
43. El perro buscó en la caja Câinele căută în cutie
44. ¡Adiós! Dijeron Ion y Traian La revedere, spuseră Ion și Traian
45. Compraron unas hamburguesas Cumpărară niște hamburgeri
46. Le envió a hacer un té Îl trimise să facă un ceai
47. La envió lejos O trimise departe
48. Les envió a casa (a ellos) Îi trimise acasă pe ei
49. Puso el equipaje de David en un carrito Puse bagajul lui David pe un cărucior
50. Se pusieron los pijamas Își puseră pijamalele
Para saber más 28: Perfectul Simplu
Verbos que Verbos que terminan en –ea. Verbos que terminan en e Verbos que Verbos que
terminan en -a Verbos en -e y su participio y su participio no termina terminan en -i terminan en -î
termina en -ut en -ut
-ai -ui -sei -ii -îi

173
-ași -uși -seși -iși -își
-ă -u -se -i -î
-arăm -urăm -serăm -irăm -îrăm
-arăți -urăți -serăți -irăți -îrăți
-ară -ură -seră -iră -îră

29 Vă pot ajuta?
¿Le puedo ayudar?
• Las preposiciones de dativo
• El pluscuamperfecto 174
• Los verbos a ajuta, a duce, a aduce y a se duce
• Los comparativos
desert
Estas son las preposiciones de dativo, básicamente todas significan lo mismo:
datorită gracias a, debido a,

a causa de, por culpa de
grație gracias a…
mulțumită gracias a…
Acompañan a sustantivos en dativo, o a los pronombres de dativo que ya conocemos:
Mie
Ție
Lui
Ei
Sie
Nouă
Vouă
Lor
Ejemplo:
Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni una
prietenă amiga
Pueden ser sustituidas por otras expresiones como din cauza
El equivalente rumano al pluscuamperfecto español sería el mai mult ca perfect que suele sustituirse en la práctica
por el perfect compus. Se reconoce por la desinencia –se- que lleva intercalada. Se construye quitando la última
consonante del participio y añadiendo:
mai mult Participio acabado Otros Participios

ca perfect en vocal+t
eu -sem -se-sem
tu -seși -se-seși
el/ea -se -se-se
noi -serăm -se-serăm
voi -serăți -se-serăți
ei/ele -seră -se-seră
Veamos en la práctica el mai mult ca perfect con dos verbos, a lucra y a merge, cuyos participios son respecivamente
lucrat y mers
mersesem (yo) había ido lucrasem (yo) había trabajado
merseseși habías ido lucraseși habías trabajado
mersese (él/ella) había ido lucrase (él/ella) había trabajado
merseserăm habíamos ido lucraserăm habíamos trabajado
merseserăți habíais ido lucraserăți habíais trabajado
merseseră habían ido lucraseră habían trabajado 175
Ejemplos:
Eu vorbisem Yo había hablado
Tu mâncaseși Tú habías comido
Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho
El verbo a ajuta
A ajuta Ayudar
(Eu) ajut Ayudo Imperfect pers. a I-a: ajutam
(Tu) ajuți Ayudas Imperativ pers. a II-a.: ajută!
(El) / (ea) ajută Ayuda Conjunctiv pers. a III-a.: să ajute
(Noi) ajutăm Ayudamos Participiu.: ajutat
(Voi) ajutați Ayudáis Gerunziu: ajutând
(Ei) / (ele) ajută Ayudan
Îți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda para ayudarte en tu estudio
Ajută-mă! ¡Ayúdame!
Ca să indica el propósito de una acción y suele ir seguido de un verbo en conjunctiv.

Ajutor significa “ayuda”, si es con interjección equivaldría a nuestro ¡socorro!. Esta misma palabra se usa en la
expresión “echar una mano”:
A da o mână de ajutor Echar una mano
Ahora el verbo reflexivo en acusativo a se duce:
A se duce Irse
(Eu) mă duc me voy Imperfect pers. a I-a: mă duceam
(Tu) te duci te vas Imperativ pers. a II-a.: du-te!
(El) / (ea) se duce se va Conjunctiv pers. a III-a.: să se ducă
(Noi) ne ducem nos vamos Participiu.: dus
(Voi) vă duceți os vais Gerunziu: ducând
(Ei) / (ele) se duc se van
Mă duc la hotel Me voy al hotel

Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos?
Mă duc la școală ca să învăț Voy a la escuela para aprender
El verbo a se duce se utiliza para “irse a la cama” aunque no se utiliza la palabra pat, “cama”, sino culcare, que es el
sustantivo correspondiente al verbo a se culca, acostarse.
A se duce la culcare Irse a acostar, irse a dormir

A duce, significa “llevar, conducir”, a aduce también se conjuga igual y significa “traer”
Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo?

Au fost de acord că trebuie să lucrăm mai mult dacă Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar más
vrem să ducem proiectul la bun sfârșit si queremos llevar el proyecto a buen término
Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Ellos quieren llevarlas a ellas en coche
Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco
También tenemos la expresión a aduce aminte, que es “traer a la mente” o sea “recordar”: 176
Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para
ti
Tenemos tres grados de comparación: de superioridad, de inferioridad y de igualdad:
Comparativos
de superioridad mai … decât más…que
de inferioridad mai puțin … decât menos…que
tot atât de ... ca (și) tan…como
de igualdad tot așa de … ca (și) tan…como
la fel de … ca (și) igual…que
deopotrivă de … ca (și) igual…que
Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro
Vorbești mai bine românește decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana
Un leu
Vocabulario 29
1. Aduce (v t) /a’du.che/ Traer: aduc, aduci, aduce, aducem, aduceți, aduc Imp.: adu Conj.: să aducă Pp.: adus
A aduce aminte Recordar
2. Ajuta (v t) /a.yu’ta/ Ayudar: ajut, ajuți, ajută, ajutăm, ajutați, ajută Imp.: ajută, Conj.: să ajute, Pp.: Ajutat
3. Animal (s.n.) /a.ni’mal/ Animal: animal, animale, animalul, animalele, animalului, animalelor
4. Băutură (s.f.) /bǝu’tu.rǝ/ Bebida: băutură, băuturi, băutura, băuturile, băuturii, băuturilor
5. Bezea (s.f.) /be.ʒea/ Merengue: bezea, bezele, bezeaua, bezelele, bezelei, bezelelor
6. Bursă (s.f.) /’bur.sǝ/ Beca, bolsa (de valores): bursă, burse, bursa, bursele, bursei, burselor
7. Ca să Para, por
8. Castel (s.n.) /kas’tel/ Castillo: castel, castele, castelul, castelele, castelului, castelelor
9. Chelner (s.m.) /’kel.ner/ Camarero: chelner, chelneri, chelnerul, chelnerii, chelnerului, chelnerilor
10.Crez (s.n.) /kreʒ/ Creencia, credo: crez, crezuri, crezul, crezurile, crezului, crezurilor
11.Curat (adj. m.) /ku’rat/ Limpio: curat, curați, curatul, curații, curatului, curaților
Curată (f) /ku’ra.tǝ/ Limpia: curată, curate, curata, curatele, curatei, curatelor
12.Datorită (prep.) /da.to’ri.tǝ/ Gracias a, por culpa de
13.Desert (s.n.) /de’sert/ Postre: desert, deserturi, desertul, deserturile, desertului, deserturilor
14.Drum (s.n.) /drum/ Camino, carretera, calzada: drum, drumuri, drumul, drumurile, drumului, drumurilor
15.Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus
Duce (a se) Irse
16.Etaj (s.n.) /e’tash/ Piso, planta: etaj, etaje, etajul, etajele, etajului, etajelor 177
17.Grație (prep.) /’grat.sie/ Gracias a
18.Hartă (s.f.) /’jar.tǝ/ Mapa: hartă, hărți, harta, hărțile, hărții, hărților
19.Kilometru (s.m.) /ki.lo’me.tru/ Kilómetro: kilometru, kilometri, kilometrul, kilometrii, kilometrului, kilometrilor
20.Leu (s.m.) /leu/ León, (moneda de curso legal en Rumanía): leu, lei, leul, leii, leului, leilor
21.Mâncare (s.f.) /mɨn’ka.re/ Comida: mâncare, mâncări, mâncarea, mâncările, mâncării, mâncărilor
22.Meniu (s.n.) /me’niu/ Menú: meniu, meniuri, meniul, meniurile, meniului, meniurilor
23.Milă (s.f.) /’mi.lǝ/ Milla: milă, mile, mila, milele, milei, milelor
24.Moarte (s.f.) /’moar.te/ Muerte: moarte, morți, moartea, morțile, morții, morților
25.Modern (adj. m.) /mo’dern/ Moderno: modern, moderni, modernul, modernii, modernului, modernilor
Modernă (f) /mo’der.nǝ/ Moderna: modernă, moderne, moderna, modernele, modernei, modernelor
26.Mort (adj. m) /mort/ Muerto: mort, morți, mortul, morții, mortului, morților
Moartă (f) /’moar.tǝ/ Muerta: moartă, moarte, moarta, moartele, moartei, moartelor
27.Mulțumită (prep.) /mult.su’mi.tǝ/ Gracias a
28.Niciodată (adv.) /nich ͥ.o’da.tǝ/ Nunca
29.Ospătar (s.m.) /os.pǝ’tar/ Camarero: ospătar, ospătari, ospătarul, ospătarii, ospătarului, ospătarilor
30.Periculos (adj. m.) /pe.ri.ku’los/ Peligroso: periculos, periculoși, periculosul, periculoșii, periculosului,
periculoșilor
Periculoasă (f) /pe.ri.ku’loa.sǝ/ Peligrosa: periculoasă, periculoase, periculoasa, periculoasele, periculoasei,
periculoaselor
31.Proiect (s.n.) /pro’iect/ Proyecto: proiect, proiecte, proiectul, proiectele, proiectului, proiectelor
32.Prost (adv.) /prost/ Mal
33.Răcoritor (adj. m.) /rǝ.ko.ri’tor/ Refrescante (m): răcoritor, răcoritori, răcoritorul, răcoritorii, răcoritorului,
răcoritorilor
Răcoritoare (f) /rǝ.ko.ri’toa.re/ Refrescante (f): răcoritoare, răcoritoare, răcoritoarea, răcoritoarele, răcoritoarei,
răcoritoarelor
34.Religios (adj. m.) /re.li’ʤios/ Religioso: religios, religioși, religiosul, religioșii, religiosului, religioșilor
Religioasă (f) /re.li.gi’oa.sǝ/ Religiosa: religioasă, religioase, religioasa, religioasele, religioasei, religioaselor
35.Sfârșit (s.n.) /sfɨr’shit/ Fin, final: sfârșit, sfârșituri, sfârșitul, sfârșiturile, sfârșitului, sfârșiturilor
36.Studiu (s.n.) /’stu.diu/ Estudio: studiu, studii, studiul, studiile, studiului, studiilor
37.Târg (s.n.) /tɨrg/ Feria, mercado: târg, târguri, târgul, târgurile, târgului, târgurilor
38.Toaletă (s.f.) /toa’le.tǝ/ Servicios, aseos: toaletă, toalete, toaleta, toaletele, toaletei, toaletelor
39.Trecut (adj. m.) /tre’kut/ Pasado: trecut, trecuți, trecutul, trecuții, trecutului, trecuților
Trecută (f.) /tre’ku.tǝ/ Pasada: trecută, trecute, trecuta, trecutele, trecutei, trecutelor
40.Vulpe (s.f.) /’vul.pe/ Zorro: vulpe, vulpi, vulpea, vulpile, vulpii, vulpilor
Expresiones 29
• A da o mână de ajutor Echar una mano

• A se duce la culcare Irse a la cama
1. Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă

Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido
ni una amiga
2. Eu vorbisem Yo había hablado
3. Tu mâncaseși Tú habías comido
4. Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho 178
5. Îți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda por ayudarte en tu estudio
6. Ajută-mă! ¡Ayúdame!
7. Mă duc la hotel Me voy al hotel
8. Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos?
9. Mă duc la școală ca să învăț Voy a la escuela para aprender
10.Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo?
11.Au fost de acord că trebuie să lucrăm Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar
mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârșit más si queremos llevar el proyecto a buen término
12.Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Ellos quieren llevarlas a ellas en coche
13.Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco
14.Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo
para ti
15.Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro
16.Vorbești mai bine românește decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana
17.El se duce să trimită cărți unor studenți Él se va a enviar libros a unos estudiantes
18.Mă duc să cumpăr un ziar Me voy a comprar un periódico
19.Nu știm dacă ne ducem la mare No sabemos si nos vamos al mar
20.Duceți-mă acolo, vă rog Lléveme allí, por favor
21.Duceți-mă în centru, vă rog Lléveme al centro
22.Duceți-mă la spital! Lléveme al hospital
23.Mă duc la școală ca să învăț Voy al colegio para aprender
24.A adus poștașul scrisorile? ¿Ha traído el cartero las cartas?
25.Adu-mi, te rog, un suc de roșii Tráeme, por favor, un zumo de tomate
O vulpe
1. Fue a la universidad gracias a una beca A mers la universitate datorită unei burse
2. Maria le había dado muchos libros a su hermano Maria ii dăduse multe cărți fratelui sau
3. ¿Habías comido ya el postre? Mâncaseși deja desertul?
4. Tenemos que ayudar a nuestros amigos Trebuie să-i ajutăm pe prietenii noștri
5. ¡Ayúdeme! Ajutați-mă!
6. ¡No me ayudes! Nu mă ajuta!
7. ¡No me ayudéis! Nu mă ajutați! 179
8. ¿Podrías ayudarme? Ai putea să mă ajuți?
9. ¿Puedes ayudarme? Poți să mă ajuți?
10. María le está ayudando Maria îl ajută
11. Me gustaría que me ayudes cuando lo necesito Mi-ar plăcea să mă ajuți atunci când am nevoie
12. Me has ayudado mucho M-ai ajutat mult
13. ¿Quieres que te ayude? Vrei să te ajut?
14. Te puedo ayudar yo, si quieres Te pot ajuta eu, dacă vrei
15. ¿Quieres que te ayudemos? Vrei să te ajutăm?
16. Clipea me ayuda en el jardín Clipea mă ajuta în grădină
17. ¡Ven también tú a echarnos una mano! Vino și tu să ne dai o mână de ajutor!
18. Esto me habría ayudado de verdad Asta m-ar fi ajutat într-adevăr
19. Este trabajo te podría ayudar a hacerte más célebre Acest lucru te-ar putea ajuta să devii și mai celebru!
20. Ayúdame a hacer el merengue Ajută-mă să fac bezele
21. ¿Me ayudas a poner la mesa? Mă ajuți să pun masa?
22. Me voy al mercado Mă duc la târg
23. ¿Puedo ir al servicio, por favor? Pot să mă duc la toaletă, vă rog?
24. Él quiere irse a un museo El vrea să se ducă la un muzeu
25. Queremos irnos al restaurante Vrem să ne ducem la restaurant
26. ¿Os vais allí en coche? Vă duceți acolo cu mașina?
27. ¿Dónde te vas? Unde te duci?
28. Me voy a la cama Mă duc la culcare
29. Era verdad que Javier no se iba a casa Era adevărat că Javier nu se ducea acasă
30. El señor y la señora Nanu se iban a Rumanía Domnul și doamna Nanu se duceau în România
31. Nos vamos por el pasillo del tercer piso Ne ducem pe coridorul de la etajul trei
32. Mejor os vais fuera Mai bine vă duceți afară
33. Vete al salón a ayudar a mamá Du-te în salon să o ajuți pe mama
34. Mañana me iré a una exposición Mâine o să mă duc la o expoziție
35. El año 2010 será mejor que el 2009 Anul 2010 va fi mai bun decât 2009
36. Era un poeta tan grande como Mihai Eminescu Era un poet tot atât de mare ca Mihai Eminescu
37. Maria es igual de alta que tú Maria e la fel de înaltă ca tine
38. Un Ferrari cuesta más que un Dacia Un Ferrari costă mai mult decât o Dacia
39. Este país es mucho más pequeño que Bulgaria Această țară este mult mai mică decât Bulgaria
40. pero es más moderno dar este mai modernă
41. Una milla es más larga que un kilómetro O milă este mai lunga decât un kilometru
42. América es más grande que Europa America este mai mare decât Europa.
43. Tengo un mapa en casa que es mejor que este Am o hartă acasă care este mai buna decât aceasta.
44. La ciudad está más limpia este año que el año pasado Orașul este mai curat anul acesta decât anul trecut
45. El coche va peor hoy que ayer Mașina merge mai prost azi decât ieri
46. Tienes que traer un perro Trebuie să aduci un câine
47. El gato trae a casa ratones muertos Pisica aduce în casă șoareci morți
48. Yo no me acuerdo de su muerte Eu nu-mi aduc aminte de moartea lui
49. ¿Le traigo (a usted) también el menú? Vă aduc și meniul?
50. El camarero trae la comida y la bebida Ospătarul aduce mâncarea și băutura
30 Știi să joci tenis?

¿Sabes jugar al tenis?
• Los adverbios
• Ba da, Ba nu 180
• Los verbos a juca y a spăla
Pastă de dinți
Los adverbios son palabras que van junto a los verbos para calificar una acción.
La mayoría de los adverbios rumanos tiene la misma forma que el adjetivo en masculino singular del que proceden:
Scrie corect Escribe correctamente
Sólo los que proceden de adjetivos que terminan en –esc, forman el adverbio en –ește: românescromânește
Los que proceden de verbos o sustantivos se forman con –iș o îș. Fațăfățiș, pieptpieptiș
Muy pocos acaban en –mente: realrealmente, socialsocialmente
Algunos sustantivos que indican períodos de tiempo pueden funcionar como adverbios y suelen ir articulados:
Merg vara la mare Voy en verano al mar
Los adverbios negativos suelen añadir una segunda negación antes del verbo:
Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe
Los adverbios pueden ser de:
Lugar: Aici-acolo, aproape-departe, jos-sus, afară-înăuntru, nicăieri-pretutindeni, înainte-înapoi, deasupra-

dedesubt, dincoace-dincolo, oriunde, unde, alături, acasă, etc.
Vrei să stai aici? ¿Quieres quedarte aquí?

Poșta centrală e foarte aproape La oficina central de correos está muy cerca
Tiempo: acum-atunci, ieri-azi-mâine, poimâine-alaltăieri, devreme-târziu, niciodată-(în)totdeauna, mereu, adesea,

deseori-rareori, des-rar, adineauri, deseară, curând, apoi, când, încă, iarăși, imediat, iar, etc.
Cine știe unde este acum Quién sabe dónde estará ahora
Atunci am învățat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana
Modo: așa, bine, anevoie, degeaba, cam, abia, aievea, astfel, doar, gata, mai, tocmai, întocmai, numai, zadarnic,
asemeni, rar, mult-puțin, foarte, prea, destul, împreună, etc.
După-masă va fi gata Estará listo después de comer

Afirmación: da, ba da, ba bine că nu, evident, bineînțeles, firește, sigur, desigur, întocmai, neapărat, etc.
Ba da equivale a un “sí” enfático, cuando queremos hacer hincapié en una respuesta afirmativa o cuando respondemos
afirmativamente ante una aseveración o pregunta negativa:
Nu locuiești în oraș? ¿No vives en la ciudad?

Ba da! ¡Sí!
181
Negación: nu, ba nu, nici, dimpotrivă, nicidecum, etc.
Lo contrario de ba da es ba nu
Ai mulți bani Tienes mucho dinero

Ba nu! ¡Que no!
El verbo jugar:
A juca Jugar, actuar

(Eu) joc juego Imperfect pers. a I-a: jucam
(Tu) joci juegas Imperativ pers. a II-a.: joacă
(El) / (ea) joacă juega Conjunctiv pers. a III-a.: să joace
(Noi) jucăm jugamos Participiu.: jucat
(Voi) jucați jugáis Gerunziu: jucând
(Ei) / (ele) joacă juegan
El verbo a juca, es reflexivo cuando se trata de jugar con un juguete:
Vrei să te joci cu mingea? ¿Quieres jugar con la pelota?
Cuando se trata de practicar un deporte, jugar a un juego, o interpretar un papel, no es reflexivo:
Pepe joacă șah Pepe juega al ajedrez

Joacă un mare actor Actúa un gran actor
Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?
Un refrán:
Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa
O pisică și un șoarece
El verbo lavar:
A spăla Lavar
(Eu) spăl lavo Imperfect pers. a I-a: spălam
(Tu) speli lavas Imperativ pers. a II-a.: spală
(El) / (ea) spală lava Conjunctiv pers. a III-a.: să spele
(Noi) spălăm lavamos Participiu.: spălat
(Voi) spălați laváis Gerunziu: spălând 182
(Ei) / (ele) spală lavan
El verbo a spăla admite muchas posibilidades. Se usa en reflexivo con pronombre acusativo cuando nos lavamos a
nosotros mismos:
Mă spăl cu apă Me lavo con agua

Mă spăl pe dinți Me lavo los dientes
Se usan pronombres dativos cuando lavamos algo que pertenece a alguien (dativo posesivo) para indicar esa posesión:
Îmi spăl cămașa Me lavo la camisa

Îți spăl cămașa Te lavo la camisa
Îmi speli cămașa? ¿Me lavas la camisa?
Y se usa como un verbo transitivo cuando lavamos un objeto sin indicar la posesión:
Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto

Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de lavar los platos
Incluso admite tanto pronombres de dativo como de acusativo indistintamente, las dos frases siguientes son válidas:
Își spăla mâinile Se lava las manos

Se spăla pe mâini Se lava las manos
Vocabulario 30
• Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus
• Arhitect (s.m) /ar.ji’tect/ Arquitecto: arhitect, arhitecți, arhitectul, arhitecții, arhitectului, arhitecților
• Ba da (adv) /ba da/ Sí
• Ba nu (adv) /ba nu/ No
• Biliard (s.n.) /bi.li’ard/ Billar: biliard, biliarde, biliardul, biliardele, biliardului, biliardelor
• Cămașă (s.f.) /kǝ’ma.shǝ/ Camisa: cămașă, cămăși, cămașa, cămășile, cămășii, cămășilor
• Central (adj. m.) /chen’tral/ Central (m): central, centrali, centralul, centralii, centralului, centralilor
Centrală (f) /chen’tra.lǝ/ Central (f): centrală, centrale, centrala, centralele, centralei, centralelor
• Des (adv) /des/ A menudo, con frecuencia
• Dinte (s.m.) /’din.te/ Diente: dinte, dinți, dintele, dinții, dintelui, dinților
• Domino (s.n.) /do.mi’no/ Dominó: domino, dominouri, dominoul, dominourile, dominoului, dominourilor
• Față (s.f.) /’fa.tsǝ/ Cara, rostro: față, fețe, fața, fețele, feței, fețelor
• Gata (adv) /’ga.ta/ Preparado (a), Listo (a)
• Juca (v.t.) /ʒu’ka/ Jugar, actuar: joc, joci, joacă, jucăm, jucați, joacă Imp.: joacă Conj.: să joace, Pp.: jucat
• Lenjerie (s.f.) /len.ʒe’ri.e/ Lencería, ropa interior: lenjerie, lenjerii, lenjeria, lenjeriile, lenjeriei, lenjeriilor
• Minge (s.f.) /’min.ʤe/ Pelota: minge, mingi, mingea, mingile, mingii, mingilor
• Nisip (s.n.) /ni’sip/ Arena: nisip, nisipuri, nisipul, nisipurile, nisipului, nisipurilor
• Obiect (s.n.) /o’biect/ Objeto materia obiect, obiecte, obiectul, obiectele, obiectului, obiectelor
• Pastă (s.f.) /’pas.tǝ/ Pasta: pastă, paste, pasta, pastele, pastei, pastelor
• Popic (s.n.) /po’pik/ Bolo: popic, popice, popicul, popicele, popicului, popicelor
• Poștă (s.f.) /’posh.tǝ/ Correos: poștă, poște, poșta, poștele, poștei, poștelor
• Praf (s.n.) /praf/ Polvo: praf, prafuri, praful, prafurile, prafului, prafurilor
• Rachetă (s.f.) /ra’ke.tǝ/ raqueta, cohete: rachetă, rachete, racheta, rachetele, rachetei, rachetelor
• Robot (s.m.) /ro’bot/ Robot: robot, roboți, robotul, roboții, robotului, roboților
• Roman (s.m.) /ro’man/ Romano: roman., romani, romanul, romanii, romanului, romanilor
Romană (s.f.) /ro’ma.nǝ/ Romana: romană, romane, romana, romanele, romanei, romanelor 183
• Sigur (adv) /’si.gur/ Seguramente, con seguridad

• Spăla (v.t.) /spǝ’la/ Lavar: spăl, speli, spală, spălam, spălați, spală Imp.: spală, Conj.: să spele, Pp.: spălat
• Șah (s.n.) /shaj/ Ajedrez: șah, șahuri, șahul, șahurile, șahului, șahurilor
• Tenis (s.n.) /’te.nis/ Tenis: tenis, teniși, tenisul, tenișii, tenisului, tenișilor
• Univers (s.n.) /u.ni’vers/ Universo: univers, universuri, universul, universurile, universului, universurilor
• Zar (s.n.) /ʒar/ Dado: zar, zaruri, zarul, zarurile, zarului, zarurilor
1. Scrie corect Escribe correctamente

2. Merg vara la mare Voy en verano al mar
3. Nici nu bea, nici nu mănâncă Ni come, ni bebe
4. Vrei să stai aici? ¿Quieres estar aquí?
5. Poșta centrală e foarte aproape La oficina central de correos está muy cerca
6. Cine știe unde este acum! ¡Quién sabe dónde está ahora!
7. Atunci am învățat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana
8. După-masă va fi gata Después de comer estará lista
9. Nu locuiești în oraș? ¿No vives en la ciudad?
10. Ba da Sí
11. Ai mulți bani Tienes mucho dinero
12. Ba nu! ¡Que no!
13. Vrei să te joci cu mingea? ¿Quieres jugar con la pelota?
14. Pepe joacă șah Pepe juega al ajedrez
15. Joacă un mare actor Actúa un gran actor
16. Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?
17. Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en
la mesa
18. Mă spăl cu apă Me lavo con agua
19. Mă spăl pe dinți Me lavo los dientes
20. Îmi spăl cămașa Me lavo la camisa
21. Îmi speli cămașa? ¿Me lavas la camisa?
22. Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto
23. Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de fregar (lavar) los platos
24. Își spăla mâinile Se lava las manos
25. Se spăla pe mâini Se lava las manos
Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul

(Dios no juega a los dados con el universo) Albert Einstein
1. No te vayas allí Nu te duce acolo

2. ¿Está lejos? Este departe?
3. Seguramente es Ana Sigur este Ana
4. Estoy listo inmediatamente Imediat sunt gata
5. Estamos juntos Suntem împreună
6. ¿No te gustan las patatas? Nu-ți plac cartofii?
7. Sí, me gustan Ba da, îmi plac 184
8. ¿Ella no es arquitecto? Ea nu este arhitect?
9. Sí, ella es arquitecto Ba da, ea este arhitect
10.El niño juega con arena Copilul se joacă cu nisip
11.Les gusta jugar a las cartas Le place să joace cărți
12.Pepe juega al billar Pepe joacă biliard
13. Jugamos al dominó Jucăm domino
14. ¿Sabes jugar al tenis? Știi să joci tenis?
15. Sabes que he jugado al tenis durante el invierno Tu știi că am jucat tenis în timpul iernii
16. Antes jugaba a los bolos muy a menudo Înainte jucam popice foarte des
17. Este año todavía no he jugado Anul acesta nu am mai jucat
18. Ahora, juguemos a los bolos Acum să jucăm popice
19. Juego al tenis con una raqueta Joc tenis cu o rachetă
20. ¿Juegas con mi robot? Te joci cu robotul meu?
21. Mi padre sabe jugar al tenis Tatăl meu știe să joace tenis
22. ¡Vamos a jugar! Hai să ne jucăm
23. Me voy al baño a lavarme Mă duc în baie să mă spăl
24. ¡Lávese! Spălați-vă!
25. No se lave ahora Nu vă spălați acum
26. La lencería se lava con dificultad Lenjeria se spală greu
27. Lávese las manos Spălați-vă pe mâini
28. Me lavo la ropa Îmi spăl hainele
29.Te lavas la camisa Iți speli cămașa
30. Se lava la camisa Își spală cămașa
31. Nos lavamos las camisas Ne spălăm cămășile
32. Yo te lavo tu camisa Eu îți spăl cămașa ta
33. ¿Tú me lavas mi camisa? Tu îmi speli cămașa mea?
34. El sabe lavar Ei știu să spele
35. Se va al baño a lavarse Se duce în baie să se spele
36. Los romanos se lavaban en baños públicos Romanii se spălau în băi publice
37. Por la tarde me lavo con agua caliente Seara mă spăl cu apă caldă
38. Yo me he lavado Eu m-am spălat
39. ¡Lávate! Spală-te!
40. Lavo mi coche Îmi spăl mașina
41. Se lo lava ahora I-l spală chiar acum
42. Me lavo la cara Mă spăl pe față
43. Me he lavado la cara M-am spălat pe față
44. Me lavo a mí, no a ti Mă spăl pe mine nu pe tine
45. Cuando vuelvo de la ciudad me lavo el polvo de la cara Când vin din oraș mă spăl de praf pe față
46. Me lavo los dientes dos veces al día Mă spăl pe dinți de doi ori pe zi.
47. ¿Se ha lavado (usted)? V-ați spălat?
48. Lávese los dientes por la mañana con pasta de dientes Spălați-vă pe dinți dimineața cu o pastă de dinți
49. Me voy a lavar las manos Mă duc să mă spăl pe mâini
50. Dios no juega a los dados con el universo Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul
31 Cine merge încet, departe ajunge

Quien va despacio, llega lejos
• El supino
• Los verbos a ajunge y a cânta
• Algunos isntrumentos musicales 185
O mașină de spălat
El supino es una forma impersonal del verbo que expresa una finalidad y que consta de una preposición (de, după, la,
pe, pentru) y el participio. En español se usaría el infinitivo solo, con una preposición (de, para, por, a...) o la palabra
„que”.
La frase del tema anterior: „La lencería se lava con dificultad”, se diría de forma más natural:
Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar
También se usa con sustantivos:
Mașină de spălat Lavadora (literalmente: máquina de lavado)

Mașină de scris Máquina de escribir
Ochelari de citit Gafas para leer
Casi todos los verbos usan la preposición de:
Am de citit Tengo que leer

N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer
Aunque hay verbos que usan otras preposiciones como la:
Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar
El supino acompaña con frecuencia a adverbios como greu, bine, ușor...

E ușor de spus Es fácil de decir
E greu de făcut Es difícil de hacer
E bine de știut Es bueno saber(lo)
El verbo a ajunge significa “llegar” y “bastar” o “ser suficiente”
A ajunge Llegar
(Eu) ajung llego Imperfect pers. a I-a: ajungeam
(Tu) ajungi llegas Imperativ pers. a II-a.: ajungi!
(El) / (ea) ajunge llega Conjunctiv pers. a III-a.: să ajunga
(Noi) ajungem llegamos Participiu.: ajuns
(Voi) ajungeți llegáis Gerunziu: ajungând
(Ei) / (ele) ajung llegan
Ejemplos:
Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería
În câte zile ajunge? ¿En cuántos días llega?
Va ajunge imediat Llegará inmediatamente
Si lo usamos con pronombre dativo significa que algo nos llega, nos alcanza o nos es suficiente:
Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente
186
Una expresión útil:
Ajunge! ¡Basta!
Y unos refranes:
Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo

Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri La zorra, cuando no llega a las uvas, dice que están agrias
El verbo a cânta significa „cantar”, „tocar” (un instrumento musical), o „interpretar” (una pieza musical)
Cantar
A Cânta
Tocar (un instrumento)
(Eu) cânt canto, toco Imperfect pers. a I-a: cântam
(Tu) cânți cantas, tocas Imperativ pers. a II-a.: cântă!
(El) / (ea) cântă canta, toca Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte
(Noi) cântăm cantamos, tocamos Participiu.: cântat
(Voi) cântați cantáis, tocáis Gerunziu: cântând
(Ei) / (ele) cântă cantan, tocan
Para „cantar” o „tocar” una pieza musical, no es necesario ninguna preposición:
Cântă groaznic Canta fatal

Orchestra cântă Mozart La orquesta toca (algo de) Mozart
En cambio, para „tocar un instrumento” se usa la preposición la:
Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón
acordeon
Ahora con el supino:
Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

Vocabulario 31
• Acordeon (s.n.) /a.kor.de’on/ Acordeón: acordeon, acordeoane, acordeonul, acordeoanele, acordeonului,

acordeoanelor
• Acru (adj. m.) /’a.kru/ Agrio: acru, acri, acrul, acrii, acrului, acrilor
Acră (f) /’a.kra/ Agria: acră, acre, acra, acrele, acrei, acrelor
• Ajunge (v.t.) /a’ʒun.ʤe/ Llegar, bastar: ajung, ajungi, ajunge, ajungem, ajungeți, ajung Imp.: ajunge, Conj.: să
ajunga Pp.: ajuns 187
• Avarie (s.f.) /a.va’ri.e/ Avería: avarie, avarii, avaria, avariile, avariei, avariilor
• Cânta (v.t.) /kᵻn’ta/ Cantar, tocar: cânt, cânți, cântă, cântăm, cântați, cântă Imp.: cântă Conj.: să cânte Pp.:
cântat
• Cântec (s.n.) /’kᵻn.tek/ Canto, canción
Cântec de leagăn Canción de cuna
• Catedrală (s.f.) /ka.te’dra.lǝ/ Catedral: catedrală, catedrale, catedrala, catedralele, catedralei, catedralelor
• Cer (s.n.) /cher/ Cielo: cer, ceruri, cerul, cerurile, cerului, cerurilor
• Cerșetor (s.m.) /cher.she’tor/ Mendigo: cerșetor, cerșetori, cerșetorul, cerșetorii, cerșetorului, cerșetorilor
Cerșetoare (s.f.) /cher.she’toa.re/ Mendiga: cerșetoare, cerșetoare, cerșetoarea, cerșetoarele, cerșetoarei,
cerșetoarelor
• Corabie (s.f.) /ko’ra.bi.e/ Velero, nave: corabie, corăbii, corabia, corăbiile, corăbiei, corăbiilor
• Excelent (adv.) /eks.che’lent/ Excelentemente
Excelent (adj. m.) /eks.che’lent/ Excelente (m): excelent, excelenți, excelentul, excelenții, excelentului,
excelenților
Excelentă (f) /eks.che’len.tǝ/ Excelente (f): excelentă, excelente, excelenta, excelentele, excelentei,
excelentelor
• Ghitară (s.f.) /gui’ta.rǝ/ Guitarra: ghitară, ghitare, ghitara, ghitarele, ghitarei, ghitarelor
• Greier (s.m.) /gre.ier/ Grillo: greier, greieri, greierul, greierii, greierului, greierilor
• Groaznic (adv.) /groaʒ.nik/ Fatal, horriblemente, espantosamente
• Instrument (s.n.) /ins.tru’ment/ Instrumento: instrument, instrumente, instrumentul, instrumentele,
instrumentului, instrumentelor
• Interesant (adj. m.) /in.te.re’sant/ Interesante (m): interesant, interesanți, interesantul, interesanții,
interesantului, interesanților
Interesantă (f) /in.te.re’san.tǝ/ Interesante (f): interesantă, interesante, interesante, interesantele,
interesantei, interesantelor
• Intersecție (s.f.) /in.ter’sect.sie/ Cruce, intersección: intersecție, intersecții, intersecția, intersecțiile,
intersecției, intersecțiilor
• Început adj m /ɨn.ʧe’put/ Principio: început, începuturi, începutul, începuturile, începutului, începuturilor
• Încet adv /ᵻn’ʧet/ lentamente
• Leagăn (s.n.) /’lea.gǝn/ Cuna: leagăn, leagăne, leagănul, leagănele, leagănului, leagănelor
• Lume (s.f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor
• Mașină de scris Máquina de escribir
• Mașină de spălat Lavadora
• Minunat (adj. m.)/mi.nu’nat/ Maravilloso: minunat, minunați, minunatul, minunații, minunatului, minunaților
Minunată (f) /mi.nu’na.tǝ/ Maravillosa: minunată, minunate, minunata, minunatele, minunatei, minunatelor
• Oboi (s.n.) /o’bo.i/ Oboe: oboi, oboaie, oboiul, oboaiele, oboiului, oboaielor
• Ochelari (s.m.) /o.ke’lar ͥ / Gafas: ---, ochelari, ---, ochelarii, ---, ochelarilor
• Păcătos (adj. m.) /pǝ.kǝ’tos/ Pecador: păcătos, păcătoși, păcătosul, păcătoșii, păcătosului, păcătoșilor
Păcătoasă (f) /pǝ.kǝ’toa.sǝ/ Pecadora: păcătoasă, păcătoase, păcătoasa, păcătoasele, păcătoasei,

păcătoaselor
• Petrecere (s.f.) /pe’tre.che.re/ Diversión, celebración, fiesta: petrecere, petreceri, petrecerea, petrecerile,
petrecerii, petrecerilor
• Pian (s.n.) /pian/ Piano: pian, piane, pianul, pianele, pianului, pianelor
• Piață (s.f.) /’piat.sǝ/ Mercado: piață, piețe, piața, piețele, pieței, piețelor
• Recital (s.n.) /re.chi’tal/ Recital, concierto: recital, recitaluri, recitalul, recitalurile, recitalului, recitalurilor
• Regulă (s.f.) /’re.gu.lǝ/ Regla, norma: regulă, reguli, regula, regulile, regulii, regulilor 188
• Rugă (s.f.) /’ru.gǝ/ Oración: rugă, rugi, ruga, rugile, rugii, rugilor
• Rusesc (adj. m.) /ru’sesk/ Ruso: rusesc, rusești, rusescul, ruseștii, rusescului, ruseștilor
Rusească (f) /ru’seas.kǝ/ Rusa: rusească, rusești, ruseasca, ruseștile, ruseștii, ruseștilor
• Superb (adv.) /su’perb/ Maravillosamente
• Tamburină (s.f.) /tam.bu’ri.nǝ/ Pandereta: tamburină, tamburine, tamburina, tamburinele, tamburinei,
tamburinelor
• Tocmai (adv) /’tok.mai/ Precisamente, apenas, ahora mismo, justo ahora
• Trompetă (s.f.) /trom’pe.tǝ/ Trompeta: trompetă, trompete, trompeta, trompetele, trompetei, trompetelor
• Țăran (s.m.) /tsǝ’ran/ Campesino: țăran, țărani, țăranul, țăranii, țăranului, țăranilor
• Vioară (s.f.) /vi’oa.rǝ/ Violín: vioară, viori, vioara, viorile, viorii, viorilor
• Xilofon (s.n.) /xi.lo’fon/ Xilófono: xilofon, xilofoane, xilofonul, xilofoanele, xilofonului, xilofoanelor
Expresiones 31
• Ajunge! ¡Basta!

1. Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio llega lejos
2. Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar
3. Am de citit Tengo que leer
4. N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer
5. Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar
6. E ușor de spus Es fácil de decir
7. E greu de făcut Es difícil de hacer
8. E bine de știut Es bueno saberlo
9. Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería
10. În câte zile ajunge? ¿En cuántos días llega?
11. Va ajunge imediat Llegará inmediatamente
12. Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente
13. Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo
14. Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri Cuando la zorra no llega a las uvas, dice que están
agrias
15. Cântă groaznic Canta fatal
16. Orchestra cântă Mozart La orquesta toca algo de Mozart
17. Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón
18. Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana
19. La începutul recitalului nu a cântat prea bine Al principio del concierto no cantó demasiado bien
20. A cântat superb la sfârșitul recitalului Ha cantado maravillosamente al final del concierto
21. Ea tocmai cântă un cântec rusesc Ella acaba de cantar una canción rusa
22. Ea nu a cântat la petrecerea din seara aceasta Ella no ha cantado en la fiesta de esta noche
23. Greierii cântă vara Los grillos cantan en verano
24. Cânți destul de bine la pian Tocas bastante bien el piano
25. Racheta a ajuns pe lună El cohete ha llegado a la luna
1. Leer, he leído, pero escribir, no he escrito nada De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic
2. ¿Qué hay que hacer? Ce-i de făcut?
3. Es interesante leerlo E interesant de citit
4. No hay mucho que escribir Nu-i mult de scris
5. No hay nada que hacer Nu-i nimic de făcut
6. Tienes muchas cosas que hacer hoy Ai multe lucruri de făcut azi
7. Es bueno saber esta regla E bine de știut regula asta 189
8. Es difícil de creer que ella hable chino E greu de crezut că ea vorbește chineza
9. Tengo que trabajar mucho Am de lucrat mult
10. La carne es buena para comer Carnea e bună de mâncat
11. Para beber, vino blanco De băut, vin alb
12. Yo tengo que hacerlos pasado mañana Eu le am de făcut poimâine
13. Ya he llegado Deja am ajuns
14. Había poca gente cuando he llegado Era puțină lume când am ajuns
15. Tiene que llegar (usted) al primer cruce Trebuie să ajungeți la prima intersecție
16. Llegará un día de estos Va ajunge într-un din zilele acestea
17. Llegará a mediados de mes Va ajunge la jumătate lunii
18. Por favor, ¿Cómo puedo llegar a la catedral? Vă rog, cum pot ajung la catedrală?
19. Cuando vamos a pie llegamos despacio Când mergem pe jos, ajungem încet
20. Cuando vamos en avión llegamos rápido Când mergem cu avionul, ajungem repede
21. Un campesino llega al mercado Un țăran ajunge la piață
22. Si fuera en avión llegaría más rápido Dacă aș merge cu avionul, aș ajunge mai repede
23. ¿Cómo se puede llegar desde Timisoara a Bucarest? Cum se poate ajunge de la Timișoara la București?
24. ¿Cómo se puede llegar desde España a Rumanía? Cum se poate ajunge din Spania în România?
25. Ve despacio para llegar lejos Mergi încet, că ajungi departe!
26. Llegaremos hoy después de comer al mar Vom ajunge azi după-masă la mare
27. Si fueras más rápido, llegarías a tiempo Dacă ai merge mai repede, ai ajunge la timp
28. ¿A qué hora llega? La ce oră ajunge?
29. ¿Adónde quiere (usted) llegar? Unde vreți să ajungeți?
30. El tren ha llegado Trenul a ajuns
31. Las naves llegaron al puerto Corăbiile au ajuns în port
32. Los grillos cantan de noche Greierii cântă noaptea
33. Tocas muy bien la guitarra Cânți foarte bine la ghitară
34. Sé tocar cuatro instrumentos Știu să cânt la patru instrumente
35. La madre le canta una canción de cuna Mama îi cântă un cântec de leagăn
36. Mi hermana toca el oboe Sora mea cântă la oboi
37. Yo sé tocar la pandereta Eu știu să cânt la tamburină
38. Has cantado excelentemente Ai cântat excelent
39. ¿Sabes tocar la trompeta? Știi să cânți la trompetă?
40. En la escuela toco el xilófono La școală cânt la xilofon
41. Canta muy bien Cântă foarte bine
42. Ella canta de alegría Ea cântă de bucurie
43. ¿Por qué no te gusta cantar conmigo? De ce nu-ți place să cânți cu mine?
44. Quiero cantar Vreau să cânt
45. Le gusta cantar Îi place să cânte
46. Pepe toca de maravilla el violín Pepe cântă minunat la vioară
47. El domingo el juega al tenis o toca el piano Duminica el joacă tenis sau cântă la pian
48. Canta tan bien como tú Cântă tot atât de bine ca tine
49. Canta mejor que tú Cântă mai bine decât tine
50. Canta peor que tú Cântă mai puțin bine decât tine
32 Pofta vine mâncând

El apetito viene comiendo
• El gerundio
• Mi se pare 190
• Mă doare
• Partes del cuerpo humano
Corpul uman
El gerundio se reconoce por las terminaciones (-ând o -ind en rumano, „endo” o „ando” en español) que se añaden a
la raíz del verbo.
Înveți mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando
Se puede hablar perfectamente sin usar un sólo gerundio, pero es necesario reconocerlo, por ejemplo, la siguiente
frase puede construirse tanto con como sin gerundio. El gerundio puede tener sentido causal (como en el próximo
ejemplo), temporal, condicional o modal. También observamos que el negativo del gerundio se forma con la sílaba ne-
pegada al principio de la palabra.
Nefiind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente

Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente
Un accident
Cuando al gerundio se le añade un pronombre, tanto de acusativo como de dativo, se le añade la letra u y el
correspondiente pronombre con un guión, quedando una estructura muy parecida a la española:
Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo
Aunque en español preferimos otro tipo de construcciones sin el gerundio a la hora de traducir:
Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa
Los verbos que terminan en –i o –ia –ie forman el gerundio en –ind los que terminan en –a, -î, o –ea en -înd con
excepciones como a vegheaveghind
El verbo a părea:
A părea Parecer
(Eu) par parezco Imperfect pers. a I-a: cântam
(Tu) pari, pai pareces Imperativ pers. a II-a.: cântă!
(El) / (ea) Pare parece Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte 191
(Noi) Părem parecemos Participiu.: cântat
(Voi) păreți parecéis Gerunziu: cântând
(Ei) / (ele) Par parecen
Se usa con más frecuencia como un verbo impersonal reflexivo, así pues, en la práctica se usa sólo la tercera persona
precedida del pronombre dativo abreviado:
A se părea Parecer
Mi se pare Me parece
Ți se pare Te parece
I se pare Le parece
Ni se pare Nos parece
Vi se pare Os parece
Li se pare Les parece
O el participio părut para la construcción del pasado: Mi s-a părut, ți s-a părut...
Cuando precede a un verbo va seguida de la partícula că:

Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón
Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre
También se usa la forma enfática del pronombre dativo:

Mie mi se pare un plan foarte bun A mí me parece un plan muy bueno
Si quisiéramos usar el verbo „parecer”, con el sentido de „parecerse a alguien” usaríamos a se asemăna o a semăna
cu, que no veremos de momento.
Vin roșu
A durea (doler) es un verbo incompleto que se usa sólo en tercera persona, al estilo de a plăcea, tanto en singular
doare, como en plural dor. En este caso se emplean los pronombres de acusativo: mă, te, îl, ne, vă, îi
A durea Doler
(Eu) --- --- Imperfect pers. a I-a: ---
(Tu) --- --- Imperativ pers. a II-a.: ---
(El) / (ea) doare duele Conjunctiv pers. a III-a.: să doară 192
(Noi) --- --- Participiu.: durut
(Voi) --- --- Gerunziu: durând
(Ei) / (ele) dor duelen
Te doare piciorul Te duele la pierna

Ne dor brațele Nos duelen los brazos
Ne doare brațul Nos duele el brazo
Te dor picioarele Te duelen las piernas
También se puede usar la forma enfática del pronombre:
Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza
En la frases siguientes aparecerá vocabulario relacionado con las partes del cuerpo, curiosamente en rumano no tienen
una palabra distinta para distinguir el pie de la pierna. Si le es necesario especificar puede decir laba piciorului (mano
de la pierna), o de la gleznă în jos (del tobillo para abajo)
Braț
Vocabulario 32
• Absolut (adv.) /ab.so’lut/ Absolutamente
• Accident (s.n.) /ak.chi’dent/ Accidente: accident, accidente, accidentul, accidentele, accidentului,
accidentelor
• Amigdală (s.f.) /a.mig’da.lǝ/ Amígdala: amigdală, amigdale, amigdala, amigdalele, amigdalei, amigdalelor
• Amigdalită (s.f.) /a.mig.da’li.tǝ/ Amigdalitis, anginas: amigdalită, amigdalite, amigdalita, amigdalitele,
amigdalitei, amigdalitelor
• Amuzant (adj. m.) /a.mu’ʒant/ Divertido: amuzant, amuzanți, amuzantul, amuzanții, amuzantului,
amuzanților
Amuzantă (f.) /a.mu’ʒan.tǝ/ Divertida; amuzantă, amuzante, amuzanta, amuzantele, amuzantei,
amuzantelor
• Atent (adj. m., adv.) /a’tent/ Atento: atent, atenți, atentul, atenții, atentului, atenților
Atentă (adj. f.) /a’ten.tǝ/ Atenta: atentă, atente, atenta, atentele, atentei, atentelor
• Băiețel (s.m.) /bǝ.ie’tsel/ Chiquillo: băiețel, băieței, băiețelul, băiețeii, băiețelului, băiețeilor
• Benefic (adj. m.) /be’ne.fik/ Benéfico: benefic, benefici, beneficul, beneficii, beneficului, beneficilor
• Braț (s.n.) /brats/ Brazo: braț, brațe, brațul, brațele, brațului, brațelor
• Burtă (s.f.) /’bur.tǝ/ Barriga: burtă, burți, burta, burțile, burții, burților
• Ceva (pron. Indet.) /che’va/ Algo, algún, alguna, cierto, cierta.
• Cicatrice (s.f.) /chi.ca’tri.che/ Cicatriz: cicatrice, cicatrice, cicatricea, cicatricele, cicatricei, cicatricelor
• Corp (s.n.) /korp/ Cuerpo: corp, corpuri, corpul, corpurile, corpului, corpurilor
• Cot (s.n.) /kot/ Codo: cot, coate, cotul, coatele, cotului, coatelor
• Crimă (s.f.) /’kri.mǝ/ Crimen: crimă, crime, crima, crimele, crimei, crimelor 193
• Deprimant (adj. m.) /de.pri’mant/ Deprimente (m): deprimant, deprimanți, deprimantul, deprimanții,
deprimantului, deprimanților
Deprimantă (f) /de.pri’man.tǝ/ Deprimente (f): deprimantă, deprimante, deprimanta, deprimantele,
deprimantei, deprimantelor
• Direct (Adj. m.) /di’rect/ Directo: direct, direcți, directul, direcții, directului, direcților
Directă (f) /di’rec.tǝ/ Directa: directă, directe, directa, directele, directei, directelor
• Durea (v.t.) /du’rea/ Doler: ---, ---, doare, ---, ---, dor Imp.: --- Conj.: să doară Pp.: durut
• Extrem (adj. m.) /ex’trem/ Extremo: extrem, extremi, extremul, extremii, extremului, extremilor
Extremă (f) /ex’tre.mǝ/ Extrema: extremă, extreme, extrema, extremele, extremei, extremelor
• Gât (s.n.) /gᵻt/ Cuello: gât, gâturi, gâtul, gâturile, gâtului, gâturilor
• Gleznă (s.f.) /’gleʒ.nǝ/ Tobillo: gleznă, glezne, glezna, gleznele, gleznei, gleznelor
• Gras (adj. m.) /gras/ Graso, gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor
Grasă (f) /’gra.sǝ/ Grasa, gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor
• Grăsime (s.f.) /grǝ’si.me/ Grasa: grăsime, grăsimi, grăsimea, grăsimile, grăsimii, grăsimilor
• Îngrozitor (adj. m.) /ᵻn.gro.ʒi’tor/ Espantoso: îngrozitor, îngrozitori, îngrozitorul, îngrozitorii, îngrozitorului,
îngrozitorilor
Îngrozitoare (f) /ᵻn.gro.ʒi.toa.re/ Espantosa: îngrozitoare, îngrozitoare, îngrozitoarea, îngrozitoarele,
îngrozitoarei, îngrozitoarelor
• Labă (s.f.) /’la.bǝ/ Pata, pie: labă, labe, laba, labele, labei, labelor
o Laba piciorului  Pie
• Măsea (s.f.) /mǝ’sea/ Muela: măsea, măsele, măseaua, măselele, măselei, măselelor
• Merit (s.n.) /’me.rit/ Mérito: merit, merite, meritul, meritele, meritului, meritelor
• Nedrept (Adj. m.) /ne’drept/ Injusto: nedrept, nedrepți, nedreptul, nedrepții, nedreptului, nedrepților
Nedreaptă (f) /ne’dreap.tǝ/ Injusta: nedreaptă, nedrepte, nedreapta, nedreptele, nedreptei, nedreptelor
• Părinte (s.m.) /pǝ’rin.te/ Padre o madre: părinte, părinți, părintele, părinții, părintelui, părinților
• Părea (v) /pǝ’rea/ Parecer: par, pari, pare, părem, păreți, par Imp.: pari Conj.: să pară Pp.: părut
• Picior (s.n.) /pi’chior/ Pierna: picior, picioare, piciorul, picioarele, piciorului, picioarelor
• Piept s n /pjept/ pecho: piept piepturi pieptul piepturile pieptului piepturilor
• Plan (s.n.) /plan/ Plan: plan, planuri, planul, planurile, planului, planurilor
• Poftă (s.f.) /’pof.tǝ/ Apetito, ganas: poftă, pofte, pofta, poftele, poftei, poftelor
• Principal (adj. m) /prin.chi’pal/ Principal (m): principal, principali, principalul, principalii, principalului,
principalilor
Principală (f) /prin.chi’pa.lǝ/ Principal (f): principală, principale, principala, principalele, principalei,
principalelor
• Responsabil (adj. m.) /res.pon’sa.bil/ Responsable (m): responsabil, responsabili, responsabilul,
responsabilii, responsabilului, responsabililor
Responsabilă (f) /res.pon’sa.bi.lǝ/ Responsable (f): responsabilă, responsabile, responsabila,
responsabilele, responsabilei, responsabilelor
• Rinichi (s.m.) /ri’ni.ki/ Riñón: rinichi, rinichi, rinichiul, rinichii, rinichiului, rinichilor
• Sforăit (s.n.) /sfo.rǝ’it/ Ronquido: sforăit, sforăituri, sforăitul, sforăiturile, sforăitului, sforăiturilor
• Stomac (s.n.) /sto’mak/ Estómago: stomac, stomacuri, stomacul, stomacurile, stomacului, stomacurilor
• Temperatură (s.f.) /tem.pe.ra’tu.rǝ/ Temperatura: temperatură, temperaturi, temperatura, temperaturile,
temperaturii, temperaturilor
• Uman (adj. m.) /u’man/ Humano: uman, umani, umanul, umanii, umanului, umanilor
Umană (f) /u’ma.nǝ/ Humana: umană, umane, umana, umanele, umanei, umanelor
• Undeva adv /un.de'va/ en algún sitio
• Ureche (s.f.) /u’re.ke/ Oreja: ureche, urechi, urechea, urechile, urechii, urechilor 194
• Zonă f /’zo.nə/ zona zonă zona zone zonele zonei zonelor
Ureche
1. Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo
2. Având mașină, ai putea merge mai des la părinți Teniendo coche, podrías ir más a menudo donde tus
padres
3. Înveți mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando
4. Nefiind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente
5. Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente
6. Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo
7. Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa
8. Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón
9. Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre
10.Mie mi se pare un plan foarte bun A mí me parece un plan muy bueno
11.Mi se pare cam scump Me parece un poco caro
12.Te doare piciorul Te duele la pierna
13.Ne dor brațele Nos duelen los brazos
14.Ne doare brațul Nos duele el brazo
15.Te dor picioarele Te duelen las piernas
16.Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza
17.De când vă doare aici? ¿Desde cuándo le duele aquí?
18.Vă doare gâtul? ¿Le duele la garganta?
19.Mă doare capul Me duele la cabeza
20.Mă doare tare aici Me duele fuerte aquí
21.Vă doare pieptul? ¿Le duele el pecho?
22.Vă doare undeva? ¿Le duele en algún sitio?
23.Puneţi mâna unde vă doare Ponga la mano donde le duele
24.Vă doare un dinte sau toată zona? ¿Le duele un diente o toda la zona?
25.Vă dor ochii la lumină? ¿Le duelen los ojos con la luz?
1. Yendo a pie llegaría más tarde Mergând pe jos ai ajunge mai târziu
2. Yendo en avión llegaría más rápido Mergând cu avionul, aș ajunge mai repede
3. Yendo a pie he llegado más tarde Mergând pe jos am ajuns mai târziu
4. Estando en Rumanía es necesario aprender rumano Stând în România, e nevoie să înveți românește
5. Trabajando juntos, los niños aprenden a vivir juntos Lucrând împreună, copiii învața să trăiască împreună
6. ¿No os parece divertido? Nu vi se pare amuzant?
7. Parece que ha sido responsable de más crímenes Se pare că a fost responsabil pentru mai multe crime! 195
8. Me parece que el principal mérito es el mío Mi se pare că principalul merit e al meu
9. Parece que el ronquido es bueno para la salud Se pare că sforăitul este benefic pentru sănătate
10. ¿Qué te parece? Cum ți se pare?
11. Me parece bien Mi se pare bine
12. Me parece muy interesante Mi se pare foarte interesant
13. Me parece muy injusto Mi se pare foarte nedrept
14. No me parece bien en absoluto Nu mi se pare bine deloc
15. Me parece muy mal Îmi pare foarte rău
16. Me parece absolutamente increíble eso que escribes Mi se pare absolut incredibil ceea ce scrii
17. A mí me parece extremadamente deprimente Mie mi se pare extrem de deprimant
18. Me parece que también tiene (usted) un chiquillo Mi se pare că aveți și un băiețel
19. ¿Qué te duele? Ce te doare?
20. ¿Te duele algo? Te doare ceva?
21. Me duele la cicatriz Mă doare cicatricea
22. Si te sigue doliendo vete directamente al hospital Dacă te mai doare, du-te direct la spital
23. Desde ayer me duele la cabeza De ieri mă doare capul
24. Me duele la cabeza espantosamente Mă doare capul îngrozitor
25. Me duelen las piernas Mă dor picioarele
26. No me duele nada Nu mă doare nimic
27. Ayer me dolió la cabeza pero hoy ya no me duele Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă mai doare
28. ¿Qué le duele (a usted)? Ce vă doare?
29. Me duele un diente Mă doare un dinte
30. Me duele la garganta Mă doare gâtul
31. ¿Le duele mucho? Vă doare rău?
32. Sí, mucho Da, foarte rău
33. Le duele (a usted) el oído a causa del vuelo Vă doare urechea din cauza zborului
34. Me duele mucho la cabeza Mă doare foarte tare capul
35. Me duele esta muela Mă doare această măsea
36. Me duele este diente Mă doare acest dinte
37. ¿Dónde le duele? Unde vă doare?
38. Me duele aquí Mă doare aici
39. Me duele el estómago Mă doare stomacul
40. Me duele eso que me dices Mă doare ceea ce îmi spui
41. Tengo un dolor de muelas Am o durere de măsele
42. Me duele el codo Mă doare cotul
43. Me duele la barriga Mă doare burta
44. Me duele el pie Mă doare laba piciorului
45. Cuando tienes amigdalitis te duelen las amígdalas Când ai amigdalită, te dor amigdalele
46. Me duelen los riñones Mă dor rinichii
47. Me duele esta muela de arriba Mă doare această măsea de sus
48. Me duele esta muela de abajo Mă doare această măsea de jos
49. Me duele esta muela de delante Mă doare această măsea din față
50. Me duele esta muela de atrás Mă doare această măsea din spate
33 Acceptați carduri?
¿Aceptáis tarjetas?
196
• Las conjugaciones en rumano

• Elementos comunes en todas las conjugaciones
• La Conjugación I
• Elementos comunes en la conjugación I
• Modelo de conjugación I1 (Verbos que se conjugan como a ajuta)
Los verbos rumanos se dividen en cuatro conjugaciones. Los acabados en –a, -ea, -e y –î o i.
El sistema verbal rumano, como el de todas las lenguas romances, es más o menos tan complejo como el español 16.
Los verbos reciben desinencias que cambian con la persona, número y tiempo. Sin embargo, en el rumano hablado se
suelen emplear menos tiempos (como en el caso del pasado), o incluso tiempos más sencillos formados a base de
auxiliares (como es el caso de algunos futuros). En esta parte nos vamos a fijar principalmente en los tiempos que se
forman con desinencias para desarrollar nuestra agilidad con los verbos. Muchos de los verbos considerados regulares
contienen alternancias gráficas o fonéticas. Además existen verbos irregulares que ya se han visto en la primera parte.
Todas las conjugaciones tienen en común:
• Alternancias fonéticas: Las consonantes c, y g cambian su sonido (k y g suave) por (ch y ll) cuando se les pone
detrás una e o una i
• Alternancias gráficas y fonéticas. Cuando la desinencia empieza por i, y se añade a las consonantes s,t,d, éstas
se tranforman en ș, ț y z respectivamente. Estas alternancias se consideran regulares y no implican nuevos
modelos de conjugación
Ajut (Ayudo)ajuți (ayudas), Acord (doy)acorzi (das)
Tampoco se consideran irregularidades cuando la que cambia es la letra que precede, como en los verbos de
la primera conjugación cuyo infinitivo termina en –sta: asist (asisto)asiști (asistes)
Estos cambios nos permiten en el lenguaje hablado „adivinar” la última „i” ya que ésta apenas se pronuncia.
• La tercera persona del plural del presente es siempre igual o a la tercera persona del singular o a la primera
persona del singular.
QAR II www.quieroaprenderrumano.blogspot.com Vreau să invaț româna
La conjugación I contiene todos los verbos acabados en –a excepto los que acaban en –ea. Es decir los verbos acabados
en -consonante+a y los verbos acabados en –ia. Según las desinencias que recibe su raíz en el presente de indicativo,
la conjugación I se puede dividir en 6 categorías:
Modelos de la Primera conjugación

Desinencias que reciben en el presente de indicativo
I 1 2 3 4 5 6
1sg Ø -u -i Ø -ez -ez 197
2sg -i -i -i Ø -ezi -ezi
3sg -ă -ă -e -e -ează -ază
1pl -ăm -ăm -em -em -ăm -em
Persona
2pl -ați
3pl -ă -ă -e -e -ează -ază
Todos los verbos de la conjugación I1 tienen en común lo siguiente:
• La raíz se obtiene quitando la última –a del infinitivo

Ajutaajut-aajut
Taiatai-atai
• La segunda persona del singular acaba en –i
Ajut-iajuți
taitai
• La tercera persona del singular y del plural son iguales y acaban en –ă o en -e
Ajutăajută
Taietaie
• La primera persona del plural acaba en –m
Ajutăm
Tăiem
• La segunda persona del plural acaba en –ați
Ajutați
Taiați
• En el presente de indicativo la acentuación en la primera y segunda persona del plural, pasa de la raíz a la
primera sílaba de la desinencia. La última i de la desinencia no añade ninguna sílaba, se considera „muda” y
altera la consonantes d, s, y t, inmediatamente anteriores „palatalizándolas”
Ajut Tai
Ajuți Tai
Ajută Taie
Ajutăm Tăiem
Ajutați Tăiați
Ajută Taie
• La tercera persona del conjunctiv acaba en –e.
El ajută „Él ayuda” el vrea să ajute „Él quiere ayudar”

El taie el vrea să taie
Para construir el imperfecto se añaden las siguientes desinencias a la raiz:

-ai
-ași
-ă o –e
-arăm
-arăți
-ară
198
Son comunes, excepto en la tercera persona de singular donde para los infinitivos acabados en consonante+a se
añade una –ă a la raíz, y para los infinitivos acabados en i+a se añade una -e
Para el mai mult ca perfect

ajutasem
ajutaseși
ajutase
ajutaserăm, ajutasem
ajutaserăți, ajutaseți
ajutaseră
Vista la conjugación I, vamos a fijarnos en el primer modelo, uno de los más sencillos y comunes, verbos que se
conjugan como el verbo a ajuta, que ya hemos visto en el primer manual, y que no contienen irregularidades. Es decir
los que en el presente tienen las terminaciones: Ø, -i, -ă, ăm, ăți, ă
acuz aplaud ajut asist

acuzi aplauzi ajuți asiști
acuză aplaudă ajută asistă
acuzăm aplaudăm ajutăm asistăm
acuzați aplaudați ajutați asistați
acuză aplaudă ajută asistă

ajuta verb tranzitiv singular plural
(a) ajuta ajutare ajutat ajutând
ajută ajutați
I (eu) ajut (să) ajut ajutam ajutai ajutasem
singular a II-a (tu) ajuți (să) ajuți ajutai ajutași ajutaseși
a III-a (el, ea) ajută (să) ajute ajuta ajută ajutase
I (noi) ajutăm (să) ajutăm ajutam ajutarăm ajutaserăm, ajutasem
plural a II-a (voi) ajutați (să) ajutați ajutați ajutarăți ajutaserăți, ajutaseți
a III-a (ei, ele) ajută (să) ajute ajutau ajutară ajutaseră
El vocabulario de la lección incluye los 25 primeros verbos del Diccionario QAR que comparten este modelo de
conjugación.
gunoi
Vocabulario 33
• accepta, accept v /ak.ʧep’ta/ aceptar
• achita, achit v /a.ki’ta/ pagar, saldar
• acorda, acord v /a.kor’da/ otorgar, conceder
• acuza, acuz v /a.ku’za/ acusar
• admira, admir v /ad.mi’ra/ admirar
• adopta, adopt v /a.dop’ta/ adoptar
• aduna, adun v /a.du’na/ reunir, sumar 199
• afirma, afirm v /a.fir’ma/ afirmar

• aloca, aloc v /a.lo’ka/ destinar, asignar, presupuestar
• alt art /alt/ otro: alt alți --- --- altui altor
altă art /’al.tǝ/ otra: altă alte --- --- altei altor
• aluneca, alunec v /a.lu.ne’ka/ resbalar, patinar, deslizar(se)
• alunga, alung v /a.lun’ga/ echar, ahuyentar, quitar
• amabil a /a’ma.bil/ amable (m): amabil amabili amabilul amabilii amabilului amabililor
amabilă /a’ma.bi.lǝ/ amable (f): amabilă amabile amabila amabilele amabilei amabilelor
• amendă f /a’men.dǝ/ multa: amendă amenzi amenda amenzile amenzii amenzilor
• amenința, ameninț v /a.me.nin’tsa/ amenazar
• amesteca, amestec v /a.mes.te’ka/ mezclar
• amplifica, amplific v /am.pli.fi’ka/ amplificar, ampliar, aumentar
• amuza, amuz v /a.mu’za/ divertir(se)
• angajat a /an.ga’ʒat/ empleado, contratado: angajat angajați angajatul angajații angajatului angajaților
angajată /an.ga’ʒa.tǝ/ empleada, contratada: angajată angajate angajata angajatele angajatei angajatelor
• anunța, anunț v /a.nun’ʦa/ anunciar, avisar
• aplauda, aplaud v /a.pla.u’da/ aplaudir
• aplica, aplic v /a.pli’ka/ aplicar, colocar
• aproba, aprob v /a.pro’ba/ aprobar
• apuca, apuc v /a.pu’ka/ coger, agarrar
• arunca, arunc v /a.run’ka/ echar, tirar, arrojar
• asculta, ascult v /as.kul’ta/ escuchar
• asigura, asigur v /a.si.gu’ra/ asegurar
• asista, asist v /a.sis’ta/ asistir
• buget n /bu’ʤet/ presupuesto: buget bugete bugetul bugetele bugetului bugetelor
• capitală f /ka.pi’ta.lǝ/ capital: capitală capitale capitala capitalele capitalei capitalelor
• card n /kard/ tarjeta de crédito: card carduri cardul cardurile cardului cardurilor
• călător m /kǝ.lǝ’tor/ viajero: călător, călătorul, călători, călătorii, călătorului, călătorilor
călătoare f /kǝ.lǝ’to̯ a.re/ viajera: călătoare, călatoarea, călătoare, călătoarele, călătoarei, călătoarelor
• căldură f /kǝl’du.rǝ/ calor: căldură călduri căldura căldurile căldurii căldurilor
• câteva p /kᵻ.te’va/ unas, algunas
• cetățean m /ʧe.tə’ʦean/ ciudadano: cetățean cetățeni cetățeanul cetățenii cetățeanului cetățenilor
cetățeană f /ʧe.tə’ʦea.nǝ/ ciudadana: cetățeană cetățene cetățeana cetățenele cetățenei cetățenelor
• construcție f /kons’truk.ʦie/ construcción: construcție construcții construcția contrucțiile construcției construcțiilor
• consum n /kon’sum/ consumo: consum consumuri consumul consumurile consumului consumurilor
• crăciun n /krǝ’ʧjun/ navidad: crăciun crăciunuri crăciunul crăciunurile crăciunului crăciunurilor
• credit n /’kre.dit/ crédito: credit credite creditul creditele creditului creditelor
• culoare f /ku’loa.re/ color: culoare culori culoarea culorile culorii culorilor
• cultural a /kul.tu’ral/ cultural (m): cultural culturali culturalul culturalii culturalului culturalilor
culturală /kul.tu’ra.lǝ/ cultural (f): culturală culturale culturala culturalele culturalei culturalelor
• decent a /de’ʧent/ decente (m): decent decenți decentul decenții decentului decenților
decentă /de’ʧen.tǝ/ decente (f): decentă decente decenta decentele decentei decentelor
• deget n /’de.ʤet/ dedo: deget degete degetul degetele degetului degetelor
• deseori adv /de.se’or ͥ/ a menudo, frecuentemente
• dialog n /di.a’log/ diálogo: dialog dialoguri dialogul dialogurile dialogului dialogurilor
• dintre prep /’din.tre/ de, entre
• egoism n /e.go’ism/ egoísmo: egoism --- egoismul --- egoismului --- 200
• fals a /fals/ falso: fals falși falsul falșii falsului falșilor

falsă /’fal.sǝ/ falsa: falsă false falsa falsele falsei falselor
• financiar a /fi.nan.ʧi’ar/ financiero: financiar financiari financiarul financiarii financiarului financiarilor
financiară /fi.nan.ʧi’a.rǝ/ financiera: financiară financiare financiara financiarele financiarei financiarelor
• firmă f /’fir.mǝ/ empresa, rótulo: firmă firme firma firmele firmei firmelor
• frigider n /fri.ʤi’der/ frigorífico: frigider frigidere frigiderul frigiderele frigiderului frigiderelor
• funționar m /funk.ʦi.o’nar/ funcionario: funcționar funcționari funcționarul funcționarii funcționarului funcționarilor
funcționară f /funk.ʦi.o’na.rǝ/ funcionaria: funcționară funcționare funcționara funcționarele funcționarei
funcționarelor
• gel n /ʤel/ gel: gel geluri gelul gelurile gelului gelurilor
• global a /glo’bal/ global (m): global globali globalul globalii globalului globalilor
globală a /glo’ba.lǝ/ global (f): globală globale globala globalele globalei globalelor
• glugă f /’glu.gǝ/ capucha: glugă glugi gluga glugile glugii glugilor
• grevă f /’gre.vǝ/ huelga: grevă greve greva grevele grevei grevelor
• gunoi n /gu’no.i/ basura: gunoi gunoaie gunoiul gunoaiele gunoiului gunoaielor
• identitate f /i.den.ti’ta.te/ identidad: identitate identități identitatea identitățile identității identităților
• invitație f /in.vi’ta.ʦi.e/ invitación: invitație invitații invitația invitațiile invitației invitațiilor
• informație f /in.for’ma.ʦi.e/ información: informație informații informația informațiile informației informațiilor
• întotdeauna adv /ᵻn.tot.dea’u.na/ siempre
• hârtie f /hᵻr’tie/ papel: hârtie hârtii hârtia hârtiile hârtiei hârtiilor
• joc n /ʒok/ interpretación, actuación: joc jocuri jocul jocurile jocurului jocurilor
• juriu n /’ʒu.riu/ jurado: juriu jurii juriul juriile juriuliu juriilor
• locuință f /lo.ku’in.ʦǝ/ vivienda: locuință locuințe locuința locuințele locuinței locuințelor
• mențiune f /men.ʦi’u.ne/ mención, distinción: mențiune mențiuni mențiunea mențiunile mențiunii mențiunilor
• meteorolog m /me.te.o.ro’log/ meteorólogo: meteorolog meterologi meteorologul meteorologii meteorologului
meteorologilor
meteorologă f /me.te.o.ro’lo.gǝ/ meteoróloga: meteorologă meteorologe meteorologa meteorologele meteorologei
meteorologelor
• militar m /mi.li’tar/ militar (m): militar militari militarul militarii militarului militarilor
militară f /mi.li’ta.rǝ/ militar (f): militară militare militara militarele militarei militarelor
• mutare f /mu’ta.re/ mudanza: mutare mutări mutarea mutările mutării mutărilor
• nucleu n /nu’klew/ núcleo: nucleu nuclee nucleul nucleele nucleului nucleelor
• oțet n /o’ʦet/ vinagre: oțet oțeturi oțetul oțeturile oțetului oțeturilor
• pace f /’pa.ʧe/ paz: pace păci pacea păcile păcii păcilor
• paradă f /pa’ra.dǝ/ desfile: paradă parade parada paradele paradei paradelor
• piper m /pi’per/ pimienta: piper piperi piperul piperii piperului piperilor
• pom m /pom/ frutal (árbol): pom pomi pomul pomii pomului pomilor
• premiu n /’pre.miu/ premio: premiu premii premiul premiile premiului premiilor
• prețios a /pre.ʦi’os/ precioso: prețios prețioși prețiosul prețioșii prețiosului prețioșilor
prețioasă /pre.ʦi’oa.sǝ/ preciosa: prețioasă preșioase prețioasa prețioasele prețioasei prețioaselor

• propunere f /pro’pu.ne.re/ propuesta: propunere propuneri propunerea propunerile propunerii propunerilor
• pulover n /pu’lo.ver/ jersey: pulover pulovere puloverul puloverele puloverului puloverelor
• radio n /’ra.di.o/ radio: radio radiouri radioul radiourile radioului radiourilor
• reducere f /re’du.ʧe.re/ reducción: reducere reduceri reducerea reducerile reducerii reducerilor
• regret n /re’gret/ pesar, pena, sentimiento: regret regrete regretul regretele regretului regretelor
regret! ¡lo siento!
• sare f /’sa.re/ sal: sare săruri sarea sărurile sării sărurilor 201
• seră f /’se.rǝ/ invernadero: seră sere sera serele serei serelor

• situație f /si.tu’a.ʦie/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor
• societate f /so.ʧi.e’ta.te/ sociedad: societate societăți societatea societățile societății societăților
• sosire f /so’si.re/ llegada: sosire sosiri sosirea sosirile sosirii sosirilor
• spectator m /spec.ta’tor/ espectador: spectator spectatori spectatorul spectatorii spectatorului spectatorilor
spectaroare f /spec.ta’toa.rea/ espectadora: spectatoare spectatoare spectatoarea spectatoarele spectatoarei
spectatoarelor
• stres n /stres/ estrés: stres stresuri stresul stresurile stresului stresurilor
• șomer m /ʃo’mer/ parado: șomer șomeri șomerul șomerii șomerului șomerilor
șomeră f /ʃo’me.rǝ/ parada: șomeră șomere șomera șomerele șomerei șomerelor
• talent n /ta’lent/ talento: talent talente talentul talentele talentului talentelor
• taxator m /ta.ksa’tor/ cobrador (en transporte público): taxator taxatori taxatorul taxatorii taxatorului taxatorilor
taxatoare f /ta.ksa’toa.re/ cobradora: taxatoare taxatoare taxatoarea taxatoarele taxatoarei taxatoarelor
• taxă f /’ta.ksa/ tasa, tarifa: taxă taxe taxa taxele taxei taxelor
• termen n /’ter.men/ término, plazo: termen termene termenul termenele termenului termenelor
• ulei n /u’lei/ aceite: ulei uleiuri uleiul uleiurile uleiului uleiurilor
• unghie f /’un.gi.e/ uña: unghie unghii unghia unghiile unghiei unghiilor
seră
Expresiones 33
• De aceea Por eso, así
Unghii
1. Acceptați carduri? ¿Aceptan (ustedes) tarjetas?

2. A mers 5.000 km că să achite o amendă Ha recorrido 5.000 km. para pagar una multa
3. Eu o admiram pentru talentul ei Yo la admiraba por su talento
4. Acordați credite pentru un termen scurt? ¿Conceden créditos a corto plazo?
5. Juriul acordă câteva mențiuni El jurado concede unas menciones
6. Premiul mare a fost acordat dlui. Moraru El gran premio ha sido concedido al señor Moraru
7. E foarte urât să acuzi Está muy feo acusar 202
8. Oamenii te pot acuza de egoism La gente te puede acusar de egoísmo
9. De ce s-au adunat cetățenii în piață? ¿Por qué se ha concentrado la gente en la plaza?
10. Familia se adună în jurul pomului de Crăciun La familia se junta alrededor del árbol de navidad
11. Carlos a adunat informații despre situația Carlos ha reunido informaciones sobre
financiară a firmei la situación financiera de la empresa
12. Soția spune că trebuie să adune bani La mujer dice que tiene que reunir dinero
pentru un frigider nou para un frigorífico nuevo
13. Afirmăm că familia este nucleul societății Afirmamos que la familia es el núcleo de la sociedad
14. Ajută-mă să duc geamantanul acesta la etajul doi Ayúdame a llevar esta maleta al segundo piso
15. Cine mă poate ajuta? ¿Quién me puede ayudar?
16. O ajut pe mama mea și pe tatăl meu Ayudo a mi mamá y a mi papá
la mutarea în noua casă en la mudanza a la nueva casa
17. Problemele globale ne amenință viitorul omenirii Los problemas globales nos amenazan el futuro de la
humanidad
18. Taxatoarea îi anunță călătorii să achite La cobradora le avisa al viajero que pague la
taxa, pentru că amenda este mare tarifa, porque la multa es grande.
19. Amestecați oțetul cu sare, piper și ulei Mezcle el vinagre con sal, pimienta y aceite
20. Publicul e în picioare și aplaudă jocul actorilor El público está en pie y aplaude la interpretación de
los actores
21. Toată lumea a aplaudat Todo el mundo ha aplaudido
22. Guvernul aprobă 420 de euro lunar pentru șomeri El gobierno aprueba 420 Euros mensuales para los
parados
23. Nu mă apucă de glugă! ¡No me tires de la capucha!
24. Nu arunca hârtii pe pământ! ¡No tires papeles al suelo!
25. Ascultați deseori radioul? ¿Escucháis a menudo la radio?
radio
1. Lo siento, pero no puedo aceptar su propuesta Regret! Dar nu pot accepta propunerea dvs.
2. Has aceptado mi invitación Ai acceptat invitația mea
3. No tiene dinero y por eso no paga las tasas a tiempo Nu are bani și de aceea nu achită taxele la timp
4. ¿Conceden créditos para la construcción de viviendas? Acordați credite pentru construcția de locuințe?
5. Concedemos créditos también para otros fines Acordăm credite și pentru alte scopuri
6. A los mejores estudiantes les han concedido premios Celor mai buni studenți li s-au acordat premii
7. Os acuso a vosotros Vă acuz pe voi 203
8. Iulia admira el jersey de Carlos Iulia admiră puloverul lui Carlos
9. Ella quiere adoptar un niño Ea vrea să adopte un copil
10. Ya sé sumar Deja știu să adun
11. Tengo que juntar dinero para el coche Trebuie să adun bani pentru mașină
12. David afirma que cada momento es precioso David afirmă că fiecare clipă este prețioasă
13. David me ayuda siempre David mă ajută întotdeauna
14. Carlos le ayuda como puede Carlos îl ajută cum poate
15. No te puedo ayudar Nu te pot ajuta
16. ¿Le puedo ayudar (a usted) en algo? Vă pot ajuta cu ceva?
17. Nosotros ayudamos a nuestros padres Noi ne ajutăm părinții
18. Ella ayuda a sus amigos Ele își ajută prietenii
19. ¿Te ha ayudado alguien? Te-a ajutat cineva?
20. Te ayudo yo Te ajut eu
21. ¿Quieres que te ayude? Vrei să te ajut?
22. ¿Es usted tan amable de ayudarme? Sunteți amabil să mă ajutați?
23. ¡Por favor, ayúdame con mis lecciones! Te rog, ajută-mă cu lecțiile mele!
24. Está bien que ayudemos a los niños sin padres E bine să-i ajutăm pe copiii fără părinți
25. ¿Qué presupuesto cree que tendríamos que destinar? Ce buget credeți că ar trebui să alocăm?
26. Los coches patinan en el hielo Mașinile alunecă pe gheață
27. El chocolate ahuyenta el estrés Ciocolata alungă stresul
28. Los funcionarios amenazan con la huelga Funcționarii amenință cu greva
29. Le ha amenazado con el dedo L-a amenințat cu degetul
30. ¿Cómo se mezclan los colores? Cum se amestecă culorile?
31. El consumo de carne amplifica el efecto invernadero Consumul de carne amplifică efectul de seră
32. Quiero divertirme Vreau să mă amuz
33. Los meteorólogos anuncian buen tiempo Meteorologii anunță vreme frumoasă
34. Le he avisado de mi llegada I-am anunțat sosirea mea
35. Los espectadores le aplauden calurosamente Spectatorii îl aplaudă cu multă căldură
36. Coloco uñas postizas de gel Aplic unghii false cu gel
37. Alemania aprueba la reducción de los impuestos Germania aprobă reducerea taxelor
38. ¡Coge la serpiente por la cola! Apucă șarpele de coadă!
39. Yo no tiro basura por la calle Eu nu arunc gunoi pe stradă
40. Nosotros escuchamos la lección Noi ascultăm lecția
41. Ella escucha la radio Ea ascultă radioul
42. Tú escuchas música Tu asculți muzică
43. ¡Escúchame! Ascultă-mă!
44. ¡Tienes que escuchar! Trebuie să asculți!
45. Él escucha el diálogo El ascultă dialogul
46. Se asegura contra los accidentes Se asigură împotriva accidentelor
47. El idioma asegura la identidad cultural Limba asigură identitatea culturală
48. Él asegura a los empleados un salario decente El asigură angajaților un salariu decent
49. Esto asegura la paz entre los hombres Aceasta asigură pacea dintre oameni
50. 1000 personas asisten al desfile militar de la capital 1000 de oameni asistă la paradă militară din capitală
34 Cât costă această?

¿Cuánto cuesta esto?
204
• La Conjugación I (cont.)
• Boca arriba, boca abajo
• Vreun/vreunul
Veamos el verbo a circula ”circular” que se conjuga igual que los verbos de la lección anterior:

circula verb singular plural
(a) circula circulare circulat circulând
circulă circulați
I (eu) circul (să) circul circulam circulai circulasem
singular a II-a (tu) circuli (să) circuli circulai circulași circulaseși
a III-a (el, ea) circulă (să) circule circula circulă circulase
I (noi) circulăm (să) circulăm circulam circularăm circulaserăm, circulasem
plural a II-a (voi) circulați (să) circulați circulați circularăți circulaserăți, circulaseți
a III-a (ei, ele) circulă (să) circule circulau circulară circulaseră
Pâine
Entre estos verbos están el verbo a cânta, que ya vimos en la parte I y el verbo a costa “costar” que sólo se
usa en tercera persona.

costa verb tranzitiv singular plural
(a) costa costare costat costând
— —
I (eu) — — — — — 205
singular a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) costă (să) coste costa costă costase
I (noi) — — — — —
plural a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) costă (să) coste costau costară costaseră
En las frases de ejemplo encontrará la expresión a avea grijă que significa tener cuidado o simplemente cuidar.
Muchos de los verbos tienen varias traducciones como a bucura „alegrar” según sean reflexivos a (se) bucura
“alegrarse, disfrutar, gozar” o no. O como el verbo a (se) culca que, además de “acostarse”, a semejanza del español,
también tiene el sentido de “mantener relaciones sexuales”. Este último verbo da lugar al adjetivo culcat “acostado,
tumbado”, lo cual nos da pie para explicar cómo se dice boca arriba y boca abajo:
Culcat pe burtă/cu fața în jos/cu fața la pământ Tumbado boca abajo/prono

Culcat pe spate/cu fața în sus Tumbado de espaldas/boca arriba
El adjetivo vreun y el pronombre vreunul se usan sobretodo en singular
Vreun/Vreunul Singular Plural

Mas./Neut. Fem. Masc. Fem./Neut.
Nom./Ac. Adjetivo vreun vreo vreunii vreunele
Pronombre vreunul vreuna
Gen./Dat. Adjetivo vreunui vreunei vreunor
Pronombre vreunuia vreuneia vreunora
Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa?
Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa?
Se observa que el verbo a fi „ser, estar, haber”, si se le pone delante mai „todavía” adquiere el sentido de „quedar”.
Un pix
Vocabulario 34
• actualmente adv /ak.tu.al’men.te/ actualmente
• astupa, astup v /as.tu’pa/ tapar
• asuma, asum (a-și asuma) (v.t.) /a.su’ma/ asumir
• ataca, atac v /a.ta’ka/ atacar
• atârna, atârn v /a.tᵻr’na/ colgar, colgarse, pender
• autentifica, autentific v /a.u.ten.ti.fi’ka/ autorizar, autenticar, legalizar, identificar
• bancnotă f /bank’no.tǝ/ billete: bancnotă bancnote bancnota bancnotele bancnotei bancnotelor
• biftec n /’bif.tek/ bistec, filete: biftec biftecuri biftecul biftecurile biftecului biftecurilor 206
• bigamie f /bi.ga’mi.e/ bigamia: bigamie bigamii bigamia bigamiile bigamiei bigamiilor

• blestema, blestem v /bles.te’ma/ maldecir
• boală f /’boa.lǝ/ enfermedad: boală boli boala bolile bolii bolilor
• brancardă f /bran’kar.dǝ/ camilla: brancardă brancarde brancarda brancardele brancardei brancardelor
• bucura, bucur v /bu.ku’ra/ alegrarse, alegrar, disfrutar, gozar
• campionat n /kam.pi.o’nat/ campeonato: campionat campionate campionatul campionatele campionatului
campionatelor
• câștiga, câștig v /kᵻʃ.ti’ga/ ganar
• cealaltă p /’ʧea.lal.tǝ/ la otra: cealaltă celelalte celuilalte celorlalte
• celălalt p /’ʧe.lǝ.lalt/ el otro: celălalt celălalți celuilalt celorlalți
• certifica, certific v /ʧer’tifik/ certificar, testimoniar
• circula, circul v /ʧir.ku’la/ circular
• clarifica, clarific t /kla.ri.fi’ka/ aclarar, esclarecer, clarificar
• comanda, comand v /ko.man’da/ encargar, ordenar (en un restaurante...)
• compara, compar v /kom.pa’ra/ comparar
• comunica, comunic v /ko.mu.ni’ka/ comunicar
• concurs n /kon’kurs/ concurso: concurs concursuri concursul concursurile concursului concursurilor
• condamna, condamn v /kon.dam’na/ condenar
• confirma, confirm v /kon’firm/ confirmar
• confunda, confund v /kon’fund/ confundir
• considera, consider v /kon.si.de’ra/ considerar
• constata, constat v /kons.ta’ta/ constatar, comprobar
• consulta, consult v /kon’sult/ consultar, examinar, reconocer, atender
• consuma, consum v /kon.su’ma/ consumir, gastar
• credincios a /kre.din.ʧi’os/ creyente (m.): credincios credincioși credinciosul credincioșii credinciosului
credincioșilor
credincioasă /kre.din.ʧi’oa.sǝ/ creyente (f.): credincioasă credincioase credincioasa credincioasele credincioasei
credincioaselor
• critica, critic v /kri.ti’ka/ criticar
• culca, culc v /kul’ka/ acostar, acostarse
• culcat a /kul’kat/ acostado, tumbado: culcat culcați culcatul culcații culcatului culcaților
culcată /kul’ka.tǝ/ acostada, tumbada: culcată culcate culcata culcatele culcatei culcatelor
• dată f /’da.tǝ/ dato: dată date data datele datei datelor
• delegat a /de.le’gat/ delegado: delegat delagați delegatul delegații delegatului delegaților
delegată /de.le’ga.tǝ/ delegada: delegată delegate delegata delegatele delegatei delegatelor
• exactitate f /ek.sak.ti’ta.te/ exactitud: exatitate exatități exatitatea exatitățile exatității exatităților
• formă f /’for.mǝ/ forma: formă forme forma formele formei formelor
• fumat n /fu’mat/ (el) fumar: fumat fumate fumatul fumatele fumatului fumatelor
• gaură f /’ga.u.rǝ/ agujero, abertura: gaură găuri gaura găurile găurii găurilor
• gravidă f /gra’vi.dǝ/ embarazada: gravidă gravide gravida gravidele gravidei gravidelor
• grijă f /’gri.ʒǝ/ cuidado: grijă griji grija grijile grijii grijilor
• imagine f /i’ma.ʤi.ne/ imagen: imagine imagini imaginea imaginile imaginii imaginilor
• imposibil a /im.po’si.bil/ imposible (m): imposibil imposibili imposibilul imposibilii imposibilului imposibilor
imposibilă a /im.po’si.bi.lǝ/ imposible (f): imposibilă imposibile imposibila imposibilele imposibilei imposibilor
• individual a /in.di.vi.du’al/ individual (m): individual individuali individualul individualii individualului individualilor
individuală /in.di.vi.du’a.lǝ/ individual (f): individuală individuale individuala individualele individualei
individualelor
• închisoare f /ᵻn.ki’soa.re/ cárcel, prisión: închisoare închisori închisoarea închisorile închisorii închisorilor
• lege f /’le.ʤe/ ley: lege legi legea legile legii legilor
• medalie f /me’da.li.e/ medalla: medalie medalii medalia medaliile medaliei medaliilor
• notă f /’no.tǝ/ nota: notă note nota notele notei notelor
• oaspete m /’oas.pe.te/ huésped: oaspete oaspeți oaspetele oaspeții oaspetelui oaspeților
• obligație f /o.bli’ga.ʦi.e/ obligación: obligație obligații obligația obligațiile obligației obligațiilor 207
• organizator m /or.ga.ni.za’tor/ organizador: organizator organizatori organizatorul organizatorii organizatorului
organizatorilor
organizatoare f /or.ga.ni.za’toa.re/ organizadora: organizatoare organizatoare organizatoarea organizatoarele,
organizatoarei organizatoarelor
• pacient m /pa.ʧi’ent/ paciente (m): pacient pacienți pacientul pacienții pacientului pacienților
pacientă f /pa.ʧi’en.tǝ/ paciente (f): pacientă paciente pacienta pacientele pacientei pacientelor
• perete m /pe’re.te/ pared: perete pereți peretele pereții peretelui pereților
• plantă f /’plan.tǝ/ planta: plantă plante planta plantele plantei plantelor
• plecare f /ple’ka.re/ salida, partida: plecare plecări plecarea plecările plecării plecărilor
• prostituată f /pros.ti.tu’a.tǝ/ prostituta: prostituată prostituate prostituata prostituatele prostituatei
prostituatelor
• rând n /rᵻnd/ turno: rând rânduri rândul rândurile rândului rândurilor
• situație f /si.tu’a.ʦi.e/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor
• tablou n /ta’blou/ cuadro: tablou tablouri tabloul tablourile tabloului tablourilor
• troleibuz n /tro.lei’buz/ trolebús: troleibuz troleibuze troleibuzul troleibuzele troleibuzului troleibuzelor
• veste f /’ves.te/ noticia: veste vești vestea veștile veștii veștilor
• vinovat m /vi.no’vat/ culpable (m): vinovat vinovați vinovatul vinovații vinovatului vinovaților
vinovată f /vi.no’va.tǝ/ culpable (f): vinovată vinovate vinovata vinovatele vinovatei vinovatelor
• uriaș a /u.ri’aʃ/ gigante (m): uriaș uriași uriașul uriașii uriașului uriașilor
uriașă /u.ri’a.ʃǝ/ gigante (f): uriașă uriașe uriașa uriașele uriașei uriașelor
• utilizator m /u.ti.li.za’tor/ usuario: utilizator utilizatori utilizatorul utilizatorii utilizatorului utilizatorilor
utilizatoare f /u.ti.li.za’toa.re/ usuaria: utilizatoare utilizatoare utilizatoarea utilizatoarele utilizatoarei
utilizatoarelor
• vreo p f /vreo/ alguna, una: vreo --- vreunei ---
• vreun p m /vre’un/ algún, alguno, un: vreun --- vreunui ---
Medalie
1. Cât costă această? ¿Cuánto cuesta esto?

2. Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa?
3. Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa?
4. Pe perete atârnă un tablou En la pared cuelga un cuadro
5. Autentifică-te cu numele de utilizator Identifícate con el nombre de usuario
6. Mă bucur că înveți această limbă Me alegro de que aprendas este idioma 208
7. Poți să cânți. E rândul tău Puedes cantar. Es tu turno
8. Cine a câștigat? ¿Quién ha ganado?
9. Am câștigat această medalie He ganado esta medalla
10. Actualmente banii circulă sub formă de monede, Actualmente el dinero circula en forma de monedas,
bancnote și carduri billetes y tarjetas de crédito
11. Situația se va clarifica La situación se va a aclarar
12. Ospătar, am comandat două biftecuri, nu unul Camarero, he pedido dos filetes, no uno
13. Omul poate trăi în societate fără să comunice cu cei ¿Puede el hombre vivir en la sociedad sin
din jurul său? comunicarse con los de su alrededor?
14. L-a condamnat la doi ani închisoare Les ha condenado a dos años de cárcel
15. Consider că aceste lecții sunt importante Considero que estas lecciones son importantes
16. Alcoolul poate fi periculos dacă este consumat în El alcohol puede ser peligroso si es consumido
timp ce luați medicamente mientras toma medicamentos
17. Nu mai e cafea, s-a consumat toată Ya no queda café, se ha gastado todo
18. Copii se culcă devreme Los niños se acuestan temprano
19. Bărbatul stă culcat pe burtă El hombre está tumbado boca abajo
20. Femeia stă culcată pe spate La mujer está tumbada boca arriba
21. Pacientul stă culcat pe brancardă El paciente está tumbado en la camilla
22. M-am culcat cu organizatorii, dar nu am câștigat Me he acostado con los organizadores pero no he
concursul ganado el concurso
23. Ai grijă de tine Cuídate
24. Ai grijă! ¡Ten cuidado!
25. Am grijă de plante Cuido de las plantas
Plantă
1. ¿Cómo tapo los agujeros? Cum astup găurile?

2. ¡Asume el riesgo! Asumă-ți riscul!
3. ¿Qué obligación asume Andrei? Ce obligație își asumă Andrei?
4. Iulia ataca a Elena Iulia o atacă pe Elena
5. Todo depende de él Totul atârnă de el
6. Tienes que identificarte Trebuie să te autentifici
7. Si eres creyente no puedes maldecir a nadie Dacă ești credincios nu poți să blestemi pe cineva 209
8. Me alegro de tu éxito Mă bucur de succesul tău
9. El libro ha gozado de un éxito gigante Cartea s-a bucurat de un succes uriaș
10. Alegro a mis padres cuando obtengo buenas notas Îi bucur pe părinți când iau note bune
11. Radu ha alegrado a su hermana con una buena noticia Radu și-a bucurat sora cu o veste bună
12. ¡Nos alegramos de teneros como huéspedes! Ne bucurăm să vă avem ca oaspeți!
13. Me alegro de que este hombre haya venido Mă bucur că a venit acest om
14. De todos él es el que canta mejor Dintre toți el cântă cel mai bine
15. La vida es una canción. ¡Cántala! Viața este un cântec. Cântă-l!
16. Los campesinos cantan con alegría Țăranii cântă cu bucurie
17. Mi equipo ganó el campeonato Echipa mea a câștigat campionatul
18. Así ganamos tiempo Așa câștigăm timp
19. Se certifica la exactitud de los datos Se certifică exactitatea datelor
20. Los autobuses circulan a diario entre Iasi y Bucarest Autobuzele circulă zilnic între Iași și București
21. Este trolebús circula con frecuencia Troleibuzul acesta circulă des
22. Tengo que aclararme la situación Trebuie să îmi clarific situația
23. Yo pido vino tinto. ¿Tú qué pides? Eu comand vin roșu. Tu ce comanzi?
24. Vamos a pedir un menú Vom comanda un meniu
25. No me puedo comparar con ella Nu mă pot compara cu ea
26. Maria os va a comunicar la dirección Maria vă va comunica adresa
27. ¿Has comunicado a algún delegado la hora de salida? Ai comunicat vreunui delegat ora plecării?
28. ¿Le has comunicado a alguno la hora de salida? Ai comunicat vreunuia ora plecării?
29. Él habla sin comunicar ni una idea El vorbește fără a comunica nici o idee
30. La ley condena la bigamia Legea condamnă bigamia
31. Os confirmo que soy yo el de las imágenes Vă confirm ca eu sunt cel din imagini
32. Es imposible que confundas a una con la otra Este imposibil să o confunzi una cu cealalta
33. Te considero culpable Te consider vinovat
34. Ha comprobado que está embarazada de nuevo A constatat că este din nou gravidă
35. Tiene ud. que consultar con un médico Trebuie să consultați un medic
36. Es necesario que sea examinado por un especialista Este nevoie să fiți consultat de un specialist
37. ¿Cuánto alcohol consume a la semana? Cât alcool consumați într-o săptămână?
38. Yo consumo a diario muchos zumos naturales Eu consum zilnic multe sucuri naturale
39. La grave enfermedad le consumía Greaua boală îl consuma
40. ¿Cuánto cuesta un café? Cât costă o cafea?
41. ¿Cuánto cuesta una habitación individual? Cât costă o cameră individuală?
42. ¿Cuánto cuesta por una noche? Cât costă pentru o noapte?
43. El fumar cuesta muchísimo dinero Fumatul costă foarte mulți bani
44. Critiquemos a todos no sólo a Carlos Hai să-i criticăm pe toți nu numai pe Carlos
45. ¿A qué hora te acuestas? La ce oră te culci?
46. Cuando tengo sueño me acuesto Când mi se face somn, mă culc
47. Se ha acostado con una prostituta S-a culcat cu o prostituată
48. Te has acostado a las 10 Te-ai culcat la ora 10
49. ¿Tenéis algún animal o pájaro en casa? Aveți vreun animal sau vreo pasăre în casă?
50. ¿Tenéis algún parado en la familia? Aveți vreun șomer în familie?
35 Directorul felicită pe studenți

El director felicita a los estudiantes
210
• La acentuación en los verbos
Continuamos con los verbos de la conjugación I que no tienen desinencia en la primera persona del singular de
indicativo. Veamos a descurca que se suele utilizar en reflexivo cuando significa “arreglárselas”.

descurca verb tranzitiv singular plural
(a) descurca descurcare descurcat descurcând
descurcă descurcați
I (eu) descurc (să) descurc descurcam descurcai descurcasem
singular a II-a (tu) descurci (să) descurci descurcai descurcași descurcaseși
a III-a (el, ea) descurcă (să) descurce descurca descurcă descurcase
I (noi) descurcăm (să) descurcăm descurcam descurcarăm descurcaserăm, descurcasem
plural a II-a (voi) descurcați (să) descurcați descurcați descurcarăți descurcaserăți, descurcaseți
a III-a (ei, ele) descurcă (să) descurce descurcau descurcară descurcaseră
La acentuación en los verbos
No hay regla fija para la acentuación de los verbos en el presente. Por ejemplo, los verbos executa y exercita tienen
mismo modelo de conjugación y mismo número de sílabas, pero llevan el acento en diferentes sílabas: execut,
exercit. Esa es una de las razones por las que esta forma suele aparecer en algunos diccionarios junto con el
infinitivo.
Como norma, el acento recae siempre sobre la desinencia de todos los tiempos (lo que está marcado en azul)
excepto en el presente de indicativo y conjuntivo en singular y la tercera persona del plural.
211
stilou
Hay que recordar que los verbos que terminan en –sta de esta conjugación, como exista o gusta que aparecen en
esta lección, alternan la s de la segunda persona del singular en vez de la t: insistinsiști

gusta verb tranzitiv singular plural
(a) gusta gustare gustat gustând
gustă gustați
I (eu) gust (să) gust gustam gustai gustasem
singular a II-a (tu) guști (să) guști gustai gustași gustaseși
a III-a (el, ea) gustă (să) guste gusta gustă gustase
I (noi) gustăm (să) gustăm gustam gustarăm gustaserăm, gustasem
plural a II-a (voi) gustați (să) gustați gustați gustarăți gustaserăți, gustaseți
a III-a (ei, ele) gustă (să) guste gustau gustară gustaseră
Laleaua
Ciupercă
Vocabulario 35
• act n /akt/ acta, documento: act acte actul actele actului actelor
• album n /al’bum/ álbum: album albume albumul albumele albumului albumelor
• alt art, a /alt/ otro: alt alți altui altor
altă /’al.tǝ/ otra: altă alte altei altor
• apropiere f /a.pro.pi’e.re/ cercanía, proximidad: apropiere apropieri apropierea apropierile apropierii apropierilor
o În apropiere cerca (de) 212
• atacant s /a.ta’kant/ atacante, delantero: atacant atacanți atacantul atacanții atacantului atacanților
atacantă / a.ta’kan.tǝ/ atacante, delantera: atacantă atacante atacanta atacantele atacantei atacantelor
• automobil n, a /a.u.to.mo’bil/ automóvil: automobil automobile automibilul automobilele automobilului
automobilelor
• căsătorie f /kǝ.sǝ.to’ri.e/ casamiento, matrimonio: căsătorie căsătorii căsătoria căsătoriile căsătoriei căsătoriilor
• chinezesc a /ki.ne’zesk/ chino: chinezesc chinezești chinezescul chinezeștii chinezescului chinezeștilor
chinezească /ki.ne’ze̯as.kə/ china: chinezească chinezești chinezeasca chinezeștile chinezeștii chinezeștilor
• ciupercă f /ʧiw’per.kə/ seta, champiñón: ciupercă ciuperci ciuperca ciupercile ciupercii ciupercilor
• companie f /kom.pa’ni.e/ compañía: compania companii compania companiile companiei companiilor
• computer n /kom’pu.ter/ computadora, ordenador: computer computere computerul computerele computerului
computerelor
• con n /kon/ cono: con conuri conul conurile conului conurilor
• criză f /’kri.zə/ crisis: criză crize criza crizele crizei crizelor
• cultiva, cultiv v /’kul’tiv/ cultivar
• dărâma, dărâm v /də.rɨ’ma/ derribar, demoler
• declara, declar v /de.kla’ra/ declarar
• denunța, denunț v /de.nunˈʦa/ denunciar
• descurca (a se), descurc v /des.kur’ka/ desenvolverse, arreglárselas
• determina, determin v /de.ter.mi’na/ determinar, originar
• dezvolta, dezvolt v /dez.vol’ta/ desarrollar
• diferit a/di.fe’rit/ diferente (m): diferit diferiți diferitul diferitții diferitului diferiților
diferită /di.fe’ri.tə/ diferente (f): diferită diferite diferita diferitele diferitei diferitelor
• director a/di’rek.tor/ director: director directori directorul directorii directorului directorilor
directoare /di’rek.to̯ a.re/ directora: directoare directoare directoarea directoarele directoarei directoarelor
• discuta, discut v /dis.kuˈta/ discutir
• document n /do.kuˈment/ documento: document documente documentul documentele documentului
documentelor
• dorință f /do’rin.ʦə/ deseo: dorință dorințe dorința dorințele dorinței dorințelor
• economic a/e.ko’no.mik/ económico: economic economici economicul economicii economicului economicilor
economică /e.ko’no.mi.kə / económica: economică economice economica economicele economicei economicelor
• elimina, elimin v /e.li.mi’na/ eliminar
• enorm a /e’norm/ enorme (m): enorm enormi enormul enormii enormului enormilor
enormă /e’nor.mə/ enorme (f): enormă enorme enorma enormele enormei enormelor
• european a /e.u. ro’pe̯an/ europeo: european europeni europeanul europenii europeanului europenilor
europeană /e.u. ro’pe̯a.nə/ europea: europeană europene europeana europenele europenei europenelor
• evita, evit v /e.vi’ta/ evitar
• executa, execut v /eg.ze.ku’ta/ ejecutar, realizar
• exercita, exercit v /eg.zer.ʧi’ta/ ejercer, ejercitar
• exista, exist v /eg.zis’ta/ existir, haber
• expira, expir v /eks.pi’ra/ caducar, expirar, vencer, cumplirse

• explica, explic v /eks.pli’ka/ explicar
• exporta, export v /eks.por’ta/ exportar
• exprima, exprim v /eks.pri’ma/ expresar
• ezita, ezit v /e.zi’ta/ dudar
• falsifica, falsific v /fal.si.fi’ka/ falsificar
• felicita, felicit v /fe.li.ʧi’ta/ felicitar
• formulă f /for’mu.lə/ fórmula: formulă formule formula formulele formulei formulelor 213
• fost a/fost/ ex, que fue, anterior: fost fosți fostul fosții fostului fosților
fostă /’fos.tə/ ex, que fue, anterior: fostă foste fosta fostele fostei fostelor
• frământa, frământ v /frə’mɨn.ta/ preocupar, inquietar; amasar
• funcție f /’funk.ʦi.e/ función, cargo, empleo: funcție funcții funcția funcțiile funcției funcțiilor
• fura, fur v /fu’ra/ robar
• garanție f /ga.ran’ʦi.e/ garantía: garanție garanții garanția garanțiile garanției garanțiilor
• gardă f /’gar.də/ guardia: gardă gărzi garda gărzile gărzii gărzilor
• gaz n /gaz/ gas: gaz gaze gazul gazele gazului gazelor
• glob n /glob/ planeta Tierra, globo: glob globuri globul globurile globului globurilor
• gust n /gust/ gusto, sabor: gust gusturi gustul gusturile gustului gusturilor
• gusta, gust v /gus’ta/ gustar, probar
• hoț m /hoʦ/ ladrón: hoț hoți hoțul hoții hoțului hoților
• imita, imit v /i.mi’ta/ imitar
• implica, implic v /im.pli’ka/ implicar
• înțelegere f /ɨn.ʦe’le.ʤe.re/ entendimiento, acuerdo: înțelegere înțelegeri înțelegerea înțelegerile înțelegerii
înțelegerilor
• învățător m /ɨn.və.ʦə’tor/ maestro: învățător învățători învățătorul învățătorii învățătorului învățătorilor
• judecătorie f /ʒu.de.ka.to’ri.e/ tribunal, juzgado: judecătorie judecătorii judecătoria judecătoriile judecătoriei
judecătoriilor
• lalea f /la’le̯a/ tulipán: lalea lalele laleaua lalelele lalelei lalelelor
• legumă f /le’gu.mə/ legumbre, verdura: legumă legume leguma legumele legumei legumelor
• limpede a /’lim.pe.de/ claro: limpede limpezi limpedele limpezii limpedelui limpezilor
limpede /’lim.pe.de/ clara: limpede limpezi limpedea limpezile limpezii limpezilor
• lucrare f /lu’kra.re/ trabajo, obra: lucrare lucrări lucrarea lucrările lucrării lucrărilor
• lucrător a /lu.krə’tor/ trabajador: lucrător lucrători lucrătorul lucrătorii lucrătorului lucrătorilor
lucrătoare /lu.krə’to̯ a.re/ trabajadora: lucrătoare lucrătoare lucrătoarea lucrătoarele lucrătoarei lucrătoarelor
• majorare f /ma.ʒo’ra.re/ aumento, subida: majorare majorări majorarea majorările majorării majorărilor
• matematică f /ma.te’ma.ti.kə/ matemáticas: matematică matematici matematica matematicile matematicii
matematicilor
• materie f /ma’te.ri.e/ materia, asignatura: materie materii materia materiile materiei materiilor
• mâncare f /mɨn’ka.re/ plato, comida: mâncare mâncăruri mâncarea mâncărurile mâncării mâncărurilor
• menaj n /me’naʒ/ tarea doméstica: menaj menajuri menajul menajurile menajului menajurilor
• milă f /’mi.lə/ piedad, compasión: milă mile mila milele milei milelor
• minor a /mi’nor/ menor (m): minor minori minorul minorii minorului minorilor
minoră /mi’no.rə/ menor (f): minoră minore minora minorele minorei minorelor
• obstacol n /ob’sta.kol/ obstáculo: obstacol obstacole obstacolul obstacolele obstacolului obstacolelor
• ocazie f /o’ka.zi.e/ ocasión: ocazie ocazii ocazia ocaziile ocaziei ocaziilor
• pagubă f /’pa.gu.bə/ daño, perjuicio: pagubă pagube paguba pagubele pagubei pagubelor
• periodic a /pe.ri’o.dik/ periódico: periodic periodici periodicul periodicii periodicului periodicilor
periodică /pe.ri’o.di.kə/ periódica: periodică periodice periodica periodicele periodicei periodicelor

• personal n /per.so’nal/ personal: personal personale personalul personalele personalului personalelor
• plată f /’pla.tə/ pago, paga: plată plăți plata plățile plății plăților
• presiune f /pre.si’u.ne/ presión: presiune presiuni presiunea presiunile presiunii presiunilor
• publicație f /pu.bli’ka.ʦi.e/ publicación: publicație publicații publicația publicațiile publicației publicațiilor
• rasă f /’ra.sə/ raza: rasă rase rasa rasele rasei raselor
• referitor (la) adv /re.fe.ri’tor/ acerca (de), referente (a)
• reparație f /re.pa’ra.ʦi.e/ reparación: reparație reparații reparația reparațiile reparației reparațiilor 214
• salarizat a /sa.la.ri’zat/ asalariado, remunerado: salarizat salarizați salarizatul salarizații salarizatului salarizaților
salarizată /sa.la.ri’za.tə/ asalariada, remunerada: salarizată salarizate salarizata salarizatele salarizatei salarizatelor
• sărbătoare f /sər.bə’to̯ a.re/ fiesta: sărbătoare sărbători sărbătoarea sărbătorile sărbătorii sărbătorilor
• secundă f /se’kun.də/ segundo: secundă secunde secunda secundele secundei secundelor
• sentiment n /sen.ti’ment/ sentimiento: sentiment sentimente sentimentul sentimentele sentimentului
sentimentelor
• sol n /sol/ suelo, terreno: sol soluri solul solurile solului solurilor
• stilou n /sti’low/ estilográfica: stilou stilouri stiloul stilourile stiloului stilourilor
• temă f /’te.mə/ tema: temă teme tema temele temei temelor
• totul a, num, art, p /’to.tul/ todo: tot totul toți toții --- tuturor
toată /’to̯ a.tə/ toda: toată toate toata toatele --- tuturor
• țiței n /ʦi’ʦei/ crudo, petróleo: țiței țițeiuri țițeiul țițeiurile țițeiului țițeiurilor
• uscat a /us’kat/ seco: uscat uscați uscatul uscații uscatului uscaților
uscată /us’ka.tə/ seca: uscată uscate uscata uscatele uscatei uscatelor
• virus n /’vi.rus/ virus: virus virusuri virusul virusurile virusului virusurilor
• zid n /zid/ muro: zid ziduri zidul zidurile zidului zidurilor
Zid
stilou
1. Directorul felicită pe studenți El director felicita a los estudiantes

2. Ai 60 de secunde să dărâmi toate conurile Tienes 60 segundos para derribar todos los conos
3. Dacă te hotărăști să denunți, mergi la Judecătoria Si te decides a denunciar, ve al Juzgado de Guardia
de Gardă din Madrid de Madrid
4. Se descurcă foarte bine în locuri mai uscate Se las arregla muy bien en lugares más secos
5. Cum se descurcă soția dv. singură cu menajul? ¿Cómo se las arregla su mujer sola con las tareas 215
domésticas?
6. Voi discutați despre majorarea prețurilor Discutís sobre la subida de los precios
7. Despre ce discută domnul Munteanu seara ¿Sobre qué discute el señor Munteanu por la noche,
cu soția sa? con su mujer?
8. Dan și Ion discută referitor la reducerile de Dan y Ion discuten acerca de la reducción de
personal în compania unde lucrează personal en la compañía donde trabajan
9. Execut lucrări la cele mai bune prețuri Realizo trabajos a los mejores precios
10. Există o bancă în apropiere? ¿Hay un banco cerca?
11. Criza economică exercită o mare presiune asupra La crisis económica ejerce una gran presión sobre
lucrătorilor europeni los trabajadores europeos
12. În trecut, când nu existau bani, plățile se făceau En el pasado, cuando no existía dinero, los pagos se
cu legume hacían con legumbres
13. Astăzi pe glob există un număr enorm de Hoy en día en la Tierra existe un número enorme
automobile de automóviles
14. În lume există un număr foarte mare de En el mundo existe un número muy grande de
publicații periodice publicaciones periódicas
15. A adunat într-un album imaginile care exprimau Ha reunido en un álbum las imágenes que
dorințele ei expresaban sus deseos
16. Ciupercile se dezvoltă în sol bogat Las setas se desarrollan en suelo rico
17. Au discutat despre toate Han discutido acerca de todo
18. O reparație mică poate evita pagube mari Una pequeña reparación puede evitar grandes daños
19. Am executat tot ce mi-ai dat de făcut He realizado todo lo que me has encargado
20. A expirat termenul de garanție Ha vencido el plazo de la garantía
21. Am explicat cum trebuie să faci He explicado como tienes que hacer
22. A ezitat să se ducă acolo Ha dudado en irse allí
23. A falsificat un document Ha falsificado un documento
24. A furat un stilou Ha robado una estilográfica
25. L-au furat hoții Le han robado los ladrones
hoț
1. Ellos cultivan la tierra Ei cultivă pământul

2. Cultivo toda la superficie Cultiv pe toată suprafața
3. Quiero cultivar setas Vreau să cultiv ciuperci
4. ¡Derribaremos el muro! O să dărâmăm zidul!
5. ¿Tiene algo que declarar? Aveți ceva de declarat?
6. Denuncio a mi hija O denunț pe fiica mea
7. Ahora cada cual se las apaña como puede Acum fiecare se descurcă cum poate 216
8. ¿La suerte determina el éxito? Norocul determină succesul?
9. Las plantas necesitan agua para desarrollarse Plantele are nevoie de apă pentru a se dezvolta
10. ¿Sobre qué discuten Juan y Pedro? Despre ce discută Juan și Pedro?
11. Discuto a menudo con él sobre la clave del éxito Discut des cu el despre cheia succesului
12. ¿Sobre qué discute el estudiante con su profesor? Despre ce discută studentul cu profesorul său?
13. ¿Cómo se elimina un virus de ordenador? Cum se elimină un virus de computer?
14. Quise eliminar a Carlos Am vrut să îl elimin pe Carlos
15. Él evita los obstáculos El evită obstacolele
16. Ha ejecutado sin piedad a su antigua esposa Și-a executat fără milă fosta soție
17. Considero que no existe una fórmula del éxito Consider că nu există o formulă a succesului
18. No ejerzo ningún otro cargo remunerado Nu exercit nici o alta funcție salarizată
19. Existen sabores diferentes Există gusturi diferite
20. Hay cuatro razas humanas Există patru rase umane
21. Está bien cuando en la familia hay buen entendimiento E bine când în familia există buna înțelegere
22. El plazo expira y ud. no tiene aún los documentos Termenul expiră iar dvs. nu aveți încă actele
23. ¿Qué explican los profesores en la lección? Ce explică profesorii la lecții?
24. Los profesores explican la asignatura Profesorii explică materia
25. ¿Qué explica el profesor? Ce explică profesorul?
26. Él explica la lección El explică lecția
27. Ahora explico dónde está la estación Acum explic unde este stația
28. El profesor explica en rumano Profesorul explică în limba română
29. Explique porqué ha escrito estas palabras Explicați de ce ați scris cuvintele acestea
30. Te he explicado el problema dos veces Ți-am explicat problema de două ori
31. Le explico a mi hijo el tema de matemáticas Îi explic fiului meu tema la matematică
32. Se lo explico a mi hijo I-o explic fiului meu
33. Mi maestra explica con claridad Învățătoarea mea explică limpede
34. Holanda exporta muchos tulipanes Olanda exportă multe lalele
35. Azerbayán podría exportar petróleo y gas a Rumanía Azerbaijan ar putea exporta țiței și gaze în România
36. No pueden expresar sus sentimientos Nu pot să-și exprime sentimentele
37. El delantero duda entre el Liverpool y el Real Madrid Atacantul ezită între Liverpool și Real Madrid
38. Es muy fácil falsificar monedas Este foarte ușor să falsifici monede
39. Mihai ha felicitado a su compañera de trabajo Mihai a felicitat-o pe colega sa
40. Les felicitamos con ocasión de las fiestas de invierno Vă felicităm cu ocazia sărbătorilor de iarnă
41. Quiero felicitarle por el matrimonio Vreau să vă felicit cu ocazia căsătoriei
42. ¡No voy a preocuparme por los árboles! Nu merg să mă frământ pentru copaci!
43. Sé demasiado bien lo difícil que es amasar un pan Știu prea bine ce greu e să frămânți o pâine
44. ¿Te preocupa la crisis? Te frământă criza?
45. Un menor roba un coche y provoca un accidente Un minor fură o mașină și face accident
46. Un ladrón ha robado el libro “Cómo hacerte rico” Un hoț a furat cartea „Cum să devii bogat“
47. Quiero probar platos chinos Vreau să gust mâncăruri chinezești
48. ¡No me imites! Nu mă imita!
49. Yo en el amor lo doy todo y me implico con todo Eu în dragoste dau tot și mă implic cu totul
50. ¿Quieres implicarte? Vrei să te implici?
36 Îmi imprumuți un creion?

¿Me prestas un lápiz?
217
• La alternancia ăa en los verbos acabados en
-ăca
Continuamos con los verbos de la conjugación I. La alternancia aă se produce en las formas del presente donde el
acento recae en la raíz, cuando un infinitivo tiene una ă antes de la última consonante. En este tema lo veremos con
los verbos a se îmbrăca y a împăca

îmbrăca verb tranzitiv singular plural
(a) îmbrăca îmbrăcare îmbrăcat îmbrăcând
îmbracă îmbracați
I (eu) îmbrac (să) îmbrac îmbrăcam îmbrăcai îmbrăcasem
singular a II-a (tu) îmbraci (să) îmbraci îmbrăcai îmbrăcași îmbrăcaseși
a III-a (el, ea) îmbracă (să) îmbrace îmbrăca îmbrăcă îmbrăcase
I (noi) îmbrăcăm (să) îmbracăm îmbrăcam îmbrăcarăm îmbrăcaserăm, îmbrăcasem
plural a II-a (voi) îmbrăcați (să) îmbracați îmbrăcați îmbrăcarăți îmbrăcaserăți, îmbrăcaseți
a III-a (ei, ele) îmbracă (să) îmbrace îmbrăcau îmbrăcară îmbrăcaseră
Jachetă
Vocabulario 36
• altul p /’al.tul/ el otro: altul alții altuia altora

alta p /’al.ta/ la otra: alta, altele, alteia, altora
• aparență f /a.pa’ren.ʦə/ apariencia: aparență aparențe aparența aparențele aparenței aparențelor
• apoi adv /a’poʲ/ después
• atacare f /a.ta’ka.re/ ataque: atacare atacări atacarea atacările atacării atacărilor
• bătaie f /bə’ta.je/ paliza: bătaie bătăi bătaia bătăile bătăii bătăilor 218
• caracter n /ka.rak’ter/ carácter: caracter caractere caracterul caracterele caracterului caracterelor

• câtva art /kɨt’va/ un poco, algo, alguno: câtva câțiva --- câtorva
câtăva /kɨ.tə’va/ un poco, algo, alguna: câtăva câteva --- câtorva
• chiulangiu m /kju.lan’ʤi.u/ novillero, pellero: chiulangiu chiulangii chiulangiul chiulangiii chiulangiului chiulangiilor
chiulangie f /kjulan’ʤi.e/ novillera, pellera: chiulangie chiulangii chiulangia chiulangiile chiulangiei chiulangiilor
• cină f /’ʧi.nə/ cena: cină cine cina cinele cinei cinelor
• coafor m /ko̯ a’for/ peluquero, peluquería: coafor coafori coaforul coaforii coaforului coaforilor
• comentator m /ko.men.ta’tor/ comentarista (m): comentator comentatori comentatorul comentatorii
comentatorului comentatorilor
comentatoare f /ko.men.ta.to̯ a.re/ comentarista (f): comentatoare comentatoare comentatoara comentatoarele
comentatoarei comentatoarelor
• confirmare f /kon.fir’mare/ confirmación: confirmare confirmări confirmarea confirmările confirmării confirmărilor
• copertă f /ko’per.tə/ portada: copertă coperte coperta copertele copertei copertelor
• dușman m /duʃ ‘man/ enemigo: dușman dușmani dușmanul dușmanii dușmanului dușmanilor
dușmană f /duʃ ‘ma.nə/ enemiga: dușmană dușmane dușmana dușmanele dușmanei dușmanelor
• familial a /fa.mi.li’al/ familiar (m): familial familiali familialul familialii familialului familialilor
familială /fa.mi.li’a.lə/ familiar (f): familială familiale familiala familialele familialei familialelor
• final n /fi’nal/ final: final finaluri finalul finalurile finalului finalurilor
• importa, import v /im.por’ta/ importar
• indica, indic v /in.di’ka/ indicar
• infracțiune f /in.frak.ʦi’u.ne/ infracción: infracțiune infracțiuni infracțiunea infracțiunile infracțiunii infracțiunilor
• insista, insist v /in.sis’ta/ insistir
• insulta, insult v /in.sul’ta/ insultar
• invita, invit v /in.vi’ta/ invitar
• invoca, invoc v /in’vok/ invocar, apelar, alegar, poner como excusa...
• îmblănit a /ɨm.blə’nit/ forrado de piel: îmblănit îmblăniți îmblănitul îmblăniții îmblănitului îmblăniților
îmblănită /ɨm.blə’ni.tə/ forrada de piel: îmblănită îmblănite îmblănita îmblănitele îmblănitei îmblănitelor
• îmbrăca (a se), îmbrac v t /ɨm’brak/ vestir(se)
• împăca (a se), împac v /ɨm.pə’ka/ reconciliar(se), entender(se)
• împiedica, împiedic v /ɨm.pje.di’ka/ impedir
o (a se) împiedica tropezar
• împrumuta, împrumut v /ɨm.pru’mut/ prestar, tomar prestado
• încurca, încurc v /ɨn.kur’ka/ enredar, embrollar, confundir, embarazar
• îndată adv /ɨn’da.tə/ inmediatamente, enseguida
• îndura, îndur v /ɨn.du’ra/ soportar, aguantar
• înjura, înjur v /ɨn.ʒu’ra/ injuriar, jurar
• înlâtura, înlătur v /ɨn.lə.tu’ra/ alejar, descartar, apartar
• întâi adv /ɨn’tɨ ʲ/ al principio, en primer lugar
• întâmpina, întâmpin v /ɨn.tɨm.pi’na/ acoger, recibir, salir al encuentro
• întârziere f /ɨn.tɨr.zi’e.re/ retraso: întârziere întârzieri întârzierea întârzierile întârzierii întârzierilor

• întuneca (a se), întunec v /ɨn.tu.ne’ka/ oscurecerse
• jachetă f /ʒa’ke.tə/ chaqueta: jachetă jachete jacheta jachetele jachetei jachetelor
• judeca, judec v /ʒu.de’ka/ juzgar, reflexionar
• jura (a se), jur v /ʒu’ra/ jurar
• justifica, justific v /ʒus.ti.fi’ka/ justificar
• leșina, leșin v /le.ʃi’na/ desmayarse
• lupta, lupt v /lup’ta/ luchar 219
• manifesta, manifest v /ma.ni.fes’ta/ manifestar, poner de relieve, manifestarse

• mărita (a se), mărit v /mə.ri’ta/ casar(se) (sólo se usa para mujeres)
• mătura, mătur v /mə.tu’ra/ barrer
• meci n /me’ʧi/ partido (de futbol, baloncesto, etc): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor
• merita, merit v /me.ri’ta/ merecer
• naționalitate f /na.ʦi.o.ma.li’ta.te/ nacionalidad: naționalitate naționalități naționalitatea naționalitățile
naționalității naționalităților
• neplăcut a /ne.plə’kut/ molesto, desagradable: neplăcut neplăcuți neplăcutul neplăcuții neplăcutului neplăcuților
neplăcută /ne.plə’ku.tə/ molesta, desagradable: neplăcută neplăcute neplăcuta neplăcutele neplăcutei neplăcutelor
• nimeni art, a, num /’ni.me.nʲ/ nadie: nimeni --- nimănui/nimănuia ---
• noutate f /no.u’ta.te/ novedad: noutate noutăți noutatea noutățile noutății noutăților
• nuntă f /’nun.tə/ boda: nuntă nunți nunta nunțile nunții nunților
• original a /o.ri.ʤi’nal/ original (m): original originali originalul originalii originalului originalilor
originală /o.ri.ʤi’na.lə/ original (f): originală originale originala originalele originalei originalelor
• osteneală f /os.te’ne̯a.lə/ cansancio, esfuerzo: osteneală osteneli osteneala ostenelile ostenelii ostenelilor
• patrie f /’pa.tri.e/ patria: patrie patrii patria patriile patriei patriilor
• pensionare f /pen.si.o’na.re/ jubilación: pensionare pensionări pensionarea pensionările pensionării pensionărilor
• popor n /po’por/ pueblo: popor popoare poporul popoarele poporului popoarelor
• prelungire f /pre.lun’ʤi.re/ ampliación, retraso, prolongación: prelungire prelungiri prelungirea prelungirile
prelungirii prelungirilor
• rasism n /ra’sism/ racismo: rasism --- rasismul --- rasismului ---
• rubeolă f /ru.be’o.lə/ rubeola: rubeolă rubeole rubeola rubeolele rubeolei rubeolelor
• sărăcie f /sə.rə’ʧi.e/ pobreza: sărăcie sărăcii sărăcia sărăciile sărăciei sărăciilor
• secret a /se’kret/ secreto: secret secreți secretul secreții secretului secreților
secretă /se’kre.tə/ secreta: secretă secrete secreta secretele secretei secretelor
• vaccin n /vak’ʧin/ vacuna: vaccin vaccinuri vaccinul vaccinurile vaccinului vaccinurilor
• vârstă f /’vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor
• victorie f /vik’to.ri.e/ victoria: victorie victorii victoria victoriile victoriei victoriilor
• zăpadă f /za’pa.də/ nieve: zăpadă zăpezi zăpada zăpezile zăpezii zăpezilor
zăpadă
1. Nu merită osteneala No vale la pena

2. A tot insista devine neplăcut Tanto insistir se hace molesto
3. Dacă vrei să spui ceva, fă-o, Si quieres decir algo, dilo
dar fără să insulți pe nimeni pero sin insultar a nadie
4. Jean se va îmbrăca îndată Jean se va a vestir en seguida
5. Cine se îmbracă mai bine? ¿Quién se viste mejor? 220
6. El îmbracă o jachetă îmblănită Él viste una chaqueta forrada de piel
7. V-am invitat Le he invitado (a ud.)
8. Chiar dacă m-ai invitat (tot) n-aș veni Aunque me invitaras no vendría
9. Chiar dacă m-ai fi invitat (tot) n-aș fi venit Aunque me hubieras invitado no habría venido
10. N-am fost invitat No he sido invitado
11. Doresc să vă invit la ceva Me gustaría invitarle a algo
12. Îi invităm în fiecare duminică Le invitamos todos los domingos
13. Câți bani să-ți împrumut? Câțiva ¿Cuánto dinero te presto? Algo
14. Nu vom încerca să încurcăm pe nimeni No vamos a intentar engañar a nadie
15. Nu e bine să judecăm cărțile după copertă No está bien juzgar los libros por la portada
și oamenii după haine ni los hombres por la ropa
16. Colegii au întâmpinat-o pe Mihaela la gară Los compañeros han recibido a Mihaela en la
estación
17. Un comentator leșină în direct înaintea unui meci Un comentarista se desmaya en directo antes de un
partido
18. Noi luptăm pentru pace Nosotros luchamos por la paz
19. Spaniolii au manifestat împotriva Los españoles se han manifestado en contra del
prelungirii vârstei de pensionare retraso de la edad de jubilación
20. Vrei să te măriți cu mine? ¿Quieres casarte conmigo?
21. Mătur zăpada Barro la nieve
22. Această noutate merită confirmare Esta novedad merece confirmación
23. Ospătarul s-a împiedicat El camarero tropezó
24. Îți împrumut păpușa mea Te dejo mi muñeca
25. Îmi împrumuți un creion? ¿Me prestas un lápiz?
Nuntă
En la siguiente lista aprovechamos para repasar el imperativo con el verbo a îmbrăca

1. Rumanía ha importado menos gas en 2009 România a importat mai puțin gaz în 2009
2. ¡No importa! Nu importă!
3. La brújula indica el polo norte de la Tierra Busola indică polul nord al pământului
4. ¿Por qué insistes? De ce insiști?
5. Tengo que insistir acerca de su carácter original Trebuie să insist asupra caracterului său original
6. Alina ha insultado a Ana en público Alina a insultat-o în public pe Ana
7. Invíteme Invitați-mă 221
8. Te invito a cenar Te invit la cină
9. Invité a mi amigo que vino enseguida L-am invitat pe amicul meu care a venit îndată
10. Te escribo para invitarte a mi boda Îți scriu pentru ca să te invit la nunta mea
11. Ana alega problemas familiares como causa del retraso Ana invocă probleme familiale pentru întârziere
12. Por favor, vístase y vayámonos Vă rog să vă îmbrăcați și să mergem
13. Se ha puesto la ropa Și-a îmbrăcat haina
14. ¡No te vistas! Nu te îmbrăca!
15. ¡No se vista! Nu vă îmbrăcați!
16. ¡Vístete! Îmbracă-te!
17. ¡Vístase! Îmbrăcați-vă!
18. Tengo que reconciliarme con mis enemigos Trebuie să mă împac cu dușmanii mei
19. Me entiendo también con otra nacionalidad Mă împac și cu altă naționalitate
20. Mi enfermedad me ha impedido ir a la facultad Boala mea m-a împiedicat să merg la facultate
21. ¿Cuánto quieres que te preste? Cât vrei să-ți împrumut?
22. ¿Quieres que te preste este libro? Vrei să-ți împrumut această carte?
23. Te he traído el libro que me prestaste Ți-am adus cartea pe care mi-ai împrumut-o
24. Prestándome dinero me ha ayudado mucho Împrumutându-mi banii m-a ajutat mult
25. Ha confundido Irán con Irak A încurcat Iranul cu Irakul
26. No he venido a Grecia para soportar racismo Nu am venit în Grecia ca să îndur rasismul
27. El dinero te ayuda a soportar la pobreza Banii te ajută să înduri sărăcia
28. ¿Por qué le injurias todo el día? De ce îl înjuri toată ziua?
29. El azúcar quita los dolores Zahăr înlătură durerile
30. Recibimos a los huéspedes en la estación Noi întâmpinăm oaspeții la gară
31. Los compañeros recogen a Mihaela en la estación Colegii o întâmpină pe Mihaela la gară
32. La nubes oscurecen el fin de semana Norii întunecă finalul săptămânii
33. Juzga las cosas por las apariencias Judecă lucrurile după aparențe
34. Primero júzgate a ti mismo después juzga al otro Întâi judecă-te pe tine și apoi judecă pe altul
35. Carlos jura que no roba Carlos se jură că nu fură
36. Ha jurado decir la verdad A jurat să spună adevărul
37. ¿Qué justifica una infracción? Ce justifică o infracțiune?
38. Blair justifica el ataque a Irak Blair justifică atacarea Irakului
39. Un comentarista se desmaya de calor en directo Un comentator leșină de căldură în direct
40. Me he desmayado en todas las vacunas Am leșinat la toate vaccinurile
41. Luchamos por nuestra patria Luptăm pentru patria noastră
42. Los pueblos luchan en contra de la guerra Popoarele luptă împotriva războiului
43. La rubeola se manifiesta como una enfermedad leve Rubeola se manifestă ca o boală ușoară
44. ¿Cómo se manifiesta la gripe? Cum se manifestă gripa?
45. Ana se ha casado en secreto Ana s-a măritat în secret
46. ¡Me caso! Mă mărit!
47. Los novilleros barren el patio de la escuela Chiulangiii mătură în curtea școli
48. Mihaela ha barrido el pelo de la peluquería Mihaela a măturat părul în coafor
49. ¡Mereces una paliza! Meriți o bătaie!
50. Creo que he merecido la victoria Cred că am meritat victoria
37 Ce bine te miști!
¡Qué bien te mueves!
222
• La alternancia șcșt en verbos acabados en -șca
• El uso de la segunda persona como impersonal
• A mi casa, a tu casa...
• La construcción Trebuie + conjunctiv
• ¿A qué te dedicas?
Continuamos con los verbos de la conjugación I. Los verbos que acaban en -șca como mișca, mușca, împușca, pișca,
cambian la letra c por una t tanto en la segunda persona singular de indicativo, como en la segunda singular y tercera
del conjunctiv prezent:

mușca verb tranzitiv singular plural
(a) mușca mușcare mușcat mușcând
mușcă mușcați
I (eu) mușc (să) mușc mușcam mușcai mușcasem
singular a II-a (tu) muști (să) muști mușcai mușcași mușcaseși
a III-a (el, ea) mușcă (să) muște mușca mușcă mușcase
I (noi) mușcăm (să) mușcăm mușcam mușcarăm mușcaserăm, mușcasem
plural a II-a (voi) mușcați (să) mușcați mușcați mușcarăți mușcaserăți, mușcaseți
a III-a (ei, ele) mușcă (să) muște mușcau mușcară mușcaseră
armă
A veces en rumano se usa la segunda persona como un impersonal y se traduciría como el infinitivo:
În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle

Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página
En rumano se sobreentiende la palabra “casa” en frases como ¿Vienes a mi casa? O ¿te mudas a mi casa? Donde se
223
dice literalmente: “¿Vienes a la mía?”, o “¿Te mudas a la mía”
Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa
Una de las formas de preguntar a qué se dedica alguien es con el verbo a ocupa, que también significa ocuparse de
algo:
Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas?
motor
Por último, presentamos la construcción trebuie + conjunctiv que sería el equivalente al español “tener que + verbo”
o “hay que + infinitivo”
Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo
Gumă de mestecat
Vocabulario 37
• adversar m /ad.ver’sar/ adversario: adversar adversari adversarul adversarii adversarului adversarilor

adversară f /ad.ver’sa.rǝ/ adversaria: adversară adversare adversara adversarele adversarei adversarelor
• agent m /a’ʤent/ agente (m): agent agenți agentul agenții agentului agenților
agentă f /a’gen.tǝ/ agente (f): agentă agente agenta agentele agentei agentelor
• alternativ a /al.ter.na’tiv/ alternativo: alternativ alternativi alternativul alternativii alternativului alternativilor
alternativă /al.ter.na’ti.vǝ/ alternativa: alternativă alternative alternativa alternativele alternativei alternativelor
• armă f /’ar.mǝ/ arma: armă arme arma armele armei armelor
• auto n /’a.u.to/ coche
• consiliu n /kon’si.lju/ consejo: consiliu consilii consiliul consiliile consiliului consiliilor
• control n /kon’trol/ control: control controale controlul controalele controlului controalelor
• corporal a /kor.po’ral/ corporal (m): corporal corporali corporalul corporalii corporalului corporalilor
corporală /kor.po’ra.lǝ/ corporal (f): corporală corporale corporala corporalele corporalei corporalelor
• detector n /de.tek’tor/ detector: detector detectoare detectorul detectoarele detectorului detectoarelor
• experiență s /eks.pe.ri’en.ʦǝ/ experiencia: experiență experiențe experiența experiențele experienței experiențelor
• factură f /fak’tu.rǝ/ factura: factură facturi factura facturile facturii facturilor
• gen n /ʤen/ clase, tipo: gen genuri genul genurile genului genurilor
• gumă f /’gu.mǝ/ chicle, goma: gumă gume guma gumele gumei gumelor
o gumă de mestecat chicle
• gură f /’gu.rǝ/ boca: gură guri gura gurile gurii gurilor
• ilegal a /i.le’gal/ ilegal (m): ilegal ilegali ilegalul ilegalii ilegalului ilegalilor
ilegală /i.le’ga.lǝ/ ilegal (f): ilegală ilegale ilegala ilegalele ilegalei ilegalelor
• iubire f /ju’bi.re/ amor: iubire iubiri iubirea iubirile iubirii iubirilor
• local a /lo’kal/ local (m): local locali localul localii localului localilor
local /lo’ka.lǝ/ local (f): locală locale locala localele localei localelor
• material n /ma.te.ri’al/ material: material materiale materialul materialele materialului materialelor
• medicină f /me.di’ʧi.nǝ/ medicina: medicină --- medicina --- medicinelor/medicinilor
• mesteca, mestec v /mes.te’ka/ masticar
• minciună f /min’ʧju.nǝ/ mentira: minciună minciuni minciuna minciunile minciunii minciunilor
• minister n /mi.nis’ter/ ministerio: minister ministere ministerul ministerele ministerului ministerelor
• mira (a se), mir v /mi’ra/ asombrar(se), extrañar(se)
• mișca (a se), mișc v /miʃ ‘ka/ mover(se)
• modifica, modific v /mo.di.fi’ka/ modificar
• motor n /mo’tor/ motor: motor motoare motorul motoarele motorului motoarelor
• mușca, mușc v /muʃ ‘ka/ morder
• muta (a se), mut v /mu’ta/ mudar(se)
• normă f /’nor.mǝ/ norma: normă norme norma normele normei normelor
• obliga, oblig v /o.bli’ga/ obligar
• observa, observ v /ob.ser’va/ observar, notar
• ocupa, ocup v /o.ku’pa/ ocupar
• olimpiadă f /o.lim.pi’a.dǝ/ olimpiada: olimpiadă olimpiade olimpiada olimpiadele olimpiadei olimpiadelor
• participa, particip v /par.ti.ʧi’pa/ participar
• pădure f /pǝ’du.re/ bosque: pădure păduri pădurea pădurile pădurii pădurilor
• pica (fam), pic v /pi’ka/ suspender
• planetă f /pla’ne.tǝ/ planeta: planetă planete planeta planetele planetei planetelor
• plimba, plimb v /plim’ba/ pasear
• poseda, posed v /po.se’da/ poseer

• practica, practic v /prak.ti’ka/ practicar
• prefera, prefer v /pre.fe’ra/ preferir
• procura, procur v /pro.ku’ra/ procurar, hacerse con, adquirir
• profita, profit v /pro.fi’ta/ aprovechar
• pronunța, pronunț v /pro.nun’ʦa/ pronunciar
• psihiatru m /psi.hi’a.tru/ siquiatra (m): psihiatru psihiatri psihiatrul psihiatrii psihiatrului psihiatrilor
psihiatră f /psi.hi’a.trǝ/ siquiatra (f): psihiatră psihiatre psihiatra psihiatrele psihiatrei psihiatrelor 225
• publica, public v /pu.bli’ka/ publicar

• pupa, pup v /pu’pa/ besar (fam.)
• reclama, reclam v /re.kla’ma/ reclamar
• recomanda, recomand v /re.ko.man’da/ recomendar
• rectifica, rectific v /rek.ti.fi’ka/ rectificar
• refuza, refuz v /re.fu’za/ rehusar, rechazar
• regreta, regret v /re.gre’ta/ sentir, lamentar
• sămânță f /sǝ’mîn.ʦǝ/ semilla: sămânță semințe sămânța semințele seminței semințelor
• sănătos a /sǝ.nǝ’tos/ sano: sănătos sănătoși sănătosul sănătoșii sănătosului sănătoșilor
sănătoasă /sǝ.nǝ’toa.sǝ/ sana: sănătoasă sănătoase sănătoasa sănătoasele sănătoasei sănătoaselor
• scaner n /’ska.ner/ escáner: scaner scanere scanerul scanerele scanerului scanerelor
• schimbare f /skim’ba.re/ cambio: schimbare schimbări schimbarea schimbările schimbării schimbărilor
• tânăr a /’tᵻ.nǝr/ joven (m): tânăr tineri tânărul tinerii tânărului tinerilor
tânără /’tᵻ.nǝ.rǝ/ joven (f): tânără tinere tânăra tinerele tinerei tinerelor
• test n /test/ prueba, test: test teste testul testele testului testelor
• text n /tekst/ texto: text texte textul textele textului textelor
• vagabond a /va.ga’bond/ vagabundo: vagabond vagabonzi vagabondul vagabonzii vagabondului vagabonzilor
vagabondă /va.ga’bon.dǝ/ vagabunda: vagabondă vagabonde vagabonda vagabondele vagabondei vagabondelor
pădure
• Jumătate dintre tinerii români mestecă gumă zilnic La mitad de los jóvenes rumanos mastica chicle a
diario
• În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle
• De ce te miri că nu te ajut? ¿Por qué te asombras de que no te ayude?
• Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo
• Carlos e hotărât să nu miște un deget Carlos está decidido a no mover un dedo 226
• Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página

• Ce determină un câine să muște? ¿Qué determina que un perro muerda?
• Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa
• Vrea să se mute din casa părinților Quiere mudarse de casa de los padres
• Nu știi? Te învăț. Nu poți? Te ajut. Nu vrei? Te oblig! ¿No sabes? Te enseño. ¿No puedes? Te ayudo. ¿No
quieres? Te obligo
• Nu poți să obligi pe nimeni să meargă la psihiatru No puedes obligar a nadie a ir al psiquiatra
• Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas?
• Monica vrea să participe la Olimpiada din 2012 Mónica quiere participar en las Olimpiadas de 2012
• A picat examenul auto Ha suspendido el examen del coche
• Mă plimb sub soare Me paseo bajo el sol
• Copiii mei nu au vrut să se plimbe Mis hijos no quisieron pasear
• Vineri ne plimbăm cu bicicleta noaptea El viernes paseamos en bicicleta por la noche
• Nu am venit să ne plimbăm No hemos venido a pasear
• A practicat medicina alternativă Ha practicado la medicina alternativa
• Practici sport? ¿Practicas deporte?
• De unde ne procurăm semințele de legume? ¿Dónde podemos adquirir las semillas de verduras?
• Procurați-vă din timp bilete de tren Compre con antelación billetes de tren
• Ministerul a publicat numele celor care au El ministerio ha publicado el nombre de los que han
picat examenul suspendido el examen
• Ce îmi puteți recomanda? ¿Qué me puede recomendar?
• Două femei au refuzat controlul cu scanere corporale Dos mujeres han rechazado el control con escáneres
corporales
planete
1. Mastico con la boca cerrada Mestec cu gura închisă

2. ¿Por qué te asombras de que no tienes novio? De ce te miri că nu ai prieten?
3. Todavía me asombro de por qué tengo éxito Încă mă mir de ce am succes
4. Yo de aquí no me muevo Eu de aici nu mă mișc
5. ¡Tenemos que movernos rápido! Trebuie să ne mișcăm repede!
6. ¡Qué bien te mueves! Ce bine te miști!
7. El motor se mueve Motorul se mișcă 227
8. Me muevo en tu dirección Mă mișc în direcția ta
9. ¡Muévete! Mișcă-te!
10. No es necesario que modifiquemos las normas Nu e nevoie să modificăm normele
11. Ha mordido a un agente en un dedo A mușcat un agent de un deget
12. Quiero mudarme a tu casa Vreau să mă mut la tine
13. Si no quieres, ¡te obligo! Dacă nu vrei, te oblig!
14. Me gusta observar planetas Îmi place să observ planete
15. ¿No has observado ningún cambio? N-ai observat nici o schimbare?
16. Me gusta ocuparme del jardín de mamá Îmi place să mă ocup de grădina mamei
17. ¿Quién se ocupa de los perros vagabundos? Cine se ocupă de câinii vagabonzi?
18. ¿A qué se dedica (ud.)? Cu ce vă ocupați?
19. Participo en este concurso Particip la acest concurs
20. Te invito a participar Te invit să participi
21. Hemos perdido con el adversario más fácil Am picat cu cel mai ușor adversar
22. No ha pasado la prueba del detector de mentiras A picat testul cu detectorul de minciuni
23. Me gusta pasearme por el bosque Îmi place să mă plimb prin pădure
24. ¡Vamos a pasear! Hai să ne plimbăm!
25. Este médico posee una rica experiencia Acest medic posedă o experiență bogată
26. Posee un buen material Posedă un bun material
27. No podemos practicar todos los días Nu putem să practicăm în fiecare zi
28. Es sano practicar deportes Este sănătos să practici sporturi
29. ¿Qué deportes practicáis? Ce sporturi practicați?
30. ¿Qué clase de películas prefieres? Ce gen de filme preferi?
31. Prefiero otro color Prefer o altă culoare
32. Prefiero ir ahora Prefer să merg acum
33. Quiero comprarme un teléfono nuevo Vreau să îmi procur un telefon nou
34. Se ha comprado un arma Și-a procurat o armă
35. No te aproveches de mi amor Nu profita de iubirea mea
36. Aprovechemos el buen tiempo Să profităm de vremea frumoasă
37. Nosotros te ayudaremos a pronunciar correctamente Noi te vom ajuta să pronunți corect
38. ¿Cómo se pronuncia esta palabra? Cum se pronunță acest cuvânt?
39. ¿Quieres publicar un libro? Vrei să publici o carte?
40. El 4 de enero de 2010 publico el texto Pe 4 ianuarie 2010 eu public textul
41. ¿No me besas? Nu mă pupi?
42. Reclamo una factura demasiado grande Reclam o factură prea mare
43. Tenemos que reclamar en la administración Trebuie să reclamăm la administrație
44. Practico yoga y se lo recomiendo a todos Practic yoga și o recomand tuturor
45. ¿Qué me recomiendas? Ce-mi recomanzi?
46. El consejo local rectificará el presupuesto de la ciudad Consiliul local va rectifica bugetul orașului
47. El niño rechaza la comida Copilul refuză mâncarea
48. ¿Por qué se niegan los padres a tener más hijos? De ce refuză părinții să aibă mai mulți copii?
49. Nadie lamenta nada Nimeni nu regretă nimic
50. Sentimos no poder invitar a Carlos Regretăm că nu-l putem invita pe Carlos
38 Puteți repeta, vă rog?

¿Me lo puede repetir, por favor?
228
Continuamos con otros 25 verbos de la conjugación I, como ejemplo el verbo a rezema que significa “apoyarse” o
“recostarse”, y que tiene alguna variante, aunque de las dos formas reazem/rezem la más común es la forma regular
(rezem), suele ir en reflexivo y acompañado de la preposición de o pe:

singular plural
rezema verb tranzitiv
(a) rezema rezemare rezemat rezemând reazemă,
rezemați
rezemă
perfect
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect mai mult ca perfect
simplu
I (eu) reazem, rezem (să) reazem, rezem rezemam rezemai rezemasem
a II-a (tu) reazemi, rezemi (să) reazemi, rezemi rezemai rezemași rezemaseși
singular
reazemă, (să) reazeme,
a III-a (el, ea) rezema rezemă rezemase
rezemă rezeme
I (noi) rezemăm (să) rezemăm rezemam rezemarăm rezemaserăm, rezemasem
a II-a (voi) rezemați (să) rezemați rezemați rezemarăți rezemaserăți, rezemaseți
plural
a III-a (ei, reazemă, (să) reazeme,
rezemau rezemară rezemaseră
ele) rezemă rezeme
Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él

Vocabulario 38
• agenție s f /a.ʤen’ʦi.e/ agencia: agenție agenții agenția agențiile agenției agențiilor

• artist s m /ar’tist/ artista (m): artist artiști artistul artiștii artistului artiștilor
artistă s f /ar’tis.tǝ/ artista (f): artistă artiste artista artistele artistei artistelor
• așa adv /a’ʃa/ así
• atentat s n /a.ten’tat/ atentado: atentat atentate atentatul atentatele atentatului atentatelor
• baghetă s f /ba’ge.tǝ/ batuta: baghetă baghete bagheta baghetele baghetei baghetelor 229
• bec s n /bek/ bombilla: bec becuri becul becurile becului becurilor

• bine s n /’bi.ne/ bien: bine --- binele --- binelui ---
• brusc adv /brusk/ bruscamente
• bucată s f /bu’ka.tǝ/ parte, trozo: bucată bucăți bucata bucățile bucății bucăților
• capabil (de) adj /ka’pa.bil/ capaz (m): capabil capabili capabilul capabilii capabilului capabililor
capabilă /ka’pa.bi.lǝ/ capaz (f): capabilă capabile capabila capabilele capabilei capabilelor
• circulație s f /ʧir.ku’la.ʦi.e/ circulación: circulație circulații circulația circulațiile circulației circulațiilor
• cutremur s n /ku’tre.mur/ terremoto: cutremur cutremure cutremurul cutremurele cutremurului cutremurelor
• deranj s n /de’ranʒ/ molestia: deranj deranjuri deranjul deranjurile deranjului deranjurilor
• dirijor s m /di.ri’ʒor/ director (de orquesta o de coro): dirijor dirijori dirijorul dirijorii dirijorului dirijorilor
dirijoare s f /di.ri’ʒo̯ a.re/ directora: dirijoare dirijoarea dirijoare dirijoarele dirijoarei dirijoarelor
• dulce s n /’dul.ʧe/ dulce: dulce dulciuri dulcele dulciurile dulcelui dulciurilor
• ideologie s f /i.de.o.lo’ʤi.e/ ideología: ideologie ideologii ideologia ideologiile ideologiei ideologiilor
• incandescent adj /in.kan.des’ʧent/ incandescente (m): incandescent incandescenți incandescentul incandescenții
incandescentului incandescenților
incandescentă /in.kan.des’ʧen.tǝ/ incandescente (f): incandescentă incandescente incandescenta incandescentele
incandescentei incandescentelor
• indicator s n /in.di.ka’tor/ indicador, señal: indicator indicatoare indicatorul indicatoarele indicatorului indicatoarelor
• furat adj /fu’rat/ robado: furat furați furatul furații furatului furaților
furată /fu’ra.tǝ/ robada: furată furate furata furatele furatei furatelor
• grupare s f /gru’pa.re/ agrupación: grupare grupări gruparea grupările grupării grupărilor
• luat adj /lu’at/ llevado: luat luați luatul luații luatului luaților
luată /lu’a.tǝ/ llevada: luată luate luata luatele luatei luatelor
• maidanez s m /ma.i.da’nez/ perro sin dueño, perro vagabundo: maidanez maidanezi maidanezul maidanezii
maidanezului maidanezilor
• pardon interj /par’don/ ¡perdón!
• planifica, planific v t /pla.ni.fi’ka/ planificar
• politic adj m /po’li.tik/ político: politic politici politicul politicii politicului politicilor
• politică s f , adj f /po’li.ti.kǝ/ política: politică politice politica politicele politicei politicelor
• realitate s f /re.a.li’ta.te/ realidad: realitate realități realitatea realitățile realității realităților
• rebel adj /re’bel/ rebelde (m): rebel rebeli rebelul rebelii rebelului rebelilor
rebelă /re’be.lǝ/ rebelde (f): rebelă rebele rebela rebelele rebelei rebelelor
• renunța, renunț v i /re.nun’ʦa/ renunciar
• repara, repar v t /re.pa’ra/ reparar, arreglar
• repeta, repet v t /re.pe’ta/ repetir
• respecta, respect
• respira, respir v t /res.pi’ra/ respirar
• revendica, revendic v t /re.ven.di’ka/ reivindicar
• rezema (a se), rezem v t /re.ze’ma/ apoyar(se), recostar(se)
• rezerva, rezerv v t /re.zer’va/ reservar

• rezista, rezist v i /re.zis’ta/ resistir
• rezolva, rezolv v t /re.zol’va/ resolver
• ridica, ridic v t /ri.di’ka/ levantar, levantarse
• risca, risc v t /ris’ka/ arriesgar
• rutier adj /ru.ti’e.re/ de carretera (m): rutier rutieri rutierul rutierii rutierului rutierilor
rutieră /ru.ti’e.rǝ/ de carretera (f): rutieră rutiere rutiera rutierele rutierei rutierelor
• sacrifica, sacrific v t /sa.kri.fi’ka/ sacrificar 230
• saluta, salut v t /sa.lu’ta/ saludar

• săruta (a se), sărut v t /sǝ.ru’ta/ besar(se)
• schimba, schimb v t /skim’ba/ cambiar
• scuipa, scuip v t /sku.i’pa/ escupir
• scutura, scutur v t /sku.tu’ra/ sacudir, agitar
• scuza, scuz v t /sku’za/ excusar, disculpar
• sediu s n /’se.dju/ sede: sediu sedii sediul sediile sediului sediilor
• separa, separ v t /se.pa’ra/ separar
• solicita, solicit v t /so.li.ʧi’ta/ solicitar
• spânzura, spânzur v t /spᵻn.zu’ra/ colgar, ahorcar
• specifica, specific v t /spe.ʧi.fi’ka/ especificar
• spera, sper v t /spe’ra/ esperar
• transport s n /trans’port/ transporte: transport transporturi transportul transporturile transportului transporturilor
• turism s n /tu’rism/ turismo: turism turisme turismul turismele turismului turismelor
dulciuri
• Nu renunț la niciun leu din banii mei No renuncio a ningún leu de mi dinero
• Cum să renunți la fumat? ¿Cómo renunciar a fumar?
• A venit timpul să renunțăm la becurile incandescente Ha llegado el tiempo de que renunciemos a las
bombillas incandescentes
• Nu vreau să renunț așa ușor No quiero renunciar tan fácilmente
• Eu pot renunța la cafea iar tu nu poți renunța Yo puedo renunciar al café y tú no puedes renunciar 231
a la dulciuri los dulces

• Ai renunțat la cafea? ¿Has renunciado al café?
• Aș repara televizorul dar nu știu cum Repararía el televisor, pero no sé cómo
• Puteți repeta, vă rog? ¿Puede repetir, por favor?
• Istoria se repetă La historia se repite
• Învață să respecți pe cei din jurul tău Aprende a respetar a los de tu alrededor
• De ce nu respecți regulile de circulație? ¿Por qué no respetas las normas de circulación?
• În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere En nuestro trayecto hay muchas señales de tráfico pe
care șoferul trebuie să le respecte que el conductor tiene que respetar
• Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él
• Aș dori să rezerv o masă pentru trei persoane Desearía reservar una mesa para tres personas
• Aș vrea să rezerv două locuri pentru mâine seară Quisiera reservar dos localidades para mañana por la
noche
• Tata dă un telefon la agenția de turism și rezervă El padre llama por teléfono a la agencia de turismo y
bilete de călătorie reserva el billete de viaje
• Dirijorul ridică bagheta El director levanta la batuta
• Am un ceas care rezistă la apă și nu se strică Tengo un reloj que resiste en el agua y no se
estropea
• Ea rezolvă bine problemele Ella resuelve bien los problemas
• Cum se rezolvă problema câinilor maidanezi? ¿Cómo se resuelve el problema de los perros
callejeros?
• Vă rog să mă scuzați Le ruego me disculpe
• Suntem capabili să separăm visul de realitate? ¿Somos capaces de separar el sueño de la realidad?
• Sper că ești sănătos Espero que estés sano
• Sper să ajungem devreme acasă Espero que lleguemos temprano a casa
• Speră că va reveni curând Espera que va a volver pronto
Maidanez
1. ¿Cómo planifico una excursión? Cum planific o excursie?

2. No renuncio a ti Nu renunț la tine
3. Ha renunciado a la vida de artista A renunțat la viată de artist
4. Quiero que arregle la ducha Vreau să repare dușul
5. ¿Lo puede reparar hoy? O puteți repara azi?
6. ¿Aún tiene tiempo de reparar también el ascensor? Mai aveți timp să reparați și liftul?
7. Ha reparado su coche con piezas robadas Și-a reparat mașina cu piese furate 232
8. ¿Puede repetir, por favor? Puteți repeta, vă rog?
9. ¿Tengo que repetir la lección? Trebuie să repet lecția?
10. Espero repetir el resultado Sper să repet rezultatul
11. No repitas mis errores Să nu repeți greșelile mele
12. ¡Respétenos! Respectați-ne!
13. No ha respetado la señal de Stop Nu a respectat indicatorul Stop
14. Ya no puedo respirar Nu mai pot să respir
15. Respire aire limpio Respirați aer curat
16. Una agrupación rebelde ha reivindicado el atentado O grupare rebelă a revendicat atentatul
17. Gran Bretaña reivindica un trozo de la Antártida Marea Britanie revendică o bucată de Antarctica
18. Se apoya en un árbol Se rezemă de un copac
19. Nos recostamos contra la pared Ne rezemăm de perete
20. He reservado una habitación Am rezervat o cameră
21. Deseo reservar una mesa para mañana Doresc să rezerv o masă pentru mâine
22. Han resistido hasta el último hombre Au rezistat până la ultimul om
23. Resuelvo un problema Rezolv o problemă
24. ¿Cómo se resuelve la crisis política? Cum se rezolvă criza politică?
25. Levántate y anda Ridică-te și mergi
26. Me he levantado de la cama M-am ridicat din pat
27. Levantemos el vaso Să ridicăm paharul
28. Ha arriesgado la vida Și-a riscat viața
29. Jorge se arriesga a ir a la cárcel Jorge riscă să ajungă în închisoare
30. Me sacrifico por el bien del equipo Mă sacrific pentru binele echipei
31. En política se sacrifica todo În politică se sacrifică totul
32. Quiero saludar a Irina en primer lugar Vreau să o salut pe Irina în primul rând
33. Saludo la decisión tomada Salut hotărârea luată
34. Beso a mamá O sărut pe mama
35. La temperatura ha cambiado bruscamente Temperatura s-a schimbat brusc
36. ¿Puede cambiarme el aceite? Puteți să-mi schimbați uleiul?
37. ¿Tengo que cambiar de tren? Trebuie să schimb trenul?
38. Ha escupido a un adversario A scuipat un adversar
39. Un terremoto sacude la capital Un cutremur scutură capitala
40. Nos sacudimos el polvo Ne scuturăm de praf
41. No quiero disculparte Nu vreau să te scuz
42. Quiero disculparme Vreau să mă scuz
43. Perdón, discúlpeme Pardon, mă scuzi
44. Disculpe la molestia Scuzați deranjul
45. Las ideologías nos separan Ideologiile ne separă
46. Solicito una beca de transporte Solicit o bursă de transport
47. ¿Podemos solicitar alguna ayuda? Putem solicita vreun ajutor?
48. Se ahorcó en la sede de su anterior lugar de trabajo S-a spânzurat la sediul fostului loc de muncă
49. Especifico que no he participado en este concurso Eu specific că nu am participat la acest concurs
50. No esperes nada de él Să nu speri nimic de la el
39 Sunați-ne!
¡Llámenos!
233
• Alternancia ăa en la tercera persona del singular de los verbos a arăta y a agăța
• A uita y a se uita
Los verbos a arăta y a agăța sólo cambian la ă por una a en la tercera persona del presente de indicativo y de
subjuntivo
agăța verb tranzitiv singular plural
(a) agăța agățare agățat agățând
agață agățați
I (eu) agăț (să) agăț agățam agățai agățasem
singular a II-a (tu) agăți (să) agăți agățai agățași agățaseși
a III-a (el, ea) agață (să) agațe, agățe agăța agăță agățase
I (noi) agățăm (să) agățăm agățam agățarăm agățaserăm, agățasem
plural a II-a (voi) agățați (să) agățați agățați agățarăți agățaserăți, agățaseți
a III-a (ei, ele) agață (să) agațe, agățe agățau agățară agățaseră

arăta verb tranzitiv singular plural
(a) arăta arătare arătat arătând
arată arătați
I (eu) arăt (să) arăt arătam arătai arătasem
singular a II-a (tu) arăți (să) arăți arătai arătași arătaseși
a III-a (el, ea) arată (să) arate arăta arătă arătase
I (noi) arătăm (să) arătăm arătam arătarăm arătaserăm, arătasem
plural a II-a (voi) arătați (să) arătați arătați arătarăți arătaserăți, arătaseți
a III-a (ei, ele) arată (să) arate arătau arătară arătaseră
El resto de los verbos que presentamos en este tema siguen las reglas de los temas anteriores.
QAR www.quieroaprenderrumano.blogspot.com Vreau să învaț româna
Los siguientes ejemplos ayudarán a aclarar la diferencia entre a uita “olvidar” y a se uita (la) “mirar (a)”:
Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado que deseaba decirte

Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa
Se uită în oglindă Se mira en el espejo
Florin se uită la televizor Florin mira el televisor
Mă uit la ei (La) miro a ella
234
cravată
Por último, señalar que le verbo a ustura ”picar”, sólo se usa en la tercera persona.
giruetă
Vocabulario 39
• adunare f /a.du’na.re/ suma: adunare adunări adunarea adunările adunării adunării

• agăța, agăț v /a.gǝ’ʦa/ colgar, enganchar
• ambulanță f /am.bu’lan.ʦǝ/ ambulancia: ambulanță ambulanțe ambulanța ambulanțele ambulanței ambulanțelor
• arăta, arăt v /arǝ’ta/ mostrar, enseñar
• balcon n /bal’kon/ balcón: balcon balcoane balconul balcoanele balconului balcoanelor
• batistă f /ba’tis.tǝ/ pañuelo: batistă batiste batista batistele batistei batistelor
235
• bloc n /blok/ bloque, edificio: bloc blocuri blocul blocurile blocului blocurilor
• bolnav a /bol’nav/ enfermo: bolnav bolnavi bolnavul bolnavii bolnavului bolnavilor
bolnavă /bol’na.vǝ/ enferma: bolnavă bolnave bolnava bolnavele bolnavei bolnavelor
• camion n /ka.mi’on/ camión: camion camioane camionul camioanele camionului camioanelor
• cardiolog s /kar.di.o’log/ cardiólogo: cardiolog cardiologi cardiologul cardiologii cardiologului cardiologilor
cardiologă /kar.di.o’lo.gǝ/ cardióloga: cardiologă cardiologe cardiologa cardiologele cardiologei cardiologelor
• caz n /kaz/ caso: caz cazuri cazul cazurile cazului cazurilor
• ciocan n /’kan/ martillo: ciocan ciocane ciocanul ciocanele ciocanului ciocanelor
ciocănel n /ʧjo.ka’nel/ martillito, baqueta: ciocănel cioănele ciocănelul ciocănelele ciocănelului ciocănelelor
• claxon n /klak’son/ bocina, claxon: claxon claxoane claxonul claxoanele claxonului claxoanelor
• compozitor s /kom.po.zi’tor/ compositor: compozitor compozitori compozitorul compozitorii compozitorului
compozitorilor
compozitoare /kom.po.zi’to̯a.re/ compositora: compozitoare compozitoare compozitoarea compozitoarele
compozitoarei compozitoarelor
• contract n /kon’trakt/ contrato: contract contracte contractul contractele contractului contractelor
• cravată f /kra’va.tǝ/ corbata: cravată cravate cravata cravatele cravatei cravatelor
• deșteptător m /deʃ.tep.tə’tor/ despertador (m) deșteptător deșteptătorul deșteptători deșteptătorii deșteptătorului
deșteptătorilor
deșteptătoare f /deʃ.tep.tə’to̯ a.re/ despertador (f) deșteptătoare deșteptătoarea deșteptătoare deșteptătoarele
deșteptătoarei deșteptătoarelor
• elefant m /e.le’fant/ elefante: elefant elefanți elefantul elefanții elefantului elefanților
• febră f /’fe.brǝ/ fiebre: febră febre febra febrele febrei febrelor
• fereastră f /fe’re̯as.trə/ ventana: fereastră ferestre fereastra ferestrele ferestrei ferestrelor
• gazon n /ga’zon/ césped: gazon gazoane gazonul gazoanele gazonului gazoanelor
• giruetă f /ʤi.ru’e.tǝ/ veleta: giruetă giruete girueta giruetele giruetei giruetelor
• grav a, adv /grav/ grave (m), gravemente: grav gravi gravul gravii gravului gravilor
gravă /’gra.vǝ/ grave (f): gravă grave grava gravele gravei gravelor
• imunologic a /i.mu.no’lo.ʤik/ inmunológico: imunologic imunologici imunologicul imunologicii imunologicului
imunolocicilor
imunologică /i.mu.no’lo.ʤi.kǝ/ inmunológica: imunologică imunologice imunologica imunologicele imunologicelei
imunologicelor
• memoria f /me’mo.ri.e/ memoria: memorie memorii memoria memoriile memoriei memoriilor
• minim a /’mi.nim/ mínimo: minim minimi minimul minimii minimului minimilor
minimă /’mi.ni.mǝ/ mínima: minimă minime minima minimele minimei minimelor
• minut n /mi’nut/ minuto: minut minutul minute minutele minutului minutelor
• nas n /nas/ nariz: nas nasuri nasul nasurile nasului nasurilor
• nivel n /ni’vel/ nivel: nivel niveluri nivelul nivelurile nivelului nivelurilor
• oftalmolog s /of.tal.mo’log/ oftalmólogo: oftalmolog oftalmologi oftalmologul oftalmologii oftalmologului
oftalmologilor
oftalmologă /of.tal.mo’lo.gǝ/ oftalmóloga: oftalmologă oftalmologe oftalmologa oftalmologele oftalmologei
oftalmologelor
• oglindă f /o’glin.dǝ/ espejo: oglindă oglinzi oglinda oglinzile oglinzii oglinzilor
• orelist s /o.re’list/ otorrinolaringólogo: orelist oreliști orelistul oreliștii orelistului oreliștilor
orelistă /o.re’lis.tǝ/ otorrinolaringóloga: orelistă oreliste orelista orelistele orelistei orelistelor
• parabolic a /pa.ra’bo.lik/ parabólico: parabolic parabolici parabolicul parabolicii parabolicului parabolicilor
parabolică /pa.ra’bo.li.kǝ/ parabólica: parabolică parabolice parabolica parabolicele parabolicei parabolicelor
• piele f /’pje.le/ piel: piele piei pielea pieile pielii/pieii pieilor

• pilulă f /pi’lu.lǝ/ píldora: pilulă pilule pilula pilulele pilulei pilulelor
• protest n /pro’test/ protesta: protest proteste protestul protestele protestului protestelor
• reflex a /re’fleks/ reflejo: reflex reflecși reflexul reflecșii reflexului reflecșilor
reflexă /re’flek.sǝ/ refleja: reflexă reflexe reflexa reflexele reflexei reflexelor
• ridicat a /ri.di’kat/ elevado: ridicat ridicați ridicatul ridicații ridicatului ridicaților
ridicată /ri.di’ka.tǝ/ elevada: ridicată ridicate ridicata ridicatele ridicatei ridicatelor
• sânge n /’sᵻn.ʤe/ sangre: sânge sângiuri sângele sângiurile sângelui sângiurilor
• scrum n /skrum/ ceniza: scrum scrumuri scrumul scrumurile scrumului scrumurilor 236
• sistem n /sis’tem/ sistema: sistem sisteme sistemul sistemele sistemului sistemelor
• stare f /’sta.re/ estado: stare stări starea stările stării stărilor
• strica, stric v /stri’ka/ estropear
• suna, sun v /su’na/ sonar, llamar por teléfono
• suporta, suport v /su.por’ta/ soportar, aguantar, sufrir
• suprima, suprim v /su.pri’ma/ suprimir
• suspenda, supend v /sus.pen’da/ suspender
• suspin n /sus’pin/ suspiro: suspin suspine suspinul suspinele suspinului suspinelor
• șansă f /’ʃan.sǝ/ suerte, oportunidad: șansă șanse șansa șansele șansei șanselor
• tare adv /’ta.re/ fuerte(mente), extremadamente
• termina, termin v /ter.mi’na/ terminar, acabar
• transforma (a se), transform v /trans.for’ma/ transformar(se)
• transpira, transpir v /trans.pi’ra/ transpirar, sudar
• transporta, transport v /trans.por’ta/ transportar
• transportator m /trans.por.ta’tor/ transportista: transportator transportatori transportatorul transportatorii
transportatorului transportatorilor
• tremura, tremur v /tre.mu’ra/ temblar
• trompă f /’trom.pǝ/ trompa: trompă trompe trompa trompele trompei trompelor
• tuna, tun v /tu’na/ tronar
• țipa, țip v /ʦi’pa/ gritar
• uda, ud v /u’da/ regar, rociar, mojar
• uita, uit v /wi’ta/ olvidar
o a se uita la mirar a
• urca, urc v /ur’ka/ subir, ascender, trepar
• ustura v /us.tu’ra/ picar, escocer
• valorifica, valorific v /va.lo.ri.fi’ka/ valorar
• verifica, verific v /ve.ri.fi’ka/ verificar, comprobar
• vindeca, vindec v /vin.de’ka/ curar, sanar
• volum n /vo’lum/ volumen: volum volume volumul volumele volumului volumelor
• vomita, vomit v /vo.mi’ta/ vomitar
• yoyo n /jo’jo/ yoyó
• zmeu n /’zmew/ cometa: zmeu zmeie zmeul zmeiele zmeului zmeielor
Oglindă
• Avem șanse minime, dar ne agățăm de ele Tenemos mínimas posibilidades pero nos aferramos
a ellas
• Le-am arătat colegilor tablourile mele Les he enseñado mis cuadros a los compañeros
• Sunați-ne! ¡Llámenos!
• Vreți să sunăm pe cineva să vă ia acasă? ¿Quiere que llamemos a alguien para que le lleve a
casa?
• Îmi place cum sună claxonul ăsta Me gusta cómo suena esta bocina 237
• Deșteptătorul trebuie să sune mai mult El despertador tiene que sonar más
• Zgomotul la volum ridicat suprimă sistemul El ruido a volumen elevado suprime el sistema
imunologic inmunológico
• Îmi puteți recomanda ceva pentru cazul meu ¿Me puede recomendar algo para mi caso para
să mă ajute să suprim poftă de mâncare? ayudarme a suprimir las ganas de comer?
• Crezi că vei termina lucrul până la această oră? ¿Crees que terminarás el trabajo a esta hora?
• Ambulanța transportă pacienții grav La ambulancia transporta a los pacientes gravemente
bolnavi la spital enfermos al hospital
• Vreau să transport o motocicletă Quiero transportar una moto
din Italia în București de Italia a Bucarest
• Elefantul m-a udat cu trompa lui El elefante me ha mojado con su trompa
• Dacă ați uitat să luați o pilulă, să o luați Si ha olvidado tomar una píldora, tómela
• Otoscopul îl ajută pe medic să se uite El otoscopio le ayuda al médico a mirar
în urechea noastră en nuestro oído
• Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado qué deseaba decirte
• Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa
• Se uită în oglindă Se mira en el espejo
• Florin se uită la televizor Florín mira el televisor
• Se uită pe fereastră Mira por la ventana
• Jocul meu yoyo urcă și coboară Mi yoyó sube y baja
• Dacă te ustură ochii, mergi la oftalmolog Si te escuecen los ojos ve al médico
• Mă ustură pielea Me pica la piel
• Doctorul ne verifică reflexele cu un ciocănel El doctor comprueba nuestros reflejos con un
martillito
• Se va vindeca de la sine Se va a curar por sí mismo
• Orelistul ne vindecă atunci când avem El otorrino nos cura cuando tenemos
probleme cu nasul, gâtul și urechile problemas en la nariz, la garganta y los oídos
Zmeu
1. Los dulces te estropean los dientes Dulciurile îți strică dinții

2. ¿Qué parabólica cuelgo en mi balcón? Ce parabolică îmi agăț de balcon?
3. Cuelgas correctamente el cuadro en la pared Agăți corect tabloul pe perete
4. La brújula señala el norte Busola arată nordul
5. La veleta señala la dirección del viento Girueta arată direcția vântului
6. Muéstreme corbatas y pañuelos Arătați-mi cravate și batiste
7. No aparenta (ud.) la edad Nu arătați vârsta 238
8. ¿Qué aspecto tiene él? Cum arată el?
9. ¿Qué le puedo enseñar, señor? Ce vă pot arăta, domnule?
10. Mi despertador suena a las ocho Deșteptătorul meu sună la opt
11. Llámeme otro día Sunați-mă în altă zi
12. ¿Quién ha llamado? Cine a sunat?
13. Sufro dolor de dientes Suport durerea de dinți
14. Suprímele la memoria Suprimă-i memoria
15. Tienes 48 horas para cancelar los contratos Ai 48 de ore să suspenzi contractele
16. Los transportistas suspenden las protestas Transportatorii suspendă protestele
17. Tengo que terminar un trabajo Am de terminat o lucrare
18. Espero terminarlo para el fin de semana Sper s-o termin până la sfârșitul săptămânii
19. Todo se ha transformado en ceniza Totul s-a transformat în scrum
20. Su alegría (de ellos) se ha convertido en suspiros Bucuria lor s-a transformat în suspine
21. ¿Transpira (ud.) mucho? Transpirați mult?
22. Las ambulancias transportan a los enfermos Ambulanțele transportă bolnavii
23. Este camión transporta frutas Acest camion transportă fructe
24. Tiemblo a causa de la fiebre Tremur din cauza febrei
25. Deje de temblar así Nu mai tremura atâta
26. Afuera truena Afară tună
27. Ha tronado como en un día de verano A tunat ca într-o zi de vară
28. ¡No grites! Nu țipa!
29. ¡No grites al teléfono! Nu țipi la telefon
30. Yo grito bastante a menudo Eu țip destul de des
31. Mi niña grita más fuerte que yo Fetița mea țipă mai tare ca mine
32. No quiero regar el césped Nu vreau să ud gazonul
33. La lluvia riega los campos Ploaia udă câmpurile
34. No riegue las flores a diario en tiempo de invierno Nu udați florile zilnic pe timpul iernii
35. ¡Mira cuantos animales! Uite ce de animale!
36. Mire, está allí Uitați, este acolo
37. ¿Cómo subo a la terraza del edificio? Cum urc pe terasa blocului?
38. ¡Vamos a montar a caballo! Hai să ne urcăm pe cal!
39. Subo y bajo 16 pisos todos los días Urc și cobor 16 etaje în fiecare zi
40. ¡Sube al árbol! Urcă în copac!
41. Mi cometa sube al cielo Zmeul meu urcă pe cer
42. Me pican mucho los ojos Mă ustură foarte tare ochii
43. Valoro cada minuto Îmi valorific fiecare minut
44. Valoremos los trabajos de nuestros compositores Să valorificăm lucrările compozitorilor noștri
45. El cardiólogo verifica el estado de nuestro corazón Cardiologul verifică starea inimii noastre
46. ¿Puede comprobar el nivel del aceite? Puteți verifica nivelul uleiului?
47. Verifico las sumas con la calculadora Verific adunările cu calculatorul
48. Curo todas las enfermedades del mundo Vindec toate bolile din lume
49. Puedes sanar tu vida Poți să-ți vindeci viața
50. ¿Has vomitado? Ai vomitat?
40 Soția mea așteaptă un copil

Mi mujer espera un niño
239
• Alternancia eea en la tercera persona del presente, verbos que se conjugan como a încerca
• Alternancia ea, a ierta
• Alternancia șeșa
Muchos verbos de la conjugación I que tienen la “e” como penúltima vocal, cambian ésta por “ea” como en el verbo
que ya conocemos a încerca, en la tercera persona del presente:
alerga verb tranzitiv singular plural
(a) alerga alergare alergat alergând
aleargă alergați
I (eu) alerg (să) alerg alergam alergai alergasem
singular a II-a (tu) alergi (să) alergi alergai alergași alergaseși
a III-a (el, ea) aleargă (să) alerge alerga alergă alergase
I (noi) alergăm (să) alergăm alergam alergarăm alergaserăm, alergasem
plural a II-a (voi) alergați (să) alergați alergați alergarăți alergaserăți, alergaseți
a III-a (ei, ele) aleargă (să) alerge alergau alergară alergaseră
17
En cambio, los verbos a ierta, a înșela, y a așeza cambian la “e” por una “a”

ierta verb tranzitiv singular plural
(a) ierta iertare iertat iertând
iartă iertați
I (eu) iert (să) iert iertam iertai iertasem
singular a II-a (tu) ierți (să) ierți iertai iertași iertaseși
a III-a (el, ea) iartă (să) ierte ierta iertă iertase
I (noi) iertăm (să) iertăm iertam iertarăm iertaserăm, iertasem
plural a II-a (voi) iertați (să) iertați iertați iertarăți iertaserăți, iertaseți
a III-a (ei, ele) iartă (să) ierte iertau iertară iertaseră
El verbo a chema, “llamarse” es reflexivo como en español pero se usa en tercera persona, no se dice mă chem sino
mă cheamă, literalmente „me llaman”.
Vocabulario 40
• alerga, alerg v /a.ler’ga/ correr
• apleca, aplec v /a’plek/ inclinarse, asomarse
• aștepta, aștep v /aʃ ‘tep/ esperar, aguardar
• așeza, așez v /a’ʃez/ colocar, poner
o a se aseza sentarse
• boteza, botez v /bo.te’za/ bautizar
• burete m /bu’re.te/ esponja: burete bureți buretele bureții buretelui bureților 240
• certa, cert v /ʧer’ta/ regañar, reñir, reprender

o a se certa pelearse; reñir
• chema, chem v /ke’ma/ llamar
o a se chema llamarse
• chimie f /ki’mi.e/ química: chimie --- chimia --- chimiei ---
• cui n /kuj/ clavo: cui cuie cuiul cuiele cuiului cuielor
• deștepta (a se), deștept v /deʃ ‘tep.ta/ despertar(se)
• dezlega, dezleg v /dez.le’ga/ desatar, soltar, resolver
• dicțiune f /dik.ʦi’u.ne/ dicción: dicțiune dicțiuni dicțiunea dicțiunile dicțiunii dicțiunilor
• freca, frec v /fre’ka/ fregar, frotar
• genunchi m /ʤe’nun.kʲ/ rodilla: genunchi genunchi genunchiul genunchii genunchiului genunchilor
• ierta, iert v /jer’ta/ perdonar
• îndemna (la), îndemn v /ᵻn.dem’na/ impulsar, estimular
• îndrepta, îndrept v /ᵻn.drep’ta/ enderezar, corregir, remediar
• îneca (a se), înec v /ᵻ.ne’ka/ ahogar(se)
• îngheța, îngheț v /ᵻn’get/ helar, congelar
• însemna, însemn v /ᵻn.sem’na/ marcar, significar, señalar
• înșela, înșel v /ᵻn.ʃe’la/ engañar
• întreba, întreb v /ᵻn.tre’ba/ preguntar
• lac n /lak/ lago: lac lacuri lacul lacurile lacului lacurilor
• lega, leg v /le’ga/ atar, unir, enlazar, anudar
• linie f /’li.ni.e/ línea: linie linii linia liniile liniei liniilor
• mister n /mis’ter/ misterio: mister mistere misterul misterele misterului misterelor
• nega, neg v /ne’ga/ negar
• pată f /’pa.tǝ/ mancha: pată pete pata petele petei petelor
• picătură f /pi.ka’tu.rǝ/ gota: picatură picături picătura picăturile picăturii picăturilor
• pleca, plec v /ple’ka/ irse, partir, marcharse
• salvare f /sal’va.re/ ambulancia: salvare salvări salvarea salvările salvării salvărilor
• struț m /struʦ/ avestruz: struț struți struțul struții struțului struților
• tunel n /tu’nel/ túnel: tunel tuneluri tunelul tunelurile tunelului tunelurilor
• vapor n /va’por/ barco: vapor vapoare vaporul vapoarele vaporului vapoarelor
• vorbă f /’vor.bǝ/ palabra, charla: vorbă vorbe vorba vorbele vorbei vorbelor
vapor
1. Struțul aleargă repede El avestruz corre rápido

2. Pe cine aștepți? ¿A quién esperas?
3. Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño
4. Diana își botează astăzi fetița la Bran Diana bautiza hoy a su niña en Bran
5. Mă cert cu Dan în fiecare zi Discuto con Dan todos los días
6. Cum te cheamă? ¿Cómo te llamas? 241
7. Pe mine mă cheamă David Yo me llamo David
8. Chemați vă rog un taxi Pida por favor un taxi
9. Frecați-vă mâinile Frótese las manos
10. Iartă-mă! ¡Perdóname!
11. Încearcă să mă înșele Intenta engañarme
12. Mă înșală memoria Me falla la memoria
13. De ce înșală bărbații? ¿Por qué engañan los hombres?
14. Spre cine să mă îndrept? ¿A quién me dirijo?
15. Guvernul îngheață salariile El gobierno congela los salarios
16. A însemnat cu creionul o zi în calendar Ha marcado con el lápiz un día en el calendario
17. Întreb oglinda cine e cea mai frumoasă Pregunto al espejo quién es la más bella
18. Când nu știm cât e ceasul, întrebăm: Cuando no sabemos qué hora es, preguntamos:
ce oră e? Sau, cât e ceasul? “Ce oră e?” O „cât e ceasul?”
19. Trebuie să legăm victoriile Tenemos que encadenar las victorias
20. Când am plecat afară era soare Cuando he salido afuera hacía sol
21. Maria îl întreabă pe Ion unde pleacă María le pregunta a Ion dónde se va
22. Vreți să plecați mâine? ¿Quiere (usted) irse mañana?
23. De ce plecați deja? ¿Por qué se va usted ya?
24. Plec pentru că sunt obosit Me voy porque estoy cansado
25. Plec pentru că deja este târziu Me voy porque ya es tarde
Struț
1. Corro por la calle Alerg pe stradă

2. ¿No tienes con quien correr? Nu ai cu cine alergi?
3. Se inclina hacia la derecha Se apleacă spre dreaptă
4. Me asomo por la ventana Mă aplec pe fereastră
5. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre
6. Me voy a sentar a la mesa junto a la ventana Mă voi așeza la masa de lângă fereastră
7. Siéntate en mis rodillas Așază-te pe genunchii mei 242
8. Te espera un hombre Te așteaptă un om
9. He esperado muchos años Am așteptat mulți ani
10. Le espera a Mihai Îl așteaptă pe Mihai
11. Le espera a Irina O așteaptă pe Irina
12. La reina ha bautizado un barco Regina a botezat un vapor
13. Ha bautizado a su hija Și-a botezat fiica
14. Carlos explica por qué se ha peleado con Cristina Carlos explică de ce s-a certat cu Cristina
15. No nos peleemos Hai să nu ne certăm
16. ¿Me has llamado? M-ai chemat?
17. ¿Tu perro viene cuando le llamas? Câinele tău vine când îl chemi?
18. ¡Llame a una ambulancia, por favor! Chemați o salvare, vă rog!
19. Me he despertado temprano M-am deșteptat devreme
20. Te perdono Te iert
21. ¿Podrías perdonar si te engañara? Ai putea ierta dacă te-ar înșela?
22. Intenta si puedes resolver el problema Încerci dacă poți să dezlegi problema
23. Desentraña el misterio Dezleagă misterul
24. Frote la mancha con detergente Frecați pata cu detergent
25. Me froto con la esponja Mă frec cu buretele
26. Quiere probar la cocina rumana Vrea să încerce bucătăria românească
27. Ha animado a los estudiantes a aprender A îndemnat studenții să învețe
28. Ha enderezado un clavo A îndreptat un cui
29. Dirige el coche hacia la ciudad Îndreaptă mașina spre oraș
30. Ha corregido su dicción Și-a îndreptat dicțiunea
31. Te ahogas en una gota de agua Te îneci într-o picătură de apă
32. El motor se ahoga Se îneacă motorul
33. En tiempo de invierno los lagos se congelan În timpul iernii, lacurile îngheață
34. El agua se ha congelado Apa a înghețat
35. Nosotros nos congelamos de frío Noi înghețăm de frig
36. Significas mucho para mí Însemni foarte mult pentru mine
37. Ha señalado una palabra en el texto A însemnat un cuvânt în text
38. Has marcado un lugar en el mapa Ai însemnat un loc pe hartă
39. Les ha engañado con palabras bonitas L-a înșelat cu vorbe frumoase
40. Ha engañado a su mujer Și-a înșelat soția
41. Lo mejor es que preguntes Cel mai bine e să întrebi
42. El profesor de química pregunta mucho Profesorul de chimie întreabă mult
43. Me pregunto dónde está el lago rojo Mă întreb unde este lacul roșu
44. ¿Como se hace un nudo de corbata? Cum să legi un nod de cravată?
45. El túnel une las dos ciudades Tunelul leagă cele două orașe
46. Nosotros no negamos la verdad Noi nu negăm adevărul
47. Querría preguntarte por qué niegas esto Aș vrea să te întreb de ce negi asta
48. Se ha ido a España A plecat în Spania
49. ¿Dónde vas? Unde pleci?
50. El tren va a salir de la línea número 4 Trenul va pleca de la linia numărul 4
41 Înot în piscină
Nado en la piscina
243
• Alternancia ooa en la tercera persona del presente
• Alternancia ăa
• Alternancia ăe (verbos que se conjugan como a cumpăra)
La alternancia ooa se produce en la tercera persona del presente de algunos verbos de la conjugación I que tienen
la letra “o” como penúltima vocal en el infinitivo. Veamos el verbo “convocar”.

convoca verb tranzitiv singular plural
(a) convoca convocare convocat convocând
convoacă convocați
I (eu) convoc (să) convoc convocam convocai convocasem
singular a II-a (tu) convoci (să) convoci convocai convocași convocaseși
a III-a (el, ea) convoacă (să) convoace convoca convocă convocase
I (noi) convocăm (să) convocăm convocam convocarăm convocaserăm, convocasem
plural a II-a (voi) convocați (să) convocați convocați convocarăți convocaserăți, convocaseți
a III-a (ei, ele) convoacă (să) convoace convocau convocară convocaseră
La alternancia ăa se produce en todo el singular y en la tercera persona del plural del presente de indicativo y
subjuntivo, como en el verbo a lăsa “dejar (de)”

lăsa verb tranzitiv singular plural
(a) lăsa lăsare lăsat lăsând
lasă lăsați
I (eu) las, lăs (să) las, lăs lăsam lăsai lăsasem
singular a II-a (tu) lași, leși (să) lași, leși lăsai lăsași lăsaseși
a III-a (el, ea) lasă (să) lase, lese lăsa lăsă lăsase
I (noi) lăsăm (să) lăsăm lăsam lăsarăm lăsaserăm, lăsasem
plural a II-a (voi) lăsați (să) lăsați lăsați lăsarăți lăsaserăți, lăsaseți
a III-a (ei, ele) lasă (să) lase, lese lăsau lăsară lăsaseră
El verbo a căsca combina la alternancia ăa con la ya vista scșt

căsca verb tranzitiv singular plural
(a) căsca căscare căscat căscând
cască căscați
I (eu) casc (să) casc căscam căscai căscasem
singular a II-a (tu) caști (să) caști căscai căscași căscaseși 244
a III-a (el, ea) cască (să) caște căsca căscă căscase

I (noi) căscăm (să) căscăm căscam căscarăm căscaserăm, căscasem
plural a II-a (voi) căscați (să) căscați căscați căscarăți căscaserăți, căscaseți
a III-a (ei, ele) cască (să) caște căscau căscară căscaseră
La alternancia ăe se produce en la segunda persona singular del presente y en la tercera persona tanto singular
como plural del presente del conjunctiv. Así se comportan verbos que acaban en –ăra, como a cumpăra que ya
conocemos y a apăra „defender”:

apăra verb tranzitiv singular plural
(a) apăra apărare apărat apărând
apără apărați
I (eu) apăr (să) apăr apăram apărai apărasem
singular a II-a (tu) aperi (să) aperi apărai apărași apăraseși
a III-a (el, ea) apără (să) apere apăra apără apărase
I (noi) apărăm (să) apărăm apăram apărarăm apăraserăm, apărasem
plural a II-a (voi) apărați (să) apărați apărați apărarăți apăraserăți, apăraseți
a III-a (ei, ele) apără (să) apere apărau apărară apăraseră
piscină
Vocabulario 41
• ac n /ak/ aguja: ac ace acul acele acului acelor
• adăuga, adăug v /a.dǝ.u’ga/ añadir
• afacere f /a’fa.ʧe.re/ negocio: afacere afaceri afacerea afacerile afacerii afacerilor
• apăra, apăr v /a.pǝ’ra/ defender, proteger
• argint n /ar’ʤint/ plata: argint arginturi argintul arginturile argintului arginturilor
• atac n /a’tak/ ataque: atac atacuri atacul atacurile atacului atacurilor
• ață f /’a.ʦǝ/ hilo, hebra: ață ațe ața ațele aței ațelor
245
• baterie f /ba.te’ri.e/ pila, batería: baterie baterii bateria bateriile bateriei bateriilor
• băga, bag v /bǝ’ga/ meter
• benzinărie f /ben.zi.nǝ’ri.e/ gasolinera: benzinărie benzinării benzinăria benzinăriile benzinăriei benzinăriilor
• călca, calc v /kǝl’ka/ pisar
• căra, car v /kǝ’ra/ llevar, transportar
o a se căra irse, largarse
• căsca, casc v /kǝs’ka/ bostezar
• clătina, clatin v /klǝ.ti’na/ tambalearse, vacilar
• convoca, convoc v /kon.vo’ka/ convocar
• corespunzător a /ko.res.pun.zǝ’tor/ correspondiente (m): corespunzător corespunzători corespunzătorul
corespunzătorii corespunzătorului corespunzătorilor
corespunzătoare /ko.res.pun.zǝ’to̯ a.re/ correspondiente (f): corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoarea
corespunzătoarele corespunzătoarei corespunzătoarelor
• crăpa, crăp v /krǝ’pa/ romper, partir
• cuib n /kujb/ nido, agujero
• curăța, curăț v /ku.ra’ʦa/ limpiar
• descărca, descarc v /des.kǝr.ka/ descargar
• dezbrăca, dezbrac v /dez.brǝ’ka/ desnudar
• dispozitiv n /dis.po.zi’tiv/ dispositivo: dispozitiv dispozitive dispozitivul dispozitivele dispozitivului dispozitivelor
• fișier n /fi.ʃi.er/ fichero: fișier fișiere fișierul fișierele fișierului fișierelor
• groapă f /’gro̯ a.pǝ/ tumba: groapă gropi groapa gropile gropii gropilor
• haide! interj /’haj.de/ ¡vamos!
• imperiu n /im’pe.riw/ imperio: imperiu imperii imperiul imperiile imperiului imperiilor
• infecție f /in’fek.ʦi.e/ infección: infecție infecții infecția infecțiile infecției infecțiilor
o în față, față de enfrente, delante (de)
• înălța, înalț v /ᵻ.nǝl’ʦa/ levantar, izar, erigir
• încărca, încarc v /ᵻn.kǝr’ka/ cargar
• înghețată f /ᵻn.ge’ʦa.tǝ/ helado: înghețată înghețate înghețata înghețatele înghețatei înghețatelor
• îngrășa, îngraș v /ᵻn.grǝ’ʃa/ engordar, abonar
• îngropa, îngrop v /ᵻn.gro’pa/ enterrar
• înota, înot v /ᵻ.no’ta/ nadar
• jucător m /ʒu.ka’tor/ jugador: jucător jucători jucătorul jucătorii jucătorului jucătorilor
jucătoare f /ʒu.kǝ’to̯ a.re/ jugadora: jucătoare jucătoare jucătoarea jucătoarele jucătoarei jucătoarelor
• lăsa, las v /lǝ’sa/ dejar, permitir, abandonar
• lăuda, laud v /lǝ.u’da/ alabar
• lebădă f /’le.bǝ.dǝ/ cisne: lebădă lebede lebăda lebedele lebedei lebedelor
• lider m /’li.der/ líder: lider lideri liderul liderii liderului liderilor
• mărime f /mǝ’ri.me/ tamaño: mărime mărimi mărimea mărimile mărimii mărimilor
• mâncărime f /mᵻn.kǝ’ri.me/ picor: mâncărime mâncărimi mâncărimea mâncărimile mâncărimii mâncărimilor
• milion n, num /mi.li’on/ millón: milion milioane milionul milioanele milionului milioanelor
• mobil a /mo’bil/ móvil (m): mobil mobili mobilul mobilii mobilului mobililor
mobilă /mo’bi.lǝ/ móvil (f): mobilă mobile mobila mobilele mobilei mobilelor
• monument n /mo.nu’ment/ monumento: monument monumente monumentul monumentele monumentului
monumentelor
• mușchi m /’muʃ.k ʲ/ músculo: mușchi mușchi mușchiul mușchii mușchiului mușchilor
• număra, număr v /nu.mǝ’ra/ contar, enumerar

• oaie f /’o̯ a.je/ oveja: oaie oi oaia oile oii oilor
• ordona, ordon v /or.do’na/ ordenar, imponer
• parlament n /par.la’ment/ parlamento: parlament parlamente parlamentul parlamentele parlamentului
parlamentelor
• pasager m /pa.sa’ʤer/ pasajero: pasager pasageri pasagerul pasagerii pasagerului pasagerilor
pasageră f /pa.sa’ʤe.rǝ/ pasajera: pasageră pasagere pasagera pasagerele pasagerei pasagerelor
• păduche m /pǝ’du.ke/ piojo: păduche păduchi păduchele păduchii păduchelui păduchilor
• piscină f /pis’ʧi.nǝ/ piscina: piscină piscine piscina piscinele piscinei piscinelor 246
• plug n /plug/ arado: plug pluguri plugul plugurile plugului plugurilor
o plugul de zăpadă quitanieves
• provoca, provoc v /pro.vo’ka/ provocar
• puternic a /pu’ter.nik/ poderoso, potente (m): puternic puternici puternicul puternicii puternicului puternicilor
puternică /pu’ter.ni.kǝ/ poderosa, potente (f): puternică puternice puternica puternicele puternicei puternicelor
• edicul mp f /’ra.nǝ/ herida: rană răni rana rănile rănii rănilor
• răbda, rabd v /rǝb’da/ aguantar, soportar, sufrir
• râs n /rᵻs/ risa: râs râsuri râsul râsurile râsului râsurilor
• râu n /rᵻw/ río: râu râuri râul râurile râului râurilor
• reuniune f /re.u.ni’u.ne/ reunión: reuniune reuniuni reuniunea reuniunile reuniunii reuniunilor
• salată f /sa’la.tǝ/ ensalada, lechuga: salată salate salata salatele salatei salatelor
• săpa, sap v /sǝ’pa/ cavar
• scandal n /skan’dal/ escándalo: scandal scandaluri scandalul scandalurile scandalului scandalurilor
• scăpa, scap v /skǝ’pa/ escapar
• sculptor m /’skulp.tor/ escultor: sculptor sculptori sculptorul sculptorii sculptorului sculptorilor
• steag n /ste̯ag/ bandera: steag steaguri steagul steagurile steagului steagurilor
• supăra, supăr v /su.pǝ’ra/ superar
• șosea f /ʃo’se̯a/ carretera: șosea șosele șoseaua șoselele șoselei șoselelor
• toca, toc v /to’ka/ picar (cortar muy fino)
• varză f /’var.zǝ/ col: varză verze varza verzele verzei verzelor
• vată f /’va.tǝ/ algodón: vată --- vata --- vatei ---
varză
• Convoc 150 de jucători dacă e nevoie Convoco a 150 jugadores si es necesario

• Înot în piscină Nado en la piscina
• Peștii pot înota fără probleme Los peces pueden nadar sin problemas
• Ei înoată către suprafața apei Ellos nadan hacia la superficie del agua
• Petre toacă 5 milioane de euro pentru propagandă Petre derrocha 5 millones de euros para propaganda
247
• Dan o apără pe Liliana Dan defiende a Liliana
• Cum te aperi de vampirii? ¿Cómo te defiendes de los vampiros?
• Apărați viața umană Defienda la vida humana
• Ne apărăm de atacul câinilor vagabonzi Nos defendemos del ataque de los perros
vagabundos
• Ce cumperi azi? ¿Qué compras hoy?
• Vreau să cumpăr o carte Quiero comprar un libro
• Cumpăr medicamente de la farmacie Compro medicamentos en la farmacia
• La benzinărie cumpărăm benzină En la gasolinera compramos gasolina
• Cumpăr reviste de la chioșc Compro revistas en el quiosco
• Nu vă supărați No se enfade
• Adăugați sare dacă e nevoie Añada sal si es necesario
• Doriți să adăugați plante noi în grădina ¿Desea añadir plantas nuevas en su jardín?
dumneavoastră?
• Nu te bagă în față! ¡No te cueles!
• Poți să-mi bagi ața în acul ăsta? ¿Me puedes enhebrar el hilo en esta aguja?
• Pasagerii ne calcă pe picioare Los pasajeros nos pisan en los pies
• Când casc mă doare mușchiul Cuando bostezo me duele el músculo
• Cum descarc fișierele? ¿Cómo descargo los ficheros?
• Elena se dezbracă pe bani Elena se desnuda por dinero
• Înalț steagul Izo la bandera
• Am un dispozitiv care îți încarcă mobilul când mergi Tengo un dispositivo que te carga el móvil cuando
andas
mobil
1. Los líderes europeos convocan una reunión Liderii europeni convoacă o reuniune
2. El parlamento entierra el escándalo Parlamentul îngroapă scandalul
3. Nado en el río Înot în râu
4. Los cisnes nadan en los lagos Lebedele înoată pe lacuri
5. ¡Vamos, amigos, a nadar! Haide, prietene, să înotăm
6. ¡Les ordenamos que no beban! Vă ordonăm să nu beți!
7. Los piojos provocan picores fuertes Păduchii provoacă mâncărime puternica 248
8. La infección provoca dolor Infecția provoacă durere
9. Yo pico la col para la ensalada Eu toc varză pentru salată
10. El perro defiende las ovejas Câinele apără oile
11. He comprado una docena de huevos Am cumpărat o duzină de ouă
12. ¿Puedes comprarme un helado? Poți să-mi cumperi o înghețată?
13. ¿Dónde se puede comprar flores? De unde se pot cumpăra flori?
14. La quitanieves limpia la carretera Plugul de zăpadă curăță șoseaua
15. ¿Con qué se limpia la plata? Cu ce se curăță argintul?
16. Me limpio la herida con algodón Îmi curăț rana cu vată
17. He contado hasta cien Am numărat până la o sută
18. Cuento ovejas Număr oi
19. No te enfades Nu te supăra
20. Añade agua Adaugă apă
21. He añadido fotos nuevas Am adăugat poze noi
22. Tenemos que largarnos de aquí Trebuie să ne cărăm de aici
23. Harías bien en irte a otra ciudad Ai face bine să te cari în alt oraș
24. Viorel se mete en negocios con Cosmin Viorel se bagă în afaceri cu Cosmin
25. ¡No pises la hierba! Nu călca pe iarbă!
26. Bostezo cuando tengo sueño Casc atunci când mi-e somn
27. Busco palabras en el diccionario Caut cuvinte în dicționar
28. No busco a Elena, busco a Ion N-o caut pe Elena, îl caut pe Ion
29. Te busca un hombre al teléfono Te caută un bărbat la telefon
30. El imperio se tambalea Imperiul se clatină
31. Te partes de risa Te crăpi de râs
32. Se me agrieta la piel de los dedos Mi se crapă pielea degetelor
33. He descargado un álbum Am descărcat un album
34. Mis padres no me dejan desnudarme en las películas Părinții nu mă lasă să mă dezbrac în filme
35. El escultor erige un monumento Sculptorul înalță un monument
36. Stefan Cel Mare erigió 44 monasterios Stefan Cel Mare a înălțat 44 de mănăstiri
37. Cargo mis pilas Îmi încarc bateriile
38. ¿Por qué no se carga el juego? De ce nu se încarcă jocul?
39. Este desayuno no engorda Acest mic dejun nu îngrașă
40. Como pero no engordo Mănânc dar nu mă îngraș
41. El cerdo engorda Porcul se îngrașă
42. Ha dejado una carta en la mesa A lăsat o scrisoare pe masă
43. He dejado a los niños en casa de los padres Am lăsat copiii la părinți
44. Ella ha alabado el espectáculo Ea a lăudat spectacolul
45. He aguantado demasiados años Rabd de prea mulți ani
46. Los enfermos de los hospitales sufren hambre Bolnavii din spitale rabdă de foame
47. Carlos ha cavado sólo su (propia) tumba Carlos și-a săpat singur groapa
48. Cave un agujero correspondiente al tamaño de la planta Săpați un cuib corespunzător mărimii plantei
49. Quiero escapar de ellas Vreau să mă scap de ele
50. Gica ha escapado de la cárcel Gica a scăpat de închisoare
42 Marcel joacă tenis

Marcel juega al tenis
249
• Alternancia ei (verbos que se conjugan como a prezenta)
• Alternancia ăa/e (verbos que se conjugan como a învăța o a spăla)
• Alternancia uo/oa (verbos que se conjugan como a juca)
• Alternancia ăa y ăe en el mismo verbo (a căpăta)
• Alternancia eea y ăe en el mismo verbo (a semăna)
La alternancia ei se produce en verbos como a prezenta, en todas las formas del singular del presente y la tercera
persona del plural del presente:
prezenta verb tranzitiv singular plural
(a) prezenta prezentare prezentat prezentând
prezintă prezentați
I (eu) prezint (să) prezint prezentam prezentai prezentasem
singular a II-a (tu) prezinți (să) prezinți prezentai prezentași prezentaseși
a III-a (el, ea) prezintă (să) prezinte prezenta prezentă prezentase
I (noi) prezentăm (să) prezentăm prezentam prezentarăm prezentaserăm, prezentasem
plural a II-a (voi) prezentați (să) prezentați prezentați prezentarăți prezentaserăți, prezentaseți
a III-a (ei, ele) prezintă (să) prezinte prezentau prezentară prezentaseră
La alternancia ăa/e se produce en verbos como a învăța, o a spăla que ya conocemos, o a apăsa :

apăsa verb tranzitiv singular plural
(a) apăsa apăsare apăsat apăsând
apasă apăsați
I (eu) apăs (să) apăs apăsam apăsai apăsasem
singular a II-a (tu) apeși (să) apeși apăsai apăsași apăsaseși
a III-a (el, ea) apasă (să) apese apăsa apăsă apăsase
I (noi) apăsăm (să) apăsăm apăsam apăsarăm apăsaserăm, apăsasem
plural a II-a (voi) apăsați (să) apăsați apăsați apăsarăți apăsaserăți, apăsaseți
a III-a (ei, ele) apasă (să) apese apăsau apăsară apăsaseră
La alternancia uo/oa se produce en verbos como a juca que ya hemos visto o a purta:

purta verb tranzitiv singular plural
(a) purta purtare purtat purtând
poartă purtați
I (eu) port (să) port purtam purtai purtasem
250
singular a II-a (tu) porți (să) porți purtai purtași purtaseși
a III-a (el, ea) poartă (să) poarte purta purtă purtase
I (noi) purtăm (să) purtăm purtam purtarăm purtaserăm, purtasem
plural a II-a (voi) purtați (să) purtați purtați purtarăți purtaserăți, purtaseți
a III-a (ei, ele) poartă (să) poarte purtau purtară purtaseră
En verbos como a căpăta en la segunda persona del singular se producen dos alternancias a la vez:

căpăta verb tranzitiv singular plural
(a) căpăta căpătare căpătat căpătând
capătă căpătați
I (eu) capăt (să) capăt căpătam căpătai căpătasem
singular a II-a (tu) capeți (să) capeți căpătai căpătași căpătaseși
a III-a (el, ea) capătă (să) capete căpăta căpătă căpătase
I (noi) căpătăm (să) căpătăm căpătam căpătarăm căpătaserăm, căpătasem
plural a II-a (voi) căpătați (să) căpătați căpătați căpătarăți căpătaserăți, căpătaseți
a III-a (ei, ele) capătă (să) capete căpătau căpătară căpătaseră
En verbos como a semăna se produce una alternancia eea en la tercera persona del presente de indicativo,
además de ăe en la segunda persona del presente y en la tercera del conjunctiv prezent:

semăna verb tranzitiv singular plural
(a) semăna semănare semănat semănând
seamănă semănați
I (eu) semăn, seamăn (să) semăn, seamăn semănam semănai semănasem
singular a II-a (tu) semeni (să) semeni semănai semănași semănaseși
a III-a (el, ea) seamănă (să) semene semăna semănă semănase
I (noi) semănăm (să) semănăm semănam semănarăm semănaserăm, semănasem
plural a II-a (voi) semănați (să) semănați semănați semănarăți semănaserăți, semănaseți
a III-a (ei, ele) seamănă (să) semene semănau semănară semănaseră
Por último, señalar que el verbo a amâna es completamente regular.

Vocabulario 42
• amâna, amân v /a.mᵻ’na/ aplazar, retrasar

• apăsa, apăs v /a.pǝ’sa/ apretar, presionar
• atlantic a /a’tlan.tik/ atlántico: atlantic atlantici atlanticul atlanticii atlanticului atlanticilor
atlantică /a’tlan.ti.kǝ/ atlántica: atlantică atlantice atlantica atlanticele atlanticei atlanticelor
• atmosferă f /at.mos’fe.rǝ/ atmósfera: atmosferă atmosfere atmosfera atmosferele atmosferei atmosferelor
251
• barză f /’bar.zǝ/ cigüeña: barză berze barza berzele berzei berzelor
• bască f /’bas.kǝ/ boina: bască băști basca băștile băștei băștilor
• buton n /bu’ton/ botón: buton butoane butonul butoanele butonului butoanelor
• căpăta, capăt v /kǝ.pǝ’ta/ recibir
• câmpie f /kᵻm’pi.e/ llanura: câmpie câmpii câmpia câmpiile câmpiei câmpiilor
• ceașcă f /’ʧe̯aʃ.kǝ/ taza: ceașcă cești ceașca ceștile ceștii ceștilor
• corpuscul m /kor’pus.kul/ corpúsculo: corpuscul corpusculi corpusculul corpusculii corpusculului corpusculilor
• desfășura, desfășor v /des.fǝ.ʃu’ra/ desarrollar, desplegar
• divers a /di’vers/ diverso: divers diverși diversul diverșii diversului diverșilor
diversă /di’ver.sǝ/ diversa: diversă diverse diversa diversele diversei diverselor
• edificiu n /e.di’fi.ʧiw/ edificio: edificiu edificii edificiul edificiile edificiului edificiilor
• energie f /e.ner’ʤi.e/ energía: energie energii energia energiile energiei energiilor
• eveniment n /e.ve.ni’ment/ acontecimiento: eveniment evenimente evenimentul evenimentele evenimentului
evenimentelor
• festival n /fes.ti’val/ festival: festival festivaluri festivalul festivalurile festivalului festivalurilor
• fotbal n /’fot.bal/ fútbol: fotbal --- fotbalul --- fotbalului
• fundiță f /fun’di.ʦǝ/ cinta: fundiță fundițe fundița fundițele fundiței fundițelor
• înconjura, înconjor v /ᵻn.kon’ʒor/ rodear
• însura, însor v /ᵻn.su’ra/ casarse (para hombres)18
• lacrimă f /’la.kri.mǝ/ lágrima: lacrimă lacrimi lacrima lacrimile lacrimii lacrimilor
• ligă f /’li.gǝ/ liga (de fútbol…): ligă ligi liga ligile ligii ligilor
• limitat a /li.mi’tat/ limitado: limitat limitați limitatul limitații limitatului limitaților
limitată /li.mi’ta.tǝ/ limitada: limitată limitate limitata limitatele limitatei limitatelor
• material a /ma.te.ri’al/ material (m): material materiali materialul materialii materialului materialilor
materială /ma.te.ri’a.lǝ/ material (f): materială materiale materiala materialele materialei materialelor
• mănușă f /mǝ’nu.ʃǝ/ guante: mănușă mănuși mănușa mănușile mănușii mănușilor
• măsura, măsor v /mǝ.su’ra/ medir
• naș m /naʃ/ padrino (de bautizo): naș nași nașul nașii nașului nașilor
nașă f /’na,ʃǝ/ madrina (de bautizo): nașă nașe nașa nașele nașei nașelor
• natură f /na’tu.rǝ/ naturaleza: natură naturi natura naturile naturii naturilor
• ocean n /o’ʧe̯an/ océano: ocean oceane oceanul oceanele oceanului oceanelor
• optime f /op’ti.me/ octavo (mat), octava (mus.): optime optimi optimea optimile optimii optimilor
• papion n /pa.pi’on/ pajarita: papion papioane papionul papioanele papionului papioanelor
• pălărie f /pǝ.lǝ’ri.e/ sombrero: pălărie pălării pălăria pălăriile pălăriei pălăriilor
• păsa (a-i păsa cuiva de ceva), păs v /pǝ’sa/ importar, preocupar(se alguien por algo)
• petic n /’pe.tik/ parche: petic petice peticul peticele peticului peticelor
• pieptăna (a se), pieptăn v /pjep.tǝ.na/ peinar(se)
• plângere f /’plᵻn.ʤe.re/ queja: plângere plângeri plângerea plângerile plângerii plângerilor
• prezenta, prezint v /pre.zen’ta/ presentar
• putere f /pu’te.re/ potencia, poder, fuerza: putere puteri puterea puterile puterii puterilor
• purta, port v /pur’ta/ llevar
• răspundere f /rǝs’pun.de.re/ respuesta: răspundere răspunderi răspunderea răspunderile răspunderii răspunderilor
• răsturna, răstorn v /rǝs.tur’na/ volcar
• reprezenta, reprezint v /re.pre.zen’ta/ representar
• rezervor n /re.zer’vor/ depósito: rezervor rezervoare rezervorul rezervoarele rezervorului rezervoarelor
• ruga, rog v /ru’ga/ rogar, rezar
• scula, scol v /sku’la/ despertar 252
• scutec n /sku.tek/ pañal: scutec scutece scutecul scutecele scutecului scutecelor

• semăna (cu), semăn v /se.mǝ’na/ parecer(se a)
• serviciu n /ser’vi.ʧiw/ trabajo: serviciu servicii serviciul serviciile serviciului serviciilor
• stol n /stol/ bandada: stol stoluri stolul stolurile stolului stolurilor
• strecura, strecor v /stre.ku’ra/ meter
• talangă f /ta’lan.gǝ/ cencerro: talangă tălăngi talanga tălăngile tălăngii tălăngilor
• termometru n /ter.mo’me.tru/ termómetro: termometru termometre termometrul termometrele termometrului
termometrelor
• turna, torn v /tur’na/ verter, echar
• vărsa, vărs v /vǝr’sa/ derramar, desembocar
• zână f /’zᵻ.nǝ/ hada: zână zâne zâna zânele zânei zânelor
• zbura, zbor v /zbu’ra/ volar
Pălărie
• Ieri am amânat întâlnirea Ayer aplacé la cita

• Avem să amânăm întâlnirea Tenemos que aplazar la cita
• E suficient să apeși un buton Basta con apretar un botón
• În fiecare an se desfășoară aici diverse festivaluri Todos los años se desarrollan aquí diversos festivales
• Natura este lumea materială care ne înconjoară La naturaleza es el mundo material que nos rodea
• Nu vreau să mă însor No quiero casarme 253
• Nu mă însor cu Nicole No me caso con Nicole
• Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine Mi hija no quiso jugar al fútbol conmigo
• Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpușa Mi hijo no quiso jugar con la muñeca
• Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis
• Fetiță ta se piaptană singură? ¿La niña se peina sola?
• După ce mă pieptăn, mă îmbrac Después de peinarme, me visto
• Virusul se prezintă sub formă de corpusculi El virus se presenta bajo la forma de corpúsculos
• V-o prezint pe nașa mea zână Les presento a mi hada madrina
• Boul poartă o talangă El buey lleva un cencerro
• Carla poartă pălărie Carla lleva sombrero
• Iarnă port mănuși En invierno llevo guantes
• Fiecare dintre aceste evenimente reprezintă clipe Cada uno de estos acontecimientos representan
din viață momentos de la vida
• Tu te scoli la șase și jumătate Tú te despiertas a las seis y media
• Mă spăl pe cap cu șampon Me lavo la cabeza con champú
• Spală-te pe mâini cu săpun Lávate las manos con jabón
• Mă spăl cu gel de duș Me lavo con gel de ducha
• Milan se strecoară în optimile Ligii Campionilor El Milán se mete en octavos de la Liga de Campeones
• O hârtie luată de vânt zboară în aer Una hoja llevada por el viento vuela por el aire
• Berzele zboară în stoluri spre Africa Las cigüeñas vuelan en bandadas hacia África
Barză albă
1. Hoy aplazo la cita Azi amân întâlnirea

2. Aplazaremos el examen O să amânăm examenul
3. Aprieto un botón Apăs un buton
4. Me aprieta algo en el pecho Mă apasă ceva pe piept
5. Quiero ganar energía para ir más lejos Vreau să capăt energie să merg mai departe
6. Todos los años se celebra el concurso În fiecare an, se desfășoară concursul
7. ¿Qué festivales se han celebrado en este edificio? Ce festivaluri s-au desfășurat în acest edificiu? 254
8. La atmósfera rodea la Tierra Atmosfera înconjoară pământul
9. Los montes rodean la llanura Munții înconjoară câmpia
10. Me caso en verano Mă însor la vară
11. Pedro se casa mañana con Ana Pedro se însoară mâine cu Ana
12. ¿Quieres jugar al fútbol? Vreți să jucați fotbal?
13. El termómetro mide la temperatura Termometrul măsoară temperatura
14. ¿Cómo mido la potencia de un motor? Cum măsor puterea unui motor?
15. ¿Cuánto te preocupa? Cât de mult îți pasă?
16. No me preocupo por los premios Nu îmi păs de premii
17. Me gusta peinarme Îmi place să mă pieptăn
18. ¡Péinate! Piaptană-te!
19. Después de lavarme, me peino După ce mă spăl, mă pieptăn
20. ¿Puedo presentarle al señor Popescu? Pot să vi-l prezint pe domnul Popescu?
21. ¿Qué documentos tengo que presentar? Ce documente trebuie să prezint?
22. Quiero presentar una queja Vreau să prezint o plângere
23. Mi padre lleva gafas Tatăl meu poartă ochelari
24. Tu abuelo lleva boina Bunicul tău poartă bască
25. Llevo una cinta en la cabeza Port o fundiță pe cap
26. El bebé lleva pañales Bebelușul poartă scutece
27. Me gusta llevar pajarita Îmi place să port papion
28. María lleva un parche en el ojo Maria poartă un petic pe ochi
29. El autobús vuelca Autobuzul se răstoarnă
30. Nosotros representamos a 5 sociedades Noi reprezentăm 5 societăți
31. Ud. representa a una Sociedad Limitada Dvs. Reprezentați o societate cu răspundere limitată
32. Reza todo el día Toată ziua se roagă
33. Le ha rogado que le haga un trabajo L-a rugat să-i facă un serviciu
34. Nosotros nos despertamos todos los días temprano Noi ne sculăm în fiecare zi devreme
35. Me despierto rápido Mă scol repede
36. Me despierto a las seis Eu mă scol la ora șase
37. El se despierta tarde Ei se scoală târziu
38. ¿Cuándo se despierta Daniel? Când se scoală Daniel?
39. El rumano se parece al italiano Româna seamănă cu italiana
40. Adriana se va a parecer a su madre Adriana va semăna cu mama ei
41. Mihai se parece a sus padres Mihai seamănă cu părinții săi
42. Me meto en tu cama Mă strecor în patul tău
43. Echo vino en los vasos Turn vin în pahare
44. Echo café en la taza Turn cafea în ceașcă
45. Echo gasolina en el depósito Turn benzina în rezervor
46. El Sena desemboca en el Océano Atlántico Sena se varsă în Oceanul Atlantic
47. No quiero derramar lágrimas Nu vreau să vărs lacrimi
48. ¡Cómo me gustaría volar! Ce mi-ar plăcea să zbor!
49. ¿Cuánto has volado? Cât de mult ați zburat?
50. El avión vuela a 1000 km por hora Avionul zboară cu 1000 de km pe oră
43 Câinele latră
El perro ladra
255
• La Conjugación I2 verbos con desinencias en el presente –u, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă
• Alternancia ăa (verbos que se conjugan como a lătra)
• Conjugación I3, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -i, -i, -e, -em, -ați, -e
• Conjugación I4, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -, -, -e, -em, -ați, -e
• La voz pasiva
Verbos de la conjugación I que cambian la última -a del infinitivo por otra vocal en la primera persona del presente
de indicativo, en primer lugar, los que la cambian por una -u, como a intra

intra (verb) verb singular plural
(a) intra intrare intrat intrând
intră intrați
I (eu) intru (să) intru intram intrai intrasem
singular a II-a (tu) intri (să) intri intrai intrași intraseși
a III-a (el, ea) intră (să) intre intra intră intrase
I (noi) intrăm (să) intrăm intram intrarăm intraserăm, intrasem
plural a II-a (voi) intrați (să) intrați intrați intrarăți intraserăți, intraseți
a III-a (ei, ele) intră (să) intre intrau intrară intraseră
a lătra añade además la alternancia que ya conocemos ăa
lătra verb tranzitiv singular plural
(a) lătra lătrare lătrat lătrând
latră lătrați
I (eu) latru (să) latru lătram lătrai lătrasem
singular a II-a (tu) latri (să) latri lătrai lătrași lătraseși
a III-a (el, ea) latră (să) latre lătra lătră lătrase
I (noi) lătrăm (să) lătrăm lătram lătrarăm lătraserăm, lătrasem
plural a II-a (voi) lătrați (să) lătrați lătrați lătrarăți lătraserăți, lătraseți
a III-a (ei, ele) latră (să) latre lătrau lătrară lătraseră
De los verbos que acaban en –ia hay un grupo que sustituye la –a por una –i en la primera persona del presente de
indicativo como a întârzia, que sería la conjugación I 3 y que lleva las siguientes desinencias en el presente (-i, -i, -e, -
em, -ați, -e)

întârzia verb tranzitiv singular plural
(a) întârzia întârziere întârziat întârziind
întârzie întârziați
256
I (eu) întârzii (să) întârzii întârziam întârziai întârziasem
singular a II-a (tu) întârzii (să) întârzii întârziai întârziași întârziaseși
a III-a (el, ea) întârzie (să) întârzie întârzia întârzie întârziase
I (noi) întârziem (să) întârziem întârziam întârziarăm întârziaserăm, întârziasem
plural a II-a (voi) întârziați (să) întârziați întârziați întârziarăți întârziaserăți, întârziaseți
a III-a (ei, ele) întârzie (să) întârzie întârziau întârziară întârziaseră
Y otro grupo que simplemente quitan la –a y se quedan con la vocal –i como terminación en la primera persona, es el
caso de a mângâia
mângâia verb tranzitiv singular plural
(a) mângâia mângâiere mângâiat mângâind
mângâie mângâiați
I (eu) mângâi (să) mângâi mângâiam mângâiai mângâiasem
singular a II-a (tu) mângâi (să) mângâi mângâiai mângâiași mângâiaseși
a III-a (el, ea) mângâie (să) mângâie mângâia mângâie mângâiase
I (noi) mângâiem (să) mângâiem mângâiam mângâiarăm mângâiaserăm, mângâiasem
plural a II-a (voi) mângâiați (să) mângâiați mângâiați mângâiarăți mângâiaserăți, mângâiaseți
a III-a (ei, ele) mângâie (să) mângâie mângâiau mângâiară mângâiaseră
O a tăia que añade la alternancia ăa

tăia verb tranzitiv singular plural
(a) tăia tăiere tăiat tăind
taie tăiați
I (eu) tai (să) tai tăiam tăiai tăiasem
singular a II-a (tu) tai (să) tai tăiai tăiași tăiaseși
a III-a (el, ea) taie (să) taie tăia tăie tăiase
I (noi) tăiem (să) tăiem tăiam tăiarăm tăiaserăm, tăiasem
plural a II-a (voi) tăiați (să) tăiați tăiați tăiarăți tăiaserăți, tăiaseți
a III-a (ei, ele) taie (să) taie tăiau tăiară tăiaseră
La voz pasiva19
La voz pasiva en rumano se construye de forma similar al español. Por ejemplo con el verbo a căuta
dragon
257
En presente, bastaría con usar el verbo a fi + participio, concretamente el adjetivo derivado del participio:
Eu căut Yo busco
Eu sunt căutat Yo soy buscado
Ea este căutată Ella es buscada
En pasado, el prezent perfect con fost (el participio del verbo a fi), en medio:
Am căutat He buscado
Am fost căutat He sido buscado
Y en futuro del verbo a fi con (voi, vei etc) + el adjetivo derivado del participio:
El va căuta Él buscará
El va fi căutat Él será buscado
Foarfecă
Vocabulario 43
• apropia (a se), apropii v /a.pro.pi’a/ acercar(se)

• buză f /’bu.zǝ/ labio: buză buze buza buzele buzei buzelor
• cale f /’ka.le/ calle, avenida, camino, vía: cale căi calea căile căii căilor
• ceapă f /’ʧe̯a.pə/ cebolla: ceapă cepe ceapa cepele cepei cepelor
• chirurg m /ki’rurg/ cirujano: chirurg chirurgi chirurgul chirurgii chirurgului chirurgilor 258
• clasă f /’kla.sǝ/ clase: clasă clase clasa clasele clasei claselor
• continua, continuu v /kon.ti.nu’a/ continuar, seguir
• cumpărătură f /kum.pǝ.rǝ’tu.rǝ/ compra: cumpărătură cumpărături cumpărătura cumpărăturile cumpărăturii
cumpărăturilor
• discuție f /dis’ku.ʦi.e/ discusión: discuție discuții discuția discuțiile discuției discuțiilor
• dragon m /dra’gon/ dragón: dragon dragoni dragonul dragonii dragonului dragonilor
• fantomă f /fan’to.mǝ/ fantasma: fantomă fantome fantoma fantomele fantomei fantomelor
• foarfecă f /’fo̯ ar.fe.kǝ/ tijera: foarfecă foarfece foarfeca foarfecele foarfecei foarfecelor
• ghinion n /gi.ni’on/ gafe, mala suerte: ghinion ghinioane ghinionul ghinioanele ghinionului ghinioanelor
• iaurt n /jawrt/ yogur: iaurt iaurturi iaurtul iaurturile iaurtului iaurturilor
• iguană f /i’gwa.nǝ/ iguana: iguană iguane iguana iguanele iguanei iguanelor
• intra, intru v /in’tra/ entrar
• insulă f /’in.su.lǝ/ isla: insulă insule insula insulele insulei insulelor
• încuia, încui v /ᵻn.ku’ja/ cerrar, encerrar
• întârzia, întârzii v /ᵻn.tᵻr.zi’a/ retrasarse, llegar tarde
• întâmpla (a se), (sólo 3ª pers.) v /ᵻn.tᵻm’pla/ ocurrir, pasar
• întâmplător adv /ᵻn.tᵻm.plǝ’tor/ por casualidad, casualmente
• lătra, latru v /lǝ’tra/ ladrar
• librărie f /li.brǝ’ri.e/ librería: librărie librării librăria librăriile librăriei librăriilor
• lup m /lup/ lobo: lup lupi lupul lupii lupului lupilor
• mângâia, mângâi v /mᵻn.gᵻ’ja/ acariciar, consolar
• motiv n /mo’tiv/ motivo: motiv motive motivul motivele motivului motivelor
• mustra, mustru v /mus’tra/ regañar, reprender, reprobar
• permanent a /per.ma’nent/ permanente (m): permanent permanenți permanentul permanenții permanentului
permanenților
permanentă /per.ma’nen.tǝ/ permanente (f): permanentă permanente permanenta permanentele permanentei
permanentelor
• poliție f /po’li.ʦi.e/ policía: poliție poliții poliția polițiile poliției polițiilor
• scriitor m /scri.i’tor/ escritor: scriitor, scriitori scriitorul scriitorii scriitorului scriitorilor
• scriitoare f /scri.i.to̯ a.re/ escritora: scriitoare scriitoare scriitoarea scriitoarele scriitoarei scriitoarelor
• silicon m /si.li’kon/ silicona: silicon siliconi siliconul siliconii siliconului siliconilor
• speria (a se), sperii v /spe.ri’a/ asustar(se)
• sufla, suflu v /su’fla/ soplar
• tăia, tai v /tǝ’ja/ cortar
• umbla, umblu v /um’bla/ andar, caminar , marchar
• umfla, umflu v /um’fla/ hinchar, inflar
• urla, urlu v /ur’la/ bramar, rugir, aullar
• zgâria, zgârii v /zgᵻ.ri’a/ rascar, arañar
• Câinele latră El perro ladra

• Aflu întâmplător că nu departe este un magazin nou Encuentro por casualidad que no lejos hay una tienda
nueva
• Ea trebuie să continue Ella tiene que continuar
• Aveți să continuați discuția și mâine? ¿Tenéis que seguir la discusión también mañana? 259
• Intru în magazinul acesta după cumpărături Entro en esta tienda para comprar
• Noi intrăm în magazin după cumpărături Entramos en la tienda para comprar
• Ar durea-o dacă i-ai spune ce s-a întâmplat Le dolería (a ella) si le dijeras (a él) lo que ha pasado
• Un prieten adevărat te mustră pe față Un verdadero amigo te regaña a la cara
• Noaptea cineva umblă cu hainele mele De noche alguien anda con mis ropas
• Eu umblu pe jos Voy a pie
• A umflat 55 de baloane și a zburat cu ele Ha inflado 55 globos y ha volado con ellos
• Apropiați-vă! ¡Acérquese!
• Carlos se încuie în toaletă Carlos se encierra en el baño
• Dvs. aveți dreptate când spuneți că eu întârzii la Ud. tiene razón cuando dice que llego tarde a los
cursuri cursos
• Nu mă sperie dragonii No me asustan los dragones
• Pisica ta continuă să zgârie Tu gato sigue arañando
• Ai ghinion dacă îți taie calea o pisică neagră? ¿Tienes mala suerte si un gato negro se te cruza por
la calle?
• Sunt chemată la telefon de Dana Soy llamado por teléfono por Dana
• Ai fost rugat să vii la timp Se te ha pedido que vengas a tiempo
• Veți fi așteptați la gară de Maria Vais a ser esperados en la estación por Maria
• Pantofii purtați prea des se strică Los zapatos llevados demasiado a menudo se
estropean
• El este felicitat de colegi Él es felicitado por los compañeros de trabajo
• Cărțile vor fi puse la loc Los libros serán puestos en su sitio
• A fost vizitat de rude? ¿Ha sido visitado por los parientes?
• Sunt căutat de părinți Soy buscado por mis padres
lup
1. Rumanía se halla en el sudeste de Europa România se află în sud-estul Europei

2. Descubro una novedad interesante Eu aflu o noutate interesantă
3. Descubre que aquí hay una librería Tu afli că aici este o librărie
4. Seguimos trabajando en un proyecto con los italianos Continuăm să lucrăm la un proiect cu italieni
5. Yo entro en clase Eu intru în clasă
6. Tú entras en la oficina Tu intri în birou
7. Él entra por la puerta El intră pe ușă 260
8. Entráis en la sala Voi intrați în sală
9. Ellos entran en la librería Ei intră în librărie
10. Ha ocurrido un accidente S-a întâmplat un accident
11. ¿Qué va a pasar con Diana? Ce se va întâmpla cu Diana?
12. ¿Qué ha pasado con Daniel? Ce s-a întâmplat cu Daniel?
13. No puedo regañarla a cada segundo Nu pot s-o mustru în fiecare secundă
14. Yo soplo hasta en el yogur Eu suflu și în iaurt
15. Hoy camino por la ciudad Astăzi umblu prin oraș
16. Tú caminas poco Tu umbli puțin
17. Él camina mucho El umblă mult
18. Andáis a la escuela Voi umblați la școală
19. ¿Quién camina en busca de ayuda? Cine umblă după ajutor?
20. Tienes que ir al doctor Trebuie să umbli pe la doctori
21. ¿Me inflas el globo? Îmi umfli balonul?
22. Se ha inflado los labios con silicona Și-a umflat buzele cu silicon
23. Los lobos aúllan por muchos motivos Lupii urlă din mai multe motive
24. El perro que ladra no muerde Câinele care latră nu mușcă
25. Nos acercamos a la isla Ne apropiem de insulă
26. ¡No os acerquéis! Nu vă apropiați!
27. Cerraría la puerta pero no tengo llave Aș încuia ușa dar n-am cheie
28. Jack encerraba a su mujer en casa Jack își încuia soția în casă
29. ¿Has llegado tarde al trabajo? Ați întârziat la serviciu?
30. El llega tarde permanentemente El întârzie permanent
31. No llegues tarde a la universidad Nu întârzii la universitate
32. No me asustan los fantasmas Nu mă sperie fantomele
33. Me dan miedo las iguanas Mă sperie iguanele
34. Me he asustado M-am speriat
35. No me dan miedo los vampiros Nu mă sperie vampirii
36. Tu gato te ha arañado Pisica ta m-a zgâriat
37. Yo la acaricio lentamente Eu o mângâi încet
38. Acariciame Mângâie-mă
39. Las tijeras se usan para cortar Foarfeca este folosită la tăiat
40. ¿Corto las cebollas? Să tai cepele?
41. Ya no cortan mis cuchillos de cocina Nu-mi mai taie cuțitele de bucătărie
42. El libro es leído por el alumno Cartea este citită de elev
43. Soy esperado por los amigos Sunt așteptat de prieteni
44. Es buscado por la policía Este căutat de poliție
45. Este libro ha sido escrito por un gran escritor Cartea aceasta a fost scrisă de un mare scriitor
46. El enfermo ha sido operado por un cirujano joven Bolnavul a fost operat de un chirurg tânăr
47. Él será visitado por los amigos El va fi vizitat de prieteni
48. ¿Quién va a ser invitado al concierto? Cine va fi invitat la concert?
49. Voy a ser llamado por el director Voi fi chemat de director
50. Sí, serás llamado por el director Da, vei fi chemat de director
44 Los deportistas se entrenan en el gimnasio

Sportivii se antrenează în sală de sport
261
• La Conjugación I5, verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează
En este tema practicaremos con verbos de la conjugación I5 que siguen el mismo esquema que el verbo a abandona:

abandona verb
singular plural
tranzitiv (a) abandona abandonare abandonat abandonând
abandonează abandonați
conjunctiv perfect
numărul persoana prezent imperfect mai mult ca perfect
prezent simplu
I (eu) abandonez (să) abandonez abandonam abandonai abandonasem
singular a II-a (tu) abandonezi (să) abandonezi abandonai abandonași abandonaseși
a III-a (el, ea) abandonează (să) abandoneze abandona abandonă abandonase
abandonaserăm,
I (noi) abandonăm (să) abandonăm abandonam abandonarăm
abandonasem
plural a II-a (voi) abandonați (să) abandonați abandonați abandonarăți abandonaserăți, abandonaseți
a III-a (ei,
abandonează (să) abandoneze abandonau abandonară abandonaseră
ele)
palat
Vocabulario 44
• abandona, abandonez v /a.ban.do’na/ abandonar
• abilita, abilitez v /a.bi.li’tez/ autorizar, habilitar
• abona (a se), abonez v /a.bo’na/ abonar(se)
• aborda, abordez v /a.bor’da/ abordar
• abuza, abuzez v /a.bu’za/ abusar
• acumula, acumulez v /a.ku.mu’la/ acumular
262
• accelera, accelerez v /ak.ʧe.le’ra/ acelerar
• accentua, acentuez v /ak.ʧen.tu’a/ acentuar
• accesa, accesez v /ak.ʧe’sa/ acceder
• achiziționa, achiziționez v /a.ki.zi.ʦi.o’na/ adquirir
• acredita, acreditez v /a.kre.di’tez/ acreditar
• acționa, acționez v /ak.ʦi.o’na/ actuar, accionar
• adapta, adaptez v /a.dap’ta/ adaptar
• administra, administrez v /ad.mi.nis’tra/ administrar
• adresa (a se), adresez v /a.dre’sa/ dirigir(se)
• agasa, agasez v /a.ga’sa/ agredir, fastidiar, provocar
• agrava, agravez v /a.gra’va/ agravar
• amaneta, amanetez v /a.ma.ne’ta/ empeñar
• amenaja, amenajez v /a.me.na’ʒa/ acondicionar, acomodar, arreglar
• amortiza, amortizez v /a.mor.ti’za/ amortiguar, amortizar
• analiza, analizez v /a.na.li’za/ analizar
• ancheta, anchetez v /an.ke’ta/ investigar; indagar
• anexa, anexez v /a.nek’sa/ adjuntar, anexar
• angaja, angajez v /an.ga’ʒa/ dar un empleo, emplear
a se angaja comprometerse
• antrena, antrenez v /an.tre’na/ entrenar
• anula, anulez v /a.nu’la/ anular
• apel m /a’pel/ llamamiento: apel apeluri apelul apelurile apelului apelurilor
• apela (la), apelez v /a.pe’la/ apelar (a), recurrir (a)
• aprecia, apreciez v /a.pre.ʧi’a/ apreciar
• aproviziona, aprovizionez v /a.pro.vi.zi.o’na/ abastecer, proveer, suministrar, surtir
• aranja, aranjez v /a.ran.ʒa/ arreglar, colocar
• arbitra, arbitrez v /ar.bi’tra/ arbitrar
• aresta, arestez v /a.res’ta/ arrestar
• aur n /’a.ur/ oro: aur --- aurul --- aurului
Aur
• chirurgie f /ki.rur’ʤi.e/ cirugía: chirurgie chirurgii chirurgia chirurgiile chirurgiei chirurgiilor

• comisie f /ko’mi.si.e/ comisión: comisie comisii comisia comisiile comisiei comisiilor
• cont n /kont/ cuenta: cont conturi contul conturile contului conturilor
• contabil s, a /kon’ta.bil/ cona (m): contabil contabili contabilul contabilii contabilului contabililor
contabilă /kon.ta.bi’lǝ/ contable (f): contabilă contabile contabila contabilele contabilei contabilelor
• contrast n /kon’trast/ contraste: contrast contraste contrastul contrastele contrastului contrastelor
• copie f /’ko.pi.e/ copia: copie copii copia copiile copiei copiilor
• debutant s /de.bu’tant/ debutante (m): debutant debutanți debutantul debutanții debutantului debutanților 263
debutantă /de.bu’tant.tǝ/ debutante (f): debutantă debutante debutanta debutantele debutantei debutantelor
• dosar n /do’sar/ expediente: dosar dosare dosarul dosarele dosarului dosarelor
• drog n /drog/ droga: drog droguri drogul drogurile drogului drogurilor
• dureros a /du.re’ros/ doloroso: dureros dureroși durerosul dureroșii durerosului dureroșilor
dureroasă /du.re’ro̯ a.sǝ/ dolorosa: dureroasă dureroase dureroasa dureroasele dureroasei dureroaselor
• estetic a /es’te.tik/ estético: estetic estetici esteticul esteticii esteticului esteticilor
estetică /es’te.ti.kǝ/ estética: estetică estetice estetica esteticele esteticei esteticelor
• favoare f /fa’vo̯ a.re/ favor: favoare favoruri favoarea favorurile favoarei favorurilor
în favoarea + gen.: a favor de
• favorabil a /fa.vo’ra.bil/ favorable (m): favorabil favorabili favorabilul favorabilii favorabilului favorabilor
favorabilă /fa.vo’ra.bi.lǝ/ favorable (f): favorabilă favorabile favorabila favorabilele favorabilei favorabilelor
• fermecător a /fer.me.kǝ’tor/ encantador, fascinante: fermecător fermecători fermecătorul fermecătorii
fermecătorului fermecătorilor
fermecătoare /fer.me.kǝ.to̯ a.re/ encantadora, fascinante: fermecătoare fermecătoare fermecătoarea
fermecătoarele fermecătoarei fermecătoarelor
• insomnie f /in.som’ni.e/ insomnio: insomnie insomnii insomnia insomniile insomniei insomniilor
• investiție f /in.ves’ti.ʦi.e/ inversión: investiție investiții investiția investițiile investiției investițiilor
• literar a /li.te’rar/ literario: literar literari literarul literarii literarului literalilor
literară /li.te’ra.rǝ/ literaria: literară literare literara literarele literarei literarelor
• mafiot s /ma.fi’ot/ mafioso: mafiot mafioți mafiotul mafioții mafiotului mafioților
mafiotă /ma.fi’o.tǝ/ mafiosa: mafiotă mafiote mafiota mafiotele mafiotei mafiotelor
• meci n /me’ʧi/ partido (dep.): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor
• metabolism n /me.ta.bo.lism/ metabolismo: metabolism --- metabolismul --- metabolismului ---
• moale a /’mo̯ a.le/ blando: moale moi moalele moii moalelui moilor
moale blanda: moale moi moalea moile moii moilor
• neurologic a /ne.u.ro’lo.ʤik/ neurológico: neurologic neurologici neurologicul neurologicii neurologicului
neurologicilor
neurologică /ne.u.ro’lo.ʤi.kǝ/ neurológica: neurologică neurologice neurologica neurologicele neurologicei
neurologicelor
• palat n /pa’lat/ palacio: palat palate palatul palatele palatului palatelor
Palat
• post n /post/ puesto, empleo: post posturi postul posturile postului posturilor
• prestigios a /pres.ti.ʤi’os/ prestigioso: prestigios prestigioși prestigiosul prestigioșii prestigiosului prestigioșilor
prestigioasă /pres.ti.ʤi’o̯ a.sǝ/ prestigiosa: prestigioasă prestigioase prestigioasa prestigioasele prestigioasei
prestigioaselor
• primărie f /pri.mǝ’ri.e/ ayuntamiento: primărie primării primăria primăriile primăriei primăriilor
• remediu n /re’me.diw/ remedio: remediu remedii remediul remediile remediului remediilor
• sala de sport gimnasio, sala de deporte
• sarcină f /’sar.ʧi.nǝ/ embarazo, carga: sarcină sarcini sarcina sarcinile sarcinii sarcinilor 264
• sexual a /sek.su’al/sexual (m): sexual sexuali sexualul sexualii sexualului sexualilor

sexuală /sek.su’a.lǝ/ sexual (f): sexuală sexuale sexuala sexualele sexualei sexualelor
sexual adv sexualmente
• stewardesă f /ste.war’de.sǝ/ azafata: stewardesă stewardese stewardesa stewardesele stewardesei stewardeselor
• șoc n /ʃok/ choque: șoc șocuri șocul șocurile șocului șocurilor
• talpă f /’tal.pǝ/ tacón, talón: talpă tălpi talpa tălpile tălpii tălpilor
• totdeauna adv /tot.de̯a’u.na/ siempre
• trafic n /tra’fik/ tráfico: trafic traficuri traficul traficurile traficului traficurilor
• tragedie f /tra.ʤe’di.e/ tragedia: tragedie tragedii tragedia tragediile tragediei tragediilor
• trimestru n /tri’mes.tru/ trimestre: trimestru trimestre trimestrul trimestrele trimestrului trimestrelor
• una art, num, a (f), pron /’u.na/ una, alguna: --- --- una unele uneia unora
• unul art, num, a (m), pron /’u.nul/ uno, alguno: --- --- unul unii unuia unora
• ușurință f /u.ʃu’rin.ʦǝ/ facilidad: ușurință ușurințe ușurința ușurințele ușurinței ușurințelor
• valiză f /va’li.zǝ/ maleta: valiză valize valiza valizele valizei valizelor
Valiză

• Omul este un animal abandonat în lume El hombre es un animal abandonado en el mundo
• Un medic a abuzat sexual 20 de copii Un médico ha abusado sexualmente de 20 niños
• Cum să-mi accelerez metabolismul? ¿Cómo acelero mi metabolismo?
• Vreau să acționez totdeauna în favoarea oamenilor Quiero actuar siempre a favor de los hombres
• Cum vei acționa dacă cineva îți va face ceva rău? ¿Cómo actuarías si alguien te fuera a hacer algo
malo?
265
• Legile acționează Las leyes actúan
• Miniștrii acționează totdeauna corect? ¿Los ministros siempre actúan correctamente?
• Câte kilograme acumulezi în primul trimestru de ¿Cuántos kilos acumulas en el primer trimeste de
sarcină? embarazo?
• Străinul îmi adresează o întrebare El extranjero me dirige una pregunta
• Trebuie să se adreseze medicului Tiene que dirigirse al médico
• Noi trebuie să vă adresăm o întrebare Tenemos que dirigirle una pregunta
• Comisia care anchetează protestele se adresează La comisión que investiga las protestas se dirige
societății cu un apel public a la sociedad con un llamamiento público
• Femeile sunt angajate la acest post Las mujeres son contratadas en este puesto
• Sportivii se antrenează în sala de sport Los deportistas se entrenan en el gimnasio
• Guvernul anulează ajutor financiar pentru El gobierno anula la ayuda financiera para las
mame la nașterea copilului madres por el nacimiento del hijo
• Apelează la remedii naturale pentru insomnie Recurre a los remedios naturales para el insomnio
• Cât de des apelezi la Paracetamol? ¿Con qué frecuencia recurres al Paracetamol?
• Apreciez pe colega Popescu Aprecio al colega Popescu
• Apreciez mult sentimentul acesta fermecător Aprecio mucho este sentimiento fascinante
• A apreciat favorabil proiectul Ha valorado favorablemente el proyecto
• Mă duc să mă aprovizionez Me voy a aprovisionar
• Mama aranjează hainele în valiză La madre coloca la ropa en la maleta
• Meciul va fi arbitrat de Ion El partido será arbitrado por Ion
• Poliția arestează trei mafioți La policía arresta a tres mafiosos
• O stewardesă a fost arestată pentru trafic de droguri Una azafata ha sido arrestada por tráfico de drogas
stewardesă
1. Ha sido doloroso abandonar a mi familia A fost dureros să-mi abandonez familia

2. ¿Por qué abandonan los niños la escuela? De ce abandonează copii școala?
3. La ley autoriza al gobierno a enviar el presupuesto Legea abilitează guvernul să trimită bugetul
4. ¿A qué revista te has suscrito? La ce revistă te-ai abonat?
5. El problema se puede abordar con facilidad Problema se poate aborda cu ușurință
6. Carlos ha abusado sexualmente de dos menores Carlos a abuzat sexual două minore
7. El coche se ahoga cuando acelero Mașina se îneacă când accelerez 266
8. ¿Cómo puedo acentuar el contraste de una imagen? Cum pot să accentuez contrastul unei imagini?
9. ¿Cómo accedo a mi cuenta? Cum îmi accesez contul?
10. ¿Qué tienes que saber antes de comprar un coche? Ce trebuie să știi înainte să achiziționezi o mașină?
11. ¿Vale la pena adquirir un coche de los años 60? Merită să achiziționez o mașină din anii 60?
12. Tengo que acreditarme cada 5 años Trebuie să mă acreditez din 5 în 5 ani
13. ¿Cómo tiene que actuar un hombre? Cum trebuie să acționeze un om?
14. ¿A favor de quién va a actuar Petre? În favoarea cui va acționa Petre?
15. ¿Cómo acumulo puntos para el concurso? Cum acumulez puncte pentru concurs?
16. ¿Cómo te administras eficientemente el tiempo? Cum să-ți administrezi eficient timpul?
17. A algunos les resulta difícil adaptarse a este mundo Unora le vine greu să se adapteze la lumea aceasta
18. ¿A quién diriges una pregunta? Cui adresezi o întrebare?
19. Me dirijo a la taquillera Mă adresez taxatoarei
20. Ella tiene que dirigirle una pregunta Ei trebuie să vă adreseze o întrebare
21. He sido agredida por ella Am fost agasată de ea
22. La crisis política agrava la crisis económica Criza politică agravează criza economică
23. En invierno se agravan las enfermedades neurológicas Iarna se agravează bolile neurologice
24. Carol ha empeñado su palacio Carol și-a amanetat palatul
25. Javi empeña hasta sus dientes de oro Javi își amanetează până și dinții de aur
26. Ayúdame a arreglar el jardín Ajutați-mă să-mi amenajez grădina
27. El ayuntamiento adecenta un parque Primăria amenajează un parc
28. La suela blanda amortigua los choques Talpa moale amortizează șocurile
29. Amortice su inversión Amortizați-vă investiția
30. Analizo un texto literario Analizez un text literar
31. Analízate Analizează-te
32. Los policías investigan la tragedia Polițiștii anchetează tragedia
33. Es deseable que adjunte la copia del pasaporte Este de dorit să anexați copia pașaportului
34. En el expediente se adjunta también el original La dosar se anexează și originalul
35. El jefe ha contratado un nuevo ingeniero Șeful a angajat un nou inginer
36. Me comprometo a ayudarle Mă angajez să vă ajut
37. Ha contratado arquitectos A angajat arhitecți
38. Su mujer fue contratada en una empresa prestigiosa Soția dvs. a fost angajată la o firmă prestigioasă
39. Ana desea ser contratada en el Banco Agroindustrial Ana dorește să fie angajat la Banca Agroindustrială
40. Deseo ser contratado como contable Doresc să fiu angajat în funcția de contabil
41. Me comprometo a terminar el trabajo para el lunes Mă angajez să termin lucrarea până luni
42. Tienes que entrenarte para ganar Trebuie să te antrenezi pentru a câștiga
43. Deseo anular mi reserva Doresc să anulez rezervarea mea
44. Olga anula su visita a Moscú Olga își anulează vizita la Moscova
45. No quiero recurrir a la cirugía estética Nu vreau să apelez la chirurgia estetică
46. ¿Los espectadores aprecian el espectáculo? Spectatorii apreciază spectacolul?
47. ¿Dónde se aprovisiona Papá Noel? De unde se aprovizionează Moș Crăciun?
48. ¿Dónde coloca la madre la ropa? Unde aranjează mama hainele?
49. Un debutante arbitra el partido Un debutant arbitrează meciul
50. Han arrestado a Carlos L-au arestat pe Carlos
45 A aterizat avionul?
¿Ha aterrizado el avión?
267
• La Conjugación I5 verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează (cont.)

așeza verb tranzitiv singular plural
(a) așeza așezare așezat așezând
așază așezați
I (eu) așez (să) așez așezam așezai așezasem
singular a II-a (tu) așezi (să) așezi așezai așezași așezaseși
a III-a (el, ea) așază (să) așeze așeza așeză așezase
I (noi) așezăm (să) așezăm așezam așezarăm așezaserăm, așezasem*
plural a II-a (voi) așezați (să) așezați așezați așezarăți așezaserăți, așezaseți*
a III-a (ei, ele) așază (să) așeze așezau așezară așezaseră
* Forma no recomendada
cec
Vocabulario 45
• activitate f /ak.ti.vi’ta.te/ actividad: activitate activitatea activități activitățile activității activităților

• aeroport n /a.e.ro’port/ aeropuerto: aeroport aeroportul aeroporturi aeroporturile aeroportului aeroporturilor
• agendă f /a’ʤen.dǝ/ agenda: agendă agenda agende agendele agendei agendelor
• alimentație f /a.li.men’ta.ʦi.e/ alimentación: alimentație alimentația alimentații alimentațiile alimentației
alimentațiilor
• anchetă f /an’ke.tǝ/ investigación: anchetă anchete ancheta anchetele anchetei anchetelor
• anterior m /an.te.ri’or/ anterior (m): anterior anteriorul anteriori anteriorii anteriorului anteriorilor 268
anterioară f /an.te.ri’o̯ a.ră/ anterior (f): anterioară anterioara anterioare anterioarele anterioarei anterioarelor
• apos m /a’pos/ acuoso: apos aposul apoși apoșii aposului apoșilor
apoasă f /a’po̯ a.sǝ/ acuosa: apoasă apoasa apoase apoasele apoasei apoaselor
• asasina asasinez v /a.sa.si’na/ asesinar
• așeza, așezez v /a.ʃe’za/ colocar, poner
o A se așeza sentarse
• atenua, atenuez v /a.te.nu’a/ atenuar
• ateriza, aterizez v /a.te.ri’za/ aterrizar
• autoriza, autorizez v /a.u.to.ri’za/ autorizar, facultar
• avansa, avansez v /a.van’sa/ adelantar, avanzar
• avertiza, avertizez v /a.ver.ti’za/ advertir
• aviație f /a.vi’a.ʦi.e/ aviación: aviație aviația aviații aviațiile aviațiiei aviațiilor
• azilant m /a.zi’lant/ asilado, refugiado: azilant azilanți azilantul azilanții azilantului azilanților
azilantă f /a.zi’lan.tǝ/ asilada, refugiada: azilantă azilanta azilante azilantele azilantei azilantelor
• baza, bazez v /ba’za/ basar
o a se baza (pe) confiar (en), basarse (en)
• beneficia, beneficiez v /be.ne.fi.ʧi’a/ beneficiarse, disfrutar
• binecuvânta, binecuvântez v /bi.ne.ku.vɨn’ta/ bendecir
• bloca, blochez v /blo’ka/ bloquear, obstaculizar, parar, cerrar
• bombarda, bombardez v /bom.bar’da/ bombardear
• calcula, calculez v /kal.ku’la/ calcular
• capitula, capitulez v /ka.pi.tu’la/ capitular, rendirse
• caracteriza, caracterizez v /ka.rak.te.ri’za/ caracterizar, describir
• ceda, cedez v /ʧe’da/ ceder
• cenzura, cenzurez v /ʧen.zu’ra/ censurar
• cerceta, cercetez v /ʧer.ʧe’ta/ investigar, indagar
• chestiona, chestionez v /kes.ti.o’na/ preguntar, cuestionar
• chestionar n /kes.ti.o’nar/ cuestionario: chestionar chestionarul chestionare chestionarele chestionarului
chestionarelor
• cita, citez v /ʧi’ta/ citar, mencionar
• claxona, claxonez v /klak.so’na/ tocar el claxon, tocar la bocina, pitar
• cointeresa, coninteresez (în) v /ko.in.te.re’sa/ hacer que alguien se interese (en), implicar (en)
• colabora, colaborez v /ko.la.bo’ra/ colaborar
• comercializa, comercializez v /ko.mer.ʧi.a.li’za/ comerciar, comercializar
• compensa, compensez v /kom.pen’sa/ compensar
• completa, completez v /kom.ple’ta/ completar, rellenar
• compresă f /kom’pre.sǝ/ compresa, cataplasma: compresă compresa comprese compresele compresei
compreselor
• conducător m /kon.du.kǝ’tor/ dirigente (m):conducător conducătorul conducători conducătorii conducătorului
conducătorilor
conducătoare f /kon.du.ka’to̯ a.re/ dirigente (f): conducătoare conducătoarea conducătoare conducătoarele
conducătoarei conducătoarelor
• dac m /dak/ dacio20: dac dacul daci dacii dacului dacilor
dacă f /’da.kǝ/ dacia: dacă daca dace dacele dacei dacelor
• declarație /de.klaˈra.ʦi.e/ declaración: declarație declarația declarații declarațiile declarației declarațiilor
• dezvoltare f /dez.vol’ta.re/ desarrollo: dezvoltare dezvoltarea dezvoltări dezvoltările dezvoltării dezvoltărilor
• dezvoltat m /dez.vol’tat/ desarrollado: dezvoltat dezvoltatul dezvoltați dezvoltații dezvoltatului dezvoltaților

dezvoltată f /dez.vol’ta.tǝ/ desarrollada: dezvoltată dezvoltata dezvoltate dezvoltatele dezvoltatei dezvoltatelor
• dificil m /di.fi’ʧil/ difícil (m): dificil dificilul dificili dificilii dificilului dificililor
dificilă f /di.fi’ʧi.lǝ/ difícil (f): dificilă dificila dificile dificilele dificilei dificilelor
• excesiv m /eks.ʧe’siv/ excesivo: excesiv excesivul excesivi excesivii excesivului excesivilor
excesivă f /eks.ʧe’si.vǝ/ excesiva: excesivă excesive excesiva excesivele excesivei excesivelor
• formular n /for.mu’lar/ formulario: formular formularul formulare formularele formularului formularelor
• frază f /’fra.zǝ/ frase: frază fraza fraze frazele frazei frazelor
• gratuit m /gra.tu’it/ gratuito: gratuit gratuitul gratuiți gratuiții gratuitului gratuiților 269
gratuită f /gra.tu’i.tǝ/ gratuita: gratuită gratuita gratuite gratuitele gratuitei gratuitelor
• guturai n /gu.tu’raj/ catarro, resfriado: guturai guturaiul guturaie guturaiele guturaiului guturaielor
• homosexual m /ho.mo.sek.su’al/ homosexual (m): homosexual homosexualul homosexuali homosexualii
homosexualului homosexualilor
homosexuală f /ho.mo.sek.su’a.lǝ/ homosexual (f): homosexuală homosexuala homosexuale homosexualele
homosexualei homosexualelor
• impozit n /im’po.zit/ impuesto: impozit impozitul impozite impozitele impozitului impozitelor
• instruire f /in.stru’i.re/ instrucción: instruire instruirea instruiri instruirile instruirii instruirilor
• legătură f /le.gǝ’tu.rǝ/ relación, atadura: legătură legătura legături legăturile legăturii legăturilor
• medical m /me.di’kal/ médico (adj.): medical medicalul medicali medicalii medicalului medicalilor
medicală f /me.di’ka.lǝ/ médica (adj.): medicală medicale medicala medicalele medicalei medicalelor
• națiune f /na.ʦi’u.ne/ nación: națiune națiunea națiuni națiunile națiunii națiunilor
• nazal m /na’zal/ nasal (m): nazal nazalul nazali nazalii nazalului nazalilor
nazală f /na’za.lǝ/ nasal (f): nazală nazala nazale nazalele nazalei nazalelor
• partener m /par.te’ner/ socio, compañero: partener partenerul parteneri partenerii partenerului partenerilor
parteneră f /par.te’ne.rǝ/ socia, compañera: parteneră partenera partenere partenerele partenerei
partenerelor
• program n /pro’gram/ programa: program programul programe programele programului programelor
• regiune f /re.ʤi’u.ne/ región: regiune regiunea regiuni regiunile regiunii regiunilor
• republică f /re’pu.bli.kǝ/ república: republică republica republici republicile republicii republicilor
• resursă f /re’sur.sǝ/ recurso: resursă resursa resurse resursele resursei resurselor
• secreție f /se’kre.ʦi.e/ secreción: secreție secreția secreții secrețiile secreției secrețiilor
• spațiu n /’spa.ʦiw/ espacio: spațiu spațiul spații spațiile spațiului spațiilor
• sprijin n /’spri.ʒin/ apoyo, amparo: sprijin sprijinul sprijine sprijinele sprijinului sprijinelor
• stat n /stat/ estado: stat statul state statele statului statelor
• tăiere f /tǝ’je.re/ corte, recorte: tăiere tăierea tăieri tăierile tăierii tăierilor
• tratament n /tra.ta’ment/ tratamiento: tratament tratamentul tratamente tratamentele tratamentului
tratamentelor
• umbră f /’um.brǝ/ sombra: umbră umbra umbre umbrele umbrei umbrelor
• unit m /u’nit/ unido: unit unitul uniți uniții unitului uniților
unită f /u’ni.tǝ/ unida: unită unita unite unitele unitei unitelor
• vamal m /va’mal/ aduanero: vamal vamalul vamali vamalii vamalului vamalilor
vamală f /va’ma.lǝ/ aduanera: vamală vamala vamale vamalele vamalei vamalelor
Umbră

• Brutus îl asasinează pe Cezar Brutus asesina a César
• Pentru a lăsa mai mult spațiu, și biblioteca Para dejar más espacio, también la biblioteca
se poate așeza pe perete se puede colocar en la pared
• Mă voi așeza la masa de lângă fereastră Me sentaré en la mesa de al lado de la ventana
• Pe cei mai înalți copii i-am invitat A los chicos más altos les he invitado
să se așeze în ultima bancă a sentarse en el último banco
270
• Avionul a aterizat pe aeroportul din Paris El avión ha aterrizado en el aeropuerto
la ora 19:00 a las 19 horas
• Lucrările avansează Los trabajos avanzan
• Pe ce te bazezi? ¿En qué te basas?
• Specialiștii recomandă punctele-cheie pentru o Los especialistas recomiendan los puntos claves para
alimentație corectă, bazându-se pe legătura una alimentación correcta, basándose en la relación
dintre alimentație și sănătate. entre la alimentación y la salud
• Ne avertizează de la început ce fel de frază Nos advierte desde el principio de qué clase de frase
vom citi leeremos
• Azilanții pot să beneficieze gratuit de Los refugiados pueden beneficiarse gratuitamente de
tratament de urgență tratamiento de urgencia
• Elevii de azi beneficiază de multă Los alumnos de hoy disfrutan de mucha
informație necesară información necesaria
• Republica Moldova beneficiază de sprijinul La República Moldova se beneficia del apoyo
statelor dezvoltate de los estados desarrollados
• Aceste țări beneficiază de resursele Programului Estos países se benefician de los recursos del
programa
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare de las Naciones Unidas para el Desarrollo
• Mi se pare că ați calculat greșit impozitele Me parece que ha calculado mal los impuestos
• Guturaiul este caracterizat prin secreție El catarro se caracteriza por la secreción
nazală apoasă nasal acuosa
• Trebuie să-i cointeresăm pe studenți în activitățile Tenemos que hacer que los estudiantes se
interesen en las actividades
• Cum colaborezi cu oamenii dificili ¿Cómo colaborar con las personas difíciles?
• Sportul nu compensează consumul excesiv El deporte no compensa el consumo excesivo
de alcool de alcohol
• Dumnealui ce completează? ¿Qué completa el sr.?
• Dumnealui completează acte pentru concurs El sr. completa las actas para el concurso
• Nu, funcționarii nu completează agenda, No, los funcionarios no completan la agenda
• ei completează formularele Ellos rellenan los formularios
• Ea completează ancheta Ella completa la investigación
• Am încercat să completăm cunoștințele He intentado que completemos los conocimientos
despre America Latină sobre América Latina
• Ați completat acest chestionar Habéis completado este cuestionario
1. ¿Quién asesinó a Ángela? Cine a asasinat-o pe Angela?

2. ¿Dónde colocamos la lavadora? Unde așezăm mașina de spălat?
3. ¿Dónde colocamos este espejo? Unde așezăm această oglindă?
4. Te ruego que te sientes en la silla Te rog să te așezi pe scaun
5. No te sientes Nu te așeza
6. Siéntense, por favor Așezați-vă, vă rog
7. Sentémonos en esta mesa Să ne așezăm la masa aceasta 271
8. Nos sentamos (pasado) en nuestras sillas Ne așezarăm pe scaunele noastre
9. Me senté en la hierba, estaba muy cansado Mă așezai pe iarbă, eram foarte obosit
10. Me sentaré más tarde, prefiero estar de pie Mă voi așeza mai târziu, prefer să stau în picioare
11. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre
12. El viajero se sentó a la sombra de un árbol Călătorul s-a așezat la umbra unui copac
13. ¿Me siento en esta silla? Să mă așez pe scaunul acesta?
14. Las compresas con sal atenúan el dolor Compresele cu sare atenuează durerea
15. ¿Cuándo aterrizamos? Când aterizăm?
16. ¿Ha aterrizado el avión de Madrid? A aterizat avionul de la Madrid?
17. ¿Cuándo ha aterrizado el avión? Când a aterizat avionul?
18. Portugal autoriza el matrimonio entre homosexuales Portugalia autorizează căsătoria între homosexuali
19. Te digo que Alfredo va ser ascendido en el puesto Îți spun eu că Alfredo va fi avansat în post
20. Ya he sido advertido por el jefe Am fost deja avertizat de șef
21. ¿En qué te basas cuando hablas así? Pe ce te bazezi când vorbești așa?
22. Cada lección se basa en los conocimientos anteriores Fiecare lecție se bazează pe cunoștințele anterioare
23. (Ud.) se beneficiará de instrucción gratuita Veți beneficia de instruire gratuită
24. Rogaba a los padres que bendijeran el matrimonio Ruga părinții să binecuvânteze căsătoria
25. La nieve bloquea la carretera Zăpada blochează drumul
26. Un coche bloquea una calle O mașină blochează o stradă
27. La aviación ha bombardeado el aeropuerto Aviația a bombardat aeroportul
28. ¿Cómo se calcula una baja médica? Cum se calculează un concediu medical?
29. No quiero rendirme Nu vreau să capitulez
30. ¿Por qué se caracteriza esto? Prin ce s-ar caracteriza aceasta?
31. Describa a los dirigentes dacios Caracterizați conducătorii daci
32. ¿A quién le cedes el sitio? Cui cedezi locul?
33. Tú le cedes a un extranjero el sitio Tu îi cedezi unui străin locul
34. El ayuntamiento de la capital censura una exposición Primăria capitalei cenzurează o expoziție
35. He investigado todos los documentos Am cercetat toate documentele
36. Ellos siguen investigando las plantas de estas regiones Ei continuă să cerceteze plantele acestei regiuni
37. Ellos te preguntan a ti y tú les preguntas a ellos Ei te chestionează pe tine, iar tu îi chestionezi pe ei
38. Pepe cita a Mihai Eminescu Pepe îl citează pe Mihai Eminescu
39. El alcalde cita a Lincoln Premierul îl citează pe Lincoln
40. ¿Cuándo es ilegal tocar el claxon? Când este ilegal să claxonezi?
41. El estado implica a las empresas en emplear Statul cointeresează firmele să angajeze
42. La república tiene que colaborar con otros estados Republica trebuie să colaboreze cu alte state
43. Colabora con socios de otros países Colaborează cu parteneri din alte țări
44. Comercializamos puertas de madera Comercializăm uși din lemn
45. ¿Cómo se compensan los recortes? Cum se compensează tăierile?
46. La catedral fue completada en 1840 Catedrala a fost completat în 1840
47. Tiene (ud.) que completar unos formularios Trebuie să completați niște formulare
48. Tiene que completar la declaración de aduana Trebuie să completați declarația vamală
49. ¿Quiere completar este cheque? Vreți să completați acest cec?
50. Rellene por escrito los espacios libres Completați, în scris, spațiile libere
46 Îmi place să dansez

Me gusta bailar
272
• La Conjugación I5 (Cont.)
• A da seama (darse cuenta)
• Nu contează (no importa)
• Cel mai frumos (el que mejor...)
Otro verbo que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează es a dansa:

dansa verb tranzitiv singular plural
(a) dansa dansare dansat dansând
dansează dansați
I (eu) dansez (să) dansez dansam dansai dansasem
singular a II-a (tu) dansezi (să) dansezi dansai dansași dansaseși
a III-a (el, ea) dansează (să) danseze dansa dansă dansase
I (noi) dansăm (să) dansăm dansam dansarăm dansaserăm
plural a II-a (voi) dansați (să) dansați dansați dansarăți dansaserăți
a III-a (ei, ele) dansează (să) danseze dansau dansară dansaseră
tablă
Vocabulario 46
• aerian m /a.e.ri’an/ aéreo: aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor
aeriană f /a.e.ri’a.nǝ/ aérea: aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor
• anume adv /a’nu.me/ concretamente
• astigmatism n /as.tig.ma’tism/ astigmatismo: astigmatism astigmatismul --- --- astigmatismului ---
• biblia n /’bi.bli.a/ biblia, la Biblia
• chef n /kef/ ganas: chef cheful chefuri chefurile chefului chefurilor
273
• club n /klub/ club: club clubul cluburi cluburile clubului cluburilor
• compoziție f /kom.po’zi.ʦi.e/ composición: compoziție compoziția compoziții compozițiile compoziției compozițiilor
• concentra, concentrez (a se) v /kon.ʧen’tra/ concentrar(se)
• concesiona, concesionez v /kon.ʧe.si.o’na/ dar en concesión, conceder
• condiționa, condiționez v /kon.di.ʦi.o’na/ condicionar
• confort n /kon’fort/ confort: confort confortul conforturi conforturile confortului conforturilor
• conta, contez v /kon’ta/ contar
a conta (pe) contar con
• contracta, contractez v /kon.trak’ta/ contratar, contraer
• contrasta, contrastez v /kon.tras’ta/ contrastar
• controla, controlez v /kon.tro’la/ controlar
• corecta, corectez v /ko.rek’ta/ corregir
• coresponda, corespondez v /ko.res.pon’da/ cartearse, mantener correspondencia, escribir cartas
• crea, creez v /kre’a/ crear
• credita, creditez v /kre.di’ta/ dar créditos
• dansa, dansez v /dan’sez/ bailar, danzar
• datora, datorez v /da.to’ra/ deber
• deceda, decedez v /de.ʧe’da/ fallecer, morir
• declanșa, declanșez v /de.klan’ʃa/ desencadenar, desatar, provocar
• decola, decolez v /de.ko’la/ despegar
• deconecta, deconectez v /de.ko.nek’ta/ desconectar
• demola, demolez v /de.mo’la/ demoler, derribar
• demonstra, demonstrez v /de.mons’tra/ demostrar, manifestarse
• depărta, depărtez v /de.pǝr’ta/ alejar, apartar
• deranja, deranjez v /de.ran’ʒa/ molestar
• derapa, derapez v /de.ra’pa/ derrapar
• desena, desenez v /de.se’na/ dibujar
• desființa, desființez v /des.fi.in’ʦa/ suprimir, anular, abolir, disolver
• dictare f /dik’ta.re/ dictado: dictare dictarea dictări dictările dictării dictărilor
• explicație f /eks.pli’ka.ʦi.e/ explicación: explicație explicația explicații explicațiile explicației explicațiilor
• forță f /’for.ʦǝ/ fuerza: forță forța forțe forțele forței forțelor
• general m /ʤe.ne’ral/ general (m): general generalul generali generalii generalului generalilor
generală f /ʤe.ne’ra.lǝ/ general (f): generală generala gen erale generalele generalei generalelor
• globalizare f /glo.ba.li’za.re/ globalización: globalizare globalizarea globalizări globalizările globalizării globalizărilor
• intimitate f /in.ti.mi’ta.te/ intimidad: intimitate intimitatea intimități intimitățile intimității intimităților
• masă f /’ma.sǝ/ masa: masă mase masa masele masei maselor
• operă f /’o.pe.rǝ/ obra, ópera: operă opera opere operele operei operelor
• orice p /orʲ’ʧe/ cualquier, cualquiera
• peisaj n /pe.i’saʒ/ paisaje: peisaj peisaje peisajul peisajele peisajului peisajelor

• protecționism n /pro.tek.ʦi.o’nism/ proteccionismo: protecționism protecționismul --- --- protecționismului ---
• seama
• simplu m /’sim.plu/ simple (m): simplu simplul simpli simplii simplului simplilor
simplă f /’sim.plǝ/ simple (f): simplă simpla simple simplele simplei simplelor
• simultan adv /si.mul’tan/ simultáneamente
• subteran m /sub.te’ran/ subterráneo: subteran subteranul subterani subteranii subteranului subteranilor
subterană f /sub.te’ra.nǝ/ subterránea: subterană subterana subterane subteranele subteranei subteranelor 274
• sumă f /’su.mǝ/ suma: sumă suma sume sumele sumei sumelor

• tablă f /’ta.blǝ/ pizarra: tablă table tabla tablele tablei tablelor
• tact n /takt/ tacto: tact tactul tacturi tacturile tactului tacturilor
• tineresc m /ti.ne’resk/ juvenil (m): tineresc tinerescul tinerești tinereștii tinerescului tinereștilor
tinerească f /ti.ne’re̯as.kǝ/ juvenil (f): tinerească tinereasca tinerești tinereștile tinereștii tinereștilor
• valoros m /va.lo’ros/ valioso: valoros valorosul valoroși valoroșii valorosului valoroșilor
valoroasă f /va.lo’roa.sǝ/ valiosa: valoroasă valoroasa valoroase valoroasele valoroasei valoroaselor
Biblia
• Concentrați-vă asupra orei la care trebuie să plecați Concéntrese en la hora a la que tiene que irse
• Primăria capitalei concesionează două parcări El ayuntamiento de la capital ha dado en concesión
subterane dos aparcamientos subterráneos
275
• Eu nu condiționez pe nimeni, fiecare face ce crede Yo no condiciono a nadie, cada uno hace lo que cree
că este mai bine pentru el que es mejor para él
• Nu contează No importa
• Puteți conta pe asta Puedes contar con esto
• Cine are să corecteze greșelile? ¿Quién corregirá los errores?
• Între cei care corespondează nu este Entre los que se escriben cartas no hay
o intimitate prea mare una intimidad demasiado grande
• Banii îmi creează confort El dinero me da comodidad
• Îmi place să dansez Me gusta bailar
• Doriți să dansați? ¿Desea bailar?
• Cele mai multe dintre accidente s-au datorat La mayoría de los accidentes se han debido
consumului de alcool al consumo de alcohol
• Avionul decolă de pe aeroportul din București El avión despegó del aeropuerto de Bucarest
• A fost deconectat de la aparate și respiră singur Ha sido desconectado de los aparatos y respira solo
• El a demonstrat mult tact Él ha demostrado mucho tacto
• S-a demonstrat adevărul Se ha demostrado la verdad
• M-am depărtat Me he apartado
• Nu m-ar fi deranjat dacă ea nu ar fi vrut să participe No me habría molestado si ella no hubiese querido
participar
• Îmi pare rău că trebuie să vă deranjez Siento tener que molestarle
• V-ar deranja dacă aș veni la dumneavoastră? ¿Le molestaría si viniera a su casa?
• El desenează cel mai frumos Él es el que mejor dibuja
• Prietenul desenează foarte frumos El amigo dibuja muy bien
• Îi place să deseneze imagini din natură Le gusta dibujar imágenes de la naturaleza
• Statul controlează forțele armate El estado controla las fuerzas armadas
• Biblia scrie că Dumnezeu a creat lumea La Biblia dice que Dios creó el mundo
• Vă deranjează lumina puternică? ¿Le molesta la luz potente?
1. Tienes que concentrarte Trebuie să te concentrezi

2. Nosotros contamos con usted Noi contăm pe dumneavoastră
3. Nada más que te importa a ti Contează numai pe tine
4. Le importa sólo a él Contează doar pe el
5. Nada importa ahora Nimic nu contează acum
6. No importa en absoluto Nu contează deloc
7. Le he corregido la composición I-am corectat compoziția 276
8. Por favor, corríjame siempre Vă rog să mă corectați întotdeauna
9. El profesor corregirá cualquier error Profesorul va corecta orice greșeală
10. Todos han corregido los errores Toți au corectat greșelile
11. He corregido las pruebas de tres estudiantes Am corectat testele a trei studenți
12. El profesor corrige los dictados Profesorul corectează dictările
13. ¿Puedo contratar dos créditos simultáneamente? Pot să contracta două credite simultan?
14. Ha contraído una enfermedad A contractat o boală
15. La globalización contrasta con el proteccionismo Globalizarea contrastează cu protecționismul
16. Controlamos el espacio aéreo Controlăm spațiul aerian
17. China da créditos a Moldavia por un millón de dólares China creditează Moldova cu un milion de dolari
18. Se crea una atmósfera juvenil Se creează o atmosferă tinerească
19. Nos crea muchos problemas Ne creează multe probleme
20. Ha creado una obra valiosa A creat o operă valoroasă
21. ¿Sabes bailar? Stiți să dansați?
22. No tengo ganas de bailar N-am chef să dansez
23. Ya no puedo bailar Nu mai pot dansa
24. Voy a bailar al club Merg să dansez în club
25. Nos hemos ido a bailar Ne-am dus să dansăm
26. No vamos a bailar Nu mergem să dansăm
27. Mi hermana es la que mejor baila Sora mea dansează cel mai frumos
28. Aprender a bailar no es simple A învăța să dansezi nu este simplu
29. ¿Cuánto le debo? Cât vă datorez?
30. ¿Qué suma le debo? Ce sumă îi datorezi?
31. Te debo una explicación Îți datorez o explicație
32. Se debe al astigmatismo Se datorează astigmatismului
33. ¿Qué desencadena las crisis concretamente? Ce anume declanșează crizele?
34. El avión ha despegado a la hora exacta Avionul a decolat la ora exactă
35. Ha dimitido del cargo de director general A demisionat la funcția de director general
36. Ha demolido un bloque de viviendas A demolat un bloc de locuințe
37. Las masas se manifiestan Masele demonstrează
38. Yo le demuestro al amigo la verdad Eu îi demonstrez prietenului adevărul
39. Estás invitado a alejarte Ești invitat să te depărtezi
40. ¿Le molesto? No me he dado cuenta Vă deranjez? Nu mi-am dat seama
41. No quiero molestarle Nu vreau să deranjez
42. Esto no me molesta Asta nu mă deranjează
43. No me molestes con nada Nu mă deranjați cu nimic
44. Los coches derrapan Mașinile derapează
45. ¿Tus compañeros pueden dibujar un paisaje? Colegii tăi pot desena un peisaj?
46. Dibújame al menos uno Desenează-mi cel puțin unul
47. ¿Se puede dibujar en esta pizarra? Se poate desena pe tabla aceasta?
48. Ella dibuja con atención Ea desenează atent
49. Yo dibujo una escalera Eu desenez o scară
50. Ha sido suprimido un grupo de ladrones A fost desființat un grup de hoți
47 Cât durează filmul?

¿Cuánto dura la película?
277
• Repaso del dativo de un sustantivo
He aquí otro verbo, a dura, que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează:
infinitiv infinitiv lung participiu Gerunziu imperativ pers. a II-a

dura (vb.) verb tranzitiv singular plural
(a) dura durare durat durând
durează durați
numărul Persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
I (eu) durez (să) durez duram durai durasem
singular a II-a (tu) durezi (să) durezi durai durași duraseși
a III-a (el, ea) durează (să) dureze dura dură durase
I (noi) durăm (să) durăm duram durarăm duraserăm, durasem*
plural a II-a (voi) durați (să) durați durați durarăți duraserăți, duraseți*
a III-a (ei, ele) durează (să) dureze durau durară duraseră
* Forma no recomendada
balanță
El verbo a expedia (enviar), de la misma conjugación, nos servirá de ayuda para repasar el dativo del sustantivo, lo
más llamativo que tenemos que recordar es que para el dativo femenino singular, el sustantivo se pluraliza, subrayado
en el ejemplo:
Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envío un cursilllista una carta

Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envío a una colega una carta
Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo le envío a unos cursillistas una carta 278
Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo le envío a unas colegas una carta
“Divorciarse” no es reflexivo en rumano, aunque sí se usa la misma preposición „de”:
Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre
Dinamită
Vocabulario 47
1. același art. prep. /a’ʧe.laʃʲ/ el mismo
2. aerian m /a.e.ri’an/ aéreo aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor
aeriană f /a.e.ri’a.nǝ/ aérea aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor
3. aspect n /as’pekt/ aspecto aspect aspectul aspecte aspectele aspectului aspectelor
4. atenție f /a’ten.ʦi.e/ atención atenție atenția atenții atențiile atenției atențiilor
5. balanță f /ba’lan.ʦǝ/ balanza balanță balanța balanțe balanțele balanței balanțelor
6. colet n /ko’let/ paquete colet coletul colete coletele coletei coletelor
7. conopidă f /ko.no’pi.dǝ/ coliflor conopidă conopida conopide conopidele conopidei conopidelor
8. culinar m /ku.li’nar/ culinario culinar culinarul culinari culinarii culinarului culinarilor
culinară f /ku.li’na.rǝ/ culinaria culinară culinara culinare culinarele culinarei culinarelor
9. cursant m /kur’sant/ cursillista (m) cursant cursantul cursanți cursanții cursantului cursanților
cursantă f /kur’san.tǝ/ cursillista (f) cursantă cursanta cursante cursantele cursantei cursantelor
10. despacheta, despachetez v /des.pa.ke’ta/ desempaquetar
11. devaloriza, devalorizez (a se) v /de.va.lo.ri’za/ depreciar(se), desvalorizar(se), devaluar(se)
12. dicta, dictez v /dik’ta/ dictar
13. dinamită f /di.na’mi.tǝ/ dinamita dinamitǝ dinamita dinamite dinamitele dinamitei dinamitelor
14. dirija, dirijez v /di.ri’ʒa/ dirigir
15. disponibiliza, disponibilizez v /dis.po.ni.bi.li’ʒa/ despedir, echar
16. distra, distrez (a se) v /dis’tra/ divertir(se), entretener(se), distraer(se)

17. divorța, divorțez v /di.vor’ʦa/ divorciarse
18. dura, durez v /du’ra/ durar
19. echilibra, echilibrez v /e.ki.li’bra/ equilibrar
20. efectua, efectuez v /e.fek.tu’a/ efectuar, realizar
21. elabora, elaborez v /e.la.bo’ra/ elaborar
22. emigra, emigrez v /e.mi’gra/ emigrar
23. enerva, enervez (a se) v /e.ner’va/ poner(se) nervioso/a 279
24. epuiza, epuizez (a se) v /e.pu.i’za/ agotar(se), cansar(se)
25. examina, examinez v /ek.sa.mi’na/ examinar
26. expedia, expediez v /eks.pe.di’a/ enviar, mandar, expedir
27. exploata, exploatez v /eks.plo̯ a’ta/ explotar
28. exploda, explodez v /eks.plo’da/ estallar
29. favoriza, favorizez v /fa.vo.ri’za/ favorecer
30. fericire f /fe.ri’ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor
31. heliocentric m /he.li.o’ʧen.trik/ heliocéntrico heliocentric heliocentricul heliocentrici heliocentricii heliocentricului
heliocentricilor
heliocentrică f /he.li.o’ʧen.tri.kǝ/ heliocéntrica heliocentrică heliocentrica heliocentrice heliocentricele heliocentricei
helicentricelor
32. iubit m /ju’bit/ querido, amado iubit iubitul iubiți iubiții iubitului iubiților
iubită f /ju’bi.tǝ/ querida, amada iubită iubita iubite iubitele iubitei iubitelor
33. manager m /ma.na’ʤer/ directivo, representante manager managerul manageri managerii managerului
managerilor
34. masaj n /ma’saʒ/ masaje masaj masajul masaje masajele masajului masajelor
35. modă f /’mo.da/ moda modă moda mode modele modei modelor
36. model n /mo’del/ modelo model modelul modele modelele modelului modelelor
37. național m /na.ʦi.o’nal/ nacional m național naționalul naționali naționalii naționalului naționalilor
națională f /na.ʦi.o’na.lǝ/ nacional f națională naționala naționale naționalele naționalei naționalelor
38. orchestră f /or’kes.trǝ/ orquesta f orchestră orchestra orchestre orchestrele orchestrei orchestrelor
39. personal m /per.so’nal/ personal m personal personalul personali personalii personalului personalilor
personală f /per.so’na.lǝ/ personal f personală personala personale personalele personalei personalelor
40. profesional m /pro.fe.si.o’nal/ profesional m profesional profesionalul profesionali profesionalii profesionalului
profesionalilor
profesională f /pro.fe.si.o’na.lǝ/ profesional f profesională profesionala profesionale profesionalele profesionalei
profesionalelor
41. proiectil n /pro.jek’til/ proyectil proiectil proiectilul proiectile proiectilele proiectilului proiectilelor
42. recomandat m /re.ko.man’dat/ recomendado, certificado recomandat recomandatul recomandați recomandații
recomandatului recomandaților
recomandată f /re.ko.man’da.tǝ/ recomendada, certificada recomandată recomandata recomandate
recomandatele recomandatei recomandatelor
43. stoc n /stok/ stock stoc stocul stocuri stocurile stocului stocurilor
44. teorie f /te.o’ri.e/ teoría teorie teoria teorii teoriile teoriei teoriilor
45. vedetă f /ve’de.tǝ/ estrella, protagonista vedetă vedeta vedete vedetele vedetei vedetelor
• Cât durează filmul? ¿Cuánto dura la película?

• Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envío a un estudiante una carta
• Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envío a una colega una carta
• Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo les envío a unos estudiantes una carta
• Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo les envío a unos colegas una carta
• Eu examinez agenda Yo examino la agenda 280
• Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios

• A dictat toate rețetele culinare unui amic Ha dictado todas las recetas culinarias a un amigo
• Cine dirijează? ¿Quién dirige?
• Cristina se distrează în Germania Cristina se lo pasa bien en Alemania
• Cum se distrează danezii? ¿Cómo se divierten los daneses?
• Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre
• Acolo ziua durează mai mult decât în alte părți Allí el día dura más que en otras partes
• Conopida echilibrează nivelul grăsimilor în sânge La coliflor equilibra el nivel de las grasas en la sangre
• Trebuie să echilibrăm viața personală cu cea Tenemos que equilibrar la vida personal con la
profesională profesional
• Cine a elaborat teoria heliocentrică? ¿Quién ha elaborado la teoría heliocéntrica?
• Vrei să știi ce-l enervează pe iubitul tău? ¿Quieres saber lo que le cabrea a tu novio?
• Jessica se epuizează la sala de sport Jessica se agota en el gimnasio
• Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios
• Aș dori să expediez o scrisoare Desearía enviar una carta
• Cui i-ai expediat scrisoarea? ¿A quién le has enviado la carta?
• Un proiectil a explodat în aer Un proyectil ha explotado en el aire
• Credeam că îmi explodează capul Creía que me explotaba la cabeza
• Un autobuz a explodat Un autobús ha explotado
• Dinamita explodează La dinamita explota
masaj
1. La fábrica ha despedido a 100 empleados Uzina a disponibilizat 100 de angajați

2. Me distraigo al mismo tiempo Mă distrez în același timp
3. El espectáculo dura cerca de tres horas Spectacolul durează aproape trei ore
4. ¿Cuánto dura el vuelo? Cât durează zborul?
5. Vosotros examináis la agenda Voi examinați agenda
6. ¿Qué examina el jefe? Ce examinează șeful?
7. El directivo examina los documentos ¿Managerul examinează documentele? 281
8. Él examina el plan El examinează planul
9. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă
10. Siempre deshago el equipaje completamente Întotdeauna despachetez întreg bagajul
11. La monena nacional se ha devaluado Moneda națională s-a devalorizat
12. Las estrellas dictan la moda de la calle Vedetele dictează moda străzii
13. Traian dirige la orquesta Traian dirijează orchestra
14. Mihai dirige la circulación Mihai dirijează circulația
15. También me lo paso bien sin ti Mă distrez și fără tine
16. Nos lo hemos pasado bien juntos Ne-am distrat împreună
17. Diviértete con nosotros Distrează-te cu noi
18. Todo el mundo se lo pasa bien Toata lumea se distrează
19. ¿Tú cómo te distraes? Tu cum te distrezi?
20. Las chicas sólo quieren divertirse Fetele vor doar să se distreze
21. ¿Por qué quieres divorciarte? De ce vrei să divorțezi?
22. Alexandra y Gica se divorcian Alexandra și Gica divorțează
23. ¿Cuánto dura el espectáculo? Cât durează spectacolul?
24. Equilibro la balanza Echilibrez balanța
25. Equilibro los aspectos de mi vida Echilibrez aspectele vieții mele
26. Tenemos que equilibrar el presupuesto Trebuie să echilibrăm bugetul
27. Hago masaje Efectuez masaj
28. Sergio efectúa una visita a Bruselas Sergiu efectuează o vizită la Bruxelles
29. Tengo que elaborar un programa Trebuie să elaborez un program
30. Mercedes elabora un nuevo modelo Mercedes elaborează un nou model
31. Han aprendido cómo elaborar proyectos Au învățat cum să elaboreze proiecte
32. Quiero emigrar a Canadá Vreau să emigrez în Canada
33. ¿Por qué emigran los rumanos? De ce emigrează românii?
34. Me enfado demasiado rápido Mă enervez prea repede
35. Me enoja que no tengo dinero Mă enervează că nu am bani
36. Cuando me enfado me voy al bosque Când mă enervez mă duc în pădure
37. Los recursos se agotan Resursele se epuizează
38. Han agotado el stock Au epuizat stocul
39. Vosotros comprobáis la agenda Voi examinați agenda
40. ¿Qué examina el jefe? Ce examinează șeful?
41. El jefe examina el plano Șeful examinează planul
42. Lo examina con atención Îl examinează cu atenție
43. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă
44. Él envía un mensaje El expediază un mesaj
45. ¿Dónde se envían los paquetes? Unde se expediază coletele?
46. Quiero enviar esta carta certificada Vreau să expediez această scrisoare recomandată
47. Ha sido explotado en el trabajo A fost exploatat în muncă
48. ¿Qué ha explotado? Ce-a explodat?
49. Adrián ha estallado de felicidad Adrian explodează de fericire
50. No favorecemos a nadie Nu favorizăm pe nimeni
48 Dușul nu funcționează
La ducha no funciona
282
• Peculiaridades de los verbos a forma y a fixa
• La expresión „fumar como un carretero”
A fuma, también se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează:
fuma verb tranzitiv singular plural
(a) fuma fumare fumat fumând
fumează fumați
I (eu) fumez (să) fumez fumam fumai fumasem
singular a II-a (tu) fumezi (să) fumezi fumai fumași fumaseși
a III-a (el, ea) fumează (să) fumeze fuma fumă fumase
I (noi) fumăm (să) fumăm fumam fumarăm fumaserăm
plural a II-a (voi) fumați (să) fumați fumați fumarăți fumaserăți
a III-a (ei, ele) fumează (să) fumeze fumau fumară fumaseră
Stele
El verbo a forma significa tanto “formar” grupos, equipos etc, o “formarse” las estrellas, como “marcar un número de
teléfono”
Formați grupuri de trei persoane. Formen grupos de tres personas

Am format numărul 34-56-78 He marcado el número 34-56-78
El verbo a fixa, es muy versátil y se utiliza tanto para concertar una cita, quedar para un encuentro, cerrar una 283
entrevista, para fijarse unos objetivos, o para fijar algo físico, por ejemplo, a la pared.
Trebuie să fixez ora de consultație la dentist Tengo que concertar la hora de consulta con el dentista
Para decir la expresión fumas como un carretero, depende si se lo dices a un hombre o a una mujer. En rumano un
hombre puede fumar como „un turco” y una mujer como una „serpiente”, pero como „serpiente” es una palabra
masculina se usa un femenino “șerpoaică”, palabra que designa a una mujer seductora, vívaz y pérfida, de ahí que la
frase adquiera algo de sentido puesto que el reptil no fuma.
Cumnatul meu fumează ca un turc Mi cuñado fuma como un carretero

Soacra mea fumează ca o șerpoaică Mi suegra fuma como un carretero
aisberg
Vocabulario 48
1. acces n /akˈʧes/ acceso acces accesul acces accesuri accesurile accesului accesurilor
2. aisberg n /ˈais.berg/ iceberg aisberg aisbergul aisberguri aisbergurile aisbergului aisbergurilor
3. ascensor n /as.ʧenˈsor/ ascensor ascensor ascensorul ascensoare ascensoarele ascensorului ascensoarelor
4. ascuns m /asˈkuns/ escondido ascuns, ascunsul, ascunși, ascunșii, ascunsului, ascunșilor
ascunsă f /asˈkun.sə/ escondida ascunsă ascunsa ascunse ascunsele ascunsei ascunselor
5. bancar m /banˈkar/ bancario bancar bancarul bancari bancarii bancarului bancarilor
bancară f /banˈka.rə/ bancaria bancară bancara bancare bancarele bancarei bancarelor 284
6. bază f /ˈba.zə/ base bază baza baze bazele bazei bazelor

7. biologic m /bi.oˈlo.ʤik/ biológico biologic biologicul biologici biologicii biologicului biologicilor
biologică f /bi.oˈlo.ʤi.kə/ biológica biologică biologica biologice biologicele biologicei biologicelor
8. concluzie f /konˈklu.zi.e/ conclusión concluzie concluzia concluzii concluziile concluziei concluziilor
9. condiționat m /kon.di.ʦi.o.nat/ condicionado condiționat condiționatul condiționați condiționații condiționatului
condiționaților
condiționată f /kon.di.ʦi.oˈna.tə/ condicionada condiționată condiționata condiționate condiționatele condiționatei
condiționatelor
10. consultație f /kon.sul’ta.ʦi.e/ consulta consultație consultația consultații consultațiile consultației consultațiilor
11. cuptor n /kupˈtor/ horno cuptor cuptorul cuptoare cuptoarele cuptorului cuptoarelor
12. dăunător m /də.u.nəˈtor/ dañino dăunător dăunătorul dăunători dăunătorii dăunătorului dăunătorilor
dăunătoare f /də.u.nəˈtoa.re/ dañina dăunătoare dăunătoarea dăunătoare dăunătoarele dăunătoarei dăunătoarelor
13. dentist m /denˈtist/ dentista (m) dentist dentistul dentiști dentiștii dentistului dentiștilor
dentistă f /denˈtis.tə/ dentista (f) dentistă dentista dentiste detistele dentistei dentistelor
14. deșeu n /deˈʃew/ desecho deșeu deșeul deșeuri deșeurile deșeului deșeurilor
15. distanță f /disˈtan.ʦə/ distancia distanță distanța distanțe distanțele distanței distanțelor
16. electric m /eˈlek.trik/ eléctrico electric electricul electrici electricii electricului electricilor
electrică f /eˈlek.tri.kə/ eléctrica electrică electrica electrice electricele electricei electricelor
17. exemplu n /ekˈsem.plu/ ejemplo exemplu exemplul exemple exemplele exemplului exemplelor
18. finanța v /fi.nan’ʦa/ financiar
19. fixa v /fik’sa/ fijar
20. fericire f /fe.ri’ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor
21. fisc n /fisk/ fisco fisc fiscul --- --- fiscului ---
22. forma v /for’ma/ formar (grupos, equipos…), marcar (un número de teléfono)
23. formula v /for.mu’la/ formular
24. forța v /fort’sa/ forzar
25. fotografia v /fo.to.gra.fi’a/ fotografiar
26. frâna v /frɨ’na/ frenar
27. fuma v /fu’ma/ fumar
28. funcționa v /funk.ʦi.oˈna/ funcionar
29. fuziona v /fu.zi.oˈna/ fusionar
30. garanta v /ga.ranˈta/ garantizar
31. generaliza v /ʤe.ne.ra.liˈza/ generalizar
32. grupă f /ˈgru.pə/ grupo grupă grupa grupe grupele grupei grupelor
33. guverna v /gu.verˈna/ gobernar
34. haos n /haos/ caos haos haosul haosuri haosurile haosului haosurilor
35. holding n /ˈhol.ding/ holding holding holdingul holdinguri holdingurile holdingului holdingurilor
36. homofobia homofobia
37. imagina v /i.ma.ʤiˈna/ imaginar
38. impozita v /im.po.ziˈta/ tasar, gravar con impuestos
39. inacceptabil m /i.nak.ʧepˈta.bil/ inaceptable (m) inacceptabil inacceptabilul inacceptabili inacceptabilii

inacceptabilului inacceptabililor
inacceptabilă f /i.nak.ʧepˈta.bi.lə/ inaceptable (f) inacceptabilă inacceptabila inacceptabile inacceptabilele
inacceptabilei inacceptabilelor
40. incinera v /in.ʧi.neˈra/ incinerar
41. incrimina v /in.kri.miˈna/ incriminar, criminaliza
42. indian m /in.diˈan/ indio indian indianul indieni indienii indianului indienilor
indiană f /in.diˈa.nă/ india indiană indiana indiene indienele indienei indienelor 285
43. informațional m /in.for.ma.ʦi.oˈnal/ informativo informațional informaționalul informaționali informaționalii
informaționalului informaționalilor
informațională f /in.for.ma.ți.oˈna.lə/ informativa informațională informaționala informaționale informaționalele
informaționalei informaționalelor
44. instalație f /ins.taˈla.ʦi.e/ instalación instalație instalația instalații instalațiile instalației instalațiilor
45. încălzire f /ɨn.kəlˈzi.re/ calefacción încălzire încălzirea încălzirii încălzirile încăzirii încălzirilor
46. însă conj /ˈɨn.sə/ sin embargo, no obstante
47. întrevedere f /ɨn.tre.veˈde.re/ entrevista întrevedere întrevederea întrevederi întrevederile întrevederii
întrevederilor
48. jurnalist m /ʒur.naˈlist/ periodista (m) jurnalist jurnalistul jurnaliști jurnaliștii jurnalistului jurnaliștilor
jurnalistă f /jur.naˈlis.tə/ periodista (f) jurnalistă jurnalista jurnaliste jurnalistele jurnalistei jurnalistelor
49. majoritate f /ma.ʒo.riˈta.te/ mayoría majoritate majoritatea majorități majoritățile majorității majorităților
50. mecanic m /meˈka.nik/ mecánico mecanic mecanicul mecanici mecanicii mecanicului mecanicilor
mecanică f /meˈka.ni.kə/ mecánica mecanică mecanica mecanice mecanicele mecanicei mecanicelor
51. membru m /ˈmem.bru/ miembro (m) membru membrul membri membrii membrului membrilor
membră f /ˈmem.brə/ miembro (f) membră membra membre membrele membrei membrelor
52. mers n /mers/ marcha, caminata mers mersul mersuri mersurile mersului mersurilor
53. moment n /moˈment/ momento moment momentul momente momentele momentului momentelor
54. negociere f /ne.go.ʧiˈe.re/ negociación negociere negocierea negocieri negocierile negocierii negocierilor
55. obiectiv m /o.bjek.tiv/ objetivo obiectiv obiectivul obiectivi obiectivii obiectivului obiectivilor
obiectivă f /o.biekˈti.və/ objetiva obiectivă obiectiva obiective obiectivele obiectivei obiectivelor
56. politician m /po.li.ti.ʧiˈan/ político politician politicianul politicieni politicienii politicianului politicienilor
politiciană f /po.li.ti.ʧiˈa.nə/ política politiciană politiciana politiciene politicienele politicienei politicienelor
57. pensie f /ˈpen.si.e/ pensión pensie pensia pensii pensiile pensiei pensiilor
58. pieton m /pi.eˈton/ peatón pieton pietonul pietoni pietonii pietonului pietonilor
59. presă f /ˈpre.sə/ prensa presă presa prese presele presei preselor
60. probă f /ˈpro.bə/ prueba probă proba probe probele probei probelor
61. radiator n /ra.di.aˈtor/ radiador radiator radiatorul radiatoare radiatoarele radiatorului radiatoarelor
62. scris n /scris/ escrito scris scrisul scrisuri scrisurile scrisului scrisurilor
• în scris por escrito
63. stea f /ste̯a/ estrella stea steaua stele stelele stelei stelelor
64. sufix n /suˈfiks/ sufijo sufix sufixul sufixe sufixele sufixului sufixelor
65. șerpoaică f /ʃerˈpo̯ aj.kə/ víbora (f), mujer pérfida șerpoaică șerpoaica șerpoaice șerpoaicele șerpoaicei șerpoaicelor
66. televiziune f /te.le.vi.ziˈu.ne/ televisión televiziune televiziunea --- --- televiziunii ---
67. tendință f /tenˈdin.ʦə/ tendencia tendință tendința tendințe tendințele tendinței tendințelor
68. tonă f /ˈto.nə/ tonelada tonă tona tone tonele tonei tonelor
69. turc m /turk/ turco turc turcul turci turcii turcului turcilor
turcă f /ˈtur.kə/ turca turcă turca turce turcele turcei turcelor
70. țigară f /ʦiˈga.rə/ cigarrillo țigară țigara țigări țigările țigării țigărilor
71. următor m /ur.məˈtor/ siguiente, próximo următor următorul următori următorii următorului următorilor
următoare f /ur.mə.to̯ a.re/ siguiente, próxima următoare următoarea următoare următoarele următoarei
următoarelor
72. vechi m /vek ʲ/ viejo, antiguo vechi vechiul vechi vechii vechiului vechilor
veche f /ˈve.ke/ vieja, antigua veche vechea vechi vechile vechei vechilor
73. viciu n /ˈvi.ʧiw/ vicio viciu viciul vicii viciile viciului viciilor
74. viraj n /viˈraʒ/ viraje, giro viraj virajul viraje virajele virajului virajelor
75. zero n /ˈze.ro/ cero zero zeroul zerouri zerourile zeroului zerourilor
286
viraj
• Trebuie să fixez ora de consultație la dentist Tengo que concertar la hora de consulta con el
dentista
• La început ei au format echipa de negociere Al principio formaron el equipo de negociación con
tres din trei membri miembros
• Noi reprezentăm 5 societăți care ar putea forma Representamos a 5 sociedades que podrían formar
un holding un holding
• Agențiile de presă formează însă partea ascunsă Las agencias de prensa sin embargo forman la parte
a aisbergului informațional oculta del iceberg informativo
• Formulează răspunsurile cu cuvintele tale Formula las respuestas con tus palabras
• Nu este bine să forțați copiii să mănânce tot din No está bien obligar a los niños que coman todo lo
del farfurie plato
• Mecanicul trebuia să frâneze de la 200 la 80 de km pe El mecánico tenía que frenar de 200 a 80 km en
o distanță prea scurtă una distancia demasiado corta
• Nu fumați No fume
• Vreau să fumez o țigară Quiero fumar un cigarrillo
• Azi nu fumezi Hoy no fumas
• Fumezi prea mult Fumas demasiado

• Este inacceptabil să fumezi în lift Es inaceptable que fumes en el ascensor
• Cumnatul meu fumează ca un turc Mi cuñado fuma como un carretero
• Soacra mea fumează ca o șerpoaică Mi suegra fuma como una chimenea

• Ascensorul funcționează, dar ea preferă mersul pe jos El ascensor funciona pero ella prefiere ir a pie
• Dușul nu funcționează La ducha no funciona
• Funcționează instalația de încălzire centrală? ¿Funciona la instalación de calefacción central? 287
• Statul român garantează accesul tuturor El estado rumano garantiza el acceso a todos
cetățenilor săi pe piața muncii sus ciudadanos al mercado de trabajo
• Dar de ce generalizezi în baza unui singur exemplu? ¿Por qué generalizas basándote en un solo ejemplo?
• Astăzi e greu să ne imaginăm viața noastră fără Hoy es difícil que nos imaginemos nuestra vida sin
televiziune la televisión
• Majoritatea statelor nu impozitează pensiile La mayoría de los estados no grava las pensiones
mici pequeñas
• Fiscul a impozitat ilegal jurnaliștii și artiștii El fisco ha gravado ilegalmente a los periodistas y
a los artistas
• Spitalul incinerează aproape două tone de deșeuri El hospital incinera cerca de 2 toneladas de desechos
biológicos biologice
• Au apărut noi probe care îl incriminează pe Dominique Han aparecido nuevas pruebas que incriminan a
Dominique
• Nu trebuie să îl incriminăm pe Mutu No tenemos que incriminar a Mutu
(Prohibido fumar)
1. No deseo financiar este proyecto Nu doresc să finanțez acest proiect

2. El ayuntamiento financia al club con 50.000 euros Primăria finanțează clubul cu 50.000 euro
3. Hungría financia tres proyectos de cine Ungaria finanțează trei proiecte de filme
4. Puede fijar una entrevista por teléfono o por escrito Puteți fixa o întrevedere prin telefon sau în scris
5. ¿Podemos concertar una consulta? Putem fixa o consultație?
6. Fijemos un encuentro para la semana que viene Să fixam o întâlnire pentru săptămâna viitoare
7. Costel se fija unos objetivos altos Costel își fixează obiective înalte 288
8. Se fija a la pared Se fixează pe perete
9. Ha marcado (usted) mal Ați format greșit
10. ¿Quién tiene que formar los grupos? Cine are să formeze grupele?
11. ¿Qué número ha marcado (usted)? Ce număr ați format?
12. Tiene que marcar primero el cero Trebuie să formați mai întâi zero
13. Formen palabras nuevas con los siguientes sufijos Formați cuvinte noi cu următoarele sufixe
14. Formen dos equipos Formați două echipe
15. ¿Qué número has marcado? Ce număr ai format?
16. ¿Cómo se forman las estrellas? Cum se formează stelele?
17. Formule algunas conclusiones Formulați niște concluzii
18. ¿Cómo se formula una pregunta? Cum se formulează o întrebare?
19. Formula respuestas lo más cortas posibles Formulează răspunsuri cât mai scurte.
20. Es un error forzar una situación Este o greșeală să forțez o situație
21. No fuerce las cosas Nu forțați lucrurile
22. No quiero tentar mi suerte demasiado Nu vreau să-mi forțez norocul prea mult
23. ¿Puedo sacarle una foto a usted? Pot să vă fotografiez?
24. ¿Se puede hacer fotos aquí? Se poate fotografia aici?
25. Se frena bruscamente y sin motivo Se frânează brusc și fără motiv
26. El coche frena y evita a los peatones Mașina frânează și evită pietonii
27. Tienes tendencia a frenar en los virajes Ai tendința să frânezi la viraje
28. No fumes, por favor, aquí Nu fuma, te rog, aici
29. Los italianos fuman cigarrillos rumanos Italienii fumează țigări românești
30. Una cuarta parte de los rumanos fuma Un sfert din români fumează
31. No fumo Nu fumez
32. Fumar es un vicio caro y dañino A fuma este un viciu scump și dăunător
33. Les gusta fumar Le place să fumeze
34. El frigorífico viejo todavía funciona Frigiderul cel vechi mai funcționează
35. ¿Cómo funciona está lavadora? Cum funcționează această mașină de spălat?
36. Mostró cómo funciona este televisor A arătat cum funcționează televizorul acesta
37. El radiador eléctrico no funciona Radiatorul electric nu funcționează
38. No funciona el aire acondicionado Nu funcționează aerul condiționat.
39. Tres compañías de China se fusionan Trei companii din China fuzionează
40. Garantizamos acceso a los servicios bancarios Garantăm acces la serviciile bancare
41. El caos se generaliza Haosul se generalizează
42. No generalizo, pero es así Nu generalizez, dar așa este
43. Dios gobierna el mundo Dumnezeu guvernează lumea
44. Los políticos no saben gobernar Politicienii nu știu să guverneze
45. Imagine una situación en la que va a la tienda Imaginați o situație în care mergeți la magazin
46. Imagínese que está en el año 2500 Imaginați-vă că sunteți în anul 2500
47. No quiero gravar las pensiones en este momento Nu vreau să impozitez pensiile în acest moment
48. Los indios incineran los cadáveres Indienii incinerează cadavrele
49. Quiso incinerar a su madre en el horno A vrut să-și incinereze mama în cuptor
50. Las Naciones Unidas quieren criminalizar la homofobia Națiunile Unite vor să incrimineze homofobia
49 Mă interesează mult Istoria Artei

Me interesa mucho la Historia del Arte
289
A interesa:

verb tranzitiv singular plural
(a) interesa interesare interesat interesând
interesează interesați
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) interesez (să) interesez interesam interesai interesasem
a II-a (tu) interesezi (să) interesezi interesai interesași interesaseși
singular
a III-a (el,
interesează (să) intereseze interesa interesă interesase
ea)
interesaserăm,
I (noi) interesăm (să) interesăm interesam interesarăm
interesasem*
plural a II-a (voi) interesați (să) interesați interesați interesarăți interesaserăți, interesaseți*
a III-a (ei,
interesează (să) intereseze interesau interesară interesaseră
ele)
Seguimos con los verbos que se conjugan como a interesa. Por ejemplo a influența que significa influir o influenciar:
Părinții îi influențează pe copii Los padres influyen en los niños

Soacra mea fumează ca o șerpoaică Mi suegra fuma como un carretero
EL verbo a înceta significa cesar, dejar de, sin embargo, a înceta din viață significa fallecer, morir, expirar. Compárese
con încet, visto en el tema 30, que significa lentamente, despacio.
290
alăptare
Vocabulario 49
1. alăptare f /a.ləpˈta.re/ lactancia alăptare alăptarea alăptări alăptările alăptării alăptările
2. alunecare f /a.lu.neˈka.re/ avalancha, resbalón alunecare alunecarea alunecări alunecările alunecării alunecărilor
3. amenințare f /a.me.ninˈʦa.re/ amenaza amenințare amenințarea amenințări amenințările amenințării amenințărilor
4. american m /a.me.riˈkan/ americano american americanul americani americanului americanii americanilor
americană f /a.me.riˈka.nə/ americana americană americana americane americanele americanei americanelor
5. angajator m /an.ga.ʒaˈtor/ empleador angajator angajatorul angajatori angajatorii angajatorului angajatorilor
angajatoare f /an.ga.ʒaˈto̯ a.re/ empleadora angajatoare angajatoarea angajatoare angajatoarele angajatoarei
angajatoarelor
6. arhitectură f /ar.hi.tekˈtu.rə/ arquitectura arhitectură arhitectura --- arhitecturi --- arhitecturii
7. astfel adv /ˈast.fel/ así, de este modo, este tipo
8. autoritate f /aw.to.riˈta.te/ autoridad autoritate autoritatea autorități autoritățile autorității autoritcților
9. barcă f /ˈbar.kə/ barca barcă barca bărci bărcile bărcii bărcilor
10. casnic m /ˈkas.nik/ casero, doméstico casnic casnicul casnici casnicii casnicului casnicilor
casnică f /ˈkas.ni.kə/ casera, doméstica cascnică casnica casnice casnicele casnicei casnicelor
11. căsuță f /kəˈsu.ʦə/ casilla căsuță căsuța căsuțe căsuțele căsuțe căsuței căsuțe căsuțelor
12. chimic m /ˈki.mik/ químico chimic chimicul chimici chimicii chimicului chimicilor
chimică f /ˈki.mi.kə/ química chimică chimica chimice chimicele chimicei chimicelor
13. cultură f /kulˈtu.rə/ cultura cultură cultura culturi culturile culturii culturilor
14. desăvârșire f /de.sə.vɨrˈʃi.re/ perfeccionamiento, plenitud desăvârșire desăvârșirea desăvârșiri desăvârșirile
desăvârșirii desăvârșirilor
15. discuție f /dicˈku.ʦi.e/ discusión discuție discuția discuții discuției discuțiile discuțiilor
16. drag m /drag/ querido drag dragul dragi dragii dragului dragilor
dragă f /ˈdra.gə/ querida dragă draga dragi dragile dragii dragilor
17. echipament n /e.ki.paˈment/ equipamiento echipament echipamentul echipamente echipamentele echipamentului
echipamentelor
18. fenomen n /fe.noˈmen/ fenómeno fenomen fenomenul fenomene fenomenele fenomenului fenomenelor
19. fizică f /ˈfi.zi.kə/ física fizica fizica fizici fizicile fizicii fizicilor
20. fotografie f /fo.to.graˈfi.e/ fotografía fotografie fotografia fotografii fotografiile fotografiei fotografiilor
21. garsonieră f /gar.so.niˈe.rə/ estudio garsonieră garsoniera garsoniere garsonierele garsonierei garsonierelor
22. graffiti n /grafˈfi.ti/ grafiti --- --- graffiti graffitile --- graffitilor
23. industrie f /inˈdus.tri.e/ industria
24. inedit m /i.neˈdit/ inédito inedit ineditul inediți inediții ineditului inediților
inedită f /i.neˈdi.tə/ inédita inedită inedita inedite ineditele ineditei ineditelor
25. influența v /in.flu.enˈʦa/ influir, influenciar
26. informa v /in.forˈma/ informar
27. instala v /ins.taˈla/ instalar

28. interesa v /in.te.reˈsa/ interesar
29. interoga v /in.te.roˈga/ interrogar
30. intimida v /in.ti.miˈda/ intimidar
31. inventa v /in.venˈta/ inventar
32. izola v /i.zoˈla/ aislar
33. îmbrățișa v /ɨn.brə.ʦiˈsa/ abrazar
34. împacheta v /ɨm.pa.keˈta/ empaquetar 291
35. înainta v /ɨ.na.inˈta/ avanzar, adelantar
36. înceta v /ɨn.ʧeˈta/ cesar, dejar de
• a înceta din viață fallecer, morir
37. închiria v /ɨn.ki.riˈa/ alquilar
38. încredința v /ɨn.kre.dinˈʦa/ asegurar, confiar
39. înfățișa v /ɨn.fə.ʦiˈʃa/ mostrar, presentar, describir
40. înființa v /ɨn.fi.inˈʦa/ fundar, crear
41. îngrijora (a se ) v /ɨn.gri.ʒoˈra/ preocupar(se), inquietar(se)
42. înmormânta v /ɨn.mor.mɨnˈta/ enterrar, sepultar
43. înregistra v /ɨn.re.ʤisˈtra/ registrar, grabar, notar
44. întrebuința /ɨn.tre.bu.inˈʦa/ emplear, usar, utilizar
45. jena v /ʤeˈna/ molestar, incomodar
46. lectură f /lekˈtu.rə/ lectura lectură lectura lecturi lecturile lecturii lecturilor
47. limitator n /li.mi.taˈtor/ limitador limitator limitatorul limitatoare limitatoarele limitatorului limitatoarelor
48. localitate f /lo.ka.liˈta.te/ localidad localitate localitatea localități localitățile localității localităților
49. localnic m /loˈkal.nik/ lugareño localnic localnicul localnici localnicii localnicului localnicilor
localnică f /loˈkal.ni.kə/ lugareña localnică localnica localnice localnicele localnicei localnicelor
50. masiv m /maˈsiv/ masivo: masiv masivul masivi masivii masivului masivilor
masivă f /maˈsi.və/ masiva masivă masiva masive masivele masivei masivelor
51. măsură f /məˈsu.rə/ medida măsură măsura măsuri măsurile măsurii măsurilor
52. mobilat m /mo.biˈlat/ amueblado mobilat mobilatul mobilați mobilații mobilatului mobilaților
mobilată f /mo.biˈla.tə/ amueblada mobilată mobilata mobilate mobilatele mobilatei mobilatelor
53. musafir m /mu.saˈfir/ invitado musafir musafirul musafiri musafirii musafirului musafirilor
musafiră f /mu.saˈfi.rə/ invitada musafiră musafira musafire musafirele musafirei musafirelor
54. oare adv int /ˈo̯ a.re/ ¿puede que…?
55. oficiu n /oˈfi.ʧju/ oficina, servicio oficiu oficiul oficii oficiile oficiului oficiilor
56. onoare f /oˈno̯ a.re/ honor onoare onoarea onoruri onorurile onoarei onorurilor
57. pizză f /ˈpi.ʦə/ pizza pizză pizza pizze pizzele pizzei pizzelor
58. perioadă f /pe.riˈo̯ a.də/ periodo perioadă perioada perioade perioadele perioadei perioadelor
59. polițist m /po.liˈʦist/ policía (m), policíaco polițist polițistul polițiști polițiștii polițistului polițiștilor
polițistă f /po.liˈʦis.tə/ policía (f), policíaca polițistă polițista polițiste polițistele polițistei polițistelor
60. rușinos m /ru.ʃiˈnos/ vergonzoso rușinos rușinosul rușinoși rușinoșii rușinosului rușinoșilor
rușinoasă f /ru.ʃiˈno̯ a.sə/ vergonzosa rușinoasă rușinoasa rușinoase rușinoasele rușinoasei rușinoaselor
61. scufundare f /sku.funˈda.re/ buceo scufundare scufundarea scufundări scufundările scufundării scufundărilor
62. slav m /slav/ eslavo slav slavul slavi slavii slavului slavilor
slavă f /ˈsla.və/ eslava slavă slava slave slavele slavei slavelor
63. sinucigaș m /si.nu.ʧiˈgaʃ/ suicida (m) sinucigaș sinucigașul sinucigași sinucigașii sinucigașului sinucigașilor
sinucigașă f /si.nu.ʧiˈga.ʃə/ suicida (f) sinucigașă sinucigașa sinucigașe sinucigașele sinucigașei sinucigașelor
64. subiect n /suˈbjekt/ asunto, tema subiect subiectul subiecte subiectele subiectului subiectelor
65. șezlong n /ʃezˈlong/ tumbona șezlong șezlonul șezlonguri șezlongurile șezlongului șezlongurilor
66. umbrelă f /umˈbre.lə/ paraguas umbrelă umbrela umbrele umbrelele umbrelei umbrelelor
• umbrelă de soare parasol, sombrilla
67. valoare f /vaˈloa.re/ valor valoare valoarea valori valorile valorii valorilor
68. voluntar m /vo.lunˈtar/ voluntario voluntar voluntarul voluntari voluntarii voluntarului voluntarilor
voluntară f /vo.lunˈta.rə/ voluntaria voluntară voluntara voluntare voluntarele voluntarei voluntarelor
292
barcă
1. Cum influențează aceste evenimente viața ¿Cómo influyen estos acontecimientos en la vida
omului? del hombre?
2. Slavii au influențat cel mai masiv desăvârșirea Los eslavos han influido en el más masivo
limbii române. perfeccionamiento de la lengua rumana.
3. Alimentația influențează în foarte mare măsură La alimentación influye en muy gran medida el
starea de sănătate. estado de salud
4. Alăptarea influențează sănătatea copilului și a La lactancia influye en la salud del niño y de la
mamei pe întreaga perioadă a vieții lor. madre en todo el periodo de su vida.
5. Când ne interesează ceva, noi spunem: Mă Cuando nos interesa algo, nosotros decimos: Me
interesează interesa.
6. Te interesează Te interesa
7. Orice fenomen nou mă interesează Cualquier fenómeno nuevo me interesa
8. Când mă interesează ceva, ascult atent Cuando me interesa algo, escucho atentamente
9. Ce îl interesa mai mult pe studentul de la ¿Qué es lo que más le interesa al estudiante de
matematică? matemáticas?
10. Ce îl interesează pe angajator? ¿Qué le interesa al empleador?
11. Mă interesează mult istoria artei Me interesa mucho la historia del arte
12. Partenerul își dădea seama că afacerea mă El socio se daba cuenta de que el negocio me
interesează interesa.
13. Obiectele care mă interesau mai mult în școală Las materias que más me interesaban en la escuela
erau fizica și matematica. eran la física y las matemáticas.
14. Oare această informație nu interesează pe ¿Puede que esta información no interese a nadie?
nimeni?
15. Mă interesează mult subiectul discuției Me interesa mucho el asunto de la discusión.
16. Pe mine nu mă interesează romanele polițiste A mí no me interesan las novelas policiacas
17. Și-a cumpărat apartamentul sau îl închiriază? ¿Se ha comprado el apartamento o lo alquila?
18. Alunecările de teren izolează localnicii din mai Las avalanchas de terreno aíslan a los lugareños de
multe localități varias localidades.
19. Înaintați în căsuța corespunzătoare Avance a la casilla correspondiente
20. Vreau să închiriez o mașină Quiero alquilar un coche
21. Se poate închiria aici un echipament de ¿Se puede alquilar aquí un equipo de buceo?
scufundări?
22. Cel mai mare graffitti din lume înfățișează El grafiti más grande del mundo muestra el retrato
portretul lui David Villa de David Villa.
23. S-au înregistrat în întreaga țară 174 de Se han registrado en todo el país 174 accidentes de 293
accidente de circulație circulación.
24. Inventează un aparat casnic inedit Inventa un electrodoméstico inédito
25. Inventează un plan Inventa un plan
graffiti
1. ¿Quién influencia a los niños? Cine îi influențează pe copii?

2. ¿A quién influencian los padres? Pe cine influențează părinții?
3. ¿Cómo influye (ud.) en su hijo? Cum influențați copilul dvs.?
4. ¿Tú dónde te informas? Tu de unde te informezi?
5. Infórmate Informează-te
6. Los voluntarios informan sobre la cultura americana Voluntarii informează despre cultura americană.
294
7. Las autoridades instalan limitadores de velocidad Autoritățile instalează limitatoare de viteză.
8. Me interesa algo Mă interesează ceva
9. Me interesa mucho el tema de la discusión Mă interesează mult subiectul discuției.
10. Me interesa dónde va a tener lugar el encuentro Mă interesează unde va avea loc întâlnirea.
11. No me interesa el libro éste Nu mă interesează cartea aceasta.
12. ¿Qué le interesa concretamente? Ce anume vă interesează?
13. (A mí) me interesan las chicas (Pe mine) mă interesează fetele.
14. Me interesa el arte Mă interesează arta.
15. Me interesa la arquitectura Mă interesează arhitectura
16. Cualquier cosa me interesa Orice mă interesează.
17. Un padre interroga a su futuro yerno Un tată își interoghează viitorul ginere.
18. No nos intimidan las amenazas Nu ne intimidează amenințările.
19. No nos intimidan ese tipo de declaraciones Nu ne intimidează astfel de declarații.
20. Él ha inventado una receta nueva de pizza El a inventat o rețetă nouă de pizza.
21. ¿Con qué materiales aislamos nuestra vivienda? Cu ce materiale ne izolăm locuința?
22. Te abrazo, con cariño Te îmbrățișez, cu drag.
23. Abraza a su (de ellos) invitado Îl îmbrățișează pe musafirul lor.
24. Lo envolvemos para regalo O împachetăm pentru cadou.
25. Los rebeldes avanzan hacia Aden Rebelii înaintează spre Aden.
26. Avanza hacia el éxito Înaintează spre succes.
27. Más despacio Mai încet.
28. Deje de hablar, por favor Încetați, vă rog, să vorbiți.
29. Ella ha alquilado un estudio cerca del trabajo Ea a închiriat o garsonieră aproape de serviciu.
30. Deseo alquilar espacio para una oficina Doresc să închiriez spațiu pentru un oficiu.
31. Deseo alquilar una habitación Doresc să închiriez o cameră.
32. Desearía alquilar un coche Aș dori să închiriez o mașină.
33. ¿Se puede alquilar aquí una tumbona? Se poate închiria aici un șezlong?
34. ¿Se puede alquilar aquí una barca? Se poate închiria aici o barcă?
35. ¿Se puede alquilar aquí una sombrilla? Se poate închiria aici o umbrelă de soare?
36. Alquilo habitación amueblada Închiriez cameră mobilată.
37. ¿A quién confías los secretos de la empresa? Cui încredințezi secretele firmei?
38. Nosotros confiamos las cosas de valor al banco Noi încredințăm lucrurile de valoare băncii.
39. Ella me ha confiado este secreto sólo a mí Ea mi-a încredințat acest secret numai mie.
40. Las fotografías muestran imágenes Fotografiile înfățișează imagini.
41. Cree grupos de lectura Înființați grupuri de lectură.
42. Se funda un Centro de Excelencia en Física Se înființează un Centru de Excelență în Fizică.
43. ¿Te preocupa el futuro? Te îngrijorează viitorul?
44. ¿Qué es lo que más te preocupa? Ce te îngrijorează cel mai mult?
45. ¿Por qué te preocupas sin motivo? De ce te îngrijorezi fără motiv?
46. Rusia entierra con honores a Kalashnikov Rusia îl înmormântează cu onoruri pe Kalașnikov.
47. ¿Por qué no se entierra a los suicidas? De ce nu se înmormântează sinucigașii?
48. La funcionaria registra las actas Funcționara înregistrează actele.
49. Este producto se utiliza en la industria química Acest produs se întrebuințează în industria chimică.
50. Se incomoda con su pasado vergonzoso Se jenează de trecutul său rușinos.
50 Ea se machiază
Ella se maquilla
295
negocia

verb tranzitiv (VT211) (a) singular plural
negociere negociat negociind
negocia negociază negociați
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) negociez (să) negociez negociam negociai negociasem
a II-a (tu) negociezi (să) negociezi negociai negociași negociaseși
singular
a III-a (el,
negociază (să) negocieze negocia negocie negociase
ea)
negociaserăm,
I (noi) negociem (să) negociem negociam negociarăm
negociasem*
plural a II-a (voi) negociați (să) negociați negociați negociarăți negociaserăți, negociaseți*
a III-a (ei,
negociază (să) negocieze negociau negociară negociaseră
ele)
Seguimos con los verbos que se conjugan como a negocia. A tener en cuenta que el verbo nota es un falso amigo que
no significa „notar” sino „anotar”.
Secretara notează în agendă numele și La secretaria anota en la agenda los

prenumele lor apellidos y los nombres de ellos.
Vocabulario 50
1. adolescent m /a.do.lesˈʧent/ adolescente (m) adolescent adolescentul adolescenți adolescenții adolescentului
adolescenților
adolescentă f /a.do.lesˈʧen.tə/ adolescente (f) adolescentă adolescenta adolescente adolescentele adolescentei
adolescentelor
2. alegere f /aˈle.ʤe.re/ elección alegere alegerea alegeri alegerile alegerii alegerilor
3. aspirină f /as.piˈri.nə/ aspirina aspirină aspirina aspirine aspirinele aspirinei aspirinelor
4. cantitate f /kan.tiˈta.te/ cantidad cantitate cantitatea cantități cantitățile cantității cantităților 296
5. chitanță f /kiˈtan.ʦə/ recibo chitanță chitanța chitanțe chitanțele chitanței chitanțelor
6. ciclu n /ˈʧi.klu/ ciclo, menstruación, regla ciclu ciclul cicluri ciclurile ciclului ciclurilor
7. confesional m /kon.fe.si.oˈnal/ confesional (m) confesional confesionalul confesionali confesionalii confesionalului
confesionalilor
confesională f /kon.fe.si.oˈna.lə/ confesional (f) confesională confesionala confesionale confesionalele confesionalei
confesionalelor
8. conflict n /konˈflikt/ conflicto conflict conflictul conflicte conflictele conflictului conflictelor
9. cotidian m /ko.ti.diˈan/ cotidiano cotidian cotidianul cotidieni cotidienii cotidianului cotidienilor
cotidiană f /ko.ti.diˈa.nə/ cotidiana cotidiană cotidiana cotidiene cotidienele cotidienei cotidienelor
10. coș n /coʃ/ cesta coș coșul coșuri coșurile coșului coșurilor
11. destinație f /des.tiˈna.ʦi.e/ destino destinație destinația destinații destinațiile destinației destinațiilor
12. doctoral m /dok.toˈral/ doctoral (m) doctoral doctoralul doctorali doctoralii doctoralului doctoralilor
doctorală f /dok.toˈra.lə/ doctoral (f) doctorală doctorala doctorale doctoralele doctoralei doctoralelor
13. dronă f /ˈdro.nə/ dron
14. educațional m /e.du.ka.ʦi.oˈnal/ educativo educațional educaționalul educaționali educaționalii educaționalului
educaționalilor
educațională f /e.du.ka.ʦi.oˈna.lə/ educativa educațională educaționala educaționale educaționalele educaționalei
educaționalelor
15. exercițiu n /eg.zerˈʧi.ʦiw/ ejercicio exercițiu exercițiul exerciții exercițiile exercițiului exercițiilor
16. fastuos m /fas.tuˈos/ fastuoso fastuos fastuosul fastuoși fastuoșii fastuosul fastuoșilor
fastuoasă f /fas.tuˈo̯ a.sə/ fastuosa fastuoasă fastuoasa fastuoase fastuoasele fastuoasei fastuoaselor
17. fiindcă conj /fiˈind.kə/ como, ya que, porque
18. intim m /ˈin.tim/ íntimo intim intimul intimi intimii intimului intimilor
intimă f /ˈin.ti.mə/ íntima intimă intima intime intimele intimei intimelor
19. învățământ n /ɨn.və.ʦəˈmɨnt/ enseñanza învățământ învățământul învățăminte învățămintele învățământului
învățămintelor
20. legaliza v /le.ga.liˈza/ legalizar
21. lichida v /li.kiˈda/ liquidar
22. licență f /liˈʧen.ʦə/ licencia licență licența licențe licențele licenței licențelor
23. liniște f /ˈli.niʃ.te/ silencio calma liniște liniștea --- --- linișții ---
24. lista v /lisˈta/ inscribir, imprimir
25. litoral n /li.toˈral/ litoral litoral litoralul litoraluri litoralurile litoralului litoralurilor
26. machia (a se) v /ma.kiˈa/ maquillar (se)
27. masterat n /mas.teˈrat/ máster masterat masteratul masterate masteratele masteratului masteratelor
28. măslină f /məsˈli.nə/ aceituna, oliva măslină măslina măsline măslinele măslinei măslinelor
297
măsline
29. micșora v /mik.ʃoˈra/ reducir, disminuir

30. migdală f /migˈda.lə/ almendra migdală migdala migdale migdalele migdalei migdalelor
31. misiune f /mi.siˈu.ne/ misión misiune misiunea misiuni misiunile misiunii misiunilor
32. navă f /ˈna.və/ nave, barco navă nava nave navele navei navelor
33. negocia v /ne.go.ʧiˈa/ negociar
34. necunoscut m /ne.ku.nosˈkut/ desconocido necunoscut necunoscutul necunoscuți necunoscuții necunoscutului
necunoscuților
necunoscută f /ne.ku.nosˈku.tə/ desconocida necunoscută necunoscuta necunoscute necunoscutele necunoscutei
necunoscutelor
35. nota v /noˈta/ anotar
36. ofensa v /o.fenˈsa/ ofender
37. ofta v /ofˈta/ suspirar
38. onora v /o.noˈra/ honrar
39. opera v /o.peˈra/ operar
40. organiza v /or.ga.niˈza/ organizar
41. orienta v /o.ri.enˈta/ orientar
42. otrăvitor m /o.trə.viˈtor/ venenoso otrăvitor otrăvitorul otrăvitori otrăvitorii otrăvitorului otrăvitorilor
otrăvitoare f /o.trə.viˈto̯ a.re/ venenosa otrăvitoare otrăvitoarea otrăvitoare otrăvitoarele otrăvitoarei otrăvitoarelor
43. pansa v /panˈsa/ vendar
44. paraliza v /pa.ra.liˈza/ paralizar
45. patina v /pa.tiˈna/ patinar
46. păstra v /pəsˈtra/ guardar conservar mantener
47. pensiona v /pen.si.oˈna/ jubilar(se)
48. pictor m /ˈpik.tor/ pintor pictor pictorul pictori pictorii pictorului pictorilor
49. pisa v /piˈsa/ moler machacar fastidiar
50. plasa v /plaˈsa/ colocar
51. plasator m /pla.saˈtor/ acomodador plasator plasatorul plasatori plasatorii plasatorului plasatorilor
plasatoare f /pla.saˈto̯ a.re/ acomodadora plasatoare plasatoarea plasatoare plasatoarele plasatoarei plasatoarelor
52. polua v /po.luˈa/ contaminar
53. posa v /poˈsa/ posar
54. prenume n /preˈnu.me/ nombre prenume prenumele prenume prenumele prenumelui prenumelor
55. preșcolar m /preʃ.koˈlar/ preescolar preșcolar preșcolarul preșcolari preșcolarii preșcolarului preșcolarilor
preșcolară f /preʃ.koˈla.rə/ preescolar (f) preșcolară preșcolara preșcolare preșcolarele preșcolarei preșcolarelor
56. preuniversitar m /pre.u.ni.ver.siˈtar/ preuniversitario preuniversitar preuniversitarul preuniversitari preuniversitarii
preuniversitarului preuniversitarilor
preuniversitară f /pre.u.ni.ver.siˈta.rə/ preuniversitaria preuniversitară preuniversitara preuniversitare
preuniversitarele preuniversitarei preuniversitarelor
57. privat m /priˈvat/ privado privat privatul privați privații privatului privaților
privată f /priˈva.tə/ privada privată privata private privatele privatei privatelor
58. prostituție f /pros.tiˈtu.ʦi.e/ prostitución prostituție prostituția prostituții prostituțiile prostituției prostituțiilor 298
59. proiecta v /pro.jekˈta/ diseñar proyectar
60. raport n /raˈport/ relación raport raportul raporturi raporturile raportului raporturilor
61. reclamă f /reˈkla.mə/ anuncio reclamă reclama reclame reclamele reclamei reclamelor
62. rest n /rest/ resto rest restul resturi resturile restului resturilor
63. sexy a inv /ˈsek.sy/ sexy
64. substanță f /subsˈtan.ʦə/ substancia substanță substanța substanțe substanțele substanței substanțelor
65. terorist m /te.roˈrist/ terrorista (m) terorist teroristul teroriști teroriștii teroristului teroriștilor
teroristă f /te.roˈris.tə/ terrorista (f) teroristă terorista teroriste teroristele teroristei teroristelor
66. turist m /tuˈrist/ turista (m) turist turistul turiști turiștii turistului turiștilor
turistă f /tuˈris.tə/ turista (f) turistă turista turiste turistele turistei turistelor
67. universitar m /u.ni.ver.siˈtar/ universitario universitar universitarul universitari universitarii universitarului
universitarilor
universitară f /u.ni.ver.siˈta.rə/ universitaria universitară universitara universitare universitarele universitarei
universitarelor
68. vacant m /vaˈkant/ vacante (m) vacant vacantul vancanți vacanții vacantului vacanților
vacanță f /vaˈkan.tə/ vacante (f) vacantă vacanta vacante vacantele vacantei vacantelor
69. video a inv /ˈvi.de.o/ vídeo
70. voie f /ˈvo.je/ voluntad voie voia voi voile voii voilor
• a da voie dejar, dar permiso
patina

1. Dronele lichidează teroriști ca la jocurile video Los drones liquidan a los terroristas como en los
videojuegos
2. Ea se machiază Ella se maquilla
3. Omul trebuie să micșoreze cantitatea de gaze și El hombre tiene que disminuir la cantidad de gases
substanțe otrăvitoare y sustancias venenosas.
4. Negociați salariul în raport cu coșul minim de Negocie el salario en relación con la cesta mínima
consum21. de consumo.
5. Secretara notează în agendă numele și La secretaria anota en la agenda el apellido y el 299
prenumele lor. nombre de ellos.
6. Ea a notat câteva informații despre pictorul Igor Ella ha anotado algunas informaciones acerca del
Vieru pintor Igor Vieru
7. Nu cred că am notat bine numărul de telefon No creo que (yo) haya anotado bien el número de
teléfono
8. O reclamă cu Paris Hilton ofensează femeile din Un anuncio con Paris Hilton ofende a las mujeres de
Brazilia Brasil
9. Azi organizăm un concurs pentru un post vacant Hoy organizamos un concurso para un puesto
vacante
10. A primit răspuns favorabil de la o prestigioasă Ha recibido respuesta favorable de una prestigiosa
instituție educațională care organizează cursuri institución educativa que organiza cursos de inglés
de engleză pentru afaceri. de negocios.
11. Turiștii care mergeau în Tunisia se orientează Los turistas que iban a Túnez se orientan hacia el
spre litoralul din Spania litoral de España.
12. Am nevoie de exerciții regulate pentru a păstra Necesito ejercicios regulares para mantener la
forma forma
13. Fiindcă ești cuminte, îți dau voie să-i păstrezi Como eres obediente, te doy permiso para que te lo
quedes.
14. Migdalele se pisează turnând câte puțină apă de Las almendras se muelen vertiendo un poco de agua
trandafiri de rosas
15. Se pisează o aspirină și se amestecă cu puțină Se machaca una aspirina y se mezcla con un poco de
apă. agua.
16. Chișinău plasează Moldova pe harta destinațiilor Chisinau coloca a Moldavia en el mapa de los
de cultură destinos culturales.
17. Un plasator este o persoană care plasează Un acomodador es una persona que coloca a los
spectatorii la locurile lor în sălile de spectacol espectadores en sus sitios en las salas de
espectáculo
18. Industria țărilor dezvoltate poluează totul La industria de los países desarrollados lo
contamina todo
19. Pot exista automobile care să nu polueze ¿Pueden existir automóviles que no contaminen la
atmosfera? atmósfera?
20. Învățământul românesc poate fi de stat sau La enseñanza rumana puede ser estatal o pública,
public, privat și confesional. Învățământul de stat privada y confesional. La enseñanza estatal o
sau public este gratuit pentru toți cetățenii pública es gratuita para todos los ciudadanos del
statului român. El este organizat pe trei niveluri: estado rumano. Se organiza en tres niveles:
preșcolar, preuniversitar și universitar. prescolar, preuniversitario y universitario.
21. Învățământul universitar românesc se La enseñanza universitaria se organiza en tres ciclos
organizează pe trei cicluri de studii: licență (3 de estudio: licenciatura (3 años), máster (2 años),
ani), masterat (2 ani), studii doctorale (3 ani). doctorado (3 años).
22. Pozează în lenjerie intimă și câștigă 1.000 de Posa en lencería íntima y gana 1000 dólares al día
dolari pe zi
23. Heidi Klum are 42 de ani și 4 copii, dar pozează Heidi Klum tiene 42 años y 4 niños, pero posa sexy
sexy ca o adolescentă como una adolescente
24. Cum ai fi procedat dacă erai tu musafirul? ¿Cómo habrías procedido si fueras tú el invitado?
25. Un bărbat a procedat corect într-o situație de Un hombre ha procedido correctamente en una
conflict situación de conflicto

1. ¿Legalizamos la prostitución? Legalizăm prostituția?
2. Ferrari se inscribe en la bolsa Ferrari se listează la bursă
3. Las noches se acortan Nopțile se micșorează
4. Diga sobre qué ha negociado Spuneți despre ce ați negociat
5. El precio se negocia Prețul se negociază
6. En nuestra vida cotidiana a menudo negociamos În viața noastră cotidiană deseori negociem
7. (Usted) Ha aceptado negociar con nosotros Ați acceptat să negociați cu noi
300
8. ¿Qué anota la secretaria? Ce notează secretara?
9. Tú anotas mi número de teléfono Tu notezi numărul meu de telefon
10. Todos los días me anoto lo que tengo que hacer În fiecare zi îmi notez ce trebuie să fac.
11. Anote las palabras desconocidas Notați cuvintele necunoscute
12. ¿Quieres anotar? Vrei să notezi?
13. ¡Anota! Notează!
14. No deseo ofender a nadie Nu doresc să ofensez pe cineva
15. No me ofende Nu mă ofensează
16. El compañero de trabajo ha anotado todo Colega a notat totul
17. Carlota suspiraba Carlota ofta
18. Ha suspirado dos veces A oftat de două ori
19. ¿Por qué suspira cuando habla de Gabriela? De ce oftează când vorbește despre Gabriela?
20. Es una misión que me honra Este o misiune care mă onorează
21. Kevin se opera de nuevo en la rodilla izquierda Kevin se operează din nou la genunchiul stâng
22. ¿Qué organizan ellos hoy? Ce organizează ei azi?
23. ¿Se organizan también conciertos a menudo? Se organizează des asemenea concerte?
24. El profesor organizará la discusión Profesorul va organiza discuții
25. ¿Aquí se organizan también festivales? Aici se organizează și festivaluri?
26. Organizamos excursiones Organizăm excursii
27. En la primavera de 2017 se organizan elecciones În primăvara lui 2017 se organizează alegeri
28. En Rumanía todo el mundo organiza bodas fastuosas În România toată lumea organizează nunți fastuoase
29. El médico venda la herida Medicul pansează rana
30. El invierno paraliza Europa Iarna paralizează Europa
31. La crisis paraliza la industria del aceite de oliva Criza paralizează industria uleiului de măsline
32. ¿Cuánto te cuesta patinar en Bucarest? Cât te costă să patinezi în București?
33. Tiene 2 años y medio pero patina perfectamente Are 2 ani și jumătate, dar patinează perfect
34. ¿Has guardado el recibo? Ai păstrat chitanța?
35. Creo que me la quedaré solo para mí Cred că o să o păstrez doar pentru mine
36. Nosotros guardamos el dinero en el banco Noi păstrăm banii la bancă
37. Hemos decidido guardar el dinero en el banco Am hotărât să păstrăm banii în bancă
38. Conservar en frío Păstrați la rece
39. ¡Mantenga la calma! Păstrați liniștea!
40. Quédese con el cambio Păstrați restul
41. Él se va a jubilar por motivos de salud El se va pensiona din motive de sănătate
42. El director se jubila Directorul se pensionează
43. ¿Quién contamina más la atmósfera? Cine poluează cel mai mult atmosfera?
44. Contamina el aire, el agua y el suelo Poluează aerul, apa și solul
45. La marcha pie no contamina el aire Mersul pe jos nu poluează aerul
46. Mihaela posa sexy para su amado Mihaela pozează sexy pentru iubitul său
47. ¿Cómo procede cuando tiene que tomar decisiones? Cum procedați când trebuie să luați decizii?
48. ¿Cómo quieres proceder? Cum vrei să procedezi?
49. Proyecta un baño para una familia con niños Proiectează o baie pentru o familie cu copii
50. Un joven diseña barcos en Francia Un tânăr proiectează nave în Franța
51 Când poți să-mi telefonezi?
¿Cuándo puedes telefonearme?
telefona

(a) telefona telefonare telefonat telefonând
telefonează telefonați
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) telefonez (să) telefonez telefonam telefonai telefonasem
a II-a (tu) telefonezi (să) telefonezi telefonai telefonași telefonaseși
singular
a III-a (el,
telefonează (să) telefoneze telefona telefonă telefonase
ea)
telefonaserăm,
I (noi) telefonăm (să) telefonăm telefonam telefonarăm
telefonasem*
telefonaserăți,
plural a II-a (voi) telefonați (să) telefonați telefonați telefonarăți
telefonaseți*
a III-a (ei,
telefonează (să) telefoneze telefonau telefonară telefonaseră
ele)
Vocabulario 51
1. abuz n /aˈbuz/ abuso abuz abuzul abuzuri abuzurile abuzului abuzurilor
2. anumit pron /a.nuˈmit/ concreto, determinado anumit anumiți anumitor
anumită pron /a.nuˈmi.tǝ/ concreta, determinada anumită anumite anumitor
3. anticipat m /an.ti.ʧiˈpat/ anticipado anticipat anticipatul anticipați anticipații anticipatului anticipaților
anticipată f /an.ti.ʧiˈpa.tǝ/ anticipada anticipată anticipata anticipate anticipatele anticipatei anticipatelor
4. audiere f /a.u.diˈe.re/ audiencia audiere audierea audieri audierile audierii audierilor
5. beneficiar m /be.ne.fi.ʧiˈar/ beneficiario beneficiar beneficiarul beneficiari beneficiarii beneficiarului beneficiarilor 302
beneficiară f /be.ne.fi.ʧiˈa.rǝ/ beneficiaria beneficiară beneficiara beneficiare beneficiarele beneficiarei

beneficiarelor
6. biciclist m /bi.ʧiˈklist/ ciclista(m) biciclist biciclistul bicicliști bicicliștii biciclistului bicicliștilor
biciclistă f /bi.ʧiˈklis.tǝ/ ciclista (f) biciclistă biciclistă bicicliste biciclistele biciclistei biciclistelor
7. calitate f /ka.liˈta.te/ calidad calitate calitatea calități calitățile calității calităților
8. capăt n /ˈka.pǝt/ final, extremo capăt capătul capete capetele capătului capetelor
9. cerere f /ˈʧe.re.re/ solicitud, ruego cerere cererea cereri cererile cererii cererilor
10. client m /kliˈent/ cliente (m) client clientul clienți clienții clientului clienților
clientă f /kliˈen.tǝ/ cliente (f) clientă clienta cliente clientele clientei clientelor
11. constructor m /konsˈtruk.tor/ constructor constructor constructorul constructori constructorii constructorului
constructorilor
constructoare f /kons.trukˈo̯ a.re/ constructora constructoare constructoarea constructoare constructoarele
constructoareai constructoarelor
12. corupție f /koˈrup.ʦi.e/ corrupción corupție corupția corupții corupțiile corupției corupțiilor
13. creativitate f /kre.a.ti.viˈta.te/ creatividad creativitate creativitatea creativități creativitățile creativității
creativităților
14. domeniu n /doˈme.niw/ dominio domeniu domeniul domenii domeniile domeniului domeniilor
15. emoție f /eˈmo.ʦi.e/ emoción emoție emoția emoții emoțiile emoției emoțiilor
16. furt n /furt/ hurto, robo furt furtul furturi furturile furtuluui furturilor
17. generație f /ʤe.neˈra.ʦi.e/ generación generație generația generații generațiile generației generațiilor
18. generos m /ʤe.neˈros/ generoso generos generosul generoși generoșii generosului generoșilor
19. generoasă f /ʤe.neˈro̯ a.sǝ/ generosa generoasă generoasa generoase generoasele generoasei generoaselor
20. imunitate f /i.mu.niˈta.te/ inmunidad imunitate imunitatea imunități imunitățile imunității imunităților
21. intenție f /inˈten.ʦi.e/ intención intenție intențiia intenții intențiile intenției intențiiilor
22. întregime f /ɨn.treˈʤi.me/ totalidad întregime întregimea întregimi întregimile întregimii întregimilor
23. mizerabil m /mi.zeˈra.bil/ miserable (m) mizerabil mizerabilul mizerabili mizerabilii mizerabilului mizerabililor
mizerabilă f /mi.zeˈra.bi.lǝ/ miserable (f) mizerabilă mizerabila mizerabile mizerabilele mizerabilei mizerabilor
24. moșneag m /moʃ.neag/ viejo, anciano moșneag moșneagul moșnegi moșnegii moșneagului moșnegilor
25. nevoit m /ne.voˈit/ necesario nevoit nevoitul nevoiți nevoiții nevoitului nevoiților
nevoită f /ne.voˈi.tǝ/ necesaria nevoită nevoita nevoite nevoitele nevoitei nevoitelor
26. performant m /per.forˈmant/ eficiente (m), competitivo performant performantul performanți performanții
performantului performanților
performantă f /per.forˈman.tǝ/ eficiente (f), competitiva performantă performanta performante performantele
performantei performantelor
27. plastic m /ˈplas.tik/ plástico plastic plasticul plastici plasticii plasticului plasticilor
plastică f /ˈplas.ti.kǝ/ plástica plastică plastica plastice plasticele plasticei plasticelor
28. potent m /poˈtent/ potente (m) potent potentul potenți potenții potentului potenților
potentă f /poˈten.tǝ/ potente (f) potentă potenta potente potentele potentei potentelor
29. pozitiv m /po.ziˈtiv/ positivo pozitiv pozitivul pozitivi pozitivii pozitivului pozitivilor
pozitivă f /po.ziˈti.vǝ/ positiva pozitivă pozitiva pozitive pozitivele pozitivei pozitivelor
30. precedent m /pre.ʧeˈdent/ precedente (m) precedent precedentul precedenți precedenții precedentului
precedenților
precedentă f /pre.ʧeˈden.tǝ/ precedente (f) precedentă preceprecedentelor

31. protesta v /pro.tesˈta/ protestar
32. rambursa v /ram.burˈsa/ reembolsar
33. raporta v /ra.porˈta/ denunciar, informar
34. realiza v /re.a.liˈza/ realizar
303
35. refugia v /re.fu.ʤiˈa/ refugiar
36. remunera v /re.mu.neˈra/ remunerar
37. reproșa v /re.proˈʃa/ reprochar
38. resemna v /re.semˈna/ resignar(se)
39. săra v /sǝˈra/ salar
40. sechestra v /se.kesˈtra/ secuestrar
41. semna v /semˈna/ firmar
42. semnala v /sem.naˈla/ señalar
43. semnaliza v /sem.na.liˈza/ señalizar
44. sezon n /seˈzon/ temporada sezon sezonul sezoane sezoanele sezonului sezoanelor
45. simpatiza v /sim.pa.tiˈza/ simpatizar
46. sincroniza v /sin.kro.niˈza/ sincronizar
47. sistematiza v /sis.te.ma.tiˈza/ sistematizar
48. situa v /si.tuˈa/ situar
49. specializa v /spe.ʧi.a.liˈza/ especializar
50. staționa v /sta.ʦi.oˈna/ estacionar
51. stima v /stiˈma/ estimar
52. stimula v /sti.muˈla/ estimular
53. soartă f /ˈso̯ar.tǝ/ suerte soartă soarta sorți sorțile sorții sorților
54. sublinia v /sub.li.niˈa/ subrayar
55. sunet n /ˈsu.net/ sonido sunet sunetul sunete sunetele sunetului sunetelor
56. supralicita v /su.pra.li.ʧiˈta/ sobrepujar
57. supraveghea v /su.pra.ve.geˈa/ supervisar
58. suspecta v /sus.pekˈta/ sospechar
59. șantaja v /ʃan.taˈʒa/ chantajear
60. șifona v /ʃi.foˈna/ arrugar(se)
61. tachina v /ta.kiˈna/ hacer rabiar
62. tampona v /tam.poˈna/ bloquear, taponar
63. telefona v /te.le.foˈna/ telefonear
64. traficant m /tra.fiˈkant/ traficante (m) traficant traficantul traficanți traficanții traficantului traficanților
traficantă f /tra.fiˈkan.tǝ/ traficante (f) traficantă traficanta traficante traficantele traficantei traficantelor
65. victimă f /ˈvik.ti.mǝ/ víctima victimă victima victime victimele victimei victimelor
66. web web
304
Biciclistă
1. Am protestat ca nu mi s-a acordat dreptul de a He protestado que no se me ha concedido el derecho de

avea un avocat prezent la audiere tener un abogado presente en la audiencia.
2. Peste 20.000 de oameni protestează în acest Más de 20.000 personas protestan en este momento en
moment în centrul capitalei el centro de la capital.
3. Ce trebuie să știe cei care vor să protesteze în ¿Qué tienen que saber los que quieren protestar en
spațiul public? espacios públicos?
4. Vă vom rambursa în întregime suma Le reembolsaremos en su totalidad la suma
5. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele Los beneficiarios tienen que reembolsar todas las sumas
6. Dacă ești sănătos, îți poți face planuri de viitor Si estás sano puedes hacer planes de futuro y los puedes
și le poți realiza llevar a cabo
7. A angajat arhitecți și constructori capabili să Ha contratado arquitectos y constructores capaces de
realizeze orice proiect realizar cualquier proyecto
8. Până acum am realizat 20 de operații plastice. Hasta ahora he realizado 20 operaciones estéticas
9. Îi remunerăm mizerabil pe profesori și medici, Les pagamos miserablemente a los profesores y médicos,
dar vrem învățământ performant și servicii pero queremos una enseñanza competitiva y servicios
medicale de calitate. médicos de calidad.
10. Am să-mi reproșez multe lucruri pe care nu le- Tengo que reprocharme muchas cosas que no he hecho
am făcut
11. Dacă vrei să le dai un gust delicios, este cel mai Si quieres darle un gusto delicioso, es el mejor momento
bun moment în care să-i sărezi para echarle sal
12. Cum stimulăm imunitatea în sezonul rece? ¿Cómo estimulamos la inmunidad en la estación fría?
13. Se supralicitează ca să se arate cât de potent Se sobrepuja para demostrar lo potente que es un club u
este un club sau altul otro
14. Cu oamenii cu care trebuie să mă supraveghez Con la gente con la que tengo que vigilarme cuando
când vorbesc, mai bine nu mai vorbesc hablo, mejor ya no hablo
15. Suspectezi că ești victima unui furt de ¿Sospechas que eres la víctima de un robo de identidad?
identitate?
16. Cine telefonează? ¿Quién telefonea?
17. Cui telefonezi? ¿A quién telefoneas?

305
18. El vrea să telefoneze Él quiere telefonear
19. Mi-ai telefonat? ¿Me has telefoneado?
20. Mătușa ei îi telefonează din America Su tía (de ella) le telefonea desde América
21. Cine îi telefonează din America? ¿Quién la telefonea desde América?
22. Mihai îi telefonează Mariei Mihai telefonea a María
23. Mihai le telefonează părinților Mihai telefonea a sus padres
24. Ar fi bine să ne telefonați sâmbătă Estaría bien que nos llamáramos
25. Ai fi putut să-mi telefonezi! ¡Podrías haberme llamado por teléfono!
Moșneag

1. Protesto hoy y mañana y lo que haga falta Protestez astăzi și mâine și cât va mai fi nevoie
2. Quiero reembolsar anticipadamente el crédito Vreau să rambursez anticipat creditul
3. Informa sobre la corrupción Raportează corupția
4. Informamos de las actividades Raportăm activitățile
5. ¿Tienen uds que realizar todos los ejercicios? Aveți să realizați toate exercițiile?
6. ¡Haga realidad su sueño! Realizați-vă visul!
7. ¿Cómo se realiza una página web? Cum se realizează o pagină web?
306
8. Él se refugia en Chisinau El se refugiază la Chișinău
9. Ha necesitado refugiarse en Francia A fost nevoit să se refugieze în Franța
10. ¿Qué clase de trabajo se remunera con 100 lei? Ce fel de lucru se remunerează cu 100 de lei?
11. Paga con generosidad Remunerează generos
12. Hoy no tengo qué reprocharles a los jugadores Astăzi nu am ce să le reproșez jucătorilor
13. No se reprocha nada Nu își reproșează nimic
14. ¿Qué reprocha (ud.) a la generación precedente? Ce reproșați generației precedente?
15. Me ha llamado para reprocharme este asunto M-a sunat să-mi reproșeze acest lucru
16. Resígnate, esta es tu suerte Resemnează-te, asta ți-e soarta
17. El Real no se resigna: ¡Lucharemos hasta el final! Real nu se resemnează: Vom lupta până la capăt!
18. No eches sal al agua Nu sărezi apa
19. Han secuestrado a un cliente Au sechestrat un client
20. ¿Dónde tengo que firmar? Unde trebuie să semnez?
21. El jefe está firmando ahora las aplicaciones Acum șeful semnează cererile
22. Firme el libro Semnați cartea
23. Podemos firmar el contrato Putem semna contractul
24. ¿Quieres denunciar un abuso? Vrei să semnalezi un abuz?
25. ¡Ciclistas, señalicen sus intenciones en la carretera! Bicicliști, semnalizați-vă intențiile în trafic!
26. Ni siquiera ahora simpatizo con él Nici acum nu mă simpatizez cu el
27. ¿Cómo sincronizo el sonido con las imágenes? Cum sincronizez sunetul cu imaginile?
28. La música no se sincroniza con el dispositivo Muzica nu se sincronizează cu dispozitivul
29. Los especialistas sistematizan los archivos Specialiștii sistematizează arhivele
30. ¿Tiene alguna mesa situada junto a la ventana? Aveți vreo masă situată la fereastră?
31. Me especializo en cirugía estética Mă specializez în chirurgia estetică
32. Se especializarán en un determinado campo Se vor specializa într-un anumit domeniu
33. Aparco donde quiero Staționez unde vreau
34. Estimo a María O stimez pe Maria
35. ¿Cómo estimulamos la creatividad del niño? Cum stimulăm creativitatea copilului?
36. Subraya las emociones que consideres positivas Subliniază emoțiile pe care le consideri pozitive
37. Subraye las palabras desconocidas Subliniați cuvintele necunoscute
38. ¿A ti quién te supervisa en el lugar de trabajo? Pe tine cine te supraveghează la locul de muncă?
39. Aprende a supervisar sin controlar Învață să supraveghezi fără să controlezi
40. La policía sospecha de un traficante de armas Poliția suspectează un traficant de arme
41. Ha sido acusado de chantajear a Peter A fost acuzat că-l șantajează pe Peter
42. Su antigua amada le chantajea Fosta lui iubita îl șantajează
43. La falda no se arruga Fusta nu se șifonează
44. La camisa no se arruga nunca Cămașa nu se șifonează niciodată
45. Dos viejos se hacen rabiar como dos adolescentes Doi moșnegi se tachinează ca doi adolescenți
46. ¿Sabes cómo hacerla rabiar? Știi cum să o tachinezi?
47. Uno de ellos bloquea varios coches Unul dintre ei tamponează mai multe mașini
48. Ellos me telefonean todos los días Ei îmi telefonează în fiecare zi
49. ¿Cuándo puedes telefonearme? Când poți să-mi telefonezi?
50. Telefonearé a diario Voi telefona zilnic
52 Aș vrea să vizitez gradina botanică

Querría visitar el jardín botánico
307
• La Conjugación I 5 (Fin)
• Alternancia cch para los verbos acabados en „ca”: debloca, marca, masca, parca de la conjugación I5
• Verbos acabados en „ia”: amnistia, aprecia, asocia, domicilia, întemeia, studia de la conjugación I5
Acabamos la conjugación I5 con un verbo muy común:
vizita
(a) vizita vizitare vizitat vizitând
vizitează vizitați
I (eu) vizitez (să) vizitez vizitam vizitai vizitasem
singular a II-a (tu) vizitezi (să) vizitezi vizitai vizitași vizitaseși
a III-a (el, ea) vizitează (să) viziteze vizita vizită vizitase
I (noi) vizităm (să) vizităm vizitam vizitarăm vizitaserăm, vizitasem*
plural a II-a (voi) vizitați (să) vizitați vizitați vizitarăți vizitaserăți, vizitaseți*
a III-a (ei, ele) vizitează (să) viziteze vizitau vizitară vizitaseră
Los verbos con la terminación „ca” de la conjugación I 5 tranforman la „c” en „ch” para mantener el sonido de „k”.
Por lo demás, se conjuga igual que los verbos de la conjugación I5
parca

verb tranzitiv Singular plural
(a) parca parcare parcat parcând
parchează parcați
308
I (eu) parchez (să) parchez parcam parcai parcasem
singular a II-a (tu) parchezi (să) parchezi parcai parcași parcaseși
a III-a (el, ea) parchează (să) parcheze parca parcă parcase
I (noi) parcăm (să) parcăm parcam parcarăm parcaserăm, parcasem*
plural a II-a (voi) parcați (să) parcați parcați parcarăți parcaserăți, parcaseți*
a III-a (ei, ele) parchează (să) parcheze parcau parcară parcaseră
Los verbos que acaban en “-ia” de la conjugación I 5 cambian la desinencia “-ează” en la tercera persona del
presente de indicativo por “-ază ”, y la desinencia “-ăm” de la primera persona del plural por „em”.

studia Singular plural
(a) studia studiere studiat studiind
studiază studiați
I (eu) studiez (să) studiez studiam studiai studiasem
singular a II-a (tu) studiezi (să) studiezi studiai studiași studiaseși
a III-a (el, ea) studiază (să) studieze studia studie studiase
I (noi) studiem (să) studiem studiam studiarăm studiaserăm
plural a II-a (voi) studiați (să) studiați studiați studiarăți studiaserăți
a III-a (ei, ele) studiază (să) studieze studiau studiară studiaseră
Studia
Vocabulario 52
1. absență f /abˈsen.ʦə/ ausencia absentă absența absențe absențele absenței absențelor
2. aglomerat m /a.glo.meˈrat/ aglomerado aglomerat aglomeratul aglomerați aglomerații aglomeratului aglomeraților
aglomerată f /a.glo.meˈra.tə/ aglomerada aglomerată aglomerata aglomerate aglomeratele aglomeratei
aglomeratelor
3. aligator m /a.li.gaˈtor/ caimán aligator aligatorul aligatori aligatorii aligatorului aligatorilor
4. amnistia v /am.nis.tiˈa/ amnistiar
5. apostrof n /a.posˈtrof/ apóstrofo apostrof apostroful apostrofuri apostrofurile apostrofului apostrofurilor 309
6. aprecia v /a.pre.ʧiˈa/ apreciar

7. asocia v /a.so.ʧi.a/ asociar
8. auto n /ˈa.u.to/ automovilístico (relativo al automóvil) auto (invariable)
9. botanic m /bo’ta.nik/ botánico botanic botanicul botanici botanicii botacului botanicilor
botanică f /bo’ta.ni.kə/ botánica botanică botanica botanice botanicele botanicei botanicelor
10. bovin m /boˈvin/ bovino bovin bovinul bovini bovinii bovinului bovinilor
bovină f /boˈvi.nə/ bovina bovină bovina bovine bovinele bovinei bovinelor
11. bulevard n /bu.leˈvard/ bulevar bulevard bulevardul bulevarde bulevardele bulevardului bulevardelor
12. cabinet n /ka.biˈnet/ gabinete, consulta cabinet cabinetul cabinete cabinetele cabinetului cabinetelor
13. clar m /klar/ claro clar clarul clari clarii clarului clarilor
clară f /ˈkla.rə/ clara clară clara clare clarele clarei clarelor
14. combustibil m /kom.busˈti.bil/ combustible (m) combustibil combustibilului combustibili combustibilii
combustibilului combustibililor
combustibilă f /kom.busˈti.bi.lə/ combustible (f) combustibilă combustibila combustibile combustibilele
combustibilei combustibilelor
15. condiment n /kon.diˈment/ condimento condiment condimentul condimente condimentele condimentului
condimentelor
16. corespondență f /ko.res.ponˈden.ʦə/ correspondencia corespondență corespondența corespondențe
corespondențele corespondenței corespondențelor
17. creare f /kreˈa.re/ creación creare crearea creări creările creării creărilor
18. criminal m /kri.miˈnal/ criminal (m) criminal criminalul criminali criminalii criminalului criminalilor
criminală f /kri.miˈna.lə/ criminală (f) criminală criminala criminale criminalele criminalei criminalelor
19. debloca v /de.bloˈka/ desbloquear
20. deținut m /de.ʦiˈnut/ detenido deținut deținutul deținuți deținuții deținutului deținuților
deținută f /de.ʦiˈnu.tə/ detenida deținută deținuta deținute deținutele deținutei deținutelor
21. diurn m /diˈurn/ diurno diurn diurnul diurni diurnii diurnului diurnilor
diurnă f /diˈur.nə/ diurna diurnă diurna diurne diurnele diurnei diurnelor
22. domicilia v /do.mi.ʧi.liˈa/ domiciliar, residir
23. economie f /e.ko.noˈmi.e/ economía economie economia economii economiile economiei economiilor
24. europarlamentar m /e.u.ro.par.la.menˈtar/ europarlamentario europarlamentar europarlamentarul
europarlamentari europarlamentarii europarlamentarului europarlamentarilor
europarlamentară f /e.u.ro.par.la.menˈta.rə/ europarlamentaria europarlamentară europarlamentara
europarlamentare europarlamentarele europarlamentarei europarlamentarelor
25. genetic m /ʤeˈne.tik/ genético genetic geneticul genetici geneticii geneticului geneticilor
genetică f /ʤeˈne.ti.kə/ genética genetică genetica genetice geneticele geneticei geneticelor
26. gigant m /ʤiˈgant/ gigante (m) gigant gigantul giganți giganții gigantului giganților
gigantă f /ʤiˈgan.tə/ gigante (f) gigantă giganta gigante gigantele gigantei gigantelor
27. gol n /gol/ gol gol golul goluri golurile golului golurilor
28. import n /imˈport/ importación import importul importuri importurile importului importurilor
29. iod n /jod/ yodo iod iodul --- --- iodului ---
30. îndrăgostit m /ɨn.drə.gosˈtit/ enamorado îndrăgostit îndrăgostitul îndrăgostiți îndrăgostiții îndrăgostitului

îndrăgostiților
îndrăgostită f /ɨn.drə.gosˈti.tə/ enamorada îndrăgostită îndrăgostita îndrăgostite îndrăgostitele îndrăgostitei
îndrăgostitelor
31. întemeia v /ɨn.te.meˈja/ fundar
32. listă f /ˈlis.tə/ lista listă lista liste listele listei listelor
33. maimuță f /maiˈmu.ʦə/ mono maimuță maimuța maimuțe maimuțele maimuței maimuțelor
34. marca v /marˈka/ marcar 310
35. masca v /masˈka/ enmascarar
36. miros n /miˈros/ olor, olfato miros mirosul mirosuri mirosurile mirosului mirosurilor
37. misterios m /mis.te.riˈos/ misterioso misterios misteriosul misterioși misterioșii misteriosului misterioșilor
misterioasă f /mis.te.riˈo̯ a.sə/ misteriosa misterioasă misterioasa misterioase misterioasele misterioasei
misterioaselor
38. modificat m /mo.di.fiˈkat/ modificado modificat modificatul modificați modificații modificatului modificaților
modificată f /mo.di.fiˈka.tə/ modificada modificată modificata modificate modificatele modificatei modificatelor
39. nepermis m /ne.perˈmis/ prohibido nepermis nepermisul nepermiși nepermișii nepermisului nepermișilor
nepermisă f /ne.perˈmi.să/ prohibida nepermisă nepermisa nepermise nepermisele nepermisei nepermiselor
40. nocturn m /nokˈturn/ nocturno nocturn nocturnul nocturni nocturnii nocturnului nocturnilor
nocturnă f /nokˈtur.nǝ/ nocturna nocturnă nocturna nocturne nocturnele nocturnei nocturnelor
41. ortografie f /or.to.graˈfi.e/ ortografía ortografie ortografia ortografii ortografiile ortografiei ortografiilor
42. orhidee f /or.hiˈde.e/ orquídea orhidee orhideea orhidee orhideele orhideei orhideelor
43. parca v /par.ka/ aparcar
44. pod n /pod/ puente pod podul poduri podurile podului podurilor
45. președinte m /pre.ʃeˈdin.te/ presidente președinte președintele președinți președinții președintelui președinților
președintă f /pre.ʃeˈdin.tǝ/ presidenta președintă președinta președinte președintele președintei președintelor
46. producător m /pro.du.kǝˈtor/ productor producător producătorul producători producătorii producătorului
producătorilor
producătoare f /pro.du.kǝˈto̯ a.re/ productora producătoare producătoarea producătoare producătoarele
producătoarei producătoarelor
47. puritan m /pu.riˈtan/ puritano puritan puritanul puritani puritanii puritanului puritanilor
puritană f /pu.riˈta.nǝ/ puritana puritană puritana puritane puritanele puritanei puritanelor
48. ritm n /ritm/ ritmo ritm ritmul ritmuri ritmurile ritmului ritmurilor
49. sat n /sat/ aldea, pueblo sat satul sate satele satului satelor
50. serios m /se.riˈos/ serio serios seriosul serioși serioșii seriosului serioșilor
serioasă f /se.riˈo̯ a.sǝ/ seria serioasă serioasa serioase serioasele serioasei serioaselor
51. studia v /stu.diˈa/ estudiar
52. subaltern m /su.balˈtern/ subalterno subaltern subalternul subalterni subalternii subalternului subalternilor
subalternă f /su.balˈter.nǝ/ subalterna subalternă subalterna subalterne subalternele subalternei subalternelor
53. știință f /ˈʃtiin.ʦǝ/ ciencia știință știința științe științele științei științelor
54. temporar m /tem.poˈrar/ temporal (m) temporar temporarul temporari temporarii temporarului temporarilor
temporară f /tem.poˈra.rə/ temporal (f) temporară temporara temporare temporarele temporarei temporarelor
55. teroriza v /te.ro.riˈza/ aterrorizar
56. transplanta v /trans.planˈta/ transplantar
57. trata v /traˈta/ tratar
58. traversa v /tra.verˈsa/ atravesar, cruzar
59. trișa v /tri’ʃa/ engañar
60. ura v /uˈra/ desear
61. urma v /urˈma/ seguir
62. vâna v /vɨˈna/ cazar

63. vecinătate f /ve.ʧi.nəˈta.te/ vecindad, cercanía vecinătate vecinătatea vecinătăți vecinătățile vecinătății vecinătăților
64. veterinar m /ve.te.riˈnar/ veterinario veterinar veterinarul veterinari veterinarii veterinarului veterinarilor
veterinară f /ve.te.riˈna.rə/ veterinaria veterinară veterinara veterinare veterinarele veterinarei veterinarelor
65. viola v /vi.o’la/ violar
66. visa v /viˈsa/ soñar
67. vizita v /vi.ziˈta/ visitar
68. vota v /voˈta/ votar 311
Porumbel
1. Un animal misterios terorizează o localitate Un animal misterioso aterroriza una localidad entera
întreaga
2. Medical Center transplantează inimi de porci Medical Center tranplanta corazones de cerdo
modificate genetic la maimuțe modificados genéticamente en monos.
3. Medicii de familie tratează majoritatea bolilor Los médicos de familia tratan la mayoría de las
312
enfermedades
4. Dacă locuiți o perioadă departe de casă și sunteți Si vive un periodo lejos de casa y está demasiado lejos
prea departe de cabinetul medicului de la consulta de su médico de familia, puede solicitar
dumneavoastră de familie, puteți să rugați un alt otro médico de una zona cercana para que le trate
medic din vecinătate să vă trateze temporar. temporalmente.
5. Barca a traversat lacul La barca ha atravesado el lago
6. Fii, te rog, atent când traversezi strada! ¡Estate, por favor, atento cuando cruces la calle!
7. Producătorii auto trișează la testele pentru Los fabricantes de automóviles engañan en las pruebas
consumul de combustibil para el consumo de combustible
8. Șoferul îi urează să aibă o zi bună El chófer les desea que tengan un buen día
9. Vreau să urmez un curs de literatură prin Quiero seguir un curso de literatura por
corespondență. correspondencia
10. Din cauza crizei oamenii vânează pisici, câini și A causa de la crisis la gente caza gatos, perros y
porumbei pentru a-i mânca palomas para comerlos
11. Criminal în serie care vânează îndrăgostiți: Pe Criminal en serie que caza enamorados: A las chicas las
fete le violează, pe băieți îi pune să se uite. La final viola, a los chicos les pone a mirar. Al final los ejecuta.
îi execută
12. Un lucru este clar: toți oamenii visează la crearea Una cosa está clara: todo el mundo sueña con la
unei lumi mai bune. creación de un mundo mejor.
13. Aș vrea să vizitez gradina botanică Querría visitar el jardín botánico.
14. Turcii vor să deblocheze importurile de bovine vii Los turcos quieren desbloquear las importaciones de
din România bovinos vivos de Rumanía
15. Soarele și Luna marchează ritmul diurn și nocturn El Sol y la Luna marcan el ritmo diurno y nocturno
16. Apostroful este un semn de ortografie care El apóstrofo es un signo ortográfico que marca la
marchează absența accidentală a unor sunete. ausencia accidental de unos sonidos
17. Culoarea și mirosul se maschează cu condimente El color y el olor se enmascaran con condimentos
18. Juan își parchează motocicleta Juan aparca su motocicleta
19. Președintele Cehiei a amnistiat peste 7.000 de El presidente de Chequia ha amnistiado a unos 7000
deținuți detenidos
20. Șeful lui a apreciat faptul că vorbește două limbi El jefe (le) ha valorado el hecho de que hable dos
străine idiomas
21. O companie românească se asociază cu un gigant Una compañía rumana se asocia con un gigante
francez francés
22. Cetățenii europeni care domiciliază în Buzău pot Los ciudadanos europeos domiciliados en Buzau
vota pe liste speciale la alegerile pueden votar en las listas especiales a las elecciones
europarlamentare. europarlamentarias
23. Puritanii englezi au întemeiat colonia Plymouth Los puritanos ingleses han fundado la colonia
Plymouth 313
24. El nu trebuie să studieze acum, dar studiază Él no tiene que estudiar ahora, pero estudia
25. Studenți din universități europene vin să studieze Estudiantes de universidades europeas vienen a
în România. estudiar a Rumanía
Maimuțe

1. Un alumno de 16 años aterroriza una escuela entera Un elev de 15 ani terorizează o școală întreagă
2. La orquídea se trasplanta una vez cada 3-4 años Orhideea se transplantează o dată la 3-4 ani
3. Los médicos intentan tratarla Medicii încearcă să o trateze
4. No trata el tema bajo todos los aspectos Nu tratează tema sub toate aspectele
5. El veterinario trata a los animales enfermos Veterinarul tratează animalele bolnave
6. Las cuidadoras le han tratado con aspirina y té Îngrijitoarele l-au tratat cu aspirină și ceai
7. Un buen jefe trata con atención a los subalternos Un șef bun îi tratează cu atenție pe subalterni.
314
8. Me han tratado la herida con yodo Rana mi-a fost tratată cu iod
9. La economía atraviesa un período de crisis Economia traversează o perioadă de criză
10. Los peatones atraviesan por lugares prohibidos Pietonii traversează prin locuri nepermise
11. Atravesamos el parque Traversăm parcul
12. El puente cruza el río Podul traversează râul
13. Nosotros atravesamos el bulevar Noi traversăm bulevardul
14. Vosotros atravesáis las calles aglomeradas Voi traversați străzile aglomerate
15. No tienes nunca que engañar para ganar Nu trebuie niciodată să trișezi ca să câștigi
16. Te deseamos mucha salud, felicidad, éxito Îți urăm multă sănătate, fericire, succes
17. Ha seguido los cursos durante un año A urmat cursurile timp de un an
18. ¿Qué parada es la que sigue? Ce stație urmează?
19. ¿Qué día sigue al miércoles? Ce zi urmează după miercuri?
20. La policía de Florida caza un caimán enorme Poliția din Florida vânează un aligator uriaș
21. 7 jóvenes han violado a una chica de 16 años 7 tineri au violat o fată de 16 ani
22. He soñado anoche que me has dado mil lei Am visat noaptea trecută că mi-ai dat o mie de lei
23. Sueña que es de nuevo joven y hermosa Visează că e din nou tânără și frumoasă
24. Tienes que soñar y creer Trebuie să visezi și să crezi
25. He visitado Japón Am vizitat Japonia
26. ¿Has visitado la galería nacional? Ați vizitat galeria națională?
27. Estoy interesado en visitar el Castillo Peles Sunt interesat să vizitez Castelul Peleș.
28. El presidente ha visitado España Președintele a vizitat Spania.
29. Queremos visitar el museo de Ciencias Naturales Vrem să vizităm Muzeul de științe naturale
30. Voten el mejor plan Votați cel mai bun plan
31. Toda Rumanía vota el domingo Toată România votează duminică.
32. Han desbloqueado un teléfono usando un dedo Au deblocat un telefon folosind un deget
33. He marcado un gol Am marcat un gol
34. Se ha enmascarado y ha entrado en la casa S-a mascat și a intrat în casă
35. ¿Dónde puedo aparcar? Unde pot parca?
36. ¿Puedo aparcar aquí? Pot să parchez aici?
37. ¿Cuánto tiempo puedo aparcar aquí? Cât timp pot să parchez aici?
38. El presidente amnistía a líderes políticos Președintele amnistiază lideri politici
39. Los espectadores aprecian mucho el espectáculo Spectatorii apreciază mult spectacolul
40. Yo soy apreciado por los colegas Eu sunt apreciat de colegi
41. Los colegas me aprecian Colegii mă apreciază
42. Me asocio solo con proyectos grandes y serios Mă asociez doar cu proiecte mari și serioase
43. Tienes una sola casa en la que resides Ai o singură casă în care domiciliezi
44. Deseo fundar una familia Îmi doresc să îmi întemeiez o familie
45. Cinco personas han fundado una aldea Cinci oameni au întemeiat un sat
46. Quiero estudiar en la universidad Vreau să studiez la universitate
47. Estudio dos horas al día Studiez două ore pe zi
48. ¿Estudias o trabajas? Studiezi sau lucrezi?
49. ¿Tú estudias química? Tu studiezi chimia?
50. ¿Dónde estudia? Estudio en París Unde studiați? Studiez la Paris
53 Nu vă aud
No le oigo
315
• La Conjugación IV: verbos acabados en -i e -î

• IV 1 Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -im, -iți, ---
• IV 1a Verbos acabados en -i con terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancia ă  a
• IV 1b Verbos acabados en -i con terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancia ie  ia
• IV 1c Verbos acabados en -i con terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancia e  ea
• IV 1d Verbos acabados en -i con terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancia o  oa
• IV 1e Verbos acabados en -i con terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancias u  o  oa
• IV 1f Verbos acabados en -i con terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancias e  i, n i
La conjugación IV está formada por los verbos acabados en -i e -î
A dormi
La conjugación IV 1 está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -
im, -iți, ---
Son los verbos que se conjugan como a auzi. Entre estos verbos se encuentra trebui que ya hemos visto
anteriormente y otros verbos como ascuți, consimți, fugi, înghiți, minți, puți y simți.
auzi
316

verb tranzitiv (VT310) singular plural
(a) auzi auzire auzit auzind
auzi, aude- auziți
I (eu) aud, auz (să) aud, auz auzeam auzii auzisem
singular a II-a (tu) auzi (să) auzi auzeai auziși auziseși
a III-a (el, ea) aude (să) audă, auză auzea auzi auzise
auziserăm,
I (noi) auzim (să) auzim auzeam auzirăm
auzisem*
plural
a II-a (voi) auziți (să) auziți auzeați auzirăți auziserăți, auziseți*
a III-a (ei, ele) aud (să) audă, auză auzeau auziră auziseră
La conjugación IV 1a está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -im, -iți, -
--, y alternancia ă  a son verbos que se conjugan como a sări, entre otros: despărți, împărți, răsări, y tresări
sări

singular plural
verb tranzitiv (VT321)
(a) sări sărire sărit sărind sari, sări, sai*,
săriți
săi*, sare-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) sar, săr, sai* (să) sar, săr, sai* săream sării sărisem
sari, sări, (să) sari, sări,
a II-a (tu) săreai săriși săriseși
singular sai*, săi* sai*, săi*
a III-a (el,
sare (să) sară, saie* sărea sări sărise
ea)
I (noi) sărim (să) sărim săream sărirăm săriserăm, sărisem*
a II-a (voi) săriți (să) săriți săreați sărirăți săriserăți, săriseți*
plural
a III-a (ei,
sar (să) sară, saie* săreau săriră săriseră
ele)
La conjugación IV 1b está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -im, -iți, -
--, y alternancia ie  ia, pertenecen a esta conjugación verbos como a ieși y a pieri
ieși
singular plural 317

verb (V318)
(a) ieși ieșire ieșit ieșind
ieși ieșiți
I (eu) ies (să) ies ieșeam ieșii ieșisem
singular a II-a (tu) ieși (să) ieși ieșeai ieșiși ieșiseși
a III-a (el, ea) iese (să) iasă ieșea ieși ieșise
I (noi) ieșim (să) ieșim ieșeam ieșirăm ieșiserăm, ieșisem*
plural a II-a (voi) ieșiți (să) ieșiți ieșeați ieșirăți ieșiserăți, ieșiseți*
a III-a (ei, ele) ies (să) iasă ieșeau ieșiră ieșiseră
Pertenece a la conjugación IV 1c repezi que tiene alternancia e  ea

repezi
verb tranzitiv (VT315) singular plural
(a) repezi repezire repezit repezind
repede repeziți
perfect
simplu
reped,
I (eu) (să) reped, repez repezeam repezii repezisem
repez
singular a II-a (tu) repezi (să) repezi repezeai repeziși repeziseși
a III-a (el, (să) repeadă,
repede repezea repezi repezise
ea) repează
repeziserăm,
I (noi) repezim (să) repezim repezeam repezirăm
repezisem*
plural a II-a (voi) repeziți (să) repeziți repezeați repezirăți repeziserăți, repeziseți*
a III-a (ei, (să) repeadă,
reped repezeau repeziră repeziseră
ele) repează
Pertenecen a la conjugación IV 1d a adormi, dormi y mirosi que tienen alternancia o  oa

dormi

verb (V301) singular plural
(a) dormi dormire dormit dormind
dormi dormiți
I (eu) dorm (să) dorm dormeam dormii dormisem
318
singular a II-a (tu) dormi (să) dormi dormeai dormiși dormiseși
a III-a (el, ea) doarme (să) doarmă dormea dormi dormise
I (noi) dormim (să) dormim dormeam dormirăm dormiserăm, dormisem*
plural a II-a (voi) dormiți (să) dormiți dormeați dormirăți dormiserăți, dormiseți*
a III-a (ei, ele) dorm (să) doarmă dormeau dormiră dormiseră
El verbo a muri con alternancias u  o oa representa la conjugación IV 1e
muri (verb)
(a) muri murire murit murind
mori muriți
I (eu) mor (să) mor muream murii murisem
singular a II-a (tu) mori (să) mori mureai muriși muriseși
a III-a (el, ea) moare (să) moară murea muri murise
I (noi) murim (să) murim muream murirăm muriserăm, murisem*
plural a II-a (voi) muriți (să) muriți mureați murirăți muriserăți, muriseți*
a III-a (ei, ele) mor (să) moară mureau muriră muriseră
Cosaș
La conjugación IV 1f está formada por los verbos que se conjugan como a veni, es decir, verbos acabados en -i con
terminaciones ---, -i, -e, -im, -iți, --- y alternancias e  i, n i vistos con anterioridad en el tema 15, entre otros,
contraveni, conveni, cuveni, deveni, interveni, preveni, proveni, reveni, y veni. En este tema veremos un ejemplo
de los verbos que aún no tenían ninguno, es decir, contraveni, conveni, cuveni, interveni, preveni, y proveni.
veni
(a) veni venire venit venind
vino, vină, vin veniți 319
I (eu) vin, viu (să) vin, viu veneam venii venisem
singular a II-a (tu) vii (să) vii veneai veniși veniseși
a III-a (el, ea) vine (să) vină, vie venea veni venise
I (noi) venim (să) venim veneam venirăm veniserăm, venisem*
plural a II-a (voi) veniți (să) veniți veneați venirăți veniserăți, veniseți*
a III-a (ei, ele) vin (să) vină, vie veneau veniră veniseră
Expresión:
Pe cale să a punto de
horn
Vocabulario 53
1. Adânc m /a’dɨnk/ profundo adânc adâncul adânci adâncii adâncului adâncilor
Adâncă f /a’dɨn.kə/ profunda adâncă adânca adânci adâncile adâncii adâncilor
2. Adormi v /a.dor’mi/ dormirse, adormecerse, quedarse dormido
3. Alăturat m /a.lə.tu’rat/ anexo, adyacente alăturat alăturatul alăturați alăturații alăturatului alăturaților
Alăturată f /a.lə.tu’ra.tə/ anexa, adyacente alăturată alăturata alăturate alăturatele alăturatei alăturatelor
4. Ascuți v /as.ku’ʦi/ afilar
5. Auzi v /a.u’zi/ oír 320
6. Băltoacă f /bəl’to̯a.kə/ charco băltoacă băltoaca băltoace băltoacele băltoacei băltoacelor
7. Ciudat m /ʧiw’dat/ raro, extraño, curioso ciudat ciudatul ciudați ciudații ciudatului ciudaților
Ciudată f /ʧiw’da.tə/ rara, extraña, curiosa ciudată ciudata ciudate ciudatele ciudatei ciudatelor
8. Coardă f /’ko̯ar.də/ cuerda coardă coarda coarde coardele coardei coardelor
9. Consimți v /kon.sim’ʦi/ consentir
10. Contraveni v /kon.tra.ve’ni/ contravenir, ir en contra de
11. Conveni v /con.ve’ni/ convenir, ponerse de acuerdo, aceptar, venir bien
12. Cosaș m /ko’saʃ/ saltamontes cosaș cosașul cosași cosașii cosașului cosașilor
13. Cuveni (impers.) (a se) v /ku.ve’ni/ Ser adecuado, estar bien
14. Despărți (a se) v /des.pər’ʦi/ separarse
15. Dormi v /dorˈmi/ dormir
16. Faptă f /’fap.tə/ hecho faptă fapta fapte faptele faptei faptelor
17. Fugi v /fu’ʤi/ huir
18. Fum n /fum/ humo fum fumul fumuri fumurile fumului fumurilor
19. Horn n /horn/ chimenea horn hornul hornuri hornurile hornului hornurilor
20. Gard n /gard/ verja, valla gard gardul garduri gardurile gardului gardurilor
21. Iasomie f /ja.so’mi.e/ jazmín iasomie iasomia iasomii iasomiile iasomiei iasomiilor
22. Ieși v /je’ʃi/ salir
23. Interveni v /in.ter.ve’ni/ intervenir
24. Împărți v /ɨm.pər’ʦi/ repartir, dividir
25. Înghiți v /ɨn.gi’ʧi/ tragar
26. Labirint n /la.bi’rint/ laberinto labirint labirintul labirinturi labirinturile labirintului labirinturilor
27. Minți v /min’ʦi/ mentir
28. Mirosi v /mi.ro’si/ oler, olfatear
29. Muri v /mu’ri/ morir
30. Pieri v /pje’ri/ perecer, morir
31. Preveni v /pre.ve’ni/ prevenir
32. Proveni v /pro.ve’ni/ provenir, proceder
33. Puți v /pu’ʦi/ oler a algo desagradable, heder
34. Răsări v /rə.sə’ri/ salir (el sol…)
35. Regiment n /re.ʤi’ment/ regimiento regiment regimentul regimente regimentului regimentelor
36. Regulament n /re.gu.la’ment/ reglamento regulament regulamentul regulamente regulamentele regulamentului
regulamentelor
37. Repezi v /re.pe’zi/ apresurarse, darse prisa
38. Simți (a se) v /sim’ʦi/ sentir(se), experimentar
39. Sări v /sə’ri/ saltar
40. Tresări v /tre.sə’ri/ sobresaltarse
1. Ascut cuțitul Afilo el cuchillo

2. Orice om când își aude numele devine mai atent Cualquier persona cuando oye su nombre se vuelve más
atenta
3. Am auzit pe cineva în camera alăturată He oído a alguien en la habitación de al lado
4. Am auzit că ți-ai cumpărat un câine He oído que te has comprado un perro
5. Cosașul meu a fugit! ¡Mi saltamontes se ha escapado!
321
6. Am auzit că ai fugit din spital, de pe masa de He oído que has huido del hospital, de la mesa de
operație operaciones.
7. Mașina din nou fuge pe șoseaua ce duce spre El coche de nuevo huye por la carretera que conduce a
Paris París
8. Peștele mare îl înghite pe cel mic El pez grande se come al chico
9. I-a mințit cu vorbe frumoase Le ha engañado con palabras bonitas
10. Pute a bătaie Huele a paliza
11. Ea s-a simțit foarte bine după operație. Ella se sintió muy bien tras la operación.
12. Se despart după ce își urează să aibă o zi bună Se separan después de desearse tener un buen día
13. L-ai auzit pe măgarul ăla de Jorge care zice că nu ¿Has oído al tonto ese de Jorge que dice que no sabe por
știe de ce s-au despărțit Ana și Mateo? qué se han separado Ana y Mateo?
14. Dacă luăm două cărucioare putem să împărțim Si cogemos dos carritos podemos repartir las compras.
cumpărăturile.
15. A răsărit luna Ha salido la Luna
16. Copiii sar. Los niños están saltando
17. De ce tresari când ești pe cale să adormi? ¿Por qué te sobresaltas cuando estás a punto de
dormirte?
18. Regimente întregi au perit la atac Regimientos enteros perecieron en el ataque
19. Ne repezim în bucătărie pentru a ne face o pizza Nos vamos corriendo a la cocina para hacernos una pizza
delicioasă deliciosa
20. Copilul va adormi repede El niño se dormirá rápido
21. Eu dormeam când ai telefonat Yo estaba durmiendo cuando has llamado por teléfono
22. Nu poate fi deranjat, acum doarme No puede ser molestado, ahora está durmiendo
23. Camera mea miroase ciudat Mi habitación huele raro
24. Pacienta moare după trei zile La paciente muere después de tres días
25. Pâinea violet previne o sută de boli El pan violeta previene cien enfermedades

1. Afila un lápiz Ascute un creion
2. Oye un ruido en la habitación de los niños Aude un zgomot în camera copiilor
3. ¿Dónde has oído esto? Unde ați auzit asta?
4. He oído muchas cosas sobre ti Am auzit multe lucruri despre tine
5. He oído que tu mujer ha tenido un accidente Am auzit că soția ta a avut un accident
6. Ha imitado lo que oía A imitat ce auzea
7. Ella consiente en vivir con él Ea consimte să locuiască cu el 322
8. Han huido del lugar de los hechos Au fugit de la locul faptei
9. ¡No huyas! Nu fugi!
10. ¡Deja de mentir tanto! Nu mai minți atâta!
11. ¡Te ruego que no me mientas! Te rog să nu mă minți!
12. Mihai apestaba desde lejos Mihai puțea de departe
13. No siento nada Nu simt nimic
14. Siéntase como en casa Simțiți-vă ca acasă!
15. Hasta ayer me sentía bien Până ieri mă simțeam bine
16. Hoy me siento mejor, gracias Azi mă simt mai bine, mulțumesc
17. Me siento culpable Mă simt vinovat
18. Divida 60 entre 5 Împărțiți 60 la 5
19. ¿Qué Río separa Moldavia de Rumanía? Ce râu desparte Republica Moldova de România?
20. Se ha separado del grupo S-a despărțit de grup
21. El cartero reparte las cartas Poștașul împarte scrisorile.
22. El sol sale por el este Soarele răsare de la est.
23. El perro saltó por encima de la verja Câinele a sărit peste gard.
24. ¡Vamos a saltar a la comba! Hai să sărim coarda!
25. Me gusta saltar por encima de los charcos Îmi place să sar peste băltoace
26. Me he sobresaltado cuando ha llamado a la puerta Am tresărit când a sunat la ușă
27. Yo salgo de casa y atravieso la calle Eu ies din casă și traversez strada
28. ¿Cómo salgo del laberinto? Cum ies din labirint?
29. Sale humo por la chimenea Iese fum pe horn
30. No tengo ganas de salir Nu am chef să ies
31. La pelota ha salido afuera Mingea a ieșit afară
32. ¿A qué hora sales? La ce oră ieși?
33. Ellas salen del restaurante Ele ies din restaurant
34. Me muero de miedo Pier de frică.
35. Nos apresuramos al frigorífico en busca del chocolate Ne repezim în frigider în căutarea ciocolatei
36. Cuento ovejas para dormirme Număr oi ca să adorm.
37. Duerme profundamente y sueña Doarme adânc și visează
38. El mendigo duerme sobre un banco Cerșetorul doarme pe o bancă
39. Yo no puedo dormir en una habitación fría Eu nu pot dormi într-o cameră rece
40. No he dormido más de tres horas Nu am dormit mai mult de trei ore
41. Esta flor huele muy bien Această floare miroase foarte frumos
42. ¡Qué bien huele el jazmín! Ce frumos miroase iasomia!
43. Mi habitación huele mal Camera mea miroase urât
44. Ella murió ayer Ea a murit ieri
45. Su propuesta va en contra del reglamento Propunerea lui contravine regulamentului
46. ¿El miércoles que viene le viene bien? Miercurea viitoare vă convine?
47. ¡No está bien hacer esto! Nu se cuvine să facă asta!
48. Tiene que intervenir inmediatamente Trebuie să intervină imediat
49. Los bomberos han prevenido una explosión Pompierii au prevenit o explozie
50. ¿De dónde provienen estas notas? De unde provin aceste note?
54 Juan și Ana se căsătoresc

Juan y Ana se casan
323
• La Conjugación IV (continuación): verbos acabados en -i e -î

• IV 2 Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -i, -i, -e, -im, -iți, -e
• IV 2a Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -i, -i, -e, -im, -iți, -e y alternancia o  oa
• IV 3 Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -ă, -im, -iți, -ă
• IV 3a Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -ă, -im, -iți, -ă y alternancia eă
• IV 4 Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -esc, -ești, -ește, -im, -iți, -esc
La conjugación IV 2 está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -i, -i, -e,
-im, -iți, -e. Son verbos como a contribui, constitui, dezvălui, distribui, institui, închipui, pipăi, restitui,
sui.

contribui (a) singular plural
contribuire contribuit contribuind
contribui contribuie contribuiți
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) contribui (să) contribui contribuiam contribuii contribuisem
a II-a (tu) contribui (să) contribui contribuiai contribuiși contribuiseși
singular
a III-a (el,
contribuie (să) contribuie contribuia contribui contribuise
ea)
contribuiserăm,
I (noi) contribuim (să) contribuim contribuiam contribuirăm
contribuisem*
contribuiserăți,
plural a II-a (voi) contribuiți (să) contribuiți contribuiați contribuirăți
contribuiseți*
a III-a (ei,
contribuie (să) contribuie contribuiau contribuiră contribuiseră
ele)
La conjugación IV 2 a está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -i, -i, -e, -
im, -iți, -e y alternancia o  oa. Ejemplo: îndoi

îndoi singular plural
(a) îndoi îndoire îndoit îndoind
îndoaie îndoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect 324
I (eu) îndoi (să) îndoi îndoiam îndoii îndoisem
singular a II-a (tu) îndoi (să) îndoi îndoiai îndoiși îndoiseși
a III-a (el, ea) îndoaie (să) îndoaie îndoia îndoi îndoise
I (noi) îndoim (să) îndoim îndoiam îndoirăm îndoiserăm, îndoisem*
plural a II-a (voi) îndoiți (să) îndoiți îndoiați îndoirăți îndoiserăți, îndoiseți*
a III-a (ei, ele) îndoaie (să) îndoaie îndoiau îndoiră îndoiseră
La conjugación IV 3 está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -ă, -im, -iți, -ă
como absolvi, azvârli, oferi y sprijini
oferi singular plural
(a) oferi oferire oferit oferind
oferă oferiți
I (eu) ofer (să) ofer ofeream oferii oferisem
singular a II-a (tu) oferi (să) oferi ofereai oferiși oferiseși
a III-a (el, ea) oferă (să) ofere oferea oferi oferise
I (noi) oferim (să) oferim ofeream oferirăm oferiserăm, oferisem*
plural a II-a (voi) oferiți (să) oferiți ofereați oferirăți oferiserăți, oferiseți*
a III-a (ei, ele) oferă (să) ofere ofereau oferiră oferiseră
La conjugación IV 3a está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente ---, -i, -ă, -im, -iți, -
ă y alternancia eă como acoperi, descoperi y suferi

suferi singular plural
(a) suferi suferire suferit suferind
suferă, sufere sufe’riți
I (eu) sufăr (să) sufăr sufeream suferii suferisem
singular a II-a (tu) suferi (să) suferi sufereai suferiși suferiseși
a III-a (el, ea) suferă (să) sufere suferea suferi suferise
I (noi) suferim (să) suferim sufeream suferirăm suferiserăm, suferisem*
plural a II-a (voi) sufe’riți (să) suferiți sufereați suferirăți suferiserăți, suferiseți*
a III-a (ei, ele) suferă (să) sufere sufereau suferiră suferiseră
La conjugación IV 4 está formada por los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -esc, -ești, -ește, -
im, -iți, -esc como adăposti, alcătui, ameți, bârfi, călări, călători, căsători, cântări, cerși, cheltui, chibzui, chinui,
ciocni, etc

căsători singular plural
(a) căsători căsătorire căsătorit căsătorind
căsătorește căsătoriți 325
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) căsătoresc (să) căsătoresc căsătoream căsătorii căsătorisem
a II-a (tu) căsătorești (să) căsătorești căsătoreai căsătoriși căsătoriseși
singular
a III-a (el, (să)
căsătorește căsătorea căsători căsătorise
ea) căsătorească
căsătoriserăm,
I (noi) căsătorim (să) căsătorim căsătoream căsătorirăm
căsătorisem*
plural a II-a (voi) căsătoriți (să) căsătoriți căsătoreați căsătorirăți căsătoriserăți, căsătoriseți*
a III-a (ei, (să)
căsătoresc căsătoreau căsătoriră căsătoriseră
ele) căsătorească
Expresión:
Mai ales Sobre todo
Alimente
Vocabulario 54
1. Absolvi v /ab.sol’vi/ graduarse, acabar los estudios

2. Acoperi v /a.ko.pe’ri/ cubrir
3. Adăposti v /a.də.pos’ti/ ponerse al abrigo de, refugiar
4. Alcătui v /al.kə.tu’i/ formar, constituir, componer
5. Aliment n /a.li’ment/ alimento aliment alimentul alimente alimentele alimentului alimentelor
6. Alimentar m /a.li.men’tar/ alimentario alimentar alimentarul alimentari alimentarii alimentarului alimentarilor
Alimentară f /a.li.men’ta.rə/ alimentaria alimentară alimentara alimentare alimentarele alimentarei alimentarelor
7. Ameți v /a.me’ʦi/ sentir vértigo, marearse
326
8. Asfaltat m /as.fal’tat/ asfaltado asfaltat asfaltatul asfaltați asfaltații asfaltatului asfaltaților
Asfaltată f /as.fal’ta.tə/ asfaltada asfaltată asfaltata asfaltate asfaltatele asfaltatei asfaltatelor
9. Auditoriu n /a.u.di’to.rju/ auditorio, audiencia auditoriu auditoriul auditorii auditoriile auditoriului auditoriilor
10. Azvârli v /az.vɨr’li/ arrojar, tirar, echar
11. Bătrân m /bə’trɨn/ viejo, anciano bătrân bătrânul bătrâni bătrânii bătrânului bătrânilor
Bătrână f /bə’trɨ.nə/ vieja, anciana bătrână bătrâna bătrâne bătrânele bătrânei bătrânelor
12. Bârfi v /bɨr’fi/ chismorrear, calumniar
13. Cadă f /’ka.də/ bañera cadă cada cade cadele cadei cadelor
14. Caniculă f /ka’ni.ku.lə/ canícula caniculă canicula canicule caniculele caniculei caniculelor
15. Călări v /kə.lə’ri/ cabalgar
16. Călători v /kə.lə.to’ri/ viajar
17. Căsători v /kə.sə.ˈto.ɾʲ/ casar(se)
18. Cântări v /kɨn.tə’ri/ pesar
19. Ceață f /’ʧe̯a.ʦə/ niebla ceață ceața cețuri cețurile ceții cețurilor
20. Cerși v /ʧer’ʃi/ mendigar, pedir limosna
21. Cheltui (bani) v /kel.tu’i/ gastar (dinero)
22. Chibzui v /kib.zu’i/ juzgar, considerar, pensar
23. Chinui (a se) v /ki.nu’i/ atormentar(se)
24. Ciocni v /ʧjok’ni/ brindar, chocar
25. Comunitate f /ko.mu.ni’ta.te/ comunidad comunitate comunitatea comunități comunitățile comunității comunităților
26. Consumat m /kon.su’mat/ consumido consumat consumatul consumați consumații consumatului consumaților
Consumată f /kon.su’ma.tə/ consumida consumată consumata consumate consamatele consumatei consumatelor
27. Constitui v /kons.ti.tu’i/ constituir
28. Contribui v /kon.tri.bu’i/ contribuir
29. Damă f /’da.mə/ dama damă dama dame damele damei damelor
30. Democratizare f /de.mo.kra.ti’za.re/ democratización democratizare democratizarea democratizările democratizări
democratizării democratizărilor
31. Descoperi v /des.ko.pe’ɾi/ descubrir
32. Dezvălui v /dez.və.lu’i/ descubrir, revelar, manifestar
33. Distribui v /dis.tri.bu’i/ distribuir, repartir
34. Efort n /e’fort/ esfuerzo efort efortul eforturi eforturile efortului eforturilor
35. Factor m /’fak.tor/ factor factor factorul factori factorii factorului factorilor
36. Final m /fi’nal/ final (m) final finalul finali finalii finalului finalilor
Finală f /fi’na.lə/ final (f) finală finala finale finalele finalei finalelor
37. Frunte f /’frun.te/ frente frunte fruntea frunți frunțile frunții frunților
38. Indicat m /in.di’kat/ indicado indicat indicatul indicați indicații indicatului indicaților
Indicată f /in.di’ka.tə/ indicada indicată indicata indicate indicatele indicatei indicatelor
39. Intern m /in’tern/ interno intern internul interni internii internului internilor
Internă f /in’ter.nə/ interna internă interna interne internele internei internelor
40. Institui v /in.sti.tu’i/ instituir, crear, fundar, establecer, decretar
41. Internațional m /in.ter.na.ʦi.o’nal/ internacional (m) internațional internaționalul internaționali internaționalii
internaționalului internaționalilor
Internațională f /in.ter.na.ʦi.o’na.lə/ internacional (f) internațională internaționala internaționale internaționalele

internaționalei internaționalelor
42. Închipui (a-și ~) v /ɨn.ki.pu’i/ imaginarse
43. Îndepărtat m /ɨn.de.pər’tat/ alejado îndepărtat îndepărtatul îndepărtați îndepărtații îndepărtatului îndepărtaților
Îndepărtată f /ɨn.de.pər’ta.tə/ alejada îndepărtată îndepărtata îndepărtate îndepărtatele îndepărtatei îndepărtatelor
44. Îndoi v /ɨn.do’i/ plegar, doblar, dudar
45. Iute m /’ju.te/ rápido, picante iute iutele iuți iuții iutelui iuților
Iute f /’ju.te/ rápida, picante iute iutea iuți iuțile iuții iuților
327
46. Mătură f /’mə.tu.rə/ escoba mătură mătura mături măturile măturii măturilor
47. Mecanism n /me.ka’nism/ mecanismo mecanism mecanismul mecanisme mecanismele mecanismului mecanismelor
48. Menținere f /men’ʦi.ne.re/ mantenimiento menținere menținerea mențineri menținerile menținerii menținerilor
49. Municipiu n /mu.ni’ʧi.pju/ municipio municipiu municipiul municipii municipiile municipiului municipiilor
50. Nemâncat m /ne.mɨn’kat/ sin comer, con el estómago vacío nemâncat nemâncatul nemâncați nemâncații
nemâncatului nemâncaților
Nemâncată f /ne.mɨn’ka.tə/ sin comer, con el estómago vacío nemâncată nemâncata nemâncate nemâncatele
nemâncatei nemâncatelor
51. Nevastă f /ne’vas.tə/ mujer, esposa nevastă nevasta neveste nevestele nevestei nevestelor
52. Oferi v /o.fe’ri/ ofrecer
53. Organism n /or.ga’nism/ organismo organism organismul organisme organismele organismei organismelor
54. Pietruit m /pje.tru’it/ empedrado pietruit pietruitul pietruiți pietruiții pietruitului pietruiților
Pietruită f /pje.tru’i.tə/ empedrada pietruită pietruita pietruite pietruitele pietruitei pietruitelor
55. Pipăi v /pi.pə’i/ tocar, palpar, tentar
56. Posibilitate f /po.si.bi.li’ta.te/ posibilidad posibilitate posibilitatea posibilități posibilitățile posibilității posibilităților
57. Propriu m /’pro.prju/ propio propriu propriul proprii propriii propriului propriilor
Proprie f /’pro.prje/ propia proprie propria proprii propriile propriei propriilor
58. Realizare f /re.a.li’za.re/ realización realizare realizarea realizări realizările realizării realizărilor
59. Reformă f /re’for.mə/ reforma reformă reforma reforme reformele reformei reformelor
60. Restitui v /res.ti.tu’i/ restituir
61. Sac m /sak/ saco sac sacul saci sacii sacului sacilor
62. Salam n /sa’lam/ salami salam salamul salamuri salamurile salamului salamurilor
63. Sprijini v /spri.ʒi’ni/ arrimar, apoyar
64. Suferi v /su.fe’ri/ sufrir, padecer
65. Sui (a se) v /su’i/ subir
66. Tinichea f /ti.ni’ke̯a/ hojalata tinichea tinicheaua tinichele tinichelele tinichelei tinichelelor
67. Vreodată adv /vre.o’da.tə/ alguna vez
68. Vrăjitor m /vrə.ʒi’tor/ brujo vrăjitor vrăjitorul vrăjitori vrăjitorii vrăjitorului vrăjitorilor
Vrăjitoare f /vrə.ʒi’to̯a.re/ bruja vrăjitoare vrăjitoarea vrăjitoare vrăjitoarele vrăjitoarei vrăjitoarelor
Pietruit
1. Legumele trebuie să constituie cel puțin jumătate Las verduras tienen que constituir al menos la
din alimentele consumate zilnic. mitad de los alimentos consumidos diariamente.
2. Care sunt factorii care contribuie la menținerea ¿Cuáles son los factores que contribuyen al
sănătății? mantenimiento de la salud?
3. Maria dezvăluie că i s-a făcut rău în finala. Maria desvela que se ha hecho daño en la final.
4. Primăria municipiului Piatra Neamț distribuie El ayuntamiento del municipio de Piatra Neamț
328
ajutoarele alimentare. distribuye las ayudas alimentarias
5. Dorim să instituim un nou mecanism de calcul al Deseamos establecer un nuevo mecanismo del
pensiei. cálculo de la pensión.
6. Ce ți-ai închipuit? ¿Qué te has imaginado?
7. Actorul își pipăie iubita de față cu toată lumea. El actor toca a su novia delante de todo el mundo.
8. Când trebuie să restitui barca? ¿Cuándo tengo que devolver la barca?
9. Suim coasta muntelui Subimos la ladera de la montaña
10. Mă îndoiesc că trenul va veni la timp Dudo que el tren llegue a tiempo
11. Maria nu a absolvit facultatea María no ha acabado la facultad
12. Paharul s-a stricat și l-am azvârlit El vaso se ha roto y lo hemos tirado
13. Televiziunea ne oferă posibilitatea să asistăm la La televisión nos ofrece la posibilidad de asistir a
evenimentele din cele mai îndepărtate locuri de los eventos de los más alejados lugares del globo.
pe glob
14. Organismele internaționale sprijină eforturile Los organismos internacionales apoyan los
Republicii Moldova spre democratizarea vieții esfuerzos de la República Moldavia hacia la
interne și spre realizarea reformelor economice. democratización de la vida interna y hacia la
realización de las reformas económicas.
15. A acoperit casa cu tinichea. Ha cubierto la casa con hojalata.
16. A suferit cineva din familie vreodată de această ¿Ha padecido alguien de la familia alguna vez esta
boală? enfermedad?
17. Animalele de la Zoo se adăpostesc de caniculă la Los animales del Zoo se refugian de la canícula a la
umbra pădurii sombra del bosque
18. Auditoriul se alcătuia mai ales din dame bătrâne El auditorio se componía sobre todo de damas
viejas
19. Cine bârfește este un terorist în propria Quien calumnia es un terrorista en la propia
comunitate comunidad
20. Pe timp de vară, este indicat să călărim mai mult En tiempo de verano, es indicado que cabalguemos
prin pădure decât pe drum asfaltat sau pietruit sobre todo por el bosque en vez de por camino
asfaltado o empedrado.
21. Îți place să călătorești? ¿Te gusta viajar?
22. Juan și Ana se căsătoresc Juan y Ana se casan
23. Cântăriți-mi, vă rog, un kilogram de salam Péseme, por favor, un kilogramo de salami
24. Sute de copii cerșesc pe străzile capitalei Cientos de niños mendigan en las calles de la
capital
25. Și-a cheltuit o bună parte din salariu Se ha gastado una buena parte del salario
asfaltat

1. ¿Cómo se constituye una sociedad? Cum se constituie o societate?
2. Los abuelos contribuyen en el cuidado de los nietos Bunicii contribuie la creșterea nepoților
3. David ha desvelado la receta del éxito David a dezvăluit rețeta succesului
4. El profesor distribuyó los papeles a los alumnos Profesorul a distribuit hârtiile elevilor
5. Turquía ha decretado el estado de emergencia Turcia a instituit starea de urgență
6. ¿Cómo se imagina (ud.) Rumanía? Cum vă închipuiți România?
7. Se toca la frente Se pipăie pe frunte
329
8. Él nos devuelve las revistas El ne restituie revistele
9. Lo devolveré la semana que viene O restitui săptămâna viitoare
10. ¿A quién devuelves el dinero? Cui restitui banii?
11. Tú le devuelves a Ana la maleta Tu îi restitui Anei valiza
12. Nosotros subimos las bicicletas al tren Noi suim bicicletele în tren
13. Él sube rápidamente las escaleras El suie iute scările
14. Dudo de que él vaya a venir Mă îndoiesc că el va veni
15. El viento dobla los árboles Vântul îndoaie copacii
16. ¿Cuándo espera graduarse? Când sperați să absolviți?
17. Nos echamos en la bañera y hablamos Ne azvârlim în cadă și vorbim
18. La vida nos ofrece muchas lecciones Viața ne oferă multe lecții
19. ¿Puede ofrecerme un precio mejor? Puteți să-mi oferi un preț mai bun?
20. ¿Le puedo ofrecer mi asiento? Pot să vă ofer locul meu?
21. No se apoya en nadie Nu se sprijină pe nimeni
22. El cielo se ha cubierto de nubes Cerul s-a acoperit cu nori
23. Lo cubrimos con agua caliente Îi acoperim cu apă caldă
24. Colón descubrió América Columb a descoperit America
25. Descubra Rumanía Descoperiți România
26. Ha sufrido muchas necesidades A suferit multe nevoi.
27. ¿Qué enfermedad padeces? De ce boală suferi?
28. A causa de él sufrirán todos Din cauza lui vor suferi toți
29. No puedo soportar el frío Nu pot suferi frigul
30. Los he acogido en la casa I-am adăpostit în casa
31. Forme una lista Alcătuiți o listă
32. Me mareo del hambre Amețesc de nemâncat
33. Las personas chismorrean por muchos motivos Oamenii bârfesc din mai multe motive
34. Es duro enterarte de si alguien te calumnia Este greu să afli dacă cineva te bârfește
35. He montado en dos caballos hoy Am călărit doi cai astăzi
36. Viajaremos juntos Vom călători împreună
37. Me gusta viajar sin equipaje Îmi place să călătoresc fără bagaje
38. Las brujas viajan en escobas Vrăjitoarele călătoresc pe mături
39. ¿Con quién te casas? Cu cine te căsătorești?
40. ¿Cuándo se han casado? Când s-au căsătorit?
41. Ella no se casará en junio Ea nu se va căsători în iunie
42. Se ha casado aquí S-a căsătorit aici
43. Yo peso 65 kg Eu cântăresc 65 de kg
44. Este saco pesa mucho Acest sac cântărește mult
45. Ha obligado a una familia a mendigar A obligat o familie să cerșească
46. Él ha gastado 10 lei El a cheltuit zece lei
47. Piensa en lo que te he dicho Chibzuiește la cele ce ți-am spus
48. Atormentas a la mujer y a los niños Chinuiești nevasta și copiii
49. Estuvimos a punto de chocarnos a causa de la niebla Era să ne ciocnim din cauza ceții
50. Se han chocado dos coches S-au ciocnit două mașini
55 Copilul izbucnește în plâns

El niño estalla en lágrimas
330
• La Conjugación IV 4 (continuación): Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -esc, -ești, -ește,
-im, -iți, -esc
Continuamos con los verbos de la conjugación IV con sufijo. Verbos como a citi, dori, folosi que ya hemos visto, y los
que veremos en este tema.
iubi
verb (VT401) singular plural
(a) iubi iubire iubit iubind
iubește iubiți
I (eu) iubesc (să) iubesc iubeam iubii iubisem
singular a II-a (tu) iubești (să) iubești iubeai iubiși iubiseși
a III-a (el, ea) iubește (să) iubească iubea iubi iubise
I (noi) iubim (să) iubim iubeam iubirăm iubiserăm, iubisem*
plural a II-a (voi) iubiți (să) iubiți iubeați iubirăți iubiserăți, iubiseți*
a III-a (ei, ele) iubesc (să) iubească iubeau iubiră iubiseră
Aparte de los verbos correspondientes a la conjugación IV, en este tema veremos en una frase el verbo a salva, que
pertenece a una conjugación ya vista, y que se conjuga, por ejemplo, como a telefona.
Vocabulario 55
1. Adopție v /a’dop.ʦi.e/ adopción adopție adopția adopții adopțiile adopției adopțiilor
2. Apropiat m /a.pro.pi’jat/ cercano apropiat apropiatul apropiați apropiații apropiatului apropiaților
Apropiată f /a.pro.pi’ja.tə/ cercana apropiată apropiata apropiate apropiatele apropiatei apropiatelor
3. Aventură f /a.ven’tu.rə/ aventura aventură aventura aventuri aventurile aventurii aventurilor
4. Bucătar m /bu.kə’tar/ cocinero bucătar bucătarul bucătari bucătarii bucătarului bucătarilor
Bucătăreasă f /bu.kə.tə’re̯a.sə/ cocinera bucătăreasă bucătăreasa bucătărese bucătăresele bucătăresei bucătăreselor
5. Buzunar n /bu.zu’nar/ bolsillo buzunar buzunarul buzunare buzunarele buzunarului buzunarelor 331
6. Carburant m /kar.bu’rant/ carburante carburant carburantul carburanți carburanții carburantului carburanților
7. Cetățenie f /ʧe.tə.ʦe’ni.e/ ciudadanía cetățenie cetățenia cetăcenii cetățeniile cetățeniei cetățeniilor
8. Chiuvetă f /kju’ve.tə/ lavabo chiuvetă chiuveta chiuvete chiuvetele chiuvetei chiuvetelor
9. Clădi v /klə’di/ construir, edificar
10. Clăti v /klə’ti/ enjuagar, aclarar
11. Clipi v /kli’pi/ parpadear
12. Clocoti v /klo.ko’ti/ hervir
13. Cosmos n /’kos.mos/ cosmos cosmos cosmosul cosmosuri cosmosurile cosmosului cosmosurilor
14. Cuceri v /ku.ʧe’ri/conquistar
15. Curaj n /ku’raʒ/ coraje, valentía curaj curajul --- --- curajului ---
16. Dărui v /də.ru’i/ regalar, ofrecer
17. Deodată adv /de.o’da.tə/ a la vez, al mismo tiempo
18. Deosebi (a se) v /de.o.se’bi/ distinguir(se), diferenciar(se)
19. Depăși v /de.pə’ʃi/ dejar atrás, aventajar, superar, adelantar (un coche…)
20. Dezamăgi v /de.za.mə’ʤi/ decepcionar, desengañar
21. Dincolo adv /’din.ko.lo/ más allá, al otro lado
22. Dobândi v /do.bɨn’di/ adquirir, obtener, lograr
23. Dovedi v /do.ve’di/ probar
24. Economisi v /e.ko.no.mi’si/ economizar, ahorrar
25. Existență f /ek.sis’ten.ʦə/ existencia existență existența existențe existențele existenței existențelor
26. Feri (de) v /fe’ri/ guardar, proteger (de)
27. Foc n /fok/ fuego foc focul focuri focurile focului focurilor
28. Găsi v /gə’si/ hallar, encontrar
29. Găti v /ɡə.tʲ/ Cocinar, vestirse de forma bonita
30. Gândi (a se ~) v /gɨn’di/ pensar
31. Ghici v /giʧʲ/ adivinar
32. Glumi v /glu’mi/ bromear
33. Goli v /go’li/ vaciar
34. Goni v /go’ni/ echar; alejar; ahuyentar
35. Grăbi v /grə’bi/ apresurar, meter prisa
36. Greși v /gre’ʃi/ equivocarse; estar equivocado
37. Greutate f /gre.u’ta.te/ peso greutate greutatea greutăți greutățile greutății greutăților
38. Hrăni (a se ~) v /hrə’ni/ alimentar; nutrir; nutrirse
39. Ieftini v /je.fti’ni/ abaratar; rebajar el precio
40. Iubi v /ˈju.bi/ querer, amar
41. Ivi (a se ~) v /i’vi/ aparecer, surgir
42. Izbi v /iz’bi/ golpear, dar contra
43. Izbucni v /iz.buk’ni/ estallar; romper (a); reventar
44. Izbuti v /iz.bu’ti/ lograr; conseguir
45. Îmbătrâni v /ɨm.bə.trɨ’ni/ envejecer
46. Îmbogăți (a se) v /ɨm.bo’gəʦʲ/ enriquecer(se), hacer(se) rico
47. Luptă f /’lup.tə/ lucha luptă luptă lupte luptele luptei luptelor
48. Mijlociu m /miʒ.lo’ʧiw/ mediano mijlociu mijlociul mijlocii mijlocii mijlociului mijlociilor
Mijlocie f /miʒ.lo’ʧi.e/ mediana mijlocie mijlocia mijlocii mijlociile mijlociei mijlociilor

49. Paralel m /pa.ra’lel/ paralelo paralel paralelul paraleli paralelii paralelului paralelilor
Paralelă f /pa.ra’le.lə/ paralela paralelă paralela paralele paralelele paralelei paralelelor
50. Plâns n /plɨns/ llanto, lágrimas plâns plânsul plânsuri plânsurile plânsului plânsurilor
51. Primit m /pri’mit/ recibido primit primitul primiți primiții primitului primiților
Primită f /pri’mi.tə/ recibida primită primita primite primitele primitei primitelor
52. Printre prep /’prin.tre/ en medio, entre
53. Ramură f /’ra.mu.rə/ rama ramură ramura ramuri ramurile ramurii ramurilor
332
54. Răceală f /rə’ʧe̯a.lə/ resfriado răceală răceala răceli răcelile răcelii răcelilor
55. Rufă f /’ru.fə/ prenda, ropa rufă rufa rufe rufele rufei rufelor
56. Salva v /sal’va/ salvar
57. Salvamar m /sal.va’mar/ socorrista, vigilante marítimo salvamar salvamarul salvamari salvamarii salvamarului
salvamarilor
58. Sine pron. refl. /’si.ne/ sí, sí mismo
59. Tehnică f /’teh.ni.kə/ técnica tehnică tehnica tehnici tehnicile tehnicii tehnicilor
60. Temeinic m /te’mej.nik/ profundo, sólido temeinic temeinicul temeinici temeinicii temeinicului temeinicilor
Temeinică f /te’mej.ni.kə/ profunda, sólida temeinică temeinica temeinice temeinicile temeinicei temeinicelor
61. Terminat m /ter.mi’nat/ terminado, acabado terminat terminatul terminați terminații terminatului terminaților
Terminată f /ter.mi’na.tə/ terminada, acabada terminată terminata terminate terminatele terminatei terminatelor
62. Tip n /tip/ tipo tip tipul tipuri tipurile tipului tipurilor
63. Uragan n /u.ra’gan/ huracán uragan uraganul uragane uraganele uraganului uraganelor
64. Usturoi m /us.tu’roj/ ajo usturoi usturoiul usturoi usturoii usturoiului usturoilor
65. Vizitare f /vi.zi’ta.re/ visita vizitare vizitarea vizitări vizitările vizitării vizitărilor
Bucătar
1 Poporul român e capabil să-și clădească un viitor El pueblo rumano es capaz de construirse un futuro
mai bun mejor.
2 Clătește rufele Aclara la ropa
3 Băiatul meu clipește des din ochi Mi hijo parpadea con frecuencia
333
4 Ai ceva bere care nu clocotește? ¿Tienes alguna cerveza que no esté hirviendo?
5 De dincolo de oceanul Atlantic, au venit De más allá del Océano Atlántico han venido los
restaurantele de tip fast-food, care au cucerit la restaurantes de tipo fast-food, que han
început pe toată lumea conquistado al principio a todo el mundo.
6 Cui dăruiești flori? ¿A quién regalas flores?
7 Prin ce se deosebește generația de astăzi de ¿En qué se diferencia la generación de hoy de la

generația de ieri? generación de ayer?
8 Această problemă mă depășește Este problema me sobrepasa
9 Dumnezeu nu dezamăgește niciodată Dios no decepciona nunca
10 Cetățenia română se dobândește prin naștere, La ciudadanía rumana se adquiere por nacimiento,
prin adopție sau la cerere por adopción o por solicitud
11 Mi-a spus că are să-mi dovedească altă dată că n- Me ha dicho que tiene que probarme en otra
am dreptate ocasión que no tengo razón
12 Renunți la vizitarea muzeului, trebuie să Renuncia a la visita del museo, tienes que ahorrar
economisești banii dinero
13 A se feri de foc Proteger del fuego
14 Tinerii își găsesc mai repede un serviciu decât cei Los jóvenes encuentran más rápido un trabajo que
de vârstă mijlocie sau aflați la o vârstă apropiată los de edad mediana o los que se encuentran en
de pensie una edad cercana a la jubilación
15 Avem mâine musafiri și eu trebuie să gătesc Tenemos mañana invitados y yo tengo que cocinar
16 La ce te gândești? ¿En qué estás pensando?
17 Nu-i greu de ghicit No es difícil de adivinar
18 Dacă nu te grăbești, stai cu noi la masă Si no tienes prisa, quédate con nosotros a comer
19 Ea rezolvă bine problemele, iar acum ea a greșit Ella resuelve bien los problemas, pero ahora ella se
ha equivocado
20 O zi de primăvară hrănește un an întreg Un día de primavera alimenta un año entero
21 Veste bună pentru șoferi: Se ieftinesc carburanții Buena noticia para los conductores: se abaratan los
carburantes
22 Vreau să mă fac salvamar pentru că îmi place Quiero hacerme vigilante marítimo porque me
marea, iubesc aventura și vreau să salvez vieți gusta el mar, amo la aventura y quiero salvar vidas
23 Unde o bibliotecă se ivește, pământul se Donde aparece una biblioteca la tierra se
îmbogățește enriquece
24 Tehnica jumătății de adevăr de multe ori La técnica de la media verdad muchas veces logra
izbutește ceea ce nu ar putea izbuti o minciună aquello que no podría lograr una mentira clara
clară
25 Cunoștințele dv. de engleză s-au îmbogățit. Sus conocimientos (de ud.) de inglés se han 334
enriquecido
Salvamar

1. Han sido terminadas de construir al mismo tiempo Au fost terminate de clădit deodată.
2. Le aclararé el pelo en el lavabo Să vă clătesc părul în chiuvetă
3. ¿Por qué parpadeamos con los ojos? De ce clipim din ochi?
4. Tras hervir unos minutos, añada el ajo După ce a clocotit câteva minute, adăugați usturoiul
5. El hombre conquistará el cosmos Omul va cuceri cosmosul
6. ¿Qué podemos regalar a un caballero? Ce putem dărui unui domn?
7. ¿Qué le podemos regalar a una dama? Ce îi putem dărui unei doamne?
335
8. Puede distinguir con facilidad el bien del mal Poate deosebi cu ușurință binele de rău
9. El peso del paquete sobrepasa los 10 kg Greutatea pachetului depășește 10 kg
10. Tengo que superar la situación Trebuie să depășesc situația
11. ¿Qué hacemos si la gente nos decepciona? Ce să facem dacă oamenii ne dezamăgesc?
12. La noticia recibida le ha desengañado Vestea primita l-a dezamăgit
13. El valor se logra en la lucha Curajul se dobândește în luptă
14. Ha demostrado sus ideas en profundidad Și-a dovedit temeinic ideile
15. La física prueba la existencia de los universos paralelos Fizica dovedește existența universurilor paralele
16. ¿Cómo economizas dinero cuando viajas? Cum să economisești bani când călătorești?
17. Protégete del resfriado Să te ferești de răceală
18. No encuentro un libro Nu găsesc o carte
19. He encontrado un billete Am găsit o bancnotă
20. ¿Dónde puedo encontrar un restaurante? Unde pot găsi un restaurant?
21. Nuestra nuera cocina excelentemente Nora noastră gătește excelent
22. La cocinera guisa bien Bucătăreasa gătește bine
23. ¿Qué sabe cocinar Diana? Ce știe să gătească Diana?
24. Pensaba en ti Mă gândeam la tine
25. ¿Qué piensa él de mí? Ce gândește el despre mine?
26. No me interesa lo que piensas tú Nu mă interesează ce gândești tu
27. Has adivinado lo que he querido decir Ai ghicit ce-am vrut să spun
28. ¡Adivina! Ghici!
29. He creído que bromea Am crezut că glumește
30. El inicio de la escuela vacía el bolsillo de los padres Începutul școlii golește buzunarele părinților
31. Vacío el vaso Golesc paharul
32. Los pájaros se alejaban entre las ramas Păsările se goneau printre ramuri
33. El mal tiempo ahuyenta a los turistas Vremea rea gonește turiștii
34. Tengo prisa Mă grăbesc
35. Tenemos que darnos prisa Trebuie să ne grăbim
36. No te apresures Nu te grăbi
37. Me he equivocado Am greșit
38. Quien pregunta dos veces no se equivoca nunca Cine întreabă de două ori nu greșește niciodată
39. La próxima vez no me equivocaré Data viitoare nu voi greși
40. La mujer alimenta a los pájaros de casa Femeia hrănește păsările de casă
41. ¡No dé de comer a los monos! Nu hrăniți maimuțele!
42. El diesel se abarata Motorina se ieftinește
43. Te quiero Te iubesc
44. Me encanta Rumanía Iubesc România
45. Se abrazan porque se quieren Se îmbrățișează pentru că se iubesc
46. Ella se quiere solo a sí misma Ea se iubește doar pe sine
47. El huracán golpea el norte de Gran Bretaña Uraganul izbește nordul Marii Britanii
48. El niño estalla en lágrimas Copilul izbucnește în plâns
49. Yo dormía cuando el fuego estalló Eu dormeam când a izbucnit focul
50. Mi abuelo y mi abuela han envejecido Bunicul și bunica mea au îmbătrânit
56 Garoafele au înflorit
Los claveles han florecido
336
-im, -iți, -esc
Continuamos con los verbos de la conjugación IV con sufijo. Verbos como a locui, numi, que ya hemos visto, y los
que veremos en este tema.

munci
singular plural
(a) munci muncire muncit muncind
muncește munciți
I (eu) muncesc (să) muncesc munceam muncii muncisem
singular a II-a (tu) muncești (să) muncești munceai munciși munciseși
a III-a (el, ea) muncește (să) muncească muncea munci muncise
I (noi) muncim (să) muncim munceam muncirăm munciserăm, muncisem*
plural a II-a (voi) munciți (să) munciți munceați muncirăți munciserăți, munciseți*
a III-a (ei, ele) muncesc (să) muncească munceau munciră munciseră
Vocabulario 56
1. Capriciu n /ka’pri.ʧju/ capricho capriciu capriciul capricii capriciile capriciile capriciului capriciilor
2. Cearșaf n /ʧe̯ar’ʃaf/ sábana cearșaf cearșaful cearșafuri cearșafurile cearșafului cearșafurilor
3. Chip n /kip/ cara chip chipul chipuri chipurile chipului chipurilor
4. Complet m /kom’plet/ completo, completamente complet completul compleți compleții completului compleților
Completă f /kom’ple.tă/ completa completă completa complete completele completei completelor
5. Complicat m /kom.pli’kat/ complicado complicat complicatul complicați complicații complicatului complicaților
Complicată f /kom.pli’ka.tə/ complicada complicată complicata complicate complicatele complicatei complicatelor 337
6. Comerciant m /ko.mer.ʧi’ant/ comerciante (m) comerciant comerciantul comercianți comercianții comerciantului
comercianților
Comerciantă f /ko.mer.ʧi’an.tă/ comerciante (f) comerciantă comercianta comerciante comerciantele comerciantei
comerciantelor
7. Disciplină f /dis.ʧi’pli.nə/ disciplina disciplină disciplina discipline disciplinele disciplinei disciplinelor
8. Fațadă f /fa’ʦa.də/ fachada fațadă fațada fațade fațadele fațadei fațadelor
9. Fizic m /’fi.zik/ físico fizic fizicul fizici fizicii fizicului fizicilor
Fizică f /’fi.zi.kă/ física fizică fizica fizice fizicele fizicei fizicelor
10. Frizeriță f /fri.ze’ri.ʦə/ peluquera frizeriță frizerița frizerițe frizerițele frizeriței frizerițelor
11. Garoafă f /ga’ro̯a.fə/ clavel garoafă garoafa garoafe garoafele garoafei garoafelor
12. Hol n /hol/ vestíbulo hol holul holuri holurile holului holurilor
13. Imunitar m /i.mu.ni’tar/ inmunitario imunitar imunitarul imunitari imunitarii imunitarului imunitarilor
Imunitară f /i.mu.ni’ta.rə/ inmunitaria imunitară imunitara imunitare imunitarele imunitarei imunitarelor
14. Îmbolnăvi (a se) v /ɨm.bol.nə’vi/ enfermar; caer enfermo
15. Împlini v /ɨm.pli’ni/ cumplir, realizar, hacer realidad
16. Împodobi v /ɨm.po.do’bi/ decorar; adornar
17. Încălzi v /ɨn.kəl’zi/ calentar
18. Îndeplini v /ɨn.de.pli’ni/ cumplir, realizar
19. Îndrăzni v /ɨn.drəz’ni/ osar, atreverse a
20. Înflori v /ɨn.flo’ri/ florecer
21. Îngrămădi v /ɨn.grə.mə’di/ amontonar
22. Îngriji (de) v /ɨn.gri’ʒi/ cuidar, tener cuidado de
23. Îngrozi (a se) v /ɨn.gro’zi/ asustar, espantar
24. Înmulți v /ɨn’mulʦ ͥ/ multiplicar; aumentar
25. Înnebuni v /ɨn.ne.bu’ni/ enloquecer; volverse loco
26. Însoți v /ɨn.so’ʦi/ acompañar
27. Întări v /ɨn.təˈri/ dar firmeza, fortalecer, consolidar
28. Întâlni (a se) v /ɨn.tɨl’ni/ encontrar(se)
29. Întruna adv /ɨn’tru.na/ siempre, continuamente, sin parar
30. Învârti v /ɨn.vɨr’ti/ girar
31. Învechi (a se) v /ɨn.ve’ki/ (cosas) envejecer; caducar
32. Înveli (a se) v /ɨn.ve’li/ cubrir(se)
33. Lămuri v /lə.mu’ri/ aclarar
34. Liniști (a se) v /li.niʃ’ti/ tranquilizar(se); apaciguar
35. Lipi v /li’pi/ pegar
36. Lipsi v /lip’si/ estar ausente; faltar
37. Logodi v /lo.go’di/ prometer(se)
38. Luci v /lu’ʧi/ brillar, lucir
39. Mări (a se) v /mə’ri/ engrandecer, agrandar; aumentar
40. Mărturisi v /mər.tu.ri’si/ confesar
41. Mijloci v /miʒ.lo’ʧi/ mediar; facilitar; intervenir; interceder
42. Mulțumi v /mul.ʦu’mi/ agradecer; complacer
43. Munci v /mun’ʧi/ trabajar
44. Murdări (a se) v /mur.də’ri/ ensuciar(se)

45. Nimeri v /ni.me’ri/ acertar; atinar; adivinar
46. Orbitor m /or.bi’tor/ cegador orbitor orbitorul orbitori orbitorii orbitorului orbitorilor
Orbitoare f /or.bi’to̯a.re/ cegadora orbitoare orbitoarea orbitoare orbitoarele orbitoarei orbitoarelor
47. Păstor m /pəs’tor/ pastor păstor păstorul păstori păstorii păstorului păstorilor
48. Pătură f /’pə.tu.rə/ manta pătură pătura pături păturile păturii păturilor
49. Practicat m /prak.ti’kat/ practicado practicat practicatul practicați practicații practicatului practicaților
Practicată f /prak.ti’ka.tə/ practicada practicată practicata practicate practicatele practicatei practicatelor
338
50. Preot m /’pre.ot/ cura, sacerdote preot preotul preoți preoții preotului preoților
51. Prezent n /pre’zent/ presente prezent prezentul prezenturi prezenturile prezentului prezenturilor
52. Regulat m /re.gu’lat/ regulado, regularmente regulat regulatul regulați regulații regulatului regulaților
Regulată f /re.gu’la.tə/ regulada regulată regulata regulate regulatele regulatei regulatelor
53. Rulotă f /ru’lo.tə/ caravana rulotă rulota rulote rulotele rulotei rulotelor
54. Sanitar m /sa.ni’tar/ sanitario sanitar sanitarul sanitari sanitarii sanitarului sanitarilor
Sanitară f /sa.ni’ta.ră/ sanitaria sanitară sanitara sanitare sanitarele sanitarei sanitarelor
55. Scop n /skop/ objetivo, fin scop scopul scopuri scopurile scopului scopurilor
56. Sfat n /sfat/ instrucción, argumento sfat sfatul sfaturi sfaturile sfatului sfaturilor
57. Sobă f /’so.bə/ estufa sobă soba sobe sobele sobei sobelor
58. Titirez m /ti.ti’rez/ peonza titirez titirezul titirezi titirezii titirezului titirezilor
59. Toleranță f /to.le’ran.ʦə/ tolerancia toleranță toleranța toleranțe toleranțele toleranței toleranțelor
60. Urmă f /’ur.mə/ final urmă urma urme urmele urmei urmelor
La urmă  al final
61. Voință f /vo’in.ʦə/ voluntad voință voința voințe voințele voinței voințelor
Titirezi
1. Dacă se îmbolnăvește de gripă, de Si se pone enfermo de gripe, por ejemplo, en unos

exemplu, în câteva zile devine complet días se cura completamente, porque sigue con
sănătos, pentru că urmează cu exactitate exactitud las instrucciones del médico.
sfaturile doctorului.
2. Fiul lor, Sergiu, va împlini șapte ani în luna Su hijo, Sergiu, cumplirá siete años en el mes de
decembrie. diciembre. 339
3. Stele mici și galbene împodobeau cerul. Las estrellas pequeñas y amarillas decoraban el
cielo.
4. Soba încălzește camera. La estufa calienta la habitación.
5. Frizerițele sunt foarte amabile și Los peluqueros son muy amables y cumplen
îndeplinesc orice capriciu al clientului. cualquier capricho del cliente.
6. L-ar fi întrebat despre sora lui, dar nu a Le habría preguntado por su hermana, pero no se
îndrăznit. atrevió.
7. Garoafele au înflorit. Los claveles han florecido.
8. Le îngrămădește pe toate în coșul de Los amontona todos en el cubo de basura.

gunoi.
9. Medicul de familie îngrijește pacientul. El médico de familia cuida del paciente.
10. A avertizat comercianții că va înmulți Ha advertido a los comerciantes de que va a

controalele sanitare. multiplicar los controles sanitarios.
11. Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun Dime con quién andas y te diré quién eres:
cine ești! literalmente “Dime con quién te juntas para
decirte quién eres”.
12. Sportul este un set de exerciții fizice și El deporte es un conjunto de ejercicios físicos y
jocuri practicate regulat, cu scopul de a juegos practicados regularmente, con el fin de
întări corpul și de a cultiva voința, curajul fortalecer el cuerpo y de cultivar la voluntad, el
și disciplina. valor y la disciplina.
13. Ne întâlnim peste douăzeci de minute. Nos vemos en veinte minutos.
14. Filmul se învechește mai repede decât o La película envejece más rápido que un libro.
carte.
15. S-a lămurit imediat. Se ha aclarado inmediatamente.
16. Liniștiți-vă, totul va fi bine. Tranquilícese, todo saldrá bien.
17. Cu ce lipesc oglinda? ¿Con qué pego el espejo?
18. În prezent oamenilor le lipsește Actualmente a la gente le falta tolerancia.

toleranța.
19. S-au ivit pe cerul teatrului stele care au Han aparecido en el cielo del teatro estrellas que
lucit orbitor o vreme. han brillado cegadoramente un instante.
20. În ultimii ani salariile ni s-au mărit de mai En los últimos años nos han aumentado los salarios
multe ori. varias veces.
21. Până la urmă a mărturisit că așa este. Al final ha confesado que así es.
22. Moise mijlocește pentru popor înaintea Moisés intercede por el pueblo delante de su Dios
lui Dumnezeu.
23. Pentru a câștiga bine este necesar să Para ganar bien es necesario trabajar mucho. 340
muncești mult.
24. Cât poate să muncească? ¿Cuánto puede trabajar?
25. S-a inventat materialul care nu se ¡Se ha inventado el material que no se ensucia
murdărește niciodată! nunca!
Preot
1. Ella ha enfermado Ea s-a îmbolnăvit

2. Cuando me pongo enfermo, me voy al médico Când mă îmbolnăvesc, mă duc la medic
3. El año que viene cumplo treinta años Anul viitor împlinesc treizeci de ani
4. Has hecho realidad uno de mis sueños Mi-ai împlinit unul din visele mele
5. Decora la fachada de un edificio Împodobește fațada unei clădiri
6. Dan decora el árbol y Maria le ayuda Dan împodobește pomul și Maria îl ajută
7. Los pastores se calientan al fuego Păstorii se încălzesc la foc 341
8. El motor se calienta muchísimo Motorul se încălzește foarte tare
9. Ha cumplido su misión Și-a îndeplinit misiunea
10. Ellos cumplen los encargos más complicados Ei îndeplinesc sarcinile cele mai complicate
11. Él no se atreve a decir esto El nu îndrăznește să spună lucrul acesta
12. Atrévete a pensar Îndrăznește să gândești
13. Creo que los rosales van a florecer muy pronto Cred că trandafirii vor înflori foarte curând
14. El rosal chino ha florecido también este año Trandafirul chinezesc a înflorit și anul acesta
15. Has amontonado todas las sillas Ai îngrămădit toate scaunele
16. Ha amontonado en la maleta todo lo necesario A îngrămădit în valiză toate cele necesare
17. ¿Cuida mucho el jardín? Îngrijiți mult grădina?
18. ¡Cuídese! Îngrijiți-vă!
19. Su cara (de ella) da miedo Chipul ei îngrozește
20. Él me daba miedo El mă îngrozea
21. Multiplica 9 por 8 Înmulțește 9 cu 8
22. ¿Cómo se reproduce la orquídea? Cum se înmulțește orhideea?
23. El dolor le ha vuelto loco Durerea l-a înnebunit
24. ¡El mundo se ha vuelto loco! Lumea a înnebunit!
25. ¿Quién le acompaña (a ud.)? Cine vă însoțește?
26. Sería un placer para mí acompañarle Mi-ar face plăcere să vă însoțesc
27. El deporte fortalece el organismo Sportul întărește organismul
28. Los alimentos sanos fortalecen tu sistema inmunitario Alimentele sănătoase îți întăresc sistemul imunitar
29. Me gustaría que nos encontráramos en el vestíbulo Aș dori să ne întâlnim în hol
30. ¡Volvamos a quedar! Hai să ne întâlnim din nou!
31. Mi peonza gira sin parar Titirezul meu se învârtește întruna
32. El avión está dando vueltas sobre el aeropuerto Avionul se învârtește deasupra aeroportului
33. El tiempo lo envejece todo Timpul învechește toate
34. Mis ropas han envejecido Hainele mi s-au învechit
35. Los amigos la han cubierto con una sábana Prietenii l-au învelit într-un cearșaf
36. Nos tapamos con la única manta de la caravana Ne învelim cu singura pătură din rulotă
37. Aclara el misterio Lămurește misterul
38. ¡Te ruego que te calmes! Te rog să te liniștești!
39. Pega una fotografía Lipește o fotografie
40. Me falta un cuchillo Îmi lipsește un cuțit
41. Los jóvenes se han prometido Tinerii s-au logodit
42. Los ojos del niño brillan de modo extraño Ochii copilului lucesc în mod ciudat
43. El jefe aumenta los salarios a todos los empleados Șeful mărește salariile tuturor angajaților
44. Ha confesado su crimen Și-a mărturisit crima
45. Se ha confesado al sacerdote S-a mărturisit preotului
46. Te agradezco tu ayuda Te mulțumesc pentru ajutorul tău
47. Trabaja muy poco Muncește foarte puțin
48. Quien no trabaja, no come Cine nu muncește, nu mănâncă
49. Nos hemos ensuciado Ne-am murdărit
50. Adivina el resultado Nimerește rezultatul
57 Copilul tău se scobește în nas?

¿Tu niño se hurga en la nariz?
342
-im, -iți, -esc
Continuamos con los verbos de la conjugación IV con sufijo. Verbos como a primi, que ya hemos visto, y los que
veremos en este tema.
Además aparece un nuevo verbo, a intenționa, que se conjuga como a abandona.
privi verb
verb (VT401)
singular plural
Surse flexiune: DOR (a) privi privire privit privind
privește priviți
I (eu) privesc (să) privesc priveam privii privisem
singular a II-a (tu) privești (să) privești priveai priviși priviseși
a III-a (el, ea) privește (să) privească privea privi privise
I (noi) privim (să) privim priveam privirăm priviserăm, privisem*
plural a II-a (voi) priviți (să) priviți priveați privirăți priviserăți, priviseți*
a III-a (ei, ele) privesc (să) privească priveau priviră priviseră
Vocabulario 57
1. Cascadă f /kas’ka.də/ cascada cascadă cascada cascade cascadele cascadei cascadelor
2. Cauză f /’ka.u.zə/ causa cauză cauza cauze cauzele cauzei cauzelor
Din cauză că  a causa de
3. Dezastru n /de’zas.tru/ desastre dezastru dezastrul dezastre dezastrele dezastrului dezastrelor
4. Frunză f /’frun.zə/ hoja frunză frunza frunze frunzele frunzei frunzelor
5. Gangster m /’gan.gster/ gángster gangster gangsterul gangsteri gangsterii gangsterului gangsterilor
6. Gimnastica f /ʤim’nas.ti.kə/ gimnasia gimnastică gimnastica gimnastici --- gimnasticii --- 343
7. Groază f /’gro̯a.zə/ horror groază groaza groaze --- groazei ---
O groază  Un montón, una barbaridad
8. Iaz n /jaz/ lago, laguna, embalse iaz iazul iazuri iazurile iazului iazurilor
9. Intenționa v /in.ten.ʦi.o’na/ tener la intención, pretender
10. Încălcare f /ɨn.kəl’ka.re/ conculcar încălcare încălcarea încălcări încălcările încălcării încălcărilor
11. Jandarm m /ʒan’darm/ gendarme, guardia jandarm jandarmul jandarmi jandarmii jandarmului jandarmilor
12. Margine f /’mar.ʤi.ne/ margen, orilla margine marginea margini marginile marginii marginilor
13. Metal n /me’tal/ metal metal metalul metale metalele metalului metalelor
14. Nufăr m /’nu.fər/ nenúfar nufăr nufărul nuferi nuferii nufărului nuferilor
15. Obosi (a se) v /o.bo’si/ fatigar(se), cansar(se)
16. Ocoli v /o.ko’li/ rodear, dar una vuelta, evitar
17. Odihni (a se) v /o.dih’ni/ descansar
18. Opri v /o’pri/ parar, detener; interrumpir; retener
19. Otrăvi v /o.trə’vi/ envenenar
20. Partid n /par’tid/ partido partid partidul partide partidele partidului partidelor
21. Părasi v /pə.rə’si/ dejar, abandonar
22. Păși v /pə’ʃi/ caminar
23. Păți v /pə’ʦi/ ocurrir, suceder
24. Păzi v /pə’zi/ guardar, vigilar
25. Pândi v /pɨn’di/ acechar
26. Pedepsi v /pe.dep’si/ castigar
27. Pepene m /pe’pe.ne/ melón pepene pepenul pepeni pepenii pepenului pepenilor
Pepene roșu  Sandía
28. Plăti v /plə’ti/ pagar
29. Plictisi v /plik.ti’si/ aburrir
30. Pluti v /plu’ti/ flotar
31. Pofti v /pof’ti/ desear, invitar, codiciar
32. Pomeni v /po.me’ni/ mencionar, mentar
33. Porni v /por’ni/ marcharse, ponerse en marcha, arrancar
34. Porunci v /po.run’ʧi/ mandar, ordenar
35. Povesti v /po.ves’ti/ contar, narrar
36. Prăbuși (a se) v /prə.bu’ʃi/ (bursă) hundir(se); derrumbar(se); (bolsa) caer
37. Prăji v /prə’ʒi/ asar, freír, tostar
38. Pregăti (a se) v /pre.gə’ti/ preparar(se)
39. Privi v /pri’vi/ mirar
40. Răci v /rə’ʧi/ resfriarse, constiparse, enfriar
41. Răni v /rə’ni/ herir
42. Răpi v /rə’pi/ raptar, secuestrar; robar
43. Rătăci v /rə.tə’ʧi/ errar; extraviar
44. Relație f /re’la.ʦi.je/ relación relație relația relații relațiile relației relațiilor
45. Reuși v /re.u’ʃi/ conseguir, lograr
46. Risipi v /ri.si’pi/ disipar; (mal)gastar
47. Roși v /ro’ʃi/ enrojecer(se), ruborizarse
48. Rugini (a se) v /ru.ʤi’ni/ enmohecer(se), oxidarse

49. Satelit m /sa.te’lit/ satélite satelit satelitul sateliți sateliții satelitului sateliților
50. Sărbători v /sər.bə.to’ri/ celebrar; festejar
51. Scobi v /sko’bi/ ahuecar
52. Servi (a se) v /ser’vi/ servir(se)
53. Tentativă f /ten.ta’ti.və/ tentativa tentativă tentativa tentative tentativele tentativei tentativelor
54. Tigaie f /ti’ga.je/ sartén tigaie tigaie tigăi tigăile tigăii tigăilor
55. Toxic m /’tok.sik/ tóxico toxic toxicul toxici toxicii toxicului toxicilor
344
Toxică f /tok’si.kə/ tóxica toxică toxica toxice toxicele toxicei toxicelor
56. Umed m /’u.med/ húmedo umed umedul umezi umezii umedului umezilor
Umedă f /’u.me.də/ húmeda umedă umeda umede umedele umedei umedelor
57. Umezeală f /u.me’ze̯a.lə/ humedad umezeală umezeala umezeli umezelile umezelii umezelilor
58. Urs m /urs/ oso urs ursul urși urșii ursului urșilor
59. Vot n /vot/ voto vot votul voturi voturile votului voturilor
60. Ziua de naștere  cumpleaños
Ciuperci
1. Din cauză că lucrez mult, obosesc Me canso porque trabajo mucho
2. Am ocolit o groază până să nimeresc casa He dado muchas vueltas hasta dar con la casa
3. Noi intenționăm să mergem mâine la Nosotros tenemos la intención de ir mañana al mar 345
mare ca să ne odihnim. para descansar
4. Ei se opresc la marginea unei păduri Ellos se detienen al borde de un bosque
5. Mesajele toxice otrăvesc relațiile Los mensajes tóxicos envenenan las relaciones
6. Pacienta trebuie să părăsească spitalul La paciente tiene que dejar el hospital
7. Apollo 11 este numele primei misiuni în Apollo 11 es el nombre de la primera misión en la

care omul a pășit pe suprafața satelitului que el hombre ha caminado por la superficie del
natural al Pământului, Luna. satélite natural de la Tierra, la Luna.
8. Uite ce-am pățit! ¡Mira lo que me ha pasado!
9. Jandarmii păzesc zona din cauza unui urs Los gendarmes vigilan la zona a causa de un oso
periculos peligroso
10. Dacă aș avea bani, aș plăti eu pentru Si tuviera dinero, yo pagaría por este televisor
televizorul acesta.
11. Când mă plictisesc de televizor, citesc o Cuando me aburro de la televisión, leo un libro
carte
12. Pe iaz plutesc nuferi En el estanque flotan los nenúfares
13. Poftiți pașaportul meu Tenga mi pasaporte
14. Pornesc mașina de spălat Pongo en marcha la lavadora
15. Creează ca un Dumnezeu, poruncește ca Crea como un Dios, ordena como un rey, trabaja
un rege, muncește ca un sclav como un esclavo
16. Apa se prăbușește de la înălțime, El agua cae desde lo alto formando una cascada
formând o cascadă
17. Ce pregătește Daniela? ¿Qué prepara Daniela?
18. El a privit pe fereastră Él miró por la ventana
19. Ieri am auzit că se încălzește vremea, Ayer oí que el tiempo se caldeaba, hoy he oído que
astăzi auzii că se răcește refresca
20. Să fiți atenți să nu se rătăcească copilul Esté atento para que no se pierda el niño
21. Partidele mici risipesc voturi Los partidos pequeños malgastan los votos
22. A roșit ca o adolescentă când l-a întâlnit Se ha ruborizado como una adolescente cuando se
pe Johnny ha encontrado con Johnny
23. Umezeala ruginește metalele La humedad oxida los metales
24. Cine își sărbătorește ziua de naștere? ¿Quién celebra su cumpleaños?
25. Băuturile se servesc la bar Las bebidas se sirven en el bar

346
Tigaie
Frunze
1. Me canso muy rápido Obosesc foarte repede

2. ¿Te has cansado? Ați obosit?
3. Ha rodeado el edificio entero A ocolit întreaga clădire
4. Los aviones evitan el espacio aéreo de Ucrania Avioanele ocolesc spațiul aerian al Ucrainei
5. Tome asiento y descanse aquí un poco Luați loc aici și odihniți-vă puțin
6. Descansa un poco a la sombra Se odihnește puțin la umbră
347
7. Mi reloj se ha parado Ceasul meu s-a oprit
8. Pare aquí, por favor Opriți aici, vă rog
9. Ocho personas se han intoxicado con setas Opt persoane s-au otrăvit cu ciuperci
10. He abandonado la gimnasia deportiva Am părăsit gimnastica sportivă
11. Mălina ha caminado por la alfombra roja de Cannes Mălina a pășit pe covorul roșu la Cannes
12. ¿Qué te ha pasado? Ce ai pățit?
13. El perro cuida de las ovejas Câinele păzește oile
14. El desastre económico acecha el Reino Unido Dezastrul economic pândește Regatul Unit
15. Las tentativas de conculcar la ley no se castigan Tentativele de încălcare a legii nu se pedepsesc
16. Él paga por la entrada El plătește pentru bilet
17. ¿Cuánto tengo que pagar? Cât trebuie să plătesc?
18. Se han aburrido me mí S-au plictisit de mine
19. Las hojas flotan Frunzele plutesc
20. El aceite flota sobre el agua Uleiul plutește deasupra apei
21. Tenga el cambio Poftiți restul
22. Tiene la habitación 80, tenga la llave Aveți camera 80, poftiți cheia
23. Me va a mencionar para bien Mă va pomeni de bine
24. Arranque el motor y dé marcha atrás Porniți motorul și dați înapoi.
25. El coche no arranca Mașina nu pornește
26. Esto os mando, que os améis los unos a los otros Aceasta vă poruncesc, să vă iubiți unii pe alții
27. Yo cuento una historia interesante Eu povestesc o istorie interesantă
28. Tú le hablas a los turistas acerca del hotel Tu le povestești turistelor despre hotel
29. Yo le hablo al turista acerca del bulevar Eu îi povestesc turistului despre bulevardul
30. Se ha derrumbado la casa sobre él S-a prăbușit casa pe el
31. ¿Has tostado el pan? Ați prăjit pâinea?
32. Frío unos huevos en la sartén Prăjesc niște ouă în tigaie
33. Preparo la cena Pregătesc cina
34. Yo tengo que prepararme para los exámenes Eu am să mă pregătesc de examene
35. Se mira en el espejo Se privește în oglindă
36. Ella mira un cuadro Ea privește un tablou
37. ¿Qué película has visto ayer en el cine? Ce film ai privit ieri la cinematograf?
38. Se ha resfriado y tiene gripe Ați răcit și aveți gripă
39. Cuídese de no resfriarse con este tiempo húmedo Aveți grijă să nu răciți pe vremea asta umedă
40. Se ha hecho daño en la mano S-a rănit la mână
41. No quiero hacerme daño Nu vreau să mă rănesc
42. Los gánsters la han raptado en el parque Gangsterii au răpit-o din parc
43. La lectura le ha atrapado completamente Lectura l-a răpit complet
44. Me he perdido M-am rătăcit
45. Se ha perdido en el bosque S-a rătăcit în pădure
46. No estamos seguros de que vayamos a lograrlo Nu suntem siguri că vom reuși
47. Ha malgastado miles de euros A risipit sute de mii de euro
48. El hombre es el único animal que se ruboriza Omul e singurul animal care roșește
49. Vacía una sandía completamente Scobește un pepene roșu complet
50. ¿En qué te puedo servir? Cu ce te pot servi?
58 Am slăbit
He adelgazado
348
-im, -iți, -esc
Continuamos con los verbos de la conjugación IV con sufijo. Verbos como a vorbi, que ya hemos visto, y los que
veremos en este tema.
sosi
verb (VT401) singular plural
(a) sosi sosire sosit sosind
sosește sosiți
I (eu) sosesc (să) sosesc soseam sosii sosisem
singular a II-a (tu) sosești (să) sosești soseai sosiși sosiseși
a III-a (el, ea) sosește (să) sosească sosea sosi sosise
I (noi) sosim (să) sosim soseam sosirăm sosiserăm, sosisem*
plural a II-a (voi) sosiți (să) sosiți soseați sosirăți sosiserăți, sosiseți*
a III-a (ei, ele) sosesc (să) sosească soseau sosiră sosiseră
Vocabulario 58
1. Altceva p /’alt.ʧe.va/ otra cosa
2. Aminti v /a.min’ti/ recordar
3. Armată f /ar’ma.tə/ ejército armată armata armate armatele armatei armatelor
4. Biserică f /bi’se.ri.kə/ iglesia biserică biserica biserici bisericile bisericii bisericilor
5. Buletin n /bu.le’tin/ boletín buletin buletinul buletine buletinului buletinelor
Buletin de vot  papeleta electoral
6. Copilărie f /ko.pi.lə’ri.e/ infancia, niñez copilărie copilăria copilării copilăriile copilăriei copilăriilor 349
7. Cratiță f /’kra.ti.ʦə/ cacerola cratiță cratița cratițe cratițele cratiței cratițelor
8. Curcubeu n /kur.ku’bew/ arcoiris curcubeu curcubeul curcubeie curcubeiele curcubeului curcubeielor
9. Emisiune f /e.mi.si’u.ne/ emisión emisiune emisiunea emisiuni emisiunile emisiunii emisiunilor
10. Enunț n /e’nunʦ/ enunciado enunț enunțul enunțuri enunțurile enunțului enunțurilor
11. Fragment n /frag’ment/ fragmento fragment fragmentul fragmente fragmentele fragmentului fragmentelor
12. Fund n /fund/ fondo fund fundul funduri fundurile fundului fundurilor
13. Inteligență f /in.te.li’ʤen.ʦə/ inteligencia inteligență inteligența inteligențe inteligențele inteligenței inteligențelor
14. Îndrăgosti v (a se ~ de) /ɨn.drə.gos’ti/ enamorarse (de)
15. Limpezime f /lim.pe’zi.me/ limpieza, claridad limpezime limpezimea limpezimi limpezimile limpezimii limpezimilor
16. Meteo adj inv /’me.te.o/ meteorológico, meteorológica
17. Miliard num card /mi.li’ard/ millardo (mil millones) miliard miliardul miliarde miliardele miliardului miliardelor
18. Morcov m /’mor.kov/ zanahoria morcov morcovul morcovi morcovii morcovului morcovilor
19. Murdar m /mur’dar/ sucio murdar murdarul murdari murdarii murdarului murdarilor
Murdară f /mur’da.rə/ sucia murdară murdara murdare murdarele murdarei murdarelor
20. Musulman m /mu.sul’man/ musulmán musulman musulmanul musulmani musulmanii musulmanului musulmanilor
Musulmană f /mu.sul’ma.nə/ musulmana musulmană musulmana musulmane musulmanele musulmanei
musulmanelor
21. Oare adv /’o̯a.re/ (Adverbio con valor interrogativo o dubitativo)
22. Otoman m /o.to’man/ otomano otoman otomanul otomani otomanii otomanului otomanilor
Otomană f /o.to’ma.nə/ otomana otomană otomana otomane otomanele otomanei otomanelor
23. Parohie f /pa.ro’hi.e/ parroquia parohie parohia parohii parohiile parohiei parohiilor
24. Piatră f /’pja.trə/ piedra piatră piatra pietre pietrele pietrei pietrelor
25. Plută f /’plu.tə/ balsa, corcho plută pluta plute plutele plutei plutelor
26. Profet m /pro’fet/ profeta profet profetul proteți profeții profetului profeților
27. Proprietar m /pro.pri.e’tar/ propietario proprietar proprietarul proprietari proprietarii proprietarului proprietarilor
Proprietară f /pro.pri.e’ta.rə/ propietaria proprietară proprietara proprietare proprietarele proprietarei
proprietarelor
28. Răbdare f /rəb’da.re/ paciencia răbdare răbdarea răbdari răbdarile răbdarii răbdarilor
29. Rațional m /ra.ʦi.o’nal/ racional (m) rațional raționalul raționali raționalii raționalului raționalilor
Rațională f /ra.ʦi.o’na.lə/ racional (f) rațională raționala raționale raționalele raționalei raționalelor
30. Record n /re’kord/ récord record recordul recorduri recordurile recordului recordurilor
31. Rubrică f /’ru.bri.kə/ rúbrica, sección rubrică rubrica rubrici rubricile rubricii rubricilor
32. Săgeată f /sə’ʤe̯a.tə/ flecha, saeta săgeată săgeata săgeți săgețile săgeții săgeților
33. Sfârși v /sfɨr’ʃi/ acabar, cesar, parar
34. Sfinți v /sfin’ʦi/ santificar, bendecir
35. Sili v /si’li/ obligar, forzar
36. Slăbi v /slə’bi/ adelgazar; aflojar
37. Sluji v /slu’ʒi/ servir; estar al servicio de
38. Socoti v /so.ko’ti/ contar, calcular; estimar, considerar
39. Sosi v /so’si/ llegar
40. Spovedi (a se) v /spo.ve’di/ confesar(se)
41. Sprânceană f /sprɨn’ʧe̯a.nə/ ceja sprânceană sprânceana sprâncene sprâncenele sprâncenei sprâncenelor
42. Stabili v /sta.bi’li/ establecer
43. Stăpâni v /stə.pɨ’ni/ poseer; dominar

44. Străluci v /strə.lu’ʧi/ brillar; resplandecer
45. Suci v /su’ʧi/ torcer; girar
46. Șopti v /ʃop’ti/ murmurar, susurrar
47. Tăvăli (a se) v /tə.və’li/ revolcar(se), rodar; hacer rodar
48. Teamă f /’te̯a.mə/ temor teamă teama --- temii ---
49. Telespectator m /te.le.spek.ta’tor/ telespectador telespectator telespectatorul telespectatori telespectatorii
telespectatorului telespectatorilor
350
Telespectatoare f /tele.spek.ta’to̯ a.re/ telespectadora telespectatoare telespectatoarea telespectatoare
telespectatoarele telespectatoarei telespectatoarelor
50. Tipări v /ti.pə’ri/ imprimir
51. Toc n /tok/ tacón toc tocul tocuri tocurile tocului tocurilor
52. Toci v /to’ʧi/ despuntar, embotar; desgastar; emplear; ampolla
53. Tocmi (a se) v /tok’mi/ regatear
54. Topi (a se) v /to’pi/ derretir(se), fundir(se)
55. Trăsni v /trəs’ni/ relampaguear y tronar; fulminar
56. Trânti v /trɨn’ti/ echar abajo, derribar, tumbar
57. Trezi (a se) v /tre’zi/ despertar(se)
58. Turn n /turn/ torre turn turnul turnuri turnurile turnului turnurilor
59. Tuși v /tu’ʃi/ toser
60. Uni (a se) v /u’ni/ unir(se); juntar(se)
61. Urmări v /ur.mə’ri/ perseguir; escuchar; tener intención
62. Vopsi v /vop’si/ teñir; pintar
63. Zări v /zə’ri/ divisar
64. Zâmbi v /zɨm’bi/ sonreír
65. Zdrobi v /zdro’bi/ aplastar, machacar
66. Zugrăvi v /zu.grə’vi/ pintar (la casa)
Morcovi
1. Dacă nu vă amintiți un cuvânt, întrebați Si no se acuerda de una palabra, pregunte al

colegul(a) compañero/a
2. Se îndrăgostește de un bărbat mai tânăr Se enamora de un hombre más joven
3. Preotul din parohie merge din casă în casă El sacerdote de la parroquia va de casa en casa para
pentru a sfinți casele oamenilor. bendecir las casas de la gente. 351
4. Dacă vreți să slăbiți, trebuie să mâncați Si quiere adelgazar tiene que comer carne magra,
carne slabă, pâine prăjită și fructe. pan tostado y frutas.
5. Calendarul lunar sau musulman se El calendario lunar o musulmán se calcula desde la

socotește de la data mutării Profetului fecha del desplazamiento del profeta Mahoma
Mahomed din Mecca până la Medina desde la Meca hasta Medina
6. Așteptăm să ne sosească morcovi din Esperamos que nos lleguen zanahorias de un

clipă în clipă. momento a otro.
7. S-a spovedit preotului Se ha confesado al cura
8. Orice stat are nevoie să stabilească relații Cualquier estado necesita establecer relaciones
cu celelalte state din lume. con los otros estados del mundo
9. Care au fost domeniile pe care a ajuns să ¿Cuáles han sido los dominios que ha llegado a
le stăpânească? poseer?
10. Cratițele murdare sunt curățate cu multă Las cacerolas sucias se limpian con mucha
răbdare ca să strălucească paciencia para que reluzcan
11. O carte bună mereu poate să-ți Un buen libro siempre puede susurrarte algunas
șoptească niște idei ideas
12. Mami, vreau să mă tăvălesc prin iarbă, Mami, quiero rodar por la hierba, ¿me dejas?
mă lași?
13. Statele Unite au tipărit greșit peste un Los Estados Unidos han imprimido por error más
miliard de bancnote noi de 100 de dolari de mil millones de billetes de 100 dólares
14. Iubirea ascute inteligența, teama o El amor agudiza la inteligencia, el temor la

tocește. desgasta.
15. Legumele și fructele le cumpăr de la Las frutas y verduras las compro en el mercado y
piață și mă tocmesc cu producătorii, regateo con los productores, prefiriendo comprar
preferând să cumpăr la început de al principio de la semana para poder negociar el
precio.
săptămână ca să pot negocia prețul.
16. Mă topesc fără tine Me derrito sin ti
17. Nu ai altceva de făcut decât să te ¿No tienes otra cosa que hacer que tirarte en la
trântești în pat? cama?
18. Dimineața mă trezește deșteptătorul Por la mañana me despierta el despertador
19. Mă doare capul și tușesc Me duele la cabeza y toso
20. Uniți prin săgeți fragmentele de enunțuri Una con flechas los fragmentos del enunciado
21. Numai 25% din telespectatori urmăresc o Sólo el 25% de los telespectadores siguen una
emisiune de la început până la sfârșit emisión desde el principio hasta el final 352
22. Vreau să-mi vopsiți sprâncenele Quiero que me tiña las cejas
23. În lungul drumului, zărește venind un car A lo largo del camino, divisa viniendo un carro
24. Zâmbește citind scrisoarea de la el Sonríe leyendo la carta de él.
25. Poți schimba pereții fără să-i zugrăvești Puede cambiar las paredes sin pintarlas, usando
folosind lemn, plută sau piatră naturală madera, corcho o piedra natural
Săgeată
Turn
1. ¿Por casualidad te acuerdas de mí? Oare îți amintește de mine?

2. Me acuerdo de la niñez Îmi amintesc de copilărie
3. ¿Te acuerdas de mi abuelo? Îți amintești de bunicul meu?
4. No me habría acordado si no me hubiera preguntado Nu mi-aș fi amintit dacă nu m-ați fi întrebat
5. Se enamoró de ella por internet S-a îndrăgostit de ea pe Internet
6. Acabo la discusión Sfârșesc discuția
7. Su felicidad se ha acabado Fericirea lui s-a sfârșit 353
8. Se obliga a resolver el problema Se silește să rezolve problema
9. He adelgazado Am slăbit
10. No lo como porque tengo que adelgazar Nu îl mănânc pentru că trebuie să slăbesc
11. Los hombres se consideran racionales Oamenii se socotesc raționali
12. ¿Quién ha llegado el primero? Cine a sosit primul?
13. ¿A qué hora llegamos? La ce oră sosim?
14. Todos los trenes han llegado a tiempo Toate trenurile au sosit la timp
15. ¿No te ha llegado todavía mi carta? Nu ți-a sosit încă scrisoarea mea?
16. Yo he llegado en taxi al aeropuerto Eu am sosit cu taxiul la aeroport
17. Se ha confesado a un amigo S-a spovedit unui prieten
18. Le ha confesado su gran secreto I-a spovedit marele său secret
19. Ella ha establecido un récord mundial Ea a stabilit un record mondial
20. Domina tres idiomas Stăpânește trei limbi străine
21. Ha dominado su emoción Și-a stăpânit emoția
22. El sol reluce cegador Soarele strălucește orbitor
23. Las estrellas brillan en el cielo Stelele strălucesc pe cer
24. Gira el botón del aparato Sucește butonul aparatului
25. Se ha torcido la mano Și-a sucit mâna
26. Susúrrame que me amas Șoptește-mi că mă iubești
27. ¡Te revolcarás por el suelo de la risa! O să te tăvălești pe jos de râs!
28. Se han imprimido demasiadas papeletas de voto S-au tipărit prea multe buletine de vot
29. Los zapatos se me han desgastado por los tacones Pantofii mi s-au tocit la tocuri
30. Regateo en el mercado Mă tocmesc la piață
31. Los propietarios ya no negocian los precios Proprietarii nu se mai tocmesc la preț
32. El helado se derrite Înghețata se topește
33. ¿Cuándo se derrite la nieve? Când se topește zăpada?
34. Ha caído un rayo en la torre de la iglesia A trăsnit în turnul bisericii
35. Nos ha dado con la puerta en las narices Ne-a trântit ușa în nas
36. Todos los días me despierto a las siete În fiecare zi mă trezesc la șapte
37. Los domingos me despierto más tarde Duminica mă trezesc mai târziu
38. ¿Me puede despertar a las siete? Mă puteți trezi la ora șapte?
39. Toso mucho Tușesc mult
40. La cultura nos une Cultura ne unește
41. El programa persigue dos objetivos principales Programul urmărește două obiective principale
42. Yo sigo todos los días la sección meteorológica Eu urmăresc în fiecare zi rubrica meteo
43. Quiero teñirme el pelo Vreau să-mi vopsesc părul
44. Él termina de pintar la puerta El termină să vopsească ușa
45. Está tan clara que se divisa el fondo E atâta limpezime, că se zărește fundul
46. ¡Delante de la iglesia se divisa un arcoiris! În fața bisericii se zărește un curcubeu!
47. Sonría, por favor Zâmbiți, vă rog
48. Nadie le puede hacer reír Nimeni nu-l poate face să zâmbească
49. Francia aplasta a la armada del imperio otomano Franța zdrobește armata Imperiului Otoman
50. Pinto mi habitación de rosa Îmi zugrăvesc camera în roz
59 Vântul îndoaie copacii

El viento dobla los árboles
354
• La Conjugación IV 5: Verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -iesc, -iești, -iește, -im, -iți, -
iesc
• La Conjugación IV 6: Verbos acabados en -î con terminaciones en el presente -, i, -ă, âm, -âți, -ă
• La Conjugación IV 7: Verbos acabados en -î con terminaciones en el presente -ăsc, -ăști, -ăște, -âm, -âți, -ăsc
Comenzamos con la conjugación IV 5 que son los verbos acabados en -i con terminaciones en el presente -iesc, -iești,
-iește, -im, -iți, -iesc. Tienen en común que acaban en dos vocales. Pertenece a esta conjugación en verbo a trăi que
ya hemos visto y los que veremos en este tema.
Construi

construi singular plural
(a) construi construire construit construind
construiește construiți
conjunctiv perfect
prezent simplu
(să)
I (eu) construiesc construiam construii construisem
construiesc
(să)
singular a II-a (tu) construiești construiai construiși construiseși
construiești 355
a III-a (el, (să)
construiește construia construi construise
ea) construiască
construiserăm,
I (noi) construim (să) construim construiam construirăm
construisem*
construiserăți,
plural a II-a (voi) construiți (să) construiți construiați construirăți
construiseți*
a III-a (ei, (să)
construiesc construiau construiră construiseră
ele) construiască
Continuamos con la conjugación IV 6 que son verbos acabados en -î con terminaciones en el presente -, i, -ă, âm, -
âți, -ă. Son verbos como a coborî que ya hemos visto y a omorî, que veremos en este tema. Comparten además la
alternancia oó,oá en el presente.
omorî (a) singular plural
omorâre omorât omorând
omorî omoară omorâți
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) omor (să) omor omoram omorâi omorâsem
singular a II-a (tu) omori (să) omori omorai omorâși omorâseși
a III-a (el, ea) omoară (să) omoare omora omorî omorâse
omorâserăm,
I (noi) omorâm (să) omorâm omoram omorârăm
omorâsem*
plural a II-a (voi) omorâți (să) omorâți omorați omorârăți omorâserăți, omorâseți*
a III-a (ei,
omoară (să) omoare omorau omorâră omorâseră
ele)
Acabamos con la conjugación IV 7, que son los verbos acabados en -î con terminaciones en el presente -ăsc, -ăști, -
ăște, -âm, -âți, -ăsc. Son verbos como a hotărî, ya visto, y los verbos pârî, târî y urî, que veremos en este tema.
singular plural
urî
(a) urî urâre urât urând urăște,
urâți
uraște*
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) urăsc (să) urăsc uram urâi urâsem
a II-a (tu) urăști (să) urăști urai urâși urâseși
singular
a III-a (el, urăște,
(să) urască ura urî urâse
ea) uraște*
I (noi) urâm (să) urâm uram urârăm urâserăm, urâsem*
a II-a (voi) urâți (să) urâți urați urârăți urâserăți, urâseți*
plural
a III-a (ei,
urăsc (să) urască urau urâră urâseră
ele)
Vocabulario 58
1. Adult m /a’dult/ adulto adult adultul adulți adulții adultului adulților
Adultă f /a’dul.tə/ adulta adultă adulta adulte adultele adultei adultelor
2. Argument n /ar.gu’ment/ argumento argument argumentul argumente argumentele argumentului argumentelor
3. Bănui v /bə’nuj/ sospechar, suponer
4. Cașcaval v /kaʃ.ka’val/ queso cașcaval cașcavalul cașcavaluri cașcavalurile cașcavalului cașcavalilor
5. Crap m /krap/ carpa (pez) crap crapul crapi crapii crapului crapilor
6. Concubin m /kon.ku’bin/ amante (m) concubin concubinul concubini concubinii concubinului concubinilor 356
Concubină f /kon.ku’bi.nə/ amante (f) concubină concubina concubine concubinele concubinei concubinelor
7. Conștiință f /kon.ʃti’in.ʦə/ consciencia conștiință conștiința conștiințe conștiințele conștiinței conștiințelor
8. Construi v /kons.ˈtɾwʲ/ construir
9. Convențional m /kon.ven.ʦi.o’nal/ convencional (m) convențional convenționalul convenționali convenționalii
convenționalului convenționalilor
Convențională f /kon.ven.ți.o’na.lə/ convencional (f) convențională convenționala convenționale convenționalele
convenționalei convenționalelor
10. Crevete m /kre’ve.te/ gamba crevete crevetele creveți creveții crevetelui creveților
11. Deghizat m /de.gi’zat/ disfrazado deghizat deghizatul deghizați deghizații deghizatului deghizaților
Deghizată f /de.gi’za.tə/ disfrazada deghizată deghizata deghizate deghizatele deghizatei deghizatelor
12. Deplin m /de’plin/ completo, pleno deplin deplinul deplini deplinii deplinului deplinilor
Deplină f /de’pli.nə/ completa, plena deplină deplina depline deplinele deplinei deplinelor
13. Diletantism n /di.le.tan’tism/ diletantismo diletantism diletantismul --- --- diletantismului ---
14. Disprețui v /dis.pre.ʦu’i/ desdeñar, despreciar
15. Expert m /eks’pert/ experto expert expertul experți experții expertului experților
Expertă f /eks’per.tə/ experta expertă experta experte expertele expertei expertelor
16. Fugă f /’fu.gə/ fuga fugă fuga fugi fugile fugii fugilor
17. Grenadă f /gre’na.də/ granada grenadă grenada grenade grenadele grenadei grenadelor
18. Izolat m /i.zo’lat/ aislado izolat izolatul izolați izolații izolatului izolaților
Izolată f /i.zo’la.tə/ aislada izolată izolata izolate izolatele izolatei izolatelor
19. Înarmat m /ɨ.nar’mat/ armado înarmat înarmatul înarmați înarmații înarmatului înarmaților
Înarmată f /ɨ.nar’ma.tə/ armada înarmată înarmata înarmate înarmatele înarmatei înarmatelor
20. Îndoi (a se ~) v /ɨn.do’i/ dudar, inclinarse
21. Înlocui v /ɨn.lo.ku’i/ sustituir, reemplazar
22. Înțeles n /ɨn.ʦe’les/ sentido înțeles înțelesul înțelesuri înțelesurile înțelesului înțelesurilor
23. Jefui v /ʒe.fu’i/ saquear, robar
24. Junglă f /’ʒun.glə/ jungla jungla jungla jungle junglele junglei junglelor
25. Libertate f /li.ber’ta.te/ libertad libertate libertatea libertăți libertățile libertății libertăților
26. Local n /lo’kal/ local local localul localuri localurile localului localurilor
27. Mijloc n /’miʒ.lok/ medio mijloc mijlocul mijlocuri mijlocurile mijlocului mijlocurilor
28. Neregulă f /ne’re.gu.lə/ infracción, desorden neregulă neregula nereguli neregulile neregulii neregulilor
29. Obișnui (a se ~) v /o.biʃ.nu’i/ acostumbrar(se) (a), habituar(se) (a)
30. Opinie f /o’pi.ni.e/ opinión opinie opinia opinii opiniile opiniei opiinilor
31. Părere f /pə’re.re/ parecer părere părerea păreri părerile părerii părerilor
32. Pedepsit m /pe.dep’sit/ condenado pedepsit pedepsitul pedepsiți pedepsiții pedepsitului pedepsiților
Pedepsită f /pe.dep’si.tə/ condenada pedepsită pedepsita pedepsite pedepsitele pedepsitei pedepsitelor
33. Pescui v /pes.ku’i/ pescar
34. Populism n /po.pu’lism/ populismo populism populismul --- --- populismului ---
35. Presă f /’pre.sə/ prensa presă presa prese presele presei preselor
36. Primar m /pri’mar/ alcalde, primario primar primarul primari primarii primarului primarilor
Primară f /pri’ma.rə/ alcaldesa, primaria primară primara primare primarele primarei primarelor
37. Profesionalism n /pro.fe.si.o.na’lism/ profesionalismo profesionalism profesionalismul profesionalisme
profesionalismele profesionalismului profesionalismelor
38. Profesionist m /pro.fe.si.o’nist/ profesional (m) profesionist profesionistul profesioniști profesioniștii profesionistului
profesioniștilor
Profesionistă f /pro.fe.si.o’nis.tə/ profesional (f) profesionistă profesionista profesioniste profesionistele
profesionistei profesionistelor
39. Progres n /pro’gres/ progreso progres progresul progrese progresele progresului progreselor
40. Râmă f /’rɨ.mə/ lombriz râmă râma râme râmele râmei râmelor
41. Sinceritate f /sin.ʧe.ri’ta.te/ sinceridad sinceritate sinceritatea sincerități sinceritățile sincerității sincerităților
42. Sinonim m /si.no’nim/ sinónimo sinonim sinonimul sinonimi sinonimii sinonimului sinonimilor
Sinonimă f /si.no’ni.mə/ sinónima sinonimă sinonima sinonime sinonimele sinonimei sinonimelor 357
43. Sfătui v /sfə.tu’i/ aconsejar

44. Spațios m /spa.ʦi’os/ espacioso spațios spațiosul spațioși spațioșii spațiosului spațioșilor
Spațioasă f /spa.ʦi’o̯a.sə/ espaciosa spațioasă spațioasa spațioase spațioasele spațioasei spațioaselor
45. Spirit n /’spi.rit/ espíritu spirit spiritul spirite spiritele spiritului spiritelor
46. Stărui v /stə.ru’i/ insistir, perseverar
47. Strădui (a se) v /strə.du’i/ esforzarse
48. Subliniat m /sub.li.ni’at/ subrayado subliniat subliniatul subliniați subliniații subliniatului subliniaților
Sublianiată f /sub.li.ni’a.tə/ subrayada subliniată subliniata subliniate subliniatele subliniatei subliniatelor
49. Substitui v /sub.sti.tu’i/ sustituir
50. Supraviețui v /su.pra.vje.ʦu’i/ sobrevivir
51. Șovăi v /ʃo.və’i/ vacilar; dudar
52. Topor n /to’por/ hacha topor toporul topoare topoarele toporul topoarelor
53. Voi v /vo’i/ querer
54. Omorî v /o.mo’rɨ/ matar
55. Pârî (fam) v /pɨ’rɨ/ delatar
56. Târî v /tɨ’rɨ/ arrastrar
57. Urî v /u’rɨ/ odiar
Cașcaval
1. Nu bănuia că timp de doi ani soția sa a No sospechaba que en dos años su esposa lograría
reușit să învețe limba localnicilor aprender la lengua de los lugareños
2. El construiește case înalte și foarte Él construye casas altas y muy espaciosas
spațioase
3. Profesioniștii adevărați nu se disprețuiesc Los profesionales de verdad no se desprecian entre
între ei ellos 358
4. Nu se îndoiește că mă voi descurca foarte No duda de que me las voy a apañar muy bien
bine
5. Înlocuiți cuvintele subliniate prin Sustituya las palabras subrayadas por sinónimos
sinonime
6. Doi hoți înarmați au intrat într-un Dos ladrones armados han entrado en un
restaurant din Costa Rica să îl jefuiască, restaurante de Costa Rica para robar, sin embargo
însă au fost puși pe fugă de o angajată han sido puestos en fuga por una empleada
înarmată cu o mătură armada con una escoba.
7. Un bărbat jefuiește bănci deghizat în Un hombre roba bancos disfrazado de Barack
Barack Obama Obama
8. Cu ce obișnuiți să luați medicamentele: cu ¿Con qué acostumbra a tomar los medicamentos:
apă sau cu lapte? con agua o con leche?
9. Pentru a se obișnui cu țara, cu oamenii și Para habituarse con el país, con la gente y con los
cu locurile, au călătorit lugares, han viajado
10. Despre ce crezi că vorbesc în timp ce ¿De qué crees que hablo mientras pesco?
pescuiesc?
11. O sfătuiesc să nu renunțe la călătoria La aconsejo que no renuncie a este viaje
aceasta
12. Stăruiește în hotărârea ta și nu privi în Insiste en tu decisión y no mires atrás
urmă
13. Localurile fast-food se străduiesc să Los locales de comida rápida se esfuerzan por
schimbe modul în care își servesc clienții cambiar el modo en que sirven a los clientes y se
și se apropie tot mai mult de acercan cada vez más a los restaurantes
restaurantele convenționale convencionales
14. Primarul, în opinia experților, a devenit El alcalde, en opinión de los expertos, se ha
un exemplu al faptului, cum populismul și convertido en un ejemplo del hecho de cómo el
diletantismul substituiesc populismo y el diletantismo sustituyen al
profesionalismul profesionalismo
15. Sunt de părere că presa nu numai că va Soy del parecer que la prensa escrita no sólo va a
supraviețui, ci va continua să facă sobrevivir, sino que va a continuar haciendo
progrese progresos
16. Este foarte multă lume care șovăie și care Hay mucha gente que duda y que considera que si
consideră că dacă nu merge la vot, asta e no va a votar, ésta es su protesta.
protestul lui
17. Era străin, de departe, zicea el, dar nu voia Era extranjero, de lejos, decía él, pero no quería
să spună de unde decir de dónde.
18. Ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea Lo que quieren tener los rumanos es la libertad de
spiritului și conștiinței lor în deplinul su espíritu y de su conciencia en el pleno sentido
înțeles al cuvântului. de la palabra
19. Fumatul omoară 42.000 de români în Fumar mata a 42.000 rumanos cada año
fiecare an.
20. Și-a omorât propriul copil de șase ani Ha matado a su propio hijo de seis años
21. Pe copilul de câțiva ani care pârăște nu îl Al niño de pocos años que delata no le interesa que
interesează ca ceilalți să fie pedepsiți, ci los otros sean castigados, sino sólo transmitirles a
doar să îi transmită adultului faptul că a los adultos el hecho de que ha observado una
observat o neregulă infracción
22. A târât cu mașina doi polițiști și a fost la Ha arrastrado con el coche a dos policías y ha
un pas să îl omoare pe unul dintre ei estado a un paso de matar a uno de ellos
359
23. A târât un polițist local cu mașina prin Ha arrastrado a un policía local con el coche por el
centrul Craiovei centro de Craiova
24. Ori o urăști, ori o iubești. Nu există nicio O la odias o la amas. No hay término medio.
cale de mijloc.
25. De ce ajung femeile să-și urască soacrele? ¿Por qué llegan las mujeres a odiar a su suegra?
Crevete
Râmă
1. Sospecho que está en Oltenia Bănuiesc că este în Oltenia

2. Sospecho que es viejo Bănuiesc că este în vârstă
3. ¿Quién habría sospechado que ocurriría así? Cine ar fi bănuit că se va întâmpla astfel?
4. Construimos una nueva escuela Construim o nouă școală
5. El albañil construye casas Zidarul construiește case
6. ¿Quién ha construido el edificio? Cine a construit clădirea?
7. La clase política desprecia la ley Clasa politică disprețuiește legea 360
8. Sonríe al que te desprecia Zâmbește celui care te disprețuiește
9. Ellos desprecian nuestro país y nuestros valores Ei disprețuiesc țara noastră și valorile noastre
10. El viento dobla los árboles Vântul îndoaie copacii
11. Dudo de sus argumentos Mă îndoiesc de argumentele lui
12. ¿Dudas de su sinceridad? Te îndoiești și de sinceritatea lui?
13. ¿Dudas de su decisión? Te îndoiești de hotărârea lui?
14. Dudo que el tren venga a tiempo Mă îndoiesc că trenul va veni la timp
15. Quiero cambiar mis gafas Vreau să-mi înlocuiesc ochelarii
16. La radio no sustituirá nunca al periódico Radioul nu va înlocui niciodată ziarul
17. ¿Me puede cambiar las lentillas? Îmi puteți înlocui lentilele?
18. Han robado el banco Au jefuit banca
19. Un hombre armado ha querido robar una discoteca Un bărbat înarmat a vrut să jefuiască un club
20. Acostumbra a estudiar en la biblioteca Obișnuiește să studieze la bibliotecă
21. Se acostumbrará a estar atento y a concentrarse Se va obișnui să fie atent și să se concentreze
22. Juan está pescando Juan pescuiește
23. Dana pesca gambas Dana pescuiește creveți
24. Ha pescado dos carpas A pescuit doi crapi
25. En vez de pescado, ha pescado una granada În loc de pește, a pescuit o grenadă
26. La he aconsejado que tenga paciencia Am sfătuit-o să aibă răbdare
27. Les he aconsejado que no vayan allí L-am sfătuit să nu se ducă acolo
28. ¿Qué lugares me aconseja visitar? Ce locuri mă sfătuiți să vizitez?
29. ¿Cómo aconsejamos a alguien? Cum sfătuim pe cineva?
30. Le aconsejaría dirigirse al médico V-aș sfătui să vă adresați medicului
31. Insisto sobre este hecho Stăruiesc asupra acestui fapt
32. Yo me esforzaré para llegar a tiempo Eu mă voi strădui să ajung la timp
33. ¿Por qué te esfuerzas si no lo consigues? De ce să te străduiești dacă nu reușești?
34. ¿Te esfuerzas siempre en mantener las apariencias? Te străduiești întotdeauna să păstrezi aparențele?
35. Tiene que sustituir el queso por las setas Trebuie să substituiți cașcavalul cu ciuperci
36. Intenta sustituir ilegalmente las funciones del estado Încearcă să substituiască ilegal funcțiile statului
37. Han sobrevivido aislados durante un año Au supraviețuit izolați timp de un an
38. Han sobrevivido durante 40 años en la jungla Au supraviețuit timp de 40 de ani în junglă
39. No dudemos Să nu șovăim
40. El doctor dudó un segundo Doctorul șovăi o secundă
41. Continúe trabajando y no vacile Continuați să lucrați și nu șovăiți
42. Ellos no han querido venir Ei n-au voit sa vină
43. Quiero matar el tiempo Vreau să-mi omor timpul
44. Ha matado a su vecino con el hacha Și-a omorât vecinul cu toporul
45. Los funcionarios se acusan unos a otros Funcționarii se pârăsc unii pe alții
46. Ha denunciado a su amante a la policía Și-a pârât concubinul la poliție
47. ¿Cómo se arrastran las lombrices? Cum se târăsc râmele?
48. Te odio Te urăsc
49. Odio cuando tiene razón Urăsc când are dreptate
50. Ella odia a María Ea o urăște pe Maria
60 Aș dori să văd meniul

Quisiera ver el menú
361
• La Conjugación II: verbos acabados en -ea con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
o Conjugación II 1 verbos acabados en -ea con alternancia ă  a
o Conjugación II 2 verbos acabados en -ea con alternancia ă  a y d  z
o Conjugación II 3 verbos acabados en -ea con alternancia e a y d  z
o Conjugación II 4 verbos acabados en -ea con alternancia e  ă o a y d  z
o Conjugación II 5 verbos acabados en -ea con alternancia u  o, oa
• La Conjugación III: verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
o Conjugación II 1 verbos acabados en -e con alternancia ie  ia y alternancia d  z (antes de i y ă)
o Conjugación II 2 verbos acabados en -e con alternancia e  ea
o Conjugación II 3 verbos acabados en -e con alternancia e  ea y d  z
o Conjugación II 4 verbos acabados en -e con alternancia a  ă
Dans
Comenzamos con la conjugación II que son los verbos acabados en -ea. Todos comparten las terminaciones en el
presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---.
Conjugación II 1: verbos acabados en -ea con alternancia ă  a. Son los verbos que ya hemos visto: părea y plăcea, y
los que veremos en este tema apărea, dispărea, încăpea, tăcea y zăcea.

apărea singular plural 362
(a) apărea apărere apărut apărând
apari apăreți
I (eu) apar (să) apar apăream apărui apărusem
singular a II-a (tu) apari (să) apari apăreai apăruși apăruseși
a III-a (el, ea) apare (să) apară apărea apăru apăruse
I (noi) apărem (să) apărem apăream apărurăm apăruserăm, apărusem*
plural a II-a (voi) apăreți (să) apăreți apăreați apărurăți apăruserăți, apăruseți*
a III-a (ei, ele) apar (să) apară apăreau apărură apăruseră
Conjugación II 2 verbos acabados en -ea con alternancia ă  a y d  z. Veremos el verbo scădea.

scădea
singular plural
(a) scădea scădere scăzut scăzând
scazi scădeți
I (eu) scad, scaz (să) scad, scaz scădeam scăzui scăzusem
singular a II-a (tu) scazi (să) scazi scădeai scăzuși scăzuseși
a III-a (el, ea) scade (să) scadă, scază scădea scăzu scăzuse
I (noi) scădem (să) scădem scădeam scăzurăm scăzuserăm, scăzusem*
plural a II-a (voi) scădeți (să) scădeți scădeați scăzurăți scăzuserăți, scăzuseți*
a III-a (ei, ele) scad (să) scadă, scază scădeau scăzură scăzuseră
Conjugación II 3 verbos acabados en -ea con alternancia e a y d  z. Veremos el verbo ședea.

ședea singular plural
(a) ședea ședere șezut șezând
șezi ședeți
I (eu) șed, șez (să) șed, șez ședeam șezui șezusem
singular a II-a (tu) șezi (să) șezi ședeai șezuși șezuseși
a III-a (el, ea) șade, șede (să) șadă, șază ședea șezu șezuse
I (noi) ședem (să) ședem ședeam șezurăm șezuserăm, șezusem*
plural a II-a (voi) ședeți (să) ședeți ședeați șezurăți șezuserăți, șezuseți*
a III-a (ei, ele) șed (să) șadă, șază ședeau șezură șezuseră
Conjugación II 4 verbos acabados en -ea con alternancia e  ă o a y d  z. Verbos como cădea, prevedea y vedea

vedea singular plural
(a) vedea vedere văzut văzând
vezi vedeți
I (eu) văd, văz (să) văd, văz vedeam văzui văzusem
singular a II-a (tu) vezi (să) vezi vedeai văzuși văzuseși
363
a III-a (el, ea) vede (să) vadă, vază vedea văzu văzuse
I (noi) vedem (să) vedem vedeam văzurăm văzuserăm, văzusem*
plural a II-a (voi) vedeți (să) vedeți vedeați văzurăți văzuserăți, văzuseți*
a III-a (ei, ele) văd (să) vadă, vază vedeau văzură văzuseră
Conjugación II 5 verbos acabados en -ea con alternancia u o, oa. Verbos durea y putea que ya hemos visto en
temas anteriores.

putea singular plural
(a) putea putere putut putând
— —
I (eu) pot, poci (să) pot, poci puteam putui putusem
singular a II-a (tu) poți (să) poți puteai putuși putuseși
a III-a (el, ea) poate (să) poată putea putu putuse
I (noi) putem (să) putem puteam puturăm putuserăm, putusem*
plural a II-a (voi) puteți (să) puteți puteați puturăți putuserăți, putuseți*
a III-a (ei, ele) pot (să) poată puteau putură putuseră
Por último, comenzamos a ver los verbos de la conjugación II, es decir, los acabados en -e.
Conjugación III 1 verbos acabados en -e con alternancia ie  ia y alternancia d  z (antes de i y ă). Veremos los
verbos coincide y pierde.

pierde singular plural
(a) pierde pierdere pierdut pierzând
pierde pierdeți
conjunctiv perfect
prezent simplu
pierd,
I (eu) (să) pierd, pierz pierdeam pierdui pierdusem
pierz
singular a II-a (tu) pierzi (să) pierzi pierdeai pierduși pierduseși
(să) piardă,
a III-a (el, ea) pierde pierdea pierdu pierduse
piarză
pierduserăm,
I (noi) pierdem (să) pierdem pierdeam pierdurăm
pierdusem*
plural a II-a (voi) pierdeți (să) pierdeți pierdeați pierdurăți pierduserăți, pierduseți*
a III-a (ei, (să) piardă,
pierd pierdeau pierdură pierduseră
ele) piarză
Conjugación III 2 verbos acabados en -e con alternancia e  ea. Veremos los verbos cere, concepe, crește,
descrește, geme, începe, întrece, petrece, pricepe, teme (a se ~ de), trece.

cere
singular plural
(a) cere cerere cerut cerând
cere cereți
I (eu) cer (să) cer ceream cerui cerusem
364
singular a II-a (tu) ceri (să) ceri cereai ceruși ceruseși
a III-a (el, ea) cere (să) ceară cerea ceru ceruse
I (noi) cerem (să) cerem ceream cerurăm ceruserăm, cerusem*
plural a II-a (voi) cereți (să) cereți cereați cerurăți ceruserăți, ceruseți*
a III-a (ei, ele) cer (să) ceară cereau cerură ceruseră
Conjugación III 3 verbos acabados en -e con alternancia e  ea y d  z. Verbos como crede, que ya hemos visto en
un tema anterior.

crede singular plural
(a) crede credere crezut crezând
crezi, crede- credeți
perfect
simplu
cred,
I (eu) (să) cred, crez* credeam crezui crezusem
crez*
singular a II-a (tu) crezi (să) crezi credeai crezuși crezuseși
(să) creadă,
a III-a (el, ea) crede credea crezu crezuse
crează*
crezuserăm,
I (noi) credem (să) credem credeam crezurăm
crezusem*
plural a II-a (voi) credeți (să) credeți credeați crezurăți crezuserăți, crezuseți*
a III-a (ei, (să) creadă,
cred credeau crezură crezuseră
ele) crează*
Conjugación III 4 verbos acabados en -e con alternancia a  ă. Con verbos como bate, combate, desface, face,
naște, preface, reface, satisface, străbate.

bate singular plural
(a) bate batere bătut bătând
bate bateți, băteți-
I (eu) bat (să) bat băteam bătui bătusem
singular a II-a (tu) bați (să) bați băteai bătuși bătuseși
a III-a (el, ea) bate (să) bată bătea bătu bătuse
I (noi) batem (să) batem băteam băturăm bătuserăm, bătusem*
plural a II-a (voi) bateți (să) bateți băteați băturăți bătuserăți, bătuseți*
a III-a (ei, ele) bat (să) bată băteau bătură bătuseră
Vocabulario 60
1. Accent n /ak’ʧent/ acento accent accentul accenturi accenturile accentului accenturilor
2. Acțiune f /ak.ʦi’u.ne/ acción acțiune acțiunea acțiuni acțiunile acțiunii acțiunilor
3. Albuș n /al’buʃ/ clara (de huevo) albuș albușul albușuri albușurile albușului albușurilor
4. Ambițios m /am.bi.ʦi’os/ ambicioso ambițios ambițiosul ambițioși ambițioșii ambițiosului ambițioșilor
Ambițioasă f /am.bi.ʦi’o̯a.sə/ ambiciosa ambițioasă ambițioasa ambițioase ambițioasele ambițioasei ambițioaselor
5. Apărea v /a.pə’re̯a/ aparecer
6. Bate v /’ba.te/ golpear, vencer 365
7. Cădea v /kə’de̯a/ caer (se)
8. Cere v /’ʧe.re/ pedir
9. Coincide v /ko.in’ʧi.de/ coincidir, concordar
10. Combate v /kom’ba.te/ combatir
11. Comportament n /kom.por.ta’ment/ comportamiento comportament comportamentul comportamente
comportamentele comportamentului comportamentelor
12. Concepe v /kon’ʧe.pe/ concebir
13. Cosmic m /’kos.mik/ cósmico cosmic cosmicul cosmici cosmicii cosmicului cosmicilor
Cosmică f /’kos.mi.kə/ cósmica cosmică cosmica cosmice cosmicele cosmicei cosmicelor
14. Controlor m /kon.tro’lor/ controlador controlor controlorul controlori controlorii controlorului contolorilor
Controloare f /kon.tro’lo̯a.re/ controladora controloare controloarea controloare controloarele controloarei
controloarelor
15. Crește v /ˈkɾeʃ.te/ crecer, criar, educar
16. Dans n /dans/ baile, danza dans dansul dansuri dansurile dansului dansurilor
17. Descrește v /des’kreʃ.te/ decrecer
18. Despotic m /des’po.tik/ despótico despotic despoticul despotici despoticii despoticului despoticilor
Despotică f /des’po.ti.kə/ despótica despotică despotica despotice despoticele despoticei despoticelor
19. Dispărea v /dis.pə’re̯a/ desaparecer
20. Ecuator n /e.ku.a’tor/ ecuador ecuator ecuatorul --- --- ecuatorului ---
21. Geme v /ˈʤe.me/ gemir
22. Iertare f /jer’ta.re/ perdón iertare iertarea iertări iertările iertării iertărilor
23. Încăpea v /ɨn.kə’pe̯a/ caber
24. Începe v /ɨn’ʧe.pe/ comenzar
25. Întrece v /ɨn’tre.ʧe/ sobresalir; superar; dejar atrás
26. Jefuit m /ʒe.fu’it/ robado jefuit jefuitul jefuiți jefuiții jefuitului jefuiților
Jefuită f /ʒe.fu’i.tə/ robada jefuită jefuita jefuite jefuitele jefuitei jefuitelor
27. Jug n /ʒug/ yugo jug jugul juguri jugurile jugului jugurilor
28. Naște v /’naʃ.te/ dar a luz; parir
29. Omenire f /o.me’ni.re/ humanidad omenire omenirea omeniri omenirile omenirii omenirilor
30. Petrece v /pe’tre.ʧe/ pasar, acompañar; divertirse
31. Pierde v /’pjer.de/ perder
32. Plajă f /’pla.ʒə/ playa plajă plaja plaje plajele plajei plajelor
33. Portbagaj n /port.ba’gaʒ/ portaequipajes, maletero, baca portbagaj portbagajul portbagaje portbagajele
portbagajului portbagajelor
34. Portmoneu n /port.mo’new/ monedero portmoneu portmoneul portmonee portmoneele portmoneului
portmoneelor
35. Preface v /pre’fa.ʧe/ transformar
36. Prevedea v /pre.ve’de̯a/ prever
37. Pricepe v /pri’ʧe.pe/ comprender, entender
38. Pur m /pur/ puro pur purul puri purii purului purilor
Pură f /’pu.rə/ pura pură pura pure purele purei purelor
39. Radiație v /ra.di’a.ʦi.e/ radiación radiație radiația radiații radiațiile radiației radiațiilor
40. Recita v /re.ʧi’ta/ recitar

41. Reface v /re’fa.ʧe/ rehacer, recuperar(se)
42. Satisface v /sa.tis’fa.ʧe/ satisfacer
43. Scădea v /ska’de̯a/ disminuir; bajar; substraer
44. Specie f /’spe.ʧi.e/ especie specie specia specii speciile speciei speciilor
45. Străbate v /strə’ba.te/ atravesar, recorrer
46. Săptămânal m /səp.tə.mɨ’nal/ semanal (m) săptămânal săptămânalul săptămânali săptămânalii săptămânalului
săptămânalilor
366
Săptămânală f /səp.tə.mɨ’na.lə/ semanal (f) săptămânală săptămânala săptămânale săptămânalele săptămânalei
săptămânalelor
47. Scuză f /’sku.zə/ excusa, disculpa scuză scuza scuze scuzele scuzei scuzelor
48. Sens n /sens/ sentido sens sensul sensuri sensurile sensului sensurilor
49. Silabă f /si’la.bə/ sílaba silabă silaba silabe silabele silabei silabelor
50. Spumă f /’spu.mə/ espuma spumă spuma spume spumele spumei spumelor
51. Statal m /sta’tal/ estatal (m) statal statalul statali statalii statalului statalilor
Statală f /sta’ta.lə/ estatal (f) statală statala statale statalele statalei statalelor
52. Stațiune f /sta.ʦi’u.ne/ estación stațiune stațiunea stațiuni stațiunile stațiunii stațiunilor
53. Stofă f /’sto.fə/ tela stofă stofa stofe stofele stofei stofelor
54. Școlar m /ʃko’lar/ escolar (m) școlar școlarul școlari școlarii școlarului școlarilor
Școlară f /ʃko’la.rə/ escolar (f) școlară școlara școlare școlarele școlarei școlarelor
55. Ședea v /ʃe’de̯a/ estar sentado, sentarse
56. Tăcea v /tə’ʧe̯a/ callar(se)
57. Teritoriu n /te.ri’to.rju/ territorio teritoriu teritoriul teritorii teritoriile teritoriului teritoriilor
58. Termal m /ter’mal/ termal (m) termal termalul termali termalii termalului termalilor
Termală f /ter’ma.lə/ termal (f) termală termala termale termalele termalei termalelor
59. Teme v /’te.me/ (a se ~ de) temer; tener miedo (de)
60. Trai n /traj/ vida, existencia trai traiul traiuri traiurile traiului traiurilor
61. Transferabil m /tran.sfe’ra.bil/ transferible(m) transferabil transferabilul transferabili transferabilii transferabilului
transferabililor
Tranferabilă f /tran.sfe’ra.bil/ transferible (f) transferabilă transferabila transferabile transferabilele transferabilei
transferabilelor
62. Trece v /’tre.ʧe/ pasar
63. Vedea v /ve’de̯a/ ver
64. Zăcea v /zə’ʧe̯a/ yacer
Portmoneu
1. Această revistă apare săptămânal? ¿Esta revista sale semanalmente?
2. Dispar multe specii de plante și de Desaparecen muchas especies de plantas y de

animale animales
3. Cum încăpeau toate acestea într-un ¿Cómo cabía todo esto en un monedero?
portmoneu? 367
4. Când profesorul recită poezia, elevii tac Cuando el profesor recita la poesía, los alumnos
callan
5. Copacii zac la pământ Los árboles yacen en el suelo
6. Cursul leului scade, pentru că nu se El valor del leu baja porque no se desarrolla la
dezvoltă economia țării economía del país
7. Pot să șed sau să stau în picioare când Puedo estar sentado o quedarme de pie cuando
vreau quiera
8. Accentul cade pe prima silabă El acento cae en la primera sílaba
9. Sistemul Bologna prevede un sistem de El sitema Bolonia prevé un sistema de créditos

credite transferabile transferibles
10. Aș dori să văd meniul Quisiera ver el menú
11. Nu am văzut indicatorul No he visto la señal
12. Dacă faptele omului coincid cu vorbele Si los hechos del hombre coinciden con sus
lui, atunci el este un om în adevăratul palabras, entonces él es un hombre en el
sens al cuvântului verdadero sentido de la palabra
13. Mi-am pierdut valiza He perdido la maleta
14. Îmi cer scuze pentru comportamentul Pido disculpas por mi comportamiento
meu.
15. Bunicul meu crește roșii în grădină Mi abuelo cultiva tomates en el jardín
16. Intensitatea radiației cosmice descrește La intensidad de la radiación cósmica decrece

de la pol spre ecuator desde el polo hacia el ecuador
17. Cum se începe o scrisoare în românește? ¿Cómo se empieza una carta en rumano?
18. Forța brațelor noastre întrece forța La fuerza de nuestros brazos supera la fuerza de
tuturor motoarelor todos los motores
19. Am vrea să petrecem câteva zile la o Querríamos pasar unos días en una estación termal
stațiune termală
20. Pur și simplu nu pricep cum a dispărut Pura y simplemente no entiendo cómo ha
desaparecido
21. Mă tem că, va trebui să puneți un dinte Me temo que necesita ponerse un diente postizo
fals
22. Au trecut zilele, săptămânile, au trecut Han pasado los días, las semanas, han pasado los
lunile de vară și a venit toamna meses de verano y ha venido el otoño
23. Batem albușurile până se fac spumă Batimos las claras hasta que se haga espuma
24. Unde te-ai născut? ¿Dónde has nacido? 368
25. S-a prefăcut că a fost jefuită Ha fingido que la han robado
Portbagaj
1. No aparece desde hace semanas por la biblioteca Nu apare cu săptămânile la bibliotecă

2. El sol aparece tras las nubes Soarele apare de după nori
3. Desapareció en la noche A dispărut în noapte
4. ¿Por dónde desaparece la luna? Unde dispare luna?
5. La luna desaparece tras las nubes Luna dispare după nori
6. La maleta cabe en el maletero Valiza încape în portbagaj
369
7. No ha cabido por la puerta N-a încăput pe ușă
8. ¡Calla! Taci!
9. ¿No quieres callarte? Nu vrei să taci?
10. El gato yace sobre la alfombra Pisica zace pe covor
11. Yace desde hace un mes en la cama Zace de o lună la pat
12. Resta 14 de 29 Scade pe 14 din 29
13. Los precios de las telas han caído Prețurile stofelor au scăzut
14. El pelo cae por la espalda Părul cade pe spate
15. ¡Me he caído! Am căzut!
16. Todo ha ocurrido como ha previsto Totul s-a întâmplat cum a prevăzut
17. Se prevé el final Se prevede sfârșitul
18. Ven a ver lo que he comprado Vino să vezi ce-am cumpărat
19. Querría ver unas corbatas Aș vrea să văd niște cravate
20. Muchas veces las palabras no coinciden con los hechos De multe ori vorbele nu coincid cu faptele
21. Se ha perdido en el bosque S-a pierdut în pădure
22. He perdido mucha sangre Am pierdut mult sânge
23. Pido perdón Cer iertare
24. Pido excusas por el retraso Îmi cer scuze pentru întârziere
25. ¿Quieres concebir un niño? Vreți să concepeți un copil?
26. Es el momento de concebir proyectos ambiciosos E momentul să concepeți proiecte ambițioase
27. ¡Cuánto ha crecido el niño! Ce mult a crescut copilul!
28. Ha crecido el nivel de vida A crescut nivelul de trai
29. Ha empezado a gemir de dolor A început a geme de durere
30. Toda la humanidad gemía bajo el yugo despótico Întreaga omenire gemea sub jugul despotic
31. ¿Cuándo empieza el año escolar? Când începe anul școlar?
32. La acción había comenzado bien Acțiunea începuse bine
33. No te pases demasiado hablando Nu te prea întrece cu vorba
34. Se pasa las noches estudiando Își petrece nopțile studiind
35. ¿Por qué no pasamos el día en la playa? De ce nu ne petrecem ziua la plajă?
36. ¿Entiendes el francés? Pricepi franceza?
37. No entiendo demasiado de baile Nu mă prea pricep la dans
38. ¡No tengo miedo de nada! Nu îmi este teme de nimic!
39. Me temo que no Mă tem că nu
40. ¿Cuándo tengo que pasar de nuevo? Când trebuie să trec din nou?
41. No podemos pasar por aquí Nu putem trece pe aici
42. Le late el corazón de miedo Îi bate inima de frică
43. Afuera hace frío y sopla el viento Afară este frig și bate vântul
44. Nosotros combatimos la corrupción estatal Noi combatem corupția statală
45. Una mujer ha dado a luz a un niño O femeie a născut un băiat
46. Nací en 1970 M-am născut în 1970
47. Ha fingido que es controlador de tráfico aéreo S-a prefăcut că e controlor de trafic aerian
48. Me recuperaría más rápido estando en cama M-aș reface mai repede stând în pat
49. La cocina rumana satisface todos los gustos Bucătăria românească satisface toate gusturile
50. El Danubio atraviesa el territorio de diez países Dunărea străbate teritoriul a zece țări
61 S-a umplut grădina de flori

Se ha llenado el jardín de flores
370
• La Conjugación III (continuación): verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -
eți, ---
o Conjugación III 5 verbos acabados en -e con alternancia oa  o
o Conjugación III 6 verbos acabados en -e con alternancias oa  o y oa  u
o Conjugación III 7 verbos acabados en -e con alternancias i  â, dz antes de -i y â
o Conjugación III 8 verbos acabados en -e con alternancias n  --- (antes de i)
• Conjugación III 9 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente -u, -i, -e, -em -eți, -u
• Conjugación III 10 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
y participio -s
Basma
Comenzamos con la Conjugación III 5: verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
y alternancia oa  o. Con verbos como cunoaște y recunoaște.

singular plural
cunoaște (a)
cunoaștere cunoscut cunoscând cunoașteți,
cunoaște cunoaște
cunoșteți-
conjunctiv perfect
numărul persoana prezent imperfect mai mult ca perfect 371
prezent simplu
I (eu) cunosc (să) cunosc cunoșteam cunoscui cunoscusem
a II-a (tu) cunoști (să) cunoști cunoșteai cunoscuși cunoscuseși
singular
a III-a (el,
cunoaște (să) cunoască cunoștea cunoscu cunoscuse
ea)
(să)
I (noi) cunoaștem cunoșteam cunoscurăm cunoscuserăm
cunoaștem
(să)
plural a II-a (voi) cunoașteți cunoșteați cunoscurăți cunoscuserăți
cunoașteți
a III-a (ei,
cunosc (să) cunoască cunoșteau cunoscură cunoscuseră
ele)
Continuamos con la Conjugación III 6 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
y alternancias oa  o y oa  u. Vemos el verbo coase.

singular plural
coase (a)
coasere cusut cosând coaseți,
coase coase
coseți-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) cos (să) cos coseam cusui cususem
singular a II-a (tu) coși (să) coși coseai cusuși cususeși
a III-a (el, ea) coase (să) coasă, coase cosea cusu cususe
I (noi) coasem (să) coasem coseam cusurăm cususerăm
a II-a (voi) coaseți (să) coaseți coseați cusurăți cususerăți
plural
a III-a (ei,
cos (să) coasă, coase coseau cusură cususeră
ele)
Seguimos con la conjugación III 7 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, --- y
alternancias i  â, dz antes de -i y â. Veremos el verbo vinde.

vinde singular plural
(a) vinde vindere vândut vânzând
vinde vindeți
I (eu) vând, vânz (să) vând, vânz vindeam vândui vândusem
singular a II-a (tu) vinzi (să) vinzi vindeai vânduși vânduseși
a III-a (el, ea) vinde (să) vândă, vânză vindea vându vânduse
I (noi) vindem (să) vindem vindeam vândurăm vânduserăm
plural a II-a (voi) vindeți (să) vindeți vindeați vândurăți vânduserăți
a III-a (ei, ele) vând (să) vândă, vânză vindeau vândură vânduseră
Conjugación III 8 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, --- y alternancias n  ---
(antes de i). Veremos los verbos abține (de la) (a se ~), conține, întreține, menține, obține, reține, susține, ține y
aparține.

ține singular plural
(a) ține ținere ținut ținând, țiind
ține țineți
I (eu) țin, țiu (să) țin, țiu țineam ținui ținusem
singular a II-a (tu) ții (să) ții țineai ținuși ținuseși
a III-a (el, ea) ține (să) țină, ție ținea ținu ținuse
I (noi) ținem (să) ținem țineam ținurăm ținuserăm
plural a II-a (voi) țineți (să) țineți țineați ținurăți ținuserăți
a III-a (ei, ele) țin (să) țină, ție țineau ținură ținuseră
Conjugación III 9 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente -u, -i, -e, -em -eți, -u. Veremos los verbos
descrie, prescrie y umple.

descrie singular plural
(a) descrie descriere descris descriind
descrie descrieți
I (eu) descriu (să) descriu descriam descrisei descrisesem
singular a II-a (tu) descrii (să) descrii descriai descriseși descriseseși
a III-a (el, ea) descrie (să) descrie descria descrise descrisese
I (noi) descriem (să) descriem descriam descriserăm descriseserăm
plural a II-a (voi) descrieți (să) descrieți descriați descriserăți descriseserăți
a III-a (ei, ele) descriu (să) descrie descriau descriseră descriseseră
Conjugación III 10 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
y participio -s. Vemos los verbos aprinde, arde, ascunde, corespunde, cuprinde, decide, depinde, deschide,
desprinde, exclude, închide, întinde y pătrunde.

ascunde singular plural
(a) ascunde ascundere ascuns ascunzând
ascunde ascundeți
conjunctiv perfect
prezent simplu
ascund, (să) ascund,
I (eu) ascundeam ascunsei ascunsesem
ascunz ascunz
singular a II-a (tu) ascunzi (să) ascunzi ascundeai ascunseși ascunseseși
a III-a (el, (să) ascundă,
ascunde ascundea ascunse ascunsese
ea) ascunză
I (noi) ascundem (să) ascundem ascundeam ascunserăm ascunseserăm,
a II-a (voi) ascundeți (să) ascundeți ascundeați ascunserăți ascunseserăți,
plural
a III-a (ei, (să) ascundă,
ascund ascundeau ascunseră ascunseseră
ele) ascunză
Vocabulario 61
1. Abține v (de la) (a se ~) /ab’ʦi.ne/ abstenerse, contenerse (de)
2. Aparține v /a.par’ʦi.ne/ (dat) pertenecer (a)
3. Aprinde v /a’prin.de/ encender
4. Arde v /ˈaɾ.de/ quemar, arder
5. Ascunde v /as.ˈkun.de/ esconder, ocultar
6. Bandă f /’ban.də/ carril bandă banda benzi benzile benzii benzilor
7. Basma f /bas’ma/ pañuelo basma basmaua basmale basmalele basmalei basmalelor 373
8. Canapea f /ka.na’pe̯a/ sofá, canapé canapea canapeaua canapele canapelele canapelei canapelelor
9. Călduros m /kəl.du’ros/ caluroso călduros căldurosul călduroși călduroșii căldurosului călduroșilor
Călduroasă f /kəl.du’ro̯a.sə/ calurosa călduroasă călduroasa călduroase călduroasele călduroasei călduroaselor
10. Coase v /’ko̯a.se/ coser
11. Comentariu n /ko.men’ta.ri.u/ comentario comentariu comentariul comentarii comentariile comentariului
comentariilor
12. Comoară f /ko’mo̯a.rə/ tesoro comoară comoara comori comorile comorii comorilor
13. Conține v /kon’ʦi.ne/ contener
14. Corespunde (cu) v /ko.res’pun.de/ corresponder (a)
15. Croitoreasă f /kroj.to.re’a.sə/ costurera, modista croitoreasă croitoreasa croitorease croitoreasele croitoreasei
croitoreaselor
16. Cunoaște v /ku’no̯aʃ.te/ conocer
17. Cuprinde v /ku.ˈpɾin.de/ abarcar, incluir, comprender
18. Deal n /de̯al/ colina deal dealul dealuri dealurile dealului dealurilor
19. Dietă f /di’e.tə/ dieta dietă dieta diete dietele dietei dietelor
20. Decide (a se ~) v /de.ˈʧi.de/ decidir (se)
21. Degetar n /de.ʤe’tar/ dedal degetar degetarul degetare degetarele degetarului degetarelor
22. Depinde (de) v /de’pin.de/ depender (de)
23. Deschide (a se) v /des’ki.de/ abrir (se)
24. Descrie v /des.ˈkɾje/ describir
25. Desprinde (a se) v /des’prin.de/ desprender (se), deshacer (se), (fig) despegar (se), resultar (se)
26. Exclude v /eks’klu.de/ excluir
27. Fier n /fjer/ hierro fier fierul fiare fiarele fierului fiarelor
a. Fierul de călcat  plancha
28. Hrană f /’hra.nə/ alimento, comida hrană hrana hrane hranele hranei hranelor
29. Ipsos n /’ip.sos/ yeso ipsos ipsosul --- ipsosului --- ---
30. Întrerupător m /ɨn.tre.ru.pə’tor/ interruptor (m) întrerupător întrerupătorul întrerupători întrerupătorii
întrerupătorului întrerupătorilor
Întrerupătoare f /ɨn.tre.ru.pə’to̯ a.re/ interruptor (f) întrerupătoare întrerupătoarea întrerupătoare întrerupătoarele
întrerupătoarei întrerupătoarelor
31. Întreține v /ɨn.tre’ʦi.ne/ mantener
32. Închide v /ɨn’ki.de/ cerrar; clausurar
33. Întinde v /ɨn’tin.de/ (ex)tender
34. Lampă f /’lam.pə/ lámpara lampă lampa lămpi lămpile lămpii lămpilor
35. Menține v /men’ʦi.ne/ mantener, conservar
36. Moral m /mo’ral/ moral (m), moralmente moral moralul morali moralii moralului moralilor
Morală f /mo’ra.lə/ moral (f) morală morala morale moralele moralei moralelor
37. Obține v /ob’ʦi.ne/ obtener
38. Papuc m /pa’puk/ zapatilla papuc papucul papuci papucii papucului papucilor
39. Pătrunde v /pə’trun.de/ penetrar
40. Pedeapsă f /pe’de̯ap.sə/ castigo pedeapsă pedeapsa pedepse pedepsele pedepsei pedepselor
41. Picant m /pi’kant/ picante(m) picant picantul picanți picanții picantului picanților
Picantă f /pi’kantə/ picante (f) picantă picanta picante picantele picantei picantelor
42. Poartă f /’po̯ar.tə/ verja poartă poarta porți porțile porții porților
43. Podiș n /po’diʃ/ meseta podiș podișul podișuri podișurile podișului podișurilor
44. Prescrie v /pre’skri.e/ prescribir
45. Recunoaște v /re.ku’no̯aʃ.te/ reconocer
46. Relief n /re.li’ef/ relieve relief relieful reliefuri reliefurile reliefului reliefurilor
47. Respirație f /res.pi’ra.ʦi.e/ respiración respirație respirația respirații respirațiile respirației respirațiilor
48. Reține v /re’ʦi.ne/ retener; contener
49. Revoluție f /re.vo’lu.ʦi.e/ revolución
374
50. Robinet n /ro.bi’net/ grifo robinet robinetul robinete robinetele robinetului robinetelor
51. Sertar n /ser’tar/ cajón sertar sertarul sertare sertarele sertarei sertarelor
52. Sforăi /sfo’rəj/ roncar (se conjuga como contribui)
53. Stâlp m /stɨlp/ poste stâlp stâlpul stâlpi stâlpii stâlpului stâlpilor
54. Susține v /sus’ʦi.ne/ sostener, apoyar
55. Tarif n /ta’rif/ tarifa tarif tariful tarife tarifele tarifului tarifelor
56. Tacâm n /ta’kɨm/ cubierto tacâm tacâmul tacâmuri tacâmurile tacâmului tacâmurilor
57. Tatuaj n /ta.tu’aʒ/ tatuaje tatuaj tatuajul tatuaje tatuajele tatuajei tatuajelor
58. Umiditate f /u.mi.di’ta.te/ humedad umiditate umiditatea --- --- umidității ---
59. Umple v /’um.ple/ llenar
60. Ține v /’ʦi.ne/ tener
61. Vină f /’vi.nə/ culpa vină vina vini vinile vinii vinilor
62. Vinde v /’vin.de/ vender
63. Zarzavagiu m /zar.za.va’ʤi.u/ verdulero, hortelano zarzavagiu zarzavagiul zarzavagii zarzavagiii zarzavagiului
zarzavagiilor
Tabloul „Fetița cu basma roșie” îi aparține pictorului Nicolae Grigorescu

1. Eu am o întâlnire de afaceri cu o doamnă Yo tengo una cita de negocios con una señora a la
pe care nu o cunosc și care nu mă que no conozco y que no me conoce
cunoaște
2. Cine ți-a cusut paltonul? ¿Quién te ha cosido el abrigo?
3. El lucrează la o firmă care vinde cărți Él trabaja en una empresa que vende libros
375
4. Acest sac conține ipsos Este saco contiene yeso
5. Au menținut legături puternice între ele Han mantenido relaciones sólidas entre ellas
6. Voi încerca să obțin bilete pentru Intentaré obtener entradas para el espectáculo de
spectacol de seară. la noche
7. Dacă nu faci nimic, nu obții nimic Si no haces nada no obtienes nada
8. Nu v-am reținut numele No me he quedado con su nombre
9. A susținut cauza revoluției Ha apoyado la causa de la revolución
10. Se ținea numai într-un cui Se sostenía solo por un clavo
11. Tabloul „Fetița cu basma roșie” îi El cuadro “La niña del pañuelo rojo” pertenece al
aparține pictorului Nicolae Grigorescu pintor Nicolae Grigorescu
12. Descrie orașul în care locuiești Describe la ciudad donde vives
13. Trebuie reținut faptul că medicul de Tienes que quedarte con el hecho de que el médico
familie prescrie rețete de familia prescribe las recetas
14. Întrerupătorul aprinde lumina El interruptor enciende la luz
15. S-a ars mâncarea Se ha quemado la comida
16. Juan își ascunde fața Juan se tapa la cara
17. Apa din robinet nu corespunde normelor El agua del grifo no corresponde con las normas de
de calitate. calidad
18. Relieful României cuprinde munți, El relieve de Rumanía contiene montañas, colinas,
dealuri, podișuri și câmpii mesetas y llanuras.
19. Aveți o familie care depinde de voi Tenéis una familia que depende de vosotros
20. Închideți cărțile și deschideți caietele! ¡Cierren los libros y abran los cuadernos!
21. Mi-e imposibil să mă desprind de copii, Me es imposible desprenderme de los niños,

încă depind de mine todavía dependen de mí
22. De ce nu e indicat să excludeți pâinea din ¿Por qué no está indicado excluir el pan de la dieta?
dietă?
23. S-a închis în casă Se ha encerrado en casa
24. Eu întind rufele Yo tiendo la ropa
25. Hoțul a pătruns în apartament El ladrón ha penetrado en el apartamento
376
Degetar
Dealuri
1. Conozco la ciudad Cunosc orașul

2. Le conozco desde pequeño Îl cunosc de mic copil
3. Te he reconocido Te-am recunoscut
4. Tengo que reconocer que ronco Trebuie să recunosc că sforăi
5. ¿Cómo le puedes reconocer? Cum îl poți recunoaște?
6. La costurera cose Croitoreasa coase
7. Siempre coso con dedal Întotdeauna cos cu degetar 377
8. El verdulero vende verduras Zarzavagiul vinde legume
9. ¿Vende guantes? Vindeți mănuși?
10. Me abstengo de las comidas picantes Mă abțin de la mâncăruri picante
11. Nos abstenemos de cualquier comentario Ne abținem de la orice comentarii
12. ¿Qué ideas contiene el texto? Ce idei conține textul?
13. ¿Qué contienen estos documentos? Ce conțin aceste documente?
14. ¿Cómo se cuida una orquídea? Cum se întreține o orhidee?
15. Son capaces de mantenerse solos Sunt capabili să se întrețină singuri
16. El tiempo se mantiene caluroso Vremea se menține călduroasă
17. Manténgase en el carril Mențineți banda
18. ¿Qué puesto ha obtenido? Ce post a obținut?
19. Para obtener algo, tienes que creer Pentru a obține ceva, trebuie să crezi
20. ¡Quédese con el cambio! Rețineți restul!
21. El suelo retiene la humedad Solul reține umiditatea
22. Un poste sostiene la verja Un stâlp susține poarta
23. Me apoya moralmente Mă susține moral
24. Guardo la cubertería en el cajón Țin tacâmurile în sertar
25. ¿Tiene guantes? Țineți mănuși?
26. Aguante la respiración un momento Țineți-vă respirația o clipă.
27. ¿Cuánto tiempo puedo tener estos libros? Cât timp pot ține aceste cărți?
28. No me pertenecen Nu îmi aparțin
29. La culpa es mía Vina îmi aparține
30. Describe dónde deseas viajar Descrie locul unde dorești să călătorești
31. ¿Cómo describo una persona? Cum descriu o persoană?
32. El médico especialista prescribe el tratamiento Medicul specialist prescrie tratamentul
33. El castigo ha prescrito Pedeapsa s-a prescris
34. Hay que llenar el depósito Rezervorul trebuie umplut
35. Se ha llenado el cuerpo de tatuajes Și-a umplut corpul de tatuaje
36. Enciende el fuego Aprinde focul
37. Ha encendido la lámpara A aprins lampa
38. El fuego quema el bosque Focul arde pădurea
39. ¿Por qué quema la sopa? De ce arde supa?
40. Me he quemado con la plancha M-am ars cu fierul de călcat
41. He escondido el tesoro Am ascuns comoara
42. ¿Quién me ha escondido la zapatilla? Cine mi-a ascuns papucul?
43. ¿La tarifa incluye también el servicio? Tariful cuprinde și serviciul?
44. La antigua Galia abarcaba también la Bélgica de hoy Vechea Galie cuprindea și Belgia de astăzi
45. Todavía no he decidido qué pedir Nu am decis încă ce să comand
46. ¡No dependes de nadie! Nu depinzi de nimeni!
47. ¡Abre la puerta! Deschide ușa!
48. Excluye la carne de la alimentación diaria Exclude carnea din hrana zilnic
49. Échese, por favor, en la camilla Întindeți-vă vă rog pe canapea
50. El viento penetra en la habitación Vântul pătrunde în camera
62 Cine râde la urmă râde mai bine

Quien ríe el último ríe mejor
378
eți, ---
o Conjugación III 10 (cont.) verbos acabados en -e con alternancia d  z (antes de i o â), d  --- y
participio -s
o Conjugación III 11 verbos acabados en -e con alternancias d z (antes de i o â), d  ---, a  ă y
participio -s
o Conjugación III 12 verbos acabados en -e con alternancias d z (antes de i o â), d  ---, oa  o y
participio -s
o Conjugación III 13 verbos acabados en -e con alternancias g  --- y participio -s
Conjugación III 10 (continuación): verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---,
alternancia d  z (antes de i o â), d  --- y participio -s. Vemos los verbos pretinde, prinde, răspunde, râde,
sinucide, surâde, surprinde, tinde, tunde y ucide.

prinde singular plural
(a) prinde prindere prins prinzând
prinde prindeți
I (eu) prind, prinz (să) prind, prinz prindeam prinsei prinsesem
singular a II-a (tu) prinzi (să) prinzi prindeai prinseși prinseseși
a III-a (el, ea) prinde (să) prindă, prinză prindea prinse prinsese
I (noi) prindem (să) prindem prindeam prinserăm prinseserăm
plural a II-a (voi) prindeți (să) prindeți prindeați prinserăți prinseserăți
a III-a (ei, ele) prind (să) prindă, prinză prindeau prinseră prinseseră
Conjugación III 11 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---
con alternancias d z (antes de i o â), d  ---, a  ă y participio -s. Vemos el verbo rade.

rade singular plural
(a) rade radere ras răzând
rade radeți, rădeți-
I (eu) rad, raz (să) rad, raz rădeam răsei răsesem
379
singular a II-a (tu) razi (să) razi rădeai răseși răseseși
a III-a (el, ea) rade (să) radă, rază rădea rase răsese
I (noi) radem (să) radem rădeam raserăm răseserăm
plural a II-a (voi) radeți (să) radeți rădeați raserăți răseserăți
a III-a (ei, ele) rad (să) radă, rază rădeau raseră răseseră
Conjugación III 12 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---,
alternancias d z (antes de i o â), d  ---, oa  o y participio -s. Vemos el verbo roade.

singular plural
roade (a)
roadere ros rozând roadeți,
roade roade
rodeți-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) rod, roz (să) rod, roz rodeam rosei rosesem
singular a II-a (tu) rozi (să) rozi rodeai roseși roseseși
a III-a (el, ea) roade (să) roadă, roază rodea roase rosese
I (noi) roadem (să) roadem rodeam roaserăm roseserăm
a II-a (voi) roadeți (să) roadeți rodeați roaserăți roseserăți
plural
a III-a (ei,
rod (să) roadă, roază rodeau roaseră roseseră
ele)
Conjugación III 13 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, alternancias g  --
- y participio -s. Contiene verbos como ajunge y ninge que ya hemos visto y los siguientes que veremos: constrânge,
convinge, curge, distinge, distruge, împinge, încinge, linge, plânge, respinge, retrage, smulge, stinge, strânge, y
unge.

singular plural
plânge (a)
plângere plâns plângând plânge,
plânge plângeți
plângi
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) plâng (să) plâng plângeam plânsei plânsesem
singular a II-a (tu) plângi (să) plângi plângeai plânseși plânseseși
a III-a (el, ea) plânge (să) plângă plângea plânse plânsese
I (noi) plângem (să) plângem plângeam plânserăm plânseserăm
a II-a (voi) plângeți (să) plângeți plângeați plânserăți plânseserăți
plural
a III-a (ei,
plâng (să) plângă plângeau plânseră plânseseră
ele)
Vocabulario 62
1. Același m /a’ʧe.laʃʲ/ mismo, el mismo același aceiași aceluiași acelorași
Aceeași f /a’ʧe.jaʃʲ/ misma, la misma aceeași aceleași aceleiași acelorași
2. Amănunt m /a.mə’nunt/ detalle, pormenor (m) amănunt amănuntul amănunți amănunții amănuntului amănunților
Amănuntă f /a.mə’nun.tə/ detalle, pormenor (f) amănuntă amanunta amanunte amanuntele amanuntei
amanuntelor
3. Ambasador m /am.ba.sa’dor/ embajador ambasador ambasadorul ambasadori ambasadorii ambasadorului
ambasadorilor 380
Ambasadoare f /am.ba.sa’do̯a.re / embajadora ambasadoare ambasadoarea ambasadoare ambasadoarele
ambasadoarei ambasadoarelor
4. Antenă f /an’te.nə/ antena antenă antena antene antenele antenei antenelor
5. Asiduu m /a’si.du.u/ asiduo asiduu asiduul asidui asiduii asiduului asiduilor
Asiduă f /a’si.du.ə/ asidua asiduă asidua asidue asiduele asiduei asiduelor
6. Atinge v /a.ˈtin.ʤe/ tocar, alcanzar
7. Bord n /bord/ borda, bordo bord bordul borduri bordurile bordului bordurilor
Peste bord, la bord  a bordo
8. Constrânge v /kons’trɨn.ʤe/ forzar, obligar, coaccionar
9. Constituțional m /kon.sti.tu.ʦi.o’nal/ constitucional (m) constituțional constituționalul constituționali constituționalii
constituționalului constituționalilor
Constituțională f /kon.sti.tu.ʦi.o’na.lə/ constitucional (f) constituțională constituționala constituționale
constituționalii constituționalei constituționalelor
10. Convinge v /kon’vin.ʤe/ convencer
11. Cotă f /’ko.tə/ cota cotă cota cote cotele cotei cotelor
12. Curge v /ˈkuɾ.ʤe/ fluir, correr
13. Devia v /de.vi’a/ desviar(se) (se conjuga como studia)
14. Distinge v /dis.ˈtin.ʤe/ distinguir
15. Distruge v /dis.ˈtɾu.ʤe/ destruir
16. Dulap n /du’lap/ armario dulap dulapul dulapuri dulapurile dulapului dulapurilor
17. Fluture m /’flu.tu.re/ mariposa fluture fluturele fluturi fluturii fluturelui fluturilor
18. Gâdilătură f /gɨ.di.lə’tu.rə/ cosquilla gâdilătură gâdilătura gâdilături gâdilăturile gâdilăturii gâdilăturilor
19. Geniu m /’ʤe.niw/ genio geniu geniul genii geniile geniului geniilor
20. Grătar n /grə’tar/ barbacoa grătar grătarul grătare grătarele grătarului grătarelor
21. Iepure m /’je.pu.re/ liebre iepure iepurele iepuri iepurii iepurelui iepurilor
22. Incendiu n /in’ʧen.diw/ incendio incendiu incendiul incendii incendiile incendiului incendiilor
23. Independent m /in.de.pen’dent/ independiente (m) independent independentul independenți independenții
independentului independenților
Independentă f /in.de.pen’den.tə/ independiente (f) independentă independenta independente independentele
independentei independentelor
24. Intervenție f /in.ter’ven.ʦi.e/ intervención intervenție intervenția intervenții intervențiile intervenției intervențiilor
25. Invidie f /in’vi.di.je/ envidia invidie invidia invidii invidiile invidiei invidiilor
26. Împinge v /ɨm’pin.ʤe/ empujar
27. Încinge (a se) v /ɨn’ʧin.ʤe/ calentar(se), encender
28. Linge v /’lin.ʤe/ lamer
29. Mustață f /mus’ta.ʦə/ bigote mustață mustața mustăți mustățile mustății mustăților
30. Muzician m /mu.zi.ʧi’an/ músico muzician muzicianul muzicieni muzicienii muzicianului muzicienilor
Muziciană f /mu.zi.ʧi’a.nə/ música muziciană muziciana muziciene muzicienele muzicienei muzicienelor
31. Obraz m /o’braz/ mejilla obraz obrazul obraji obrajii obrazului obrajilor
32. (de) Neimaginat loc. Adv.  inimaginable
33. Plânge v /’plɨn.ʤe/ llorar
34. Pretinde v /pre’tin.de/ pretender, exigir
35. Prinde v /ˈprin.de/ coger, agarrar
36. Prostitua v /pros.ti.tu’a/ prostituir (se conjuga como abandona)

37. Rade (a se ~) v /’ra.de/ afeitar(se)
38. Răspunde v /rəs’pun.de/ contestar, responder
39. Râde v /’rɨ.de/ reír(se)
40. Respinge v /res’pin.ʤe/ rechazar
41. Retrage (a se) v /re’tra.ʤe/ retirar(se)
42. Strânge (a se) v /’strɨn.ʤe/ estrechar; apretar; recoger; reunir
43. Răutate f /rəw’ta.te/ malicia răutate răutatea răutați răutațile răutații răutaților
381
44. Roade v /’ro̯a.de/ roer, rozar
45. Sinucide (a se) v /si.nu’ʧi.de/ suicidarse
46. Smulge v /’smul.ʤe/ arrancar
47. Stinge v /’stin.ʤe/ apagar, extinguir
48. Surâde v /su’rɨ.de/ sonreír
49. Surprinde v /sur’prin.de/ sorprender
50. Taur m /’ta.ur/ toro taur taurul tauri taurii taurului taurilor
51. Tinde (spre, la) v /’tin.de/ tender (a)
52. Trupă f /’tru.pə/ tropa trupă trupa trupe trupele trupei trupelor
53. Tunde v /’tun.de/ cortar (pelo, barba, bigote…)
54. Ucide v /u’ʧi.de/ matar; asesinar
55. Umăr n /’u.mər/ hombro umăr umărul umere umerele umărului umerelor
56. Unge v /’un.ʤe/ untar, engrasar
57. Ură f /’u.rə/ odio ură ura uri urile urii urilor
58. Vârf n /vɨrf/ cumbre, cima, punta vârf vârful vârfuri vârfurile vârfului vârfurilor
Fluture
1. Rezultatele bune pretind muncă asiduă Los buenos resultados exigen trabajo asiduo
2. Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde Quien corre detrás de dos conejos, no coge
nici unul ninguno. (Quien mucho abarca, poco aprieta)
3. E dificil să răspund la întrebarea aceasta Es difícil responder a esta pregunta
382
4. Cine râde la urmă râde mai bine Quien ríe el último ríe mejor
5. S-a urcat pe o antenă, amenințând că se Se ha subido a una antena, amenazando con

sinucide suicidarse
6. Nu-mi prea surâde idee No me hace demasiada gracia la idea
7. M-a surprins intervenția ambasadorului Me ha sorprendido la intervención del embajador

Statelor Unite de los Estados Unidos
8. Mașina tinde să devieze spre dreapta El coche tiende a desviarse hacia la derecha
9. Cum vreți să vă tund? ¿Cómo quiere que le corte el pelo?
10. Mâncarea ucide mai mulți oameni decât La comida mata más personas que el alcohol y el
alcoolul și fumatul tabaco
11. Răutatea, invidia și ura au atins cote de La maldad, la envidia y el odio han alcanzado cotas
neimaginat inimaginables.
12. Radem doi cartofi Rallamos dos patatas
13. Mă rod pantofii Me rozan los zapatos
14. Au constrâns zeci de femei să se Han obligado a decenas de mujeres a prostituirse

prostitueze
15. S-au convins că visurile lor au devenit Se han convencido de que sus sueños se han hecho
realitate realidad
16. Apa curge, pietrele rămân El agua fluye, las piedras permanecen
17. Animalele văd lumea diferit față de noi, Los animales ven el mundo diferente comparados
mai ales pentru că ele nu disting toate con nosotros, sobre todo porque ellos no
culorile distinguen bien los colores
18. Dușmanii au distrus tot ce le-a ieșit în Los enemigos han destrozado todo lo que les salió
cale al paso
19. Mi-am împins bărbatul în brațele altei He empujado a mi hombre a los brazos de otra
femei mujer
20. Au încins o bătaie la bordul unui avion Han provocado una pelea a bordo de un avión que
aflat în zbor se encontraba volando
21. Nu trebuie să o cerți când o vezi că se No tiene que regañarla cuando vea que se lame
linge
22. Se plângea că nimeni nu-l poate face să Se quejaba de que nadie le podía hacer sonreír
zâmbească
383
23. Italienii au respins masiv reforma Los italianos han rechazado masivamente la
constituțională reforma constitucional
24. Și-a retras fiica de la școală Ha retirado a su hija de la escuela
25. Nu a vrut să strângă în cameră No ha querido recoger la habitación
Iepure
grătar
1. Se ha hecho pasar por abogada A pretins că e avocată

2. No pretende ser un genio Nu pretinde să fie un geniu
3. ¡No cojas mariposas! Nu prinde fluturi!
4. ¡Qué difícil es coger un taxi! Ce greu este să prinzi un taxi!
5. Quiero responderle a su carta Vreau să-i răspund la scrisoare
6. El teléfono suena, pero no responde nadie Telefonul sună, dar nu răspunde nimeni
7. Las cosquillas me hacen reír Gâdilăturile mă fac să râd 384
8. Cuando río se me mueven las mejillas Când râd mi se mișcă obraji
9. Un joven músico se ha suicidado Un tânăr muzician s-a sinucis
10. Los dos se suicidaron la misma noche Cei doi s-au sinucis în aceeași noapte
11. Me han dicho que no sonríe (ud.) nunca Mi s-a spus că nu surâdeți niciodată
12. Le sonríe la suerte Îi surâde norocul
13. ¿Qué detalle te ha sorprendido más? Ce amănunt te-a surprins cel mai mult?
14. Sorprende a tus invitados Surprinde-ți musafirii
15. Cada niño tiende a realizar sus sueños Fiecare copil tinde să-și realizeze visurile
16. Cualquier pueblo tiende a ser libre e independiente Orice popor tinde să ﬁe liber și independent
17. ¿Me puede cortar el pelo? Mă puteți tunde?
18. Quisiera cortarme el pelo Aș vrea să mă tundeți
19. Ha matado dos hombres A ucis doi oameni
20. Ha matado a sangre fría a una mujer A ucis cu sânge rece o femeie
21. Le ha tocado en el hombro L-a atins pe umăr
22. Ha tocado en el vuelo la punta de los árboles A atins în zbor vârful copacilor
23. Estoy rallando el pan Rad pâinea
24. Se ha afeitado el bigote Și-a ras mustața
25. Los perros prefieren roer huesos Câinii preferă să roadă oase
26. Deja de morderte las uñas Nu-ți mai rozi unghiile
27. Dios no obliga a nadie Dumnezeu nu constrânge pe nimeni
28. Le ha obligado a hablar L-a constrâns să vorbească
29. Le ha convencido para que venga L-a convins să vină
30. Veo que no es tan fácil convencerte Văd că nu e atât de ușor să te conving
31. El Danubio fluye hacia el sur Dunărea curge spre sud
32. Le salen lágrimas de los ojos Îi curge lacrimi din ochi
33. Los toros no distinguen el color rojo Taurii nu disting culoarea roșie
34. Distingue bien los objetos Distinge bine obiectele
35. No destruya las plantas y los árboles Nu distrugeți plantele și copacii
36. Tú te has destruido la salud Tu ți-ai distrus sănătatea
37. No empuje Nu împingeți
38. Empuja el armario Împinge dulapul
39. Él enciende el fuego El încinge focul
40. ¡Encendamos una barbacoa! Să încingem un grătar!
41. Los gatos se lamen por varios motivos Pisicile se ling din mai multe motive
42. No llores, por favor Nu plânge, te rog
43. Me ha hecho llorar M-a făcut să plâng
44. Ni ríe, ni llora Nici nu râde, nici nu plânge
45. La Corte de Apelación ha rechazado la petición Curtea de Apel a respins cererea
46. Quisiera retirar una cantidad de dinero Aș dori să retrag o sumă de bani
47. Ha retirado las tropas A retras trupele
48. El huracán ha arrancado los árboles Uraganul a smuls copacii
49. Los bomberos extinguen el incendio Pompierii sting incendiul
50. ¿Me untas el pan con mantequilla? Îmi ungi pâinea cu unt?
63 Nu scoate limba!
¡No saques la lengua!
385
eți, ---
o Conjugación III 14 verbos acabados en -e con alternancias a  ă, g  --- y participio -s

o Conjugación III 15 verbos acabados en -e con alternancias g ---, e ea y participio -s
o Conjugación III 16 verbos acabados en -e con alternancia c  --- y participio -s
o Conjugación III 17 verbos acabados en -e con alternancias c  ---, o  oa y participio -s
o Conjugación III 18 verbos acabados en -e con alternancias t  ț (antes de i y î), t  ---, y participio -s
o Conjugación III 19 verbos acabados en -e con alternancias t  ț (antes de i y î), t  ---, o  oa, y
participio -s
Conjugación III 14, verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, alternancias a 
ă, g  --- y participio -s. Veremos los verbos atrage, sustrage y trage.
imperativ pers. a
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu
II-a
atrage singular plural
(a) atrage atragere atras atrăgând atrageți,
atrage
atrăgeți-
386
număru conjunctiv
persoana prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
l prezent
I (eu) atrag (să) atrag atrăgeam atrăsei atrăsesem
singular a II-a (tu) atragi (să) atragi atrăgeai atrăseși atrăseseși
a III-a (el, ea) atrage (să) atragă atrăgea atrase atrăsese
I (noi) atragem (să) atragem atrăgeam atraserăm atrăseserăm,
plural a II-a (voi) atrageți (să) atrageți atrăgeați atraserăți atrăseserăți,
a III-a (ei, ele) atrag (să) atragă atrăgeau atraseră atrăseseră
Conjugación III 15, verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, alternancias g --
-, e ea y participio -s. Verbos que se conjugan como merge, que ya hemos visto, y los que veremos: alege, culege,
înțelege y șterge.

alege
singular plural
(a) alege alegere ales alegând
alege alegeți
I (eu) aleg (să) aleg alegeam alesei alesesem
singular a II-a (tu) alegi (să) alegi alegeai aleseși aleseseși
a III-a (el, ea) alege (să) aleagă alegea alese alesese
I (noi) alegem (să) alegem alegeam aleserăm aleseserăm
plural a II-a (voi) alegeți (să) alegeți alegeați aleserăți aleseserăți
a III-a (ei, ele) aleg (să) aleagă alegeau aleseră aleseseră
Conjugación III 16, verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, con alternancia c
--- y participio -s. Se conjugan como los verbos aduce, duce y zice, que ya hemos visto, y los que veremos:
conduce, contrazice, interzice, introduce, produce, reduce y traduce.

singular plural
traduce (a)
traducere tradus traducând tradu,
traduce traduceți
traduce
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) traduc (să) traduc traduceam tradusei tradusesem
a II-a (tu) traduci (să) traduci traduceai traduseși traduseseși
singular
a III-a (el,
traduce (să) traducă traducea traduse tradusese
ea)
I (noi) traducem (să) traducem traduceam traduserăm traduseserăm,
a II-a (voi) traduceți (să) traduceți traduceați traduserăți traduseserăți,
plural
a III-a (ei,
traduc (să) traducă traduceau traduseră traduseseră
ele)
Conjugación III 17, verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, con alternancias c
 ---, o  oa y participio -s. Veremos los verbos întoarce y stoarce.

singular plural
întoarce (a)
întoarcere întors întorcând întoarceți,
întoarce întoarce
întorceți-
conjunctiv perfect
numărul persoana prezent imperfect mai mult ca perfect 387
prezent simplu
I (eu) întorc (să) întorc întorceam întorsei întorsesem
a II-a (tu) întorci (să) întorci întorceai întorseși întorseseși
singular
a III-a (el,
întoarce (să) întoarcă întorcea întoarse întorsese
ea)
I (noi) întoarcem (să) întoarcem întorceam întoarserăm întorseserăm
a II-a (voi) întoarceți (să) întoarceți întorceați întoarserăți întorseserăți
plural
a III-a (ei,
întorc (să) întoarcă întorceau întoarseră întorseseră
ele)
Conjugación III 18, verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, con alternancias t
 ț (antes de i y î), t  ---, y participio -s. Verbos que se conjugan como trimite, que ya hemos visto, y los que
veremos: admite, comite, permite, promite y transmite.

admite singular plural
(a) admite admitere admis admițând
admite admiteți
I (eu) admit (să) admit admiteam admisei admisesem
singular a II-a (tu) admiți (să) admiți admiteai admiseși admiseseși
a III-a (el, ea) admite (să) admită admitea admise admisese
I (noi) admitem (să) admitem admiteam admiserăm admiseserăm
plural a II-a (voi) admiteți (să) admiteți admiteați admiserăți admiseserăți
a III-a (ei, ele) admit (să) admită admiteau admiseră admiseseră
Conjugación III 19 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, con alternancias t
 ț (antes de i y î), t  ---, o  oa, y participio -s. Se conjugan como el verbo scoate que vemos a continuación.

singular plural
scoate (a)
scoatere scos scoțând scoateți,
scoate scoate
scoteți-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) scot, scoț (să) scot, scoț scoteam scosei scosesem
a II-a (tu) scoți (să) scoți scoteai scoseși scoseseși
singular
a III-a (el, (să) scoată,
scoate scotea scoase scosese
ea) scoață
I (noi) scoatem (să) scoatem scoteam scoaserăm scoseserăm
a II-a (voi) scoateți (să) scoateți scoteați scoaserăți scoseserăți
plural
a III-a (ei, (să) scoată,
scot scoteau scoaseră scoseseră
ele) scoață
Vocabulario 63
1. Accesoriu n /ak.ʧe’so.rju/ accesorio accesoriu accesoriul accesorii accesoriilor accesoriului accesoriilor
2. Admite v /ad’mi.te/ admitir
3. Alege v /a.ˈle.ʤe/ escoger, elegir
4. Alunecos m /a.lu.ne’kos/ resbaladizo alunecos alunecosul alunecoși alunecoșii alunecosului alunecoșilor
Alunecoasă f /a.lu.ne’ko̯a.sə/ resbaladiza alunecoasă alunecoasa alunecoase alunecoasele alunecoasei alunecoaselor
5. Așteptat m /aʃ.tep’tat/ esperado așteptat așteptatul așteptați așteptații așteptatului așteptaților
Așteptată f /aʃ.tep’ta.tă/ esperada așteptată așteptata așteptate așteptatele așteptatei așteptatelor 388
6. Atrage v /a’tra.ʤe/ atraer
7. Ață f /’a.ʦə/ hilo ață ața ațe ațele aței ațelor
8. Bubă f /’bu.bə/ pupa bubă buba bube bubele bubei bubelor
9. Circ n /ʧirk/ circo circ circul circuri circurile circului circurilor
10. Cod n /kod/ código cod codul coduri codurile codurului codurilor
11. Comite v /ko’mi.te/ cometer
12. Conduce v /kon’du.ʧe/ conducir, dirigir
13. Contrazice v /kon.tra’zi.ʧe/ contradecir
14. Cost n /kost/ coste cost costul costuri costurile costului costurilor
15. Culege v /ku.ˈle.ʤe/ recoger
16. Curbă f /’kur.bə/ curva curbă curba curbe curbele curbei curbelor
17. Deseară adv /de’se̯a.rə/ esta noche
18. Deputat m /de.pu’tat/ diputado deputat deputatul deputați deputații deputatilor
Deputată f /de.pu’ta.tə/ diputada deputată deputata deputate deputatele deputatei deputatelor
19. Folosire f /fo.lo’si.re/ uso, utilización folosire folosirea folosiri folosirile folosirii folosirilor
20. Geantă f /’ʤe̯an.tə/ bolso geantă geanta genți gențile genții genților
21. Grepfrut n /’grep.frut/ pomelo grepfrut grepfrutul grepfruturi grepfruturile grepfrutului grepfruturilor
22. Imbecil m /im.be’ʧil/ imbécil (m) imbecil imbecilul imbecili imbecilii imbecilului imbecililor
Imbecilă f /im.be’ʧi.lə/ imbécil (f) imbecilă imbecila imbecile imbecilele imbecilei imbecilelor
23. Institut n /in.sti’tut/ instituto institut institutul institute institutele institutului institutelor
24. Interzice v /in.teɾ.ˈzi.ʧe/ prohibir
25. Introduce v /in.tro’du.ʧe/ introducir
26. Întoarce v /ɨn’to̯ar.ʧe/ dar vueltas, girar; volver
27. Înțelege v /ɨn.ʦeˈle.ʤe/ entender, comprender
28. Magnet m /mag’net/ imán magnet magnetul magneți magneții magnetului magneților
29. Manifestare f /ma.ni.fes’ta.re/ manifestación manifestare manifestarea manifestări manifestările manifestării
manifestărilor
30. Manuscris m /ma.nu’skris/ manuscrito manuscris manuscrisul manuscriși manuscrișii manuscrisului manuscrișilor
Manuscrisă f /ma.nu’skri.sə/ manuscrita manuscrisă manuscrisa manuscrise manuscrisele manuscrisei manuscriselor
31. Metodă f /me’to.də/ método metodă metoda metode metodele metodei metodelor
32. Minte f /’min.te/ razón, mente minte mintea minți mințile minții minților
33. Penal m /pe’nal/ penal (m) penal penalul penali penalii penalului penalilor
Penală f /pe’na.lə/ penal (f) penală penala penale penalele penalei penalelor
34. Permite v /per’mi.te/ permitir
35. Pirat m /pi’rat/ pirata pirat piratul pirați pirații piratului piraților
36. Potrivi v /po.tri’vi/ sentar bien, combinar se conjuga como oferi
37. Produce v /pro’du.ʧe/ producir
38. Promite v /pro’mi.te/ prometer
39. Reduce v /re’du.ʧe/ reducir
40. Salutare f /sa.lu’ta.re/ saludo salutare salutarea salutări salutările salutării sălutărilor
41. Satisfacție f /sa.tis’fak.ʦi.e/ satisfacción satisfacție satisfacția satisfacții satisfacțiile satisfacției satisfacțiilor
42. Sălbatic m /səl’ba.tik/ salvaje (m) sălbatic sălbaticul sălbatici sălbaticii sălbaticului sălbaticilor
Sălbatică f /səl’ba.ti.kə/ salvaje (f) sălbatică sălbatica sălbatice sălbaticele sălbaticei sălbaticelor
43. Scoate v /’sko̯a.te/ sacar

44. Scumpire f /skum’pi.re/ encarecimiento scumpire scumpirea scumpiri scumpirile scumpirii scumpirilor
45. Stoarce v /’sto̯ar.ʧe/ retorcer; estrujar; exprimir
46. Supranatural m /su.pra.na.tu’ral/ sobrenatural (m) supranatural supranaturalul supranaturali supranaturalii
supranaturalului supranaturalilor
Supranaturală f /su.pra.na.tu’ra.lə/ sobrenatural (f) supranaturală supranaturala supranaturale supranaturalele
supranaturalei supranaturalelor
47. Sustrage v /sus’tra.ʤe/ sustraer
48. Șterge v /’ʃter.ʤe/ borrar; secar 389
49. Traduce v /tɾa.ˈdu.ʧe/ traducir’

50. Trage v /’tra.ʤe/ tirar; disparar, trazar
51. Transmite v /trans’mi.te/ transmitir
52. Tricou n /tri’kow/ camiseta tricou tricoul tricouri tricourile tricoului tricourilor
53. Trunchi n /trunkʲ/ tronco trunchi trunchiul trunchiuri trunchiurile trunchiului trunchiurilor
54. Unul pron. /’u.nul/ uno, el uno unul unii unuia unora
Una pron. /’u.na/ una, la una una unele uneia unora
55. Vizitator m /vi.zi.ta’tor/ visitante vizitator vizitatorul vizitatori vizitatorii vizitatorului vizitatorilor
Vizitatoare f /vi.zi.ta’to̯ a.re/ visitante (f) vizitatoare vizitatoarea vizitatoare vizitatoarele vizitatoarei vizitatoarelor
Tricou
1. Tabloul de pe perete a atras atenția El cuadro de la pared ha atraído la atención de los

vizitatorilor visitantes
2. Ce metode folosesc hoții pentru a ¿Qué método usan los ladrones para robar dinero?
sustrage bani?
3. Nu trage cu ochiul prin gaura cheii. No mires por el ojo de la cerradura
390
4. Alegeți, vă rog, un tricou care să mi se Elija, por favor, una camiseta que me siente bien
potrivească
5. Banii nu se culeg de la trunchi El dinero no se recoge del tronco
6. Pur și simplu nu înțeleg cum a dispărut Pura y simplemente no entiendo cómo ha

desaparecido
7. Mă șterg la nas cu o batistă Me limpio la nariz con un pañuelo
8. Conduceți încet, drumul e alunecos Conduzca despacio, el camino está resbaladizo
9. Au început să se contrazică unii pe alții Han empezado a contradecirse los unos a los otros
10. Deputații decid săptămâna viitoare dacă Los diputados deciden la semana que viene si
interzic folosirea animalelor sălbatice la prohíben la utilización de animales salvajes en el
circ circo
11. Nu uitați să introduceți o monedă în No olvide introducir una moneda en el aparato
aparat.
12. Coco Chanel a introdus în modă Coco Chanel introdujo en la moda los accesorios
accesoriile
13. Îmi produce o mare satisfacție faptul că te Me produce una gran satisfacción el hecho de
văd verte
14. Trebuie să reducem costul materialelor Tenemos que reducir el coste de los materiales de
de construcție construcción
15. Am tradus articolul din limba română în He traducido el artículo del rumano al inglés
limba engleză
16. M-am întors săptămâna trecută Volví la semana pasada
17. Doctorul i-a spus mamei să nu stoarcă El doctor le dijo a la madre que no reventara la
buba copilului pupa del niño
18. Dar dumneavoastră, om de știință, ¿Y usted, hombre de ciencia, admite una
admiteți o manifestare supranaturală? manifestación sobrenatural?
19. Să nu admiteți scumpirea energiei No admitan el encarecimiento de la energía
electrice eléctrica
20. Codul penal prevede pedepse pentru cei El código penal prevé castigos para los que
care comit infracțiuni cometen infracciones
21. Permiteți-mi să vă prezint familia mea Permítame que le presente a mi familia
22. Fumează în locurile unde nu se permite Fuma en los lugares donde no se permite
23. Promit că voi veni mâine mai devreme Prometo que vendré mañana más temprano
24. Fără să comunice, oamenii nu pot să Sin comunicar, la gente no puede transmitir ideas
transmită idei
25. Când trebuie să scot gunoiul? ¿Cuándo tengo que sacar la basura?
391
Bluze
Grepfrut
1. El imán atrae el hierro Magnetul atrage fierul

2. Me atraen de modo especial Mă atrag în mod special
3. ¡Sustraiga el manuscrito! Sustrageți manuscrisul!
4. Ha sustraído del bolso de una mujer 2000 lei A sustras din geanta unei femei 2 000 lei
5. Tire de aquí Trageți aici
6. Tiro como un buey en el yugo Trag ca un bou la jug
7. El pueblo elige el presidente Poporul alege președintele 392
8. Quiero elegir una blusa bonita Vreau să aleg o bluză drăguță
9. ¿Ha elegido? Ați ales?
10. Estoy recogiendo uvas Culeg struguri
11. Recolectamos setas Culegem ciuperci
12. ¿Entiende francés? Înțelegi franceza?
13. Lo siento, no entendí Îmi pare rău, nu am înțeles
14. Estoy limpiando el polvo Șterg praful
15. ¡Sécate las lágrimas! Șterge-ți lacrimile!
16. Conduzco el coche Conduc mașina
17. ¿Quién dirige el instituto? Cine conduce institutul?
18. ¿Cómo de rápido conduces? Cât de repede conduci?
19. Me permito contradecirte Îmi permit să te contrazic
20. ¡No me contradigas! Nu mă contrazice!
21. Está prohibido fumar E interzis să fumați
22. Prohibirán el uso de los coches Vor interzice folosirea mașinilor
23. Las leyes de los países no prohíben a nadie ser imbécil Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil
24. Ha introducido la carta en el buzón A introdus scrisoarea în cutie
25. Introduce el hilo por el ojo de la aguja Introduce ața prin urechea acului
26. Se ha producido un accidente S-a produs un accident
27. El accidente se ha producido pasando por la calle Accidentul s-a produs trecând strada
28. El accidento se produjo queriendo tomar una curva Accidentul s-a produs vrând să ia o curbă
29. Reduzca el volumen Reduceți volumul
30. Los piratas modernos han reducido sus ataques Pirații moderni și-au redus atacurile
31. ¿Qué tenemos que traducir? Ce avem de tradus?
32. Se pueden traducir libros enteros Se pot traduce cărți întregi
33. Vuelva pronto Întoarceți-vă curând
34. Me he torcido el tobillo Mi-am întors glezna
35. ¿A qué hora se espera que vuelva? La ce oră este așteptat să se întoarcă?
36. Exprima su mente Stoarceți-vă mintea
37. Exprima el zumo del pomelo y de las uvas Stoarceți sucul din grepfrut și struguri
38. No admito esto Nu admit aceasta
39. No ha sido admitido en la universidad Nu a fost admis la universitate
40. Ha cometido una infracción A comis o infracțiune
41. No cometa nunca un crimen Să nu comiteți niciodată o crimă
42. Permítame que me presente Permiteți-mi să mă prezint
43. ¿Me permite pasar? Îmi permiteți să trec?
44. Permítame añadir unas palabras Permiteți-mi să adaug câteva cuvinte
45. ¿Te acuerdas de lo que me has prometido? Îți amintești ce mi-ai promis?
46. Promete venir a tiempo Promite să vină la timp
47. ¿Qué dan por la televisión esta noche? Ce se transmite la televizor deseară?
48. Transmítale saludos a su esposa Transmiteți-i salutări soției dumneavoastră
49. ¡No saques la lengua! Nu scoate limba!
50. ¿Puede quitar esta mancha? Puteți scoate această pată?
64 M-am înscris la un curs de natație

Me he inscrito en un curso de natación
393
• Conjugación III 20 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, alternancia
n --- (antes de i) y participio -s
• Conjugación III 21 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---,
alternancias n  --- (antes de i), â/á/ă y participio en -s
• Conjugación III 22 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente -u, -i, -e, em, eți, -u participio en
-s
• Conjugación III 23 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, --- participio
en -t
en -t y alternancias b  --- y ié  iá
en -t y alternancia g  ---
en -t y alternancias g  ---, a  ă
en -t y alternancia g  p
en -t y alternancia c  p, oa  o
Conjugación III 20 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, alternancia n ---
(antes de i) y participio -s. Son los verbos que se conjugan como pune y spune que ya hemos visto y los que veremos:
depune, descompune, expune, impune, opune, presupune, propune, suprapune, y supune.

expune singular plural
(a) expune expunere expus expunând
expune expuneți
I (eu) expun (să) expun expuneam expusei expusesem
singular a II-a (tu) expui (să) expui expuneai expuseși expuseseși
a III-a (el, ea) expune (să) expună, expuie expunea expuse expusese
I (noi) expunem (să) expunem expuneam expuserăm expuseserăm
plural a II-a (voi) expuneți (să) expuneți expuneați expuserăți expuseserăți
a III-a (ei, ele) expun (să) expună, expuie expuneau expuseră expuseseră
Conjugación III 21 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, ---, alternancias n  --
- (antes de i), â/á/ă y participio en -s. Veremos el verbo rămâne

rămâne rămânând, singular plural
(a) rămâne rămânere rămas
rămâind rămâi rămâneți
conjunctiv
numărul persoana prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
prezent
rămân, (să) rămân,
I (eu) rămâneam rămăsei rămăsesem
rămâi rămâi
singular a II-a (tu) rămâi (să) rămâi rămâneai rămăseși rămăseseși
a III-a (el, (să) rămână,
rămâne rămânea rămase rămăsese
ea) rămâie
I (noi) rămânem (să) rămânem rămâneam rămaserăm rămăseserăm
a II-a (voi) rămâneți (să) rămâneți rămâneați rămaserăți rămăseserăți
plural
a III-a (ei, (să) rămână,
rămân rămâneau rămaseră rămăseseră
ele) rămâie
Conjugación III 22 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente -u, -i, -e, em, eți, -u participio en -s. Son
verbos como scrie que ya hemos visto y el que vamos a ver, înscrie:

înscrie singular plural
(a) înscrie înscriere înscris înscriind
înscrie înscrieți
I (eu) înscriu (să) înscriu înscriam înscrisei înscrisesem
singular a II-a (tu) înscrii (să) înscrii înscriai înscriseși înscriseseși
a III-a (el, ea) înscrie (să) înscrie înscria înscrise înscrisese
I (noi) înscriem (să) înscriem înscriam înscriserăm înscriseserăm
plural a II-a (voi) înscrieți (să) înscrieți înscriați înscriserăți înscriseserăți
a III-a (ei, ele) înscriu (să) înscrie înscriau înscriseră înscriseseră
Conjugación III 23 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, --- participio en -t. Son
verbos como rupe, corupe e întrerupe.

rupe singular plural
(a) rupe rupere rupt rupând
rupe rupeți
I (eu) rup (să) rup rupeam rupsei rupsesem
395
singular a II-a (tu) rupi (să) rupi rupeai rupseși rupseseși
a III-a (el, ea) rupe (să) rupă rupea rupse rupsese
I (noi) rupem (să) rupem rupeam rupserăm rupseserăm
plural a II-a (voi) rupeți (să) rupeți rupeați rupserăți rupseserăți
a III-a (ei, ele) rup (să) rupă rupeau rupseră rupseseră
Conjugación III 24 verbos acabados en -e con terminaciones en el presente ---, -i, -e, -em, -eți, --- participio en -t y
alternancias b  --- y ié  iá. Veremos el verbo fierbe.

fierbe singular plural
(a) fierbe fierbere fiert fierbând
fierbe fierbeți
I (eu) fierb (să) fierb fierbeam fiersei fiersesem
singular a II-a (tu) fierbi (să) fierbi fierbeai fierseși fierseseși
a III-a (el, ea) fierbe (să) fiarbă fierbea fierse fiersese
I (noi) fierbem (să) fierbem fierbeam fierserăm fierseserăm
plural a II-a (voi) fierbeți (să) fierbeți fierbeați fierserăți fierseserăți
a III-a (ei, ele) fierb (să) fiarbă fierbeau fierseră fierseseră
alternancia g  ---. Veremos el verbo înfrânge

singular plural
înfrânge (a)
înfrângere înfrânt înfrângând înfrângeți,
înfrânge înfrânge
înfrângeți-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) înfrâng (să) înfrâng înfrângeam înfrânsei înfrânsesem
a II-a (tu) înfrângi (să) înfrângi înfrângeai înfrânseși înfrânseseși
singular
a III-a (el,
înfrânge (să) înfrângă înfrângea înfrânse înfrânsese
ea)
(să)
I (noi) înfrângem înfrângeam înfrânserăm înfrânseserăm
înfrângem
plural a II-a (voi) înfrângeți (să) înfrângeți înfrângeați înfrânserăți înfrânseserăți
a III-a (ei,
înfrâng (să) înfrângă înfrângeau înfrânseră înfrânseseră
ele)
alternancias g  ---, a  ă. Veremos los verbos învinge y sparge
singular plural
sparge (a)
spargere spart spărgând spargeți,
sparge sparge
spărgeți-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) sparg (să) sparg spărgeam spărsei spărsesem 396
a II-a (tu) spargi (să) spargi spărgeai spărseși spărseseși

singular
a III-a (el,
sparge (să) spargă spărgea sparse spărsese
ea)
I (noi) spargem (să) spargem spărgeam sparserăm spărseserăm
a II-a (voi) spargeți (să) spargeți spărgeați sparserăți spărseserăți
plural
a III-a (ei,
sparg (să) spargă spărgeau sparseră spărseseră
ele)
alternancia g  p. Veremos los verbos frige, înfige y suge.

frige singular plural
(a) frige frigere fript frigând
frige frigeți
I (eu) frig (să) frig frigeam fripsei fripsesem
singular a II-a (tu) frigi (să) frigi frigeai fripseși fripseseși
a III-a (el, ea) frige (să) frigă frigea fripse fripsese
I (noi) frigem (să) frigem frigeam fripserăm fripseserăm
plural a II-a (voi) frigeți (să) frigeți frigeați fripserăți fripseserăți
a III-a (ei, ele) frig (să) frigă frigeau fripseră fripseseră
alternancia c  p, oa  o. Veremos el verbo coace.

singular plural
coace (a)
coacere copt cocând coaceți,
coace coace
coceți-
conjunctiv perfect
prezent simplu
I (eu) coc (să) coc coceam copsei copsesem
singular a II-a (tu) coci (să) coci coceai copseși copseseși
a III-a (el, ea) coace (să) coacă cocea coapse copsese
I (noi) coacem (să) coacem coceam coapserăm copseserăm
a II-a (voi) coaceți (să) coaceți coceați coapserăți copseserăți
plural
a III-a (ei,
coc (să) coacă coceau coapseră copseseră
ele)
Vocabulario 64
1. Abdomen n /ab.do’men/ abdomen abdomen abdomenul abdomene abdomenele abdomenului abdomenelor
2. Albină f /al’bi.nə/ abeja albină albină albine albinele albinei albinelor
3. Antagonic m /an.ta’go.nik/ antagónico antagonic antagonicul antagonici antagonicii antagonicului antagonicilor
Antagonică f /an.ta’go.ni.kə/ antagónica antagonică antagonica antagonice antagonicele antagonicei antagonicelor
4. Apariție f /a.pa’ri.ʦi.e/ aparición apariție apariția apariții aparițiile apariției aparițiilor
5. Asemănător m /a.se.mə.nə’tor/ semejante (m) asemănător asemănătorul asemănători asemănătorii asemănătorului
asemănătorilor 397
Asemănătoare f /a.se.mə.nə’to̯a.re/ semejante (f) asemănătoare asemănătoarea asemănătoare asemănătoarele
asemănătoarei asemănătoarelor
6. Banană f /ba’na.nə/ plátano, banana banană banana banane bananele bananei bananelor
7. Campanie f /kam’pa.ni.e/ campaña campanie campania campanii campaniile campaniei campaniilor
8. Coace v /’ko̯a.ʧe/ cocer
9. Coajă f /’ko̯a.ʒə/ cáscara, piel coajă coaja coji cojile cojii cojilor
10. Combatere f /kom’ba.te.re/ combate combatere combaterea combateri combaterile combaterii combaterilor
11. Competiție f /kom.pe’ti.ʦi.e/ competición competiție competiția competiții competițiile competiției competițiilor
12. Condiție f /kon’di.ʦi.je/ condición condiție condiția condiții condițiile condiției condițiilor
13. Consistență f /kon.sis’ten.ʦə/ consistencia consistență consistența consistente consistențele consistenței
consistențelor
14. Corupe v /ko’ru.pe/ corromper, pervertir, sobornar (a un funcionario)
15. Cotor n /ko’tor/ resto, tallo, corazón (de manzana) cotor cotorul cotoare cotoarele cotorului cotoarelor
16. Creație f /kre’a.ʦi.e/ creación creație creația creații creațiile creației creațiilor
17. Creator m /kre.a’tor/ creador creator creatorul creatori creatorii creatorului creatorilor
Creatoare f /kre.a’to̯a.re/ creadora creatoare creatoarea creatoare creatoarele creatoarei creatoarelor
18. Cult n /kult/ culto cult cultul culte cultele cultului cultelor
19. Curent m /ku’rent/ corriente (m) curent curentul curenți curenții curentului curenților
Curentă f /ku’ren.tə/ corriente (f) curentă curenta curente curentele curentei curentelor
20. Defecta v /de.fek’ta/ dañar, estropear (se conjuga como abandona)
21. Depune v /de’pu.ne/ deponer, depositar
22. Descompune (a se) v /des.kom’pu.ne/ descomponer (se)
23. Dispune v /dis’pu.ne/ disponer, mandar
24. Divin m /di’vin/divino divin divinul divini divinii divinului divinilor
Divină f /di’vi.nă/ divina divină divina divine divinele divinei divinelor
25. Dorit m /do’rit/ deseado dorit doritul doriți doriții doritului doriților
Dorită f /do’ti.tə/ deseada dorită dorita dorite doritele doritei doritelor
26. Dovlecel m /do.vle’ʧel/ calabacín dovlecel dovlecelul dovlecei dovleceii dovlecelului dovleceilor
27. Edil m /e’dil/ alcalde, edil edil edilul edili edilii edilului edililor
28. Expune v /eks’pu.ne/ exponer
29. Felie f /fe’li.e/ rodaja felie felia felii feliile feliei feliilor
30. Femelă f /fe’me.lə/ hembra, animal de sexo femenino
31. Fierbe v /’fjer.be/ hervir, cocer
32. Foamete f /’fo̯a.me.te/ hambruna foamete foametea --- --- foametei ---
33. Frige v /’fri.ʤe/ freír, asar
34. Impune v /im.ˈpu.ne/ imponer
35. Inspirație f /in.spi’ra.ʦi.e/ inspiración inspirație inspirația inspirații inapirațiile inspirației inspirațiilor
36. Interes n /in.te’res/ interés interes interesul interese interesele interesului intereselor
37. Intestin n /in.tes’tin/ intestino intestin intestinul intestine intestinele intestinului intestinelor
38. În comun  juntos, colectivo
39. Înfige v /ɨn’fi.ʤe/ clavar
40. Înfrânge v /ɨn’frɨn.ʤe/ vencer, derrotar, infringir
41. Întrerupe v /ɨn.tre’ru.pe/ interrumpir; cortar
42. Înscrie (a se) v /ɨn’skri.e/ inscribir(se); matricular(se)

43. Învinge (a se) v /ɨn’vin.ʤe/ vencer
44. Logo n /’lo.go/ logo logo logoul logouri logourile logoului logourilor
45. Loialitate f /lo.ja.li’ta.te/ lealtad loialitate loialitatea loialități loialitățile loialității loialităților
46. Mijloc n /’miʒ.lok/ medio mijloc mijlocul mijloace mijloacele mijlocului mijloacelor
47. Modalitate f /mo.da.li’ta.te/ modo, modalidad modalitate modalitatea modalități modalitățile modalității
modalităților
48. Natație f /na’ta.ʦi.e/ natación natație natația --- --- natației ---
398
49. Nectar n /nek’tar/ néctar nectar nectarul nectaruri nectarurile nectarului nectarurilor
50. Nenumărat m /ne.nu.mə’rat/ incontable (m) nenumărat nenumăratul nenumărați nenumărații nenumăratului
nenumăraților
Nenumărată f /ne.nu.mə’ra.tă/ innumerable (f) nenumărată nenumărata nenumărate nenumăratele nenumăratei
nenumăratelor
51. Oală f /’o̯a.lə/ olla oală oala oale oalele oalei oalelor
52. Opune (a se) v /o’pu.ne/ oponer(se)
53. Păstrăv m /’pəs.trəv/ trucha păstrăv păstrăvul păstrăvi păstrăvii păstrăvului păstrăvilor
54. Plăcere f /plə’ʧe.re/ placer plăcere plăcerea plăceri plăcerile plăcerii plăcerilor
55. Plită f /’pli.tə/ quemador, fuego plită plita plite plitele plitei plitelor
56. Potrivit m /po.tri’vit/ adecuado, conforme potrivit potrivitul potriviți potriviții potrivitului potriviților
Potrivită f /po.tri’vi.tə/ adecuada, conforme potrivită potrivita potrivite potrivitele potrivitei potrivitelor
57. Prăjitură f /prə.ʒi’tu.rə/ pastel prăjitură prăjitura prăjituri prăjiturile prăjiturii prăjiturilor
58. Pregătire f /pre.gə’ti.re/ preparación pregătire pregătirea pregătiri pregătirile pregătirii pregătirilor
59. Presupune v /pre.su’pu.ne/ suponer
60. Prevenire f /pre.ve’ni.re/ prevención prevenire prevenirea preveniri prevenirile prevenirii prevenirilor
61. Propune v /pɾo’pu.ne/ proponer
62. Rămâne v /rə’mɨ.ne/ quedar(se), permanecer
63. Real m /re’al/ real (m) real realul reali realii realului realilor
Reală f /re’a.lə/ real (f) reală reala reale realele realei realelor
64. Renumit m /re.nu’mit/ renombrado renumit renumitul renumiți renumiții renumitului renumiților
Renumită f /re.nu’mi.tə/ renombrada renumită renumita renumite renumitele renumitei renumitelor
65. Rezistență f /re.zis’ten.ʦə/ resistencia rezistență rezistența rezistențe rezistențele rezistenței rezistențelor
66. Rupe v /’ru.pe/ romper, quebrar
67. Secetă f /se’ʧe.tə/ sequía secetă seceta secete secetele secetei secetelor
68. Sincer m /’sin.ʧer/ sincero sincer sincerul sinceri sincerii sincerului sincerilor
Sinceră f /’sin.ʧe.rə/ sincera sinceră sincera sincere sincerele sincerei sincerelor
69. Slogan n /slo’gan/ eslogan slogan sloganul sloganuri sloganurile sloganului sloganurilor
70. Sparge v /’spar.ʤe/ romper, quebrar
71. Subțire m /sub’ʦi.re/ delgado subțire subțirele subțiri subțirii subțirelui subțirilor
Subțire f /sub’ʦi.re/ delgada subțire subțirea subțiri subțirile subțirii subțirilor
72. Suge v /ˈsuʤe/ chupar; sorber; mamar
73. Suprapune v /su.pra’pu.ne/ sobreponer
74. Supune (a se ~) v /su’pu.ne/ someter(se)
75. Șpagă f /’ʃpa.gə/ soborno șpagă șpaga șpăgi șpăgile șpăgii șpăgilor
76. Tramvai n /tram’vaj/ tranvía tramvai tramvaiul tramvaie tramvaile tramvaiului tramvaielor
77. Tumoare f /tu’mo̯ a.re/ tumor tumoare tumoarea tumori tumorile tumorii tumorilor
78. Util m /u’til/ útil (m) util utilul utili utilii utilului utililor
Utilă f /u’ti.lə/ útil (f) utilă utila utile utilele utilei utilelor
79. Vază f /’va.zə/ jarrón vază vaza vaze vazele vazei vazelor
80. Vânătă f /’vɨ.nə.tə/ berenjena vânătă vânăta vinete vinetele vinetei vinetelor
81. Vorbitor m /vor.bi’tor/ hablante (m) vorbitor vorbitorul vorbitori vorbitorii vorbitorului vorbitorilor
Vorbitoare f /vor.bi’to̯a.re/ hablante (f) vorbitoare vorbitoarea vorbitoare vorbitoarele vorbitoarei vorbitoarelor
82. Weekend n fin de semana weekend weekendul weekenduri weekendurile weekendului weekendurilor
399
Coajă de banană
Albină
1. Femela de păstrăv depune cele mai multe La hembra de la trucha es la que más huevos pone
ouă
2. Cotoarele de măr se descompun în două Los corazones de manzana se descomponen en dos
săptămâni semanas
3. Poți dispune de următoarele mijloace de Puede disponer de los siguientes medios de
transport în comun: tramvai, troleibuz și transporte colectivo: tranvía, trolebús y metro. 400
metrou.
4. În scurt timp firma a reușit să se impună En poco tiempo la firma ha logrado imponerse en
pe piață el mercado
5. Ești un renumit creator de modă care Eres un renombrado creador de moda que impone
impune tendințe tendencias
6. Medicii încearcă să o trateze, dar ea Los médicos intentan tratarla, pero ella opone
opune rezistență resistencia
7. Se presupune că iarna va fi grea Se supone que el invierno será duro
8. Presupuneți întotdeauna că este sincer Suponga siempre que es sincero
9. Propun să formăm grupuri de lucru de Propongo que formemos grupos de trabajo de

câte patru cuatro en cuatro
10. Propune o campanie asemănătoare, cu Propone una campaña semejante, con un logo y
un logo și slogan original eslogan original
11. Scriind și călătorind nu fac decât să Escribiendo y viajando no hago más que
suprapun două dintre cele mai mari superponer dos de mis más grandes placeres
plăceri ale mele
12. Vă invităm să vă supuneți unui test util Le invitamos a someterse a una prueba útil para
pentru prevenirea apariției tumorilor de prevenir la aparición de tumores de intestino
intestin
13. Trebuie să vă înscrieți copilul la o școală Tiene que matricular a su hijo en una escuela
românească rumana
14. Am uitat să rog secretara să mă înscrie Olvidé pedirle a la secretaria que me inscriba para
pentru concurs el concurso
15. Au corupt totul și au creat un cult al șpăgii Lo han corrompido todo y han creado un culto de
los sobornos
16. Din cauză că s-a întrerupt curentul A causa de que se ha interrumpido la corriente
electric, s-au defectat calculatoarele și am eléctrica, se han dañado los ordenadores y hemos
pierdut o informație importantă perdido una información importante
17. Modul de pregătire a legumelor nu este El modo de preparación de las verduras no es
un secret: ele se ﬁerb, se prăjesc, se coc ningún secreto: se hierven, se asan, se cuecen
18. Va putea el învinge bolile, foametea, ¿Podrá él vencer la enfermedad, la hambruna, la
seceta, sărăcia, războiul? sequía, la pobreza, la guerra?
19. Și-a spart capul Se ha roto la cabeza
20. Mi s-a spart casa Me han entrado en casa
21. Golește toate sticlele și sparge paharele Vacía todas las botellas y rompe los vasos contra la
de pereți pared
22. Există multe modalități de a frige un porc Existen muchas modalidades de asar un puerco
23. Se taie vinetele și dovleceii în felii subțiri Se cortan las berenjenas y calabacines en rodajas
și le frigeți la grătar delgadas y áselas en la parrilla
24. Sunt sigur că îmi va înfige cuțitul în spate Estoy seguro de que me va a clavar un cuchillo por
la espalda
25. Se iau trei vinete de mărime potrivită, se Se toman tres berenjenas del tamaño adecuado, se
spală și se coc pe plită lavan y se cuecen en el fuego 401
Păstrăv
Vânătă
Dovlecel
1. Desearía depositar una cantidad de dinero Aș dori să depun o sumă de bani

2. Quiero depositar dinero en mi cuenta Doresc să depun bani în contul meu
3. ¿Dónde se deposita el equipaje Unde se depun bagajele?
4. Los cadáveres se descomponen Cadavrele se descompun
5. La piel del plátano se descompone en 2-10 días Coaja de banană se descompune în 2–10 zile
6. Los alcaldes no disponen de dinero Edilii nu dispun de bani
7. ¿De cuántos volúmenes dispone esta biblioteca? De câte volume dispune această bibliotecă? 402
8. ¿Dispone de una mesa para cinco personas? Dispuneți de o masă pentru cinci persoane?
9. La artista expone por primera vez en el museo Artista expune pentru prima dată la muzeul
10. ¿Por qué te has expuesto? De ce t-ai expus?
11. Ha expuesto la situación real de la economía A expus situația reală a economiei
12. Él ha impuesto las condiciones El a impus condițiile
13. Por favor, tome todas las medidas que sean necesarias Vă rog să luați toate măsurile care se impun
14. ¿Por qué se opone (ud)? De ce va opuneți?
15. Se oponen intereses antagónicos Se opune interese antagonice
16. Nunca tiene que oponer resistencia Niciodată nu trebuie să opuneți rezistență
17. Supuse que vendrías Am presupus că vei veni
18. La creación supone inspiración Creația presupune inspirație
19. Yo supongo que no es culpable Eu presupun că nu este vinovat
20. Te propongo que nos encontremos el fin de semana Îți propun să ne întâlnim în weekend
21. ¿Qué alternativas propones para combatir el tráfico? Ce alternative propui pentru combaterea traficului?
22. ¿Qué descubre si sobrepone las dos imágenes? Ce descoperiți dacă suprapuneți cele două imagini?
23. ¿Nos sometemos o luchamos? Ne supunem sau luptăm?
24. Sometámonos con lealtad a las autoridades divinas Să ne supunem cu loialitate autorității divine
25. Quédate con nosotros a comer Rămâi cu noi la masa
26. Me he inscrito en un curso de natación M-am înscris la un curs de natație
27. He olvidado telefonear e inscribirme Am uitat să telefonez și să mă înscriu
28. Ha decidido quedarse en Rumanía A decis să rămână în România
29. ¿Por qué te inscribes en los cursos de lengua rumana? De ce te înscrii la cursurile de limba română?
30. Han sobornado a innumerables personas Au corupt nenumărate persoane
31. El poder corrompe y a ti te han dado mucho poder Puterea corupe și ție ți-au dat multă putere
32. Perdóname que te interrumpa Scuză-mă că te întrerup
33. Nunca interrumpa al hablante Niciodată nu întrerupeți vorbitorul
34. Han interrumpido el trabajo en señal de protesta Au întrerupt lucrul în semn de protest
35. Me he roto la mano Mi-am rupt mâna
36. Se hierve a fuego lento 20 minutos Se fierbe la foc mic 20 de minute
37. No metas la nariz donde no te importa Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala
38. ¿Quién ha ganado las elecciones? Cine a înfrânt alegerile
39. ¿Quién ha vencido? Cine a învins?
40. Deseo vencer en las competiciones Doresc să înving la competiții
41. ¿Quiere vencer en este partido? Vreți să învingeți în meciul acesta?
42. Se ha roto el espejo S-a spart oglinda
43. ¡Has roto el jarrón! Ai spart vaza!
44. Me han roto las gafas Mi-am spart ochelarii
45. Me he quemado el dedo, en el hornillo M-am fript la deget, de la plită
46. Fría la carne hasta que tenga la consistencia deseada Frigeți carnea până când are consistența dorită
47. Se ha clavado el cuchillo en el corazón Și-a înfipt cuțitul în inimă
48. El hombre se ha clavado un cuchillo en el abdomen Bărbatul și-a înfipt un cuțit în abdomen
49. La abeja chupa el néctar de las flores Albina suge nectarul florilor
50. El pastel se está cociendo Prăjitura se coace
65 El înoată cel mai repede

Él es el que nada más rápido
403
• El superlativo
o Superlativo relativo
▪ De superioridad
▪ De inferioridad
o Superlativo absoluto
▪ Con adverbios
▪ Otras formas de formar el superlativo
• Participio versus adjetivo
Nos centramos en el superlativo que puede ser de dos clases, relativo y absoluto.
El superlativo relativo, a su vez, puede ser de superioridad y se forma con la forma cel/cea/cele/cei + mai + adj +
[din/dintre]… para formar el superlativo relativo de superioridad. Es nuestro equivalente a “el más/la más/los
más/las más + adj + de”
Care sunt muzeele cele mai importante din oraș? ¿Cuáles son los museos más importantes de la ciudad?
O si se trata de una acción: X verb + cel/cea/cele/cei + mai + adv [din/dintre]
El scrie cel mai bine dintre toți Él es el que mejor escribe de todos
Si es de inferioridad en vez de poner cel mai + adj/adv, pondríamos cel mai puțin + adj/adv + [din/dintre]
404
Ana are jucăria cea mai puțin scumpă dintre Ana tiene el juguete menos caro de todos
toate
La forma más habitual de formar el superlativo absoluto es poniendo adverbios como foarte, extrem de, etc antes
del adjetivo correspondiente.
Familia este extrem de importantă pentru români La familia es extremadamente importante para los rumanos
Existen otras formas algo menos utilizadas para formar el superlativo, como repetir el adjetivo, alargar algún sonido
para darle más énfasis, o añadir algún sufijo como -isim o prefijo como super-, arhi-, etc.
Hay adjetivos que no admiten superlativo por significar en sí mismos grados absolutos como complet, minor, etc.
Por último, hay que indicar que en muchas de las frases utilizamos el adjetivo que procede del participio de un verbo
en este tipo de frases. El participio y el adjetivo son iguales en el singular masculino. Es invariable cuando se utiliza
como participio, y varía cuando se utiliza adjetivo.
Por ejemplo, en el verbo a considera, el participio considerat se usaría de forma invariable en frases como:
El a considerat că nu e corect Él ha considerado que no es correcto

Ea a considerat că un e corect Ella ha considerado que no es correcto
Ei au considerat că nu e corect Ellos han considerado que no es correcto
En las siguientes frases se usaría el adjetivo que, como se ve, varía:
George Enescu este considerat cel mai important George Enescu está considerado el músico rumano más
muzician român importante
Este considerată cea mai frumoasă profesoară din Está considerada la más hermosa profesora del mundo
întreaga lume entero
Vocabulario 65
1. Actual m /ak.tu'al/ actual (m) actual actualul actuali actualii actualului actualilor
Actuală f /ak.tu'a.lə/ actual (f) actuală actuala actuale actualele actualei actualelor
2. Bogăție f /bo.gə'ʦi.e/ riqueza bogăție bogăția bogății bogățiile bogăției bogățiilor
3. Capital n /ka.pi'tal/ capital (económico) capital capitalul capitaluri capitalurile capitalului capitalurilor
4. Comod m /ko'mod/ cómodo comod comodul comozi comozii comodului comozilor
Comodă f /ko'mo.də/ cómoda comodă comoda comode comodele comodei comodelor
5. Considerat m /kon.si.de'rat/ considerado considerat consideratul considerați considerații consideratului 405
consideraților
Considerată f /kon.si.de'ra.tə/ considerada considerată considerata considerate consideratele consideratei
consideraților
6. Englez m /en'glez/ inglés englez englezul englezi englezii englezului englezilor
Engleză f /en'gle.zə/ inglesa engleză engleza engleze englezele englezei englezelor
7. Folosit m /fo.lo'sit/ usado, utilizado folosit folositul folosiți folosiții folositului folosiților
Folosită f /fo.lo.si.tə/ usada, utilizada folosită folosita folosite folositele folositei folositelor
8. Francez m /fran'ʧez/ francés francez francezul francezi francezii francezului francezilor
Fraceză f /fran'ʧe.zə/ francesa franceză franceza franceze francezele francezei francezelor
9. German m /ʤer'man/ alemán german germanul germani germanii germanului germanilor
Germană f /ʤer'ma.nə/ alemana germană germana germane germanele germanei germanelor
10. Jignit m /ʒig'nit/ molesto, ofendido jignit jignitul jigniți jigniții jignitului jigniților
Jignită f /ʒig'ni.tə/ molesta, ofendida jignită jignita jignite jignitele jignitei jignitelor
11. Jucărie f /ʒukəˈrie/ juguete jucărie jucăria jucării jucăriile jucăriei jucăriilor
12. Pictat m /pik'tat/ pintado pictat pictatul pictați pictații pictatului pictaților
Pictată f /pik'ta.tə/ pintada pictată pictata pictate pictatele pictatei pictatelor
13. Prânz n /prɨnz/ comida, almuerzo prânz prânzul prânzuri prânzurile prânzului prânzurilor
14. Premiat m /pre.mi'at/ premiado premiat premiatul premiați premiații premiatului premiaților
Premiată f /pre.mi'a.tə/ premiada premiată premiata premiate premiatele premiatei premiatelor
15. Rus m /rus/ ruso rus rusul ruși rușii rusului rușilor
Rusă f /'ru.să/ rusa rusă rusa ruse rusele rusei ruselor
16. Situat m /si.tu'at/ situado situat situatul situați situații situatului situaților
Situată f /si.tu'a.tə/ situada situată situata situate situatele situatei situatelor
17. Studiat m /stu.di'at/ estudiado studiat studiatul studiați studiații studiatului studiaților
Studiată f /stu.di'a.tə/ estudiada studiată studiata studiate studiatele stuadiatei stuadiatelor
18. Supermarket n /su.per’mar.ket/ supermercado supermarket supermarketul supermarketuri supermarketurile
supermarketului supermarketurilor
19. Traseu n /tra'sew/ trayecto, ruta traseu traseul trasee traseele traseului traseelor
Jucărie
1. Familia este extrem de importantă La familia es extremadamente importante para los

pentru români rumanos
2. Puteți ajunge acolo cel mai bine cu Puede llegar allí mejor con el trolebús
troleibuzul
3. Unde se află cea mai apropiată gară? ¿Dónde está la estación de tren más cercana?
406
4. Câți kilometri sunt până la cea mai ¿Cuántos kilómetros hay hasta la gasolinera más
apropiată benzinărie? cercana?
5. Care sunt muzeele cele mai importante ¿Cuáles son los museos más importantes de la
din oraș? ciudad?
6. El scrie despre cele mai importante Él escribe acerca de los más importantes
evenimente din țară acontecimientos del país
7. Bogăția cea mai mare a oamenilor este La mayor riqueza de los hombres es el planeta
planeta Pământ Tierra
8. Limbile cele mai studiate de pe glob sunt Las lenguas más estudiadas del globo son el inglés,
engleza, franceza, spaniola, germana și francés, español, alemán y ruso
rusa
9. Cei mai înalți munți din Europa sunt Las montañas más altas de Europa son los Alpes
munții Alpi
10. Care este localitatea situată în punctul ¿Cuál es la localidad situada en el punto más al
cel mai de nord al Republicii Moldova? norte de la República de Moldavia?
11. Din ce parte bat vânturile cel mai des în ¿De qué parte soplan los vientos con más
timpul verii? frecuencia durante el verano?
12. Care sunt cei mai importanți factori care ¿Cuáles son los factores más importantes que
contribuie la progresul economic și contribuyen al progreso económico y social?
social?
13. Se simte extrem de jignit Se siente extremadamente molesto
14. Este considerată cea mai frumoasă Está considerada la más hermosa profesora del
profesoară din întreaga lume mundo entero
15. Este cea mai bună învățătoare din școală Es la mejor maestra de la escuela
16. Ana are jucăria cea mai puțin scumpă Ana tiene el juguete menos caro de todos
dintre toate
17. Casa Poporului, actualul Palat al La Casa del Pueblo, el actual Palacio del
Parlamentului, este una dintre cele mai Parlamento, es uno de los edificios más grandes del
mari clădiri din lume. mundo
18. Eu sunt cel mai mic membru Yo soy el miembro más pequeño
19. Votați cel mai bun plan Vote el mejor plan
20. Care prenume sunt cel mai des folosite în ¿Qué nombres son los más frecuentemente
țara din care provii? utilizados en el país del que proviene?
21. George Enescu este considerat cel mai George Enescu está considerado el músico rumano
important muzician român más importante
22. Cel mai vechi tablou din lume a fost El cuadro más viejo del mundo fue pintado hace
pictat acum 3500 de ani 3500 años
23. El scrie cel mai bine dintre toți Él es el que mejor escribe de todos
24. Am citit un articol foarte interesant He leído un artículo muy interesante
25. Am văzut un film extrem de interesant He visto una película interesantísima

407
Supermarket
Traseu
1. ¿Dónde está la tienda de música más cercana? Unde se află cel mai apropiat magazin de muzică?
2. ¿Dónde está el supermercado más cercano? Unde se află cel mai apropiat supermarket?
3. ¿Dónde se encuentra el restaurante más cercano? Unde se află restaurantul cel mai apropiat?
4. ¿Dónde se encuentra el teléfono público más cercano? Unde se află telefonul public cel mai apropiat?
5. ¿Cuál es el camino más corto al centro? Care este cel mai scurt drum către centru?
6. ¿Cuál es el camino más corto? Care este drumul cel mai scurt?
7. ¿Cuál es el camino más corto a la playa? Care este cel mai scurt drum către plajă? 408
8. Soy el mayor Sunt cel mai mare
9. ¿Dónde está el hotel más cercano? Unde este cel mai apropiat hotel?
10.¿Cuál es el mejor trayecto? Care e cel mai bun traseu?
11.¿Qué parte de la playa le gusta más? Care parte a plajei vă place cel mai mult?
12.¿Quién ha realizado el mejor tiempo? Cine a realizat timpul cel mai bun?
13.¿Dónde está la gasolinera más cercana? Unde se află cea mai apropiată benzinărie?
14.¿Dónde está la farmacia más cercana? Unde se află cea mai apropiată farmacie?
15.¿Dónde está el banco más cercano? Unde este cea mai apropiată bancă?
16.¿Dónde está el aparcamiento más cercano? Unde este cea mai apropiată parcare?
17.Pregunto al espejo quién es la más bella Întreb oglinda cine e cea mai frumoasă
18.Tomo mantequilla de la mejor calidad Iau untul de cea mai bună calitate
19.Quisiera comer la mejor comida local Aș dori să mănânc cea mai bună mâncare locală
20.¿Dónde se pueden hacer las compras más baratas? Unde pot face cumpărăturile cele mai ieftine?
21.¿Cuáles son los mejores televisores del mercado? Care sunt cele mai bune televizoare pe piață?
22.Usamos los métodos más modernos Folosim metodele cele mai moderne
23.Lo siento enormemente Îmi pare extrem de rău
24.El más hermoso cuadro ha sido expuesto Tabloul cel mai frumos a fost expus
25.La silla más cómoda está aquí Cel mai comod scaun este aici
26.Las flores más bellas de aquí son las mías Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele
27.Él es el mejor de mis amigos El este prietenul meu cel mai bun
28.¿Cuál es la estación más hermosa? Care e cel mai frumos anotimp?
29.Eva es mi mejor amiga Eva este prietena mea cea mai bună
30.¿Qué animal es el que más le gusta? Ce animal vă place cel mai mult?
31.Mi hermana es la que mejor baila Sora mea dansează cel mai frumos
32.El mejor estudiante ha sido premiado Cel mai bun student a fost premiat
33.Él es el que mejor dibuja El desenează cel mai frumos
34.Las personas son el capital más valioso de la empresa Oamenii sunt cel mai valoros capital al firmei
35.Elija la mejor respuesta Alegeți cel mai bun răspuns
36.El río más largo de Europa es el Volga Cel mai lung râu din Europa este Volga
37.Esta blusa es la más limpia Bluza aceasta este cea mai curată
38.La salud es el mayor tesoro del hombre Sănătatea este cea mai mare comoară a omului
39.La comida es la comida más importante del día Prânzul e cea mai importantă masă din zi
40.¿Cuáles son los países más grandes de Europa? Care sunt cele mai mari țări din Europa?
41.Los alimentos frescos son los más caros Alimentele proaspete sunt cele mai scumpe
42.En este hospital trabajan los mejores médicos În spitalul acesta lucrează cei mai buni medici
43.Estás considerado un especialista muy bueno Ești considerat un specialist foarte bun
44.¿Puedes decirme qué es lo que más te gusta hacer? Poți să-mi spui ce-ți place să faci cel mai mult?
45.Vivimos en un mundo extremadamente diverso Trăim într-o lume extrem de diversă
46.Este examen es extremadamente importante Acest examen este extrem de important
47.Ana es la que peor juega Ana joacă cel mai puțin bine
48.Él es el que nada más rápido El înoată cel mai repede
49.La mujer más gorda está en medio Cea mai grasă femeie e la mijloc
50.La mujer más delgada está a la derecha Cea mai slabă femeie e la dreapta
66 Multe albine formează un roi

Muchas abejas forman un enjambre
409
• Los Pronombres/adjetivos pronominales indeterminados: fiecare, toți/toate, unul/una, altul/alta, cineva,

ceva, altceva, oricine, orice, oricum, oricare, mulți/multe, puțini/puține, câtiva/câteva.
Nos detenemos en unas palabras que pueden utilizarse como pronombres, adjetivos e incluso numerales, y que
tienen en común que hacen referencia a un sujeto u objeto indeterminado. La mayoría han sido vistos en temas
anteriores de los cuales veremos algunos ejemplos más. Los que no habían aparecido hasta ahora son: Oricine,
oricum y oricare.
Pojar
Vocabulario 66
1. Adaptabil m /a.dap'ta.bil/ adaptable (m) adaptabil adaptabilul adaptabili adaptabilii adaptabilului adaptabililor
Adaptabilă f /a.dap'ta.bi.lə/ adaptable (f) adaptabilă adaptabila adaptabile adaptabilele adaptabilei adaptabilelor
2. Adică adv /a'di.kə/ en otras palabras, esto es…
3. Ales m /a'les/ elegido ales alesul aleși aleșii alesului aleșilor
Alesă f /a'le.sə/ elegida alesă alesa alese alesele alesei aleselor
4. Bărbieri v /bər.bi.e'ri/ afeitar, rasurar
5. Chemat m /ke'mat/ llamado chemat chematul chemați chemații chematului chemaților 410
Chemată f /ke'ma.tə/ llamada chemată chemata chemate chematele chematei chematelor
6. Chin n /kin/ angustia, sufrimiento chin chinul chinuri chinurile chinului chinurilor
7. Colțișor n /kol.ʦi'ʃor/ rinconcito colțișor colțișorul colțișoare colțișoarele colțișorului colțișoarelor
8. Copie f /'ko.pi.e/ copia copie copia copii copiile copiei copiilor
9. Evitat m /e.vi'tat/ evitado evitat evitatul evitați evitații evitatului evitaților
Evitată f /e.vi'ta.tə/ evitada evitată evitata evitate evitatele evitatei evitatelor
10. Expresie f /eks'pre.si.e/ expresión expresie expresia expresii expresiile expresiei expresiilor
11. Generalizare f /ʤe.ne.ra.li'za.re/ generalización generalizare generalizarea generalizări generalizările generalizării
generalizărilor
12. Împrieteni v /ɨm.pri.e.te'ni/ hacer amistad, trabar amistad
13. Întrebat m /ɨn.tre'bat/ preguntado întrebat întrebatul întrebați întrebații întrebatului întrebaților
Întrebată f /ɨn.tre'ba.tə/ preguntada întrebată întrebata întrebate înterebatele întrebatei întrebatelor
14. Odihnă f /o'dih.nə/ descanso odihnă odihna odihne odihnele odihnei odihnelor
15. Orar n /o'rar/ horario orar orarul orare orarele orarului orarelor
16. Oricare /orʲ'ka.re/ cualquiera oricare oricăruia oricărora
Oricare /orʲ'ka.re/ cualquiera oricare oricăreia oricărora
17. Oricine /orʲ'ʧi.ne/ quienquiera oricine oricui
18. Oricum /orj'kum/ de cualquier modo
19. Plănui v /plə.nu'i/ planear, hacer planes
20. Plicticos m /plik.ti'kos/ aburrido plicticos plicticosul plicticoși plicticoții plicticosului plicticoșilor
Plicticoasă f /plik.ti'ko̯ a.sə/ aburrida plicticoasă plicticoasa plicticoase plicticoasele plicticoasei plicticoaselor
21. Pojar n /po'ʒar/ sarampión pojar pojarul pojaruri pojarurile pojarului pojarurilor
22. Prostie f /pros'ti.e/ estupidez prostie prostia prostii prostiile prostiei prostiilor
23. Redus m /re'dus/ reducido redus redusul reduși redușii redusului redușilor
Redusă f /re'du.sə/ reducida redusă redusa reduse redusele redusei reduselor
24. Roi n /roj/ enjambre roi roiul roiuri roiurile roiului roiurilor
25. Sugera v /su.ʤe'ra/ sugerir
Colțișor
1. Ador fiecare colțișor din țara mea Adoro cada rinconcito de mi país
2. Fiul meu are note bune aproape la toate Mi hijo tiene buenas notas en casi todas las
disciplinele asignaturas
3. Toate au ajuns la timp Todas han llegado a tiempo
411
4. Folosim mijloacele de transport ca să Usamos medios de transporte para ir de un lugar al

mergem dintr-un loc în altul otro
5. Întâi judecă-te pe tine și apoi judecă pe ¡Primero júzgate a ti mismo y después juzga al
altul! otro!
6. Una merge, alta vine Una va, otra viene
7. A suferit cineva din familie vreodată de ¿Ha padecido alguien de su familia alguna vez el
pojar? sarampión?
8. Aveți ceva împotriva dacă eu mai rămân ¿Le importa si me quedo un poco más?
puțin?
9. Caut ceva pentru un bărbat Busco algo para un hombre
10. A sugerat să vorbim despre altceva Sugirió que habláramos de otra cosa
11. Ai vrea să faci altceva în loc de asta? ¿Querrías hacer otra cosa en lugar de esto?
12. Vrei altceva? ¿Quieres otra cosa?
13. Oricine știe informația aceasta? ¿Cualquiera sabe esta información?
14. Nu oricine poate face asta Esto no lo puede hacer cualquiera
15. Eu sunt prietenos, adică mă împrietenesc Yo soy amistoso, esto es, me hago rápidamente
repede cu oricine amigo de cualquiera
16. Riscul pe care îl implică orice El riesgo que implica cualquier generalización es el
generalizare este acela de a considera că de considerar que todos aquellos de los que se
toți cei despre care se vorbește sunt la habla son igual
fel
17. Conflictele între colegi trebuie evitate cu Los conflictos entre compañeros tienen que ser
orice preț evitados a cualquier precio
18. De ce mâncăm multe legume și fructe în ¿Por qué comemos muchas verduras y frutas en
orice anotimp? cualquier estación?
19. Orice familie își face proiecte de vacanță Cualquier familia hace proyectos de vacaciones en
în funcție de posibilitățile financiare. función de sus posibilidades económicas. Incluso
aunque estas posibilidades se vean mermadas, de
cualquier forma, el descanso es necesario.
Chiar dacă aceste posibilități sunt

reduse, oricum, odihna este necesară
20. Oricare vecin ți-ar spune că nu-l Cualquier vecino te diría que no le molesta.
deranjează
21. Dă-i cartea oricăruia dintre studenți Dale el libro a cualquiera de los estudiantes
22. Dă-i cartea oricăreia dintre studente Dale el libro a cualquiera de las estudiantes 412
23. Dacă prostia ar durea, mulți s-ar tăvăli în Si la estupidez doliera, muchos se revolcarían de
chinuri angustia
24. Aici sunt puține mere Aquí hay pocas manzanas
25. Plănuiesc să rămân aici câteva săptămâni Planeo quedarme aquí algunas semanas
Bărbieri
1. Papá se afeita cada día Tata se bărbierește în fiecare zi

2. Leo el periódico cada día Citesc ziarul în fiecare zi
3. Desearía dos copias de cada Aș dori două copii din fiecare
4. Cada uno ha sido preguntado Fiecare a fost întrebat
5. Le he dicho el horario a cada uno I-am spus orarul fiecăruia
6. Todos estamos cansados Toți suntem obosiți
7. Trabajas todos los músculos Lucrezi toți mușchii 413
8. Me gustan todos mis juguetes Îmi plac toate jucăriile mele
9. ¿Están ocupados todos los asientos? Sunt ocupate toate locurile?
10. Todos han llegado a tiempo Toți au ajuns la timp
11. Uno aprende, otro se pasea Unul învață, altul se plimbă
12. Unos entienden, otros no Unii înțeleg, alții nu
13. Uno de ellos presenta el proyecto Unul dintre ei prezintă proiectul
14. Algunas profesoras son aburridas Unele profesoare sunt plicticoase
15. Uno va, el otro viene Unul merge, altul vine
16. A uno le gusta el vino, a otro no Unuia îi place vinul, altuia nu
17. A una le gusta el vino, a otra no Uneia îi place vinul, alteia nu
18. ¿Queda alguien sin billete? Mai este cineva fără bilet?
19. Vuelva a preguntar a alguien allí Mai întrebați pe cineva acolo
20. Por favor, envía a alguien a por mi equipaje Vă rog să trimiteți pe cineva după bagajul meu
21. ¿Habla alguien inglés aquí? Vorbește cineva engleză aici?
22. ¿Puedo hablar algo con ud.? Pot vorbi ceva cu dv.?
23. ¿Querría venir a casa a tomar algo? Ați vrea să veniți la mine să bem ceva?
24. Tengo algo en el ojo Am ceva în ochi
25. ¿Tiene algo más barato? Aveți ceva mai ieftin?
26. ¿Desea tomar algo? Doriți să beți ceva?
27. Busco algo para una mujer Caut ceva pentru o femeie
28. Desearía pedir algo de comida, por favor Aș dori să comand ceva de mâncare, vă rog
29. Algo me dice que no está bien Ceva îmi spune că nu e bine
30. Muéstreme otra cosa, por favor Arătați-mi altceva, vă rog
31. ¿No tiene otra cosa? Nu ai altceva?
32. ¡Al principio me dijiste otra cosa! La început mi-ai spus altceva!
33. Cualquiera puede equivocarse Oricine poate greși
34. Cualquiera puede comprar un diccionario Oricine poate cumpăra un dicționar
35. Tomaré cualquier cosa que me recomiende Voi lua orice îmi recomandați
36. De todos modos, yo no puedo hacer esto Oricum, eu nu pot să fac acesta
37. De todas formas, no vamos a perder el tiempo Oricum, noi nu vom pierde timpul
38. Cualquiera que sea el resultado, tenemos que trabajar Oricare ar fi rezultatul, noi trebuie să lucrăm
39. Soy adaptable a cualquier situación Sunt adaptabil oricărei situații
40. Cualquiera que quiera, puede venir a la fiesta Oricare vrea, poate să vina la petrecere
41. Muchas abejas forman un enjambre Multe albine formează un roi
42. Muchos han visitado Bucarest Mulți au vizitat Bucureștiul
43. A muchos les ha gustado la excursión Multora le-a plăcut excursia
44. Muchas de las imágenes se contradicen Multe dintre imagini se contrazice
45. Tengo muy pocos dientes Am foarte puțini dinți
46. Muchos son llamados y pocos son elegidos Mulți sunt chemați și puțini sunt aleși
47. Moldavia tiene pocos recursos naturales Republica Moldova are puține resurse naturale
48. Algunos viajeros no tienen billete Câțiva călători nu au bilet
49. La estudiante necesita unos papeles Studenta are nevoie de câteva acte
50. Aprendí algunas palabras y expresiones rumanas Am învățat câteva cuvinte și expresii românești
67 Ploua tare când am plecat de acasă

Llovía fuerte cuando salí de casa
414
• Los Participios de los verbos más comunes: fost, avut, făcut, dorit, mers, luat, vrut, dat, plăcut, trebuit,
putut, aflat, văzut, costat, plecat, venit, vorbit, pus.
Practicamos con los participios de los verbos más comunes en su significado más frecuente y con forma
invariable. El verbo a afla se va a utilizar tanto con significado de „hallarse/encontrarse” como con significado de
„averiguar/enterarse”. El verbo a putea puede ir con el conjunctiv, o seguido del infinitivo.
Además veremos las expresiones:

În interes de afaceri  Por motivos de negocios, expresión similar a În interes de serviciu  por motivos de trabajo
În permanență  Permanentemente
Pe neașteptate  Inesperadamente
Cenușăreasa
Vocabulario 67
1. Aterizare f /a.te.ri'za.re/ aterrizaje aterizare aterizarea aterizări aterizările aterizării aterizărilor
2. Bal n /bal/ baile bal balul baluri balurile balului balurilor
3. Cenușăreasa /ʧe.nu.ʃə're̯a.sə/ Cenicienta --- Cenușăreasa --- --- Cenușăresei ---
4. Disponibil m /dis.po'ni.bil/ disponible (m) disponibil disponibilul disponibili disponibilii disponibilului disponibililor
Disponibilă f /dis.po'ni.bi.lə/ disponible (f) disponibilă disponibila disponibile disponibilele disponibilei disponibilelor
5. Jurnal n /ʒur'nal/ diario jurnal jurnalul jurnale jurnalele jurnalului jurnalelor
6. Medicație f /me.di'ka.ʦi.e/ medicación medicație medicația medicații medicațiile medicației medicațiilor 415
7. Neașteptat m /ne.aʃ.tep'tat/ inesperado neașteptat neașteptatul neașteptați neașteptații neașteptatului
neașteptaților
Neaștetată f /ne.aʃ.tep'ta.tə/ inesperada neașteptată neașteptata neașteptate neașteptatele neașteptatei
neașteptatelor
Pe neașteptate  inesperadamente
8. Perfect m /per'fekt/ perfecto perfect perfectul perfecți perfecții perfectului perfecților
Perfectă f /per'fek.tə/ perfecta perfectă perfecta perfecte perfectele perfectei perfectelor
9. Permanență f /per.ma'nen.ʦə/ permanente, permanencia permanență permanența permanențe permanențele
permanenței permanențelor
În permanență  Sin interrupción, permanentemente
10. Prost m /prost/ tonto prost prostul proști proștii prostului proștilor
Proastă f /'pro̯ as.tə/ tonta proastă proasta proaste proastele proastei proastelor
11. Registru n /re'ʤis.tru/ registro registru registrul registre registrele registrului registrelor
12. Spiriduș m /spi.ri'duʃ/ espíritu, duende spiriduș spiridușul spiriduși spiridușii spiridușului spiridușilor
13. Târziu m /tɨr'ziw/ tardío târziu târziul târzii târziii târziului târziilor
Târzie f /tɨr'zi.e/ tardía târzie târzia târzii târziile târziei târziilor
14. Trăsură f /trə'su.rə/ carroza trăsură trăsura trăsuri trăsurile trăsurii trăsurilor
Aterizare
1. Aterizarea a fost perfectă El aterrizaje ha sido perfecto

2. Ei nu au fost la hotel noaptea trecută Ellos no estuvieron en el hotel la noche pasada
3. Am avut o noapte proastă He tenido una noche horrible
4. Anul acesta am avut o primăvară târzie Este año hemos tenido una primavera tardía
5. Spuneți ce ați făcut ieri Dígame qué ha hecho ayer
6. Familia și prietenii l-au felicitat și i-au La familia y los amigos le han felicitado y le
dorit mult succes han deseado mucho éxito 416
7. Cenușăreasa a mers la bal în trăsură La Cenicienta ha ido al baile en carroza
8. Pune lucrurile la loc de unde le-ai luat Pon las cosas en el sitio de donde las has
cogido
9. Nu am vrut să spun asta No he querido decir esto
10. Am mers la piață și am făcut He ido al mercado y he hecho las compras
cumpărăturile necesare necesarias
11. Colegul mi-a dat toate cărțile El compañero de trabajo me ha dado todos
los libros
12. N-ai aflat că șeful a luat deja o hotărâre? ¿No te has enterado de que el jefe ha tomado
ya una decisión?
13. Mama mi-a dat o bluză Mi madre me dio una blusa
14. Mi-ar fi plăcut să fii cu noi Me habría gustado que estuvieras con
nosotros
15. S-a defectat și a trebuit s-o duc la Se ha estropeado y ha tenido que llevarla a
reparat reparar.
16. Am vrut să mă culc, dar n-am putut He querido acostarme, pero no he podido
17. Jurnalul de bord este un registru aflat în El diario de a bordo es un registro que se halla
permanență la bordul unei nave permanentemente a bordo de un barco
18. Știați că în această clădire s-a aflat banca ¿Sabía que en este edificio se hallaba el banco
națională? nacional?
19. Eu am văzut un spectacol interesant He visto un espectáculo interesante
20. Cât m-a costat mini-barul? ¿Cuánto me ha costado el mini-bar?
21. Vreau sa-ți spun că el a plecat la mare Quiero decirte que él se ha ido al mar
22. Am venit la București în interes de He venido a Bucarest por motivos de negocio
afaceri
23. Cine și-a amintit despre ce a vorbit ¿Quién se ha acordado de lo que habló el
profesorul ieri? profesor ayer?
24. Unde ai pus cartea de istorie? ¿Dónde has puesto el libro de historia?
25. Ai vrut ceva? ¿Querías algo?
Jurnale

1. Ha sido muy amable por su parte A fost foarte drăguț din partea dumneavoastră
2. ¿Ha estado alguna vez en España? Ați fost vreodată în Spania?
3. Hoy es 24 de enero; ayer fue 23 Astăzi e 24 ianuarie, ieri a fost 23
4. Él estaba estudiando cuando fui a verle El studia când am fost să-l văd
5. Él no ha tenido muchos amigos El nu a avut mult prieteni
6. He tenido difteria Am avut difterie
7. He tenido un accidente Am avut un accident
8. ¿Qué ha hecho durante este tiempo? Ce ați făcut în acest timp? 417
9. ¿Qué ha hecho todo el día? Ce ați făcut toată ziua?
10.¿Por qué ha hecho esto? De ce ați făcut asta?
11.Es justo lo que deseaba E tocmai ceea ce am dorit
12.He deseado una casa nueva Mi-am dorit o casă nouă
13.Ayer, Alina y David fueron al mercado Ieri, Alina și David au mers la piață
14.Fuimos allí por error Am mers acolo din greșeală
15.El lunes por la mañana fui a trabajar Luni dimineața am mers la serviciu
16.He cogido de la biblioteca unas revistas Am luat de la bibliotecă niște reviste
17.He tomado la medicación Am luat medicație
18.Primero han tomado verduras Întâi au luat legume
19.Traian ha cogido tres rosas Traian a luat trei trandafiri
20.¿Y qué ha querido? Dar ce a vrut?
21.Él quiso cerveza El a vrut bere
22.He querido entenderlo todo Am vrut să înțeleg totul
23.Me ha dado un número equivocado Mi-ați dat un număr greșit
24.La abuela me lo ha dado Bunica mi i-a dat
25.Mamá le pregunta por qué se lo ha dado Mama îl întreabă pentru ce i i-a dat
26.Me ha gustado mucho el desayuno Mi-a plăcut foarte mult micul dejun
27.¿Qué le ha gustado a la chica? Ce i-a plăcut fetei?
28.¿Le ha gustado este baile? V-a plăcut dansul acesta?
29.Ha tenido que sacrificar una pieza A trebuit să sacrific o piesă
30.Ha tenido que frenar bruscamente A trebuit să frâneze brusc
31.He hecho lo que he podido Am făcut ce am putut
32.No he podido pararla Nu am putut să o opresc
33.Tú no has podido responder Tu nu ai putut răspunde
34.¿Se ha averiguado quién es el culpable? S-a aflat cine e vinovatul?
35.¿Te has enterado de que él quiere irse a Italia? Ai aflat că el vrea să plece în Italia?
36.¿Qué ha averiguado (ud.)? Ce ați aflat?
37.He averiguado algo importante Am aflat ceva important
38.No vi la señal Nu am văzut indicatorul
39.¿Has visto algún duende? Ai văzut vreun spiriduș?
40.Ha costado 100 lei A costat 100 de lei
41.No está disponible, ha salido Nu este disponibil, a plecat
42.Llovía fuerte cuando salí de casa Ploua tare când am plecat de acasă
43.¿He venido demasiado temprano? Am venit prea devreme?
44.No me ha venido la regla Nu mi-a venit ciclul
45.Mi pedido no ha venido todavía Comanda mea nu a venit încă
46.El verano ha venido inesperadamente Vara a venit pe neașteptate
47.He hablado con él al teléfono Am vorbit cu el la telefon
48.Ella es la chica de la que te he hablado Ea este fata de care ți-am vorbit
49.¿Habéis puesto la mesa? Ați pus masa?
50.No sé dónde la he puesto Nu știu unde am pus-o
Apéndice A
Guía de recursos gratuitos en internet para aprender
rumano. 418
(Los enlaces en esta guía han sido comprobados en el momento de su inclusión (entre junio y agosto de
2017), puede que no sigan funcionando pasado un tiempo, visite
http://quieroaprenderrumano.blogspot.com.es/ para comprobar si existen versiones más recientes.)
LOS MÁS
ÚTILES
Quiero Aprender Rumano Vorbiți românește
http://quieroaprenderrumano Limba care ne unește

.blogspot.com.es/ http://www.vorbitiroman http://cnt.md/romint/undp/in
este.ro/ dex.php
Dictionare.com Dexonline.ro
Curs de Limba Română
http://www.dprp.gov.ro/elear www.dictionare.com www.dexonline.ro
ning/
Learn Romanian with Nico
Loecsen curso de rumano

http://www.loecsen.com https://www.youtube.com/ch
Linguasnet annel/UCzKrAcUGNwkSMOhL
/travel/0-es-67-14-58-
http://www.linguasnet.com/le gNuQAwg
curso-gratis-rumano.html
ssons/home_ro.html
Rumano de supervivencia
http://www.rri.ro/es_es/Radi
Autodidact https://www.youtube.com/ch
oRomaniaInternational/ruman
http://granturi.ubbcluj.ro annel/UCHhP5hXt8qMMehH
o-de-supervivencia-594
/autodidact/services.html mavdDAAA
• Medios de comunicación en rumano

o Prensa Política y Generalista en Rumanía
▪ http://adevarul.ro/
▪ http://www.agerpres.ro/ (Agencia de prensa)
▪ http://www.cotidianul.ro/
▪ http://www.curentul.info/
▪ http://www.digi24.ro/
▪ http://dilemaveche.ro/
▪ http://www.evz.ro/ 419
▪ http://www.gandul.info/
▪ http://jurnalul.ro/
▪ http://www.mediafax.ro/
▪ http://www.ziarulring.ro/
▪ http://www.romaniacurata.ro/
▪ http://www.romanialibera.ro/
▪ http://www.ultima-ora.ro/
o Diáspora, prensa rumana fuera de Rumanía
▪ http://diasporalive.ro/
▪ http://www.diasporaro.com/
▪ http://www.inforoes.com/
▪ http://www.noiinspania.com/
▪ http://occidentul-romanesc.com/
▪ http://www.romanul.eu/
▪ http://www.strainatate.org/
▪ http://www.ziarulromanesc.net/
o Revistas de prensa
▪ http://www.infoziare.ro/
▪ http://www.ziar.com/
▪ http://www.ziare.org/
▪ http://www.ziarelive.ro/
o Prensa deportiva
▪ http://www.digisport.ro/
▪ http://www.fanatik.ro/
▪ http://www.gsp.ro/
▪ http://www.prosport.ro/
▪ http://www.pariori.ro/
▪ http://www.sportul.com/
o Prensa económica
▪ http://adevarulfinanciar.ro/
▪ http://www.businessmagazin.ro/
▪ http://www.capital.ro/
▪ http://www.curierulnational.ro/
▪ http://incomemagazine.ro/
▪ https://www.newmoney.ro/
▪ http://www.zf.ro/
▪ http://www.money.ro/
o Prensa rosa
▪ http://www.cancan.ro/
▪ http://www.revistaciao.ro/
▪ http://www.click.ro/
▪ http://www.libertatea.ro/
▪ http://www.okmagazine.ro/
o Revistas femeninas
▪ http://www.avantaje.ro/
▪ http://www.clickpentrufemei.ro/
▪ http://www.eva.ro/
▪ http://www.evzmonden.ro/
▪ http://www.one.ro/
▪ http://www.unica.ro/
o Bebés
▪ http://www.qbebe.ro/
▪ http://www.bebelu.ro/
▪ http://baby.unica.ro/
o Humor 420
▪ http://www.academiacatavencu.info/
▪ http://www.timesnewroman.ro/
▪ http://www.catavencii.ro/
▪ http://kmkz.ro/
o Cocina
▪ http://www.ecuisine.ro/ (cocina)
▪ https://www.gustos.ro/ (cocina)
▪ http://www.gustarte.ro/
o Otras revistas
▪ http://www.menshealth.ro/
▪ http://noizz.ro/
▪ http://www.csid.ro/ (salud)
▪ http://www.doctorulzilei.ro/ (salud)
▪ http://www.formula-as.ro/ (salud alternativa)
▪ http://www.felicia.md/ro/revista Farmacia
▪ http://www.tvmania.ro/ tv
▪ http://www.animalzoo.ro/ animales
▪ http://www.promotor.ro/ motor
▪ https://www.auto-bild.ro/
▪ http://stiintasitehnica.com/ Divulgación científica
▪ http://www.historia.ro/ Historia
▪ http://www.memoria.ro/ Historia rumana reciente
▪ http://www.go4it.ro/ Aparatos electrónicos
▪ http://www.rock-on.ro/
▪ http://www.apropotv.ro/
▪ http://spynews.ro/
▪ http://antenastars.ro/
▪ https://www.divahair.ro/
▪ http://www.descopera.ro/
▪ http://www.casamea.ro/ algunos artículos sin diacríticas
▪ http://www.stirilazi.ro/
▪ http://lumealive.com/
▪ http://jurnalulbucurestiului.ro/
▪ http://www.intellnews.ro/
▪ http://www.comisarul.ro/
▪ http://www.stiripesurse.ro/
▪ http://www.contributors.ro/
▪ http://www.flux24.ro/
▪ https://ro.sputnik.md/
▪ http://www.viva.ro/
▪ http://www.psychologies.ro/
▪ http://www.bitpress.ro/
▪ http://www.biziday.ro/
▪ https://www.dcnews.ro/
▪ http://www.egirl.ro/
▪ http://www.reportervirtual.ro/
▪ http://www.paginaeuropeana.ro/
▪ http://www.paginadepolitica.ro/
▪ http://www.paginadeagricultura.ro/
▪ http://www.ziuaveche.ro/
o Religión
▪ http://ziarullumina.ro/
▪ http://patriarhia.ro/
▪ http://basilica.ro/
▪ http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/ 421
o Prensa local
▪ Dobrogea
• http://www.dobrogeanews.ro/
• http://www.sportsudest.ro/
• Constanța
o http://constanta.ro/
o http://www.ctnews.ro/
o http://constanteanul.com/
o http://www.cugetliber.ro/
o http://gzt.ro/
o http://www.ziuaconstanta.ro/
o http://www.infopress.tv/
o http://www.telegrafonline.ro/
▪ Moldova
• Bacău
o http://www.aghiuta.com/
o http://www.bacauexpres.ro/
o http://www.bacau.net/
o http://www.desteptarea.ro/
o http://www.inainte.eu/
o http://www.jurnalsportiv.ro/
o http://sport.bacaul.ro/
o http://zdbc.ro/
o http://www.deferlari.ro/
o http://megabacau.blogspot.com.es/
• Bacău
o https://www.informativ.info/ (Moinești)
o http://www.moinesteanul.ro/ (Moinești)
o http://onestiul.ro/ Onești
o http://onestipres.blogspot.com.es/ Onești
o
• Bucovina
o http://www.botosaneni.ro/ (Botoșani)
o http://btonline.ro/ (Botoșani)
o http://www.ebotosani.net/ (Botoșani)
o http://www.4botosani.ro/ (Botoșani)
o http://actualitateabotosaneana.ro/ (Botoșani)
o http://www.ziarebotosani.ro/ (Botoșani)
▪ http://www.darabaneni.ro/ (Darabani)
▪ http://www.voceadorohoiului.ro/ (Dorohoi)
▪ http://www.dorohoinews.ro/ (Dorohoi)
o http://www.newsme.ro/ Suceava
o https://www.svnews.ro/ Suceava
o https://www.monitorulsv.ro/ Suceava
• Galați http://www.antidotul.ro/
• Galați http://www.monitoruldegalati.ro/
• Iași http://www.agendadeiasi.ro/
• Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/
• Neamț http://vestea.net/
• Neamț http://stirideactualitate.ro/
o https://www.primariapn.ro/ Piatra Neamț
• Vaslui http://husipesurse.ro/
o http://bdbnews.ro/ (Bârlad)
• Vrancea http://www.monitorulvn.ro/
• Vrancea http://www.sportuldevrancea.ro/ 422
• Vrancea https://www.ziaruldevrancea.ro/
o http://www.focsani.info/ Focșani
▪ Muntenia
• Argeș
• Brăila http://www.litera13.ro/
• Buzău http://buzaultau.ro/
• Buzău http://www.monitoruldebuzau.ro/
• Buzău http://stiridebuzau.ro/
• Buzău http://ziaruldebuzau.ro/
• Dâmbovița http://www.antenadambovita.ro/
o http://www.tvpartener.ro/ Târgoviște
o http://reporterpenet.ro/ Târgoviște
• Giurgiu http://cronicagiurgiuveana.ro/
• Giurgiu http://giurgiuonline.net/
• Giurgiu http://giurgiupesurse.ro/
• Giurgiu http://saptamanagiurgiuveana.ro/wp/
• Giurgiu https://voceagiurgiului.ro/
• Ialomița https://www.obiectiv.net/
o http://www.observator24.ro/ (Slobozia)
• Ilfov
o http://www.pmb.ro/ (București)
o http://sapteseri.ro/ (București)
• Prahova http://www.incomodph.ro/
o http://www.primariacampina.ro/ Câmpina
• Teleorman
o http://www.alexandria.ro/ (Alexandria)
▪ Transilvania http://radiotransilvania.com/
▪ Transilvania http://transilvania365.ro/
▪ Transilvania http://adrianbilanici.ro/
▪ Transilvania http://www.afaceriardelene.ro/
▪ Transilvania http://www.zf.ro/zf-transilvania/
• Alba http://www.ziarulapulum.ro/
o http://ziarulunirea.ro/ (Alba Iulia)
o http://www.ocnamuresanul.ro/ (Ocna Mureș)
o http://www.sebesinfo.ro/ Sebeș
o http://www.teiusonline.ro/ (Teiuș)
o http://www.teiusinfo.ro/ Teiuș
o http://www.cugirinfo.ro/ (Cugir)
o http://www.zlatnainfo.ro/ Zlatna
• Banat http://www.banatsport.ro/
• Banat http://www.ziuadevest.ro/
• Banat Caraș-Severin http://www.argument-cs.ro/
o http://www.episcopiacaransebesului.ro/ (Caransebeș)
o http://primaria-caransebes.ro/ (Caransebeș)
o http://www.primaria-
resita.ro/portal/CarasSeverin/Primarie/portal.nsf/Index/100?OpenDocumen
t Reșița
o http://lugojexpres.ro/ Timiș
o http://www.pressalert.ro/ Timiș
▪ http://www.pentrutimisoara.ro/ Timișoara
▪ http://www.infoo.ro/ Timișoara
▪ http://www.ziaretimisoara.ro/ Timișoara
• Bistrița-Năsăud http://gazetadebistrita.ro/ 423
• Brașov http://www.monitorulexpres.ro/
o https://codlea-info.ro/ (Codlea)
• Cluj http://www.decluj.ro/
• Cluj http://www.apahida.ro/
• Cluj http://www.monitorulcj.ro/
• Cluj http://www.newscluj.ro/#
• Cluj http://ziarulclujean.ro/
• Cluj https://ochiulclujean.ro/
o http://www.gherlainfo.ro/ (Gherla)
• Crișana
o http://www.actualitati-arad.ro/ (Arad)
o http://oglindadevest.ro/ (Arad)
o http://specialarad.ro/ (Arad)
o http://www.vestic.ro/ (Arad)
• Covasna http://stiri.covasnamedia.ro/
• Hunedoara http://www.mesagerulhunedorean.ro/
• Hunedoara http://glasul-hd.ro/
o http://www.darabaneni.ro/ (Deva)
• Mureș http://www.ziaruldemures.ro/
o http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/Index/100?OpenDocument
Siguișoara
o http://www.tirgumures.ro/e107/news.php Târgu Mureș
• Maramureș http://actualmm.ro/
• Maramureș http://jurnalmm.ro/
o http://www.baiamare.ro/ro/ (Baia Mare)
• Sălaj
o http://www.zalausj.ro/ Zalău
• Satu Mare
o http://piatasm.ro/
o http://www.satmareanul.net/
o http://www.gazetanord-vest.ro/
o http://www.info-sm.ro/
o http://www.informatia-zilei.ro/sm/
• Sibiu http://www.sibiunews.net/
o http://www.primariamedias.ro/portal/medias/portal.nsf (Mediaș)
▪ Oltenia
• http://www.gds.ro/
• http://radioaccent.ro/
• Dolj
• http://www.oltenasul.ro/ Craiova
• http://www.primariacraiova.ro/ro Craiova
• Gorj http://www.gorj-domino.com/
• Gorj http://www.gorjeanul.ro/
• Gorj http://www.igj.ro/
• Gorj https://www.gjx.ro/
o http://cult-ura.ro/ Târgu Jiu

o http://www.targujiu.ro/portal/gorj/tgjiu/portal.nsf/Index/100?OpenDocum
ent Târgu Jiu
• Mehedinți http://www.news-mehedinti.ro/
o http://www.primariadrobeta.ro/ Turnu Severin
• Olt
o http://www.primariaslatina.ro/ (Slatina)
• Vâlcea http://www.realitateavalceana.ro/
o http://www.primariavl.ro/ Râmnicu Vâlcea 424
▪ Republica Moldova https://1md.online/ro/
▪ Republica Moldova https://www.europalibera.org/
▪ Republica Moldova http://flux.md/#
▪ Republica Moldova http://www.hotnews.md/
▪ Republica Moldova http://www.jurnaltv.md/
▪ Republica Moldova http://www.timpul.md/
• Chișinău http://www.jurnal.md/
o Canales de televisión
▪ http://1music.ro/live/ (requiere flash)
▪ https://live.antena3.ro/
▪ http://www.b1.ro/live.php
▪ http://www.digi24.ro/live/digi24
▪ http://jurnaltv.md/ro/live/
▪ http://www.publika.md/live
▪ http://webtv.realitatea.net/live
▪ http://www.tvrplus.ro/live-tvr-international
▪ http://alfaomega.tv/canal-tv/alfa-omega-tv
▪ http://www.tvsud.ro/tv-sud-live
▪ http://tvalphamedia.ro/live/
▪ http://stirileprotv.ro/protvnews
▪ http://www.nasul.tv/live/
▪ http://atomyxtv.webs.com/livehd.htm
▪ http://www.litoraltv.ro/live/
▪ http://adevarul.ro/live
▪ http://www.tvpartener.ro/live/
▪ http://www.informatiatv.ro/live/
▪ http://sangeorztv.ro/live
▪ http://www.horatv.ro/live/
▪ http://tvlive.com.ro/2011/show-time-tv.htm
▪ http://www.kissfm.ro/kisstv
▪ http://www.columnatv.ro/
▪ http://www.iasitvlife.ro/index.php/live
▪ http://webmobile.xdev.ro/telemplus/player.html
▪ http://www.credo.tv/index.php/live
▪ http://www.xdev.ro/customers/bittv/player.html
▪ http://www.lightchanneltv.ro/
▪ http://www.sperantatv.ro/urmareste-live/
▪ https://antenaplay.ro/live/antena-international
o Plataformas de televisión
▪ http://tvlive.com.ro/
▪ http://delicast.com/tv/Romania
o Plataformas de radio
▪ http://delicast.com/radio/Romania
▪ http://www.asculta.fm/
▪ http://www.surfmusic.de/country/romania.html
▪ http://www.romaniaradio.ro/
o Radio Rumanía internacional
▪ http://www.rri.ro/es_es/pages/home/
o Cursos de rumano completos y gratuitos
▪ http://old.cnt.md/romint/undp/index.php
▪ http://www.goethe-verlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM
▪ http://autodidact.granturi.ubbcluj.ro/services.html
▪ http://www.dprp.gov.ro/elearning/
▪ http://vorbitiromaneste.ro/cursuri_de_limba_romana.php 425
o Enciclopedias
▪ http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enciclopedia_Rom%C3%A2niei (desactualizado)
▪ https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principală
o Recursos lingüísticos gratuitos
▪ http://www.101languages.net/romanian/
▪ http://simpleromanian.com/
▪ http://www.archeus.ro/lingvistica/main
▪ http://www.citatecelebre.net/
▪ http://cuvintecelebre.ro/
▪ http://www.csidiomas.ua.es/es/examenes-oficiales/rumano/aclro
▪ https://dexonline.ro/
▪ http://www.diacritice.com/
▪ https://www.dictio.ro/
▪ http://www.dictionare.com/
▪ http://www.dictionarromanenglez.ro/
▪ http://www.digitaldialects.com/Romanian.htm
▪ http://www.ceice.gva.es/documents/161863132/162994870/guia_romanes.pdf/500242c1-
f0c1-4496-be2a-8197073686db
▪ http://www.ceice.gva.es/web/dgplgm/actividades-de-valenciano-romanes
▪ http://www.engoi.com/en/index.html
▪ https://es.forvo.com/languages/ro/
▪ http://www.happychild.org.uk/freeway/romanian/index.htm
▪ http://www.langtolang.com/
▪ https://es.glosbe.com/
▪ http://idiomas.astalaweb.com/Otros/Rumano.asp#.WTrgB7puLEg
▪ https://cum-se-scrie.ro/
▪ https://www.internetpolyglot.com/romanian/lessons-es-ro
▪ http://languages.skop.ro/teste-on-line/teste-romana-pentru-cetateni-straini/test-de-limba-
romana/
▪ http://www.linguasnet.com/lessons/home_ro.html
▪ http://www.logosdictionary.org/
▪ https://www.memrise.com/courses/english/romanian/
▪ http://mylanguages.org/learn_romanian.php
▪ http://rolang.ro/Romanian-weekly-lessons.php
▪ http://www.surfacelanguages.com/language/Romanian
▪ http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml
▪ https://vorbestecorectgramatical.com/
▪ http://www.webdex.ro/
▪ https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
▪ www.wordreference.com/enro
o Canales de Youtube para aprender rumano
▪ https://www.youtube.com/channel/UCzKrAcUGNwkSMOhLgNuQAwg
▪ https://www.youtube.com/user/QuickRomanian/videos
▪ https://www.youtube.com/user/languagetutorials1
▪ https://www.youtube.com/channel/UCHhP5hXt8qMMehHmavdDAAA
▪ https://www.youtube.com/channel/UCAsZIdD5sox9lM5nO4MPGyA
▪ https://www.youtube.com/channel/UCaumfm5ovuut5JTd4wiyGCA
o Otros canales de Youtube rumanos
▪ https://www.youtube.com/channel/UCMS5RcL9WRK1nyFzkuW9PsA
▪ https://www.youtube.com/channel/UClgR1-jpta7fEwtVXpRv7eQ
o Top Youtubers rumanos por número de subscriptores a principios de 2017
▪ 1 https://www.youtube.com/user/DoZaDeHas Mikey Haș
▪ 2 https://www.youtube.com/user/iliesvlogs Ilie’s vlogs
▪ 3 https://www.youtube.com/user/tequila1428 Bianca Adam (Tequila)
▪ 4 https://www.youtube.com/user/iRaphahell iRaphahell 426
▪ 5 https://www.youtube.com/user/MaxTheInfinite Max Infinite
▪ 6 https://www.youtube.com/user/NoapteaTarziuRo Noaptea Târziu
▪ 7 https://www.youtube.com/user/CreativeMonkeyzArmy CreativeMonkeyzArmy
▪ 8 https://www.youtube.com/user/CodrinBradeaSatana Codrin Bradea
▪ 9 https://www.youtube.com/channel/UCEf1OOSM2-o7JYGE4qSzb3A maxialtele
▪ 10 https://www.youtube.com/channel/UCtke4StIE5z2EiF85Zeqb-A Selly
o Selección de Blogs interesantes
▪ http://devorbacutine.eu/
▪ https://www.retetecalamama.ro/
▪ http://www.bookishstyle.ro/
▪ http://carticafeasitutun.ro/
▪ http://stroke.ro/
▪ http://blogdecititori.ro/
▪ http://www.bookblog.ro/
o Blogs en español
▪ http://un-paseo-por-rumania.blogspot.com.es/
▪ http://rumaniadiferente.blogspot.com.es/
▪ https://rumaneando.wordpress.com/
▪ http://madridbucarest.blogspot.com.es/
▪ http://orizonturipoetice.blogspot.com.es/2017/ (Poemas traducidos)
o Canales de Youtube con cortometrajes subtitulados en inglés
▪ https://www.youtube.com/channel/UC7I11EauREN9qbdudDqMjuw
▪ https://www.youtube.com/user/THECINEPUB/videos
▪ https://www.youtube.com/channel/UCvEGEWcrnYnEeNli_1f2t2w
o Lugares en Facebook
▪ https://www.facebook.com/RomanianWords/
▪ https://www.facebook.com/descubre.romania/
▪ https://www.facebook.com/273.ro/
▪ https://www.facebook.com/CelebreleCitate/
▪ https://www.facebook.com/Oameni-Arbori-C%C4%83r%C5%A3i-1102679576409793/
▪ https://www.facebook.com/vorbestecorectgramatical/
▪ https://www.facebook.com/adorlimbaromana/
▪ https://www.facebook.com/citateimpresionante.ro/
▪ https://www.facebook.com/IstoriePeScurt/
▪ https://www.facebook.com/LogopedAncutaPetcu/
▪ https://www.facebook.com/T%C4%83cerea-cuvintelor-212049318984985/
o Para ampliar conocimientos
▪ http://www.omniglot.com/writing/romanian.htm
▪ https://destepti.ro/
▪ https://vorbeste-romaneste.ro/
▪ http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/ro/prezentare_generala.htm
▪ https://diacritica.wordpress.com/
▪ http://www.romanianvoice.com/
o Texto a voz con voz rumana
▪ http://www.oddcast.com/home/demos/tts/tts_example.php?utm_expid=46875813-0
▪ http://www.lumenvox.com/espanol/products/tts/#
▪ http://www.readspeaker.com/voice-demo/
▪ http://www.nuance.com/landing-
pages/playground/Vocalizer_Demo2/vocaLizer_modal.html?demo=true
▪ http://www.baum.ro:40/index.php?language=ro&pagina=ttsonline
▪ https://www.google.es/?gws_rd=ssl#q=traductor+google&spf=1497119785192
o Textos bilingües
▪ http://www.bompa.org/
▪ http://www.crearensalamanca.com/antologia-bilingue-espanol-rumano-carmen-bulzan-
presentacion-en-salamanca/ 427
▪ http://mylanguages.org/es/rumano_lectura.php
o Libros y textos en rumano
▪ http://editura.liternet.ro/catalog/1/Romana/toate-cartile.html
▪ http://www.poezii.biz/
o Foros
▪ https://forum.wordreference.com/forums/română-romanian.76/
o Otros (de nivel intermedio en adelante)
▪ https://romania.triviador.com
▪ http://www.bancuri.net/
▪ http://www.123urban.ro/
▪ http://www.poezie.ro/index.php/workshop/dictionary/dictionar-de-rime.html
B Bibliografía
Diccionarios y vocabularios 428
DEX dicționarul explicativ al limbii române Academia Română (București) Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al.
Rosetti” ISBN 978-606-92159-7-5
Diccionario Rumano (rumano-español, spaniol-român) © 2004 Ediciones Librería Universitaria, S.L.

www.edicioneslu.com ISBN 84-96445-00-3
Diccionario de bolsillo rumano-español y viceversa (Dictionar de buzunar român-spaniol și veceversa) © 2004 P.

Nieto. (Editorial Sísifo) nietop@hotmail.com ISBN 978-84-932799-9-6
Diccionario Rumano-Español Español-Rumano (Dicționar Român-Spaniol Spaniol-Român) © Turpin Editores S.L.

(Corrección y Gramática Ileana Bucurenciu) ISBN 84-609-1803-3
Dicționar poliglot (română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) ©2001 Teora (Carmen Nedelcu, Maria
Iliescu, Gabriela Scurtu, Valeria Neagu, Adriana Costăchescu) www.Teora.ro ISBN 973-20-0060-0
Dicționar român-spaniol și spaniol-român (Dic. Spaniol mic dublu) ©2005, 1997 Teora (Cristina Hăulică, Eleodor
Focșeneanu) www.Teora.ro ISBN 973-601-347-2
Vocabulario ilustrado español-rumano (Vocabular ilustrat român-spaniol) Icaria Editorial www.icariaeditorial.com ©

Montserrat Esteve Palà, Norbert. Traducción rumana: Nicolae Razvant, Svetlana Gherta ISBN 978-84-7426-503-3
Léxico para situaciones español-rumano român-spaniol Autora: Ana Maria Diaconescu © Centro de Lingüística
Aplicada Atenea. Abril 2005. www.editatenea.com ISBN 84-95855-47-X
Dicționar spaniol-român de expresii și locuțiuni Autores: Rafael Pisot, Loreta Mahalu, Constantin Teodorovici © 2002
Editura POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-683-965-6
Dicționar român-spaniol de expresii și locuțiuni Autores: Constantin Teodorovici, Rafael Pisot © 2005 Editura
POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-681-855-1
Tsutsu Diccionario Dibujado español-rumano Diționar desenat spaniol-român Idea original: Ángel Martínez Ramos
© 2006 Prensa Universitaria www.prensauniversitaria.com ISBN 84.95955.35.0
Marele Dicționar Vizual în 5 Limbii: Română, Engleză, Franceză, Spaniolă, Germană © 2008 QA International Jean
Claude Corbeil, Ariane Archambault www.litera.ro ISBN 978-973-675-460-9
Dicționar Spaniol-Român pentru copii © Susaeta Ediciones, S.A. Publicat în România de Editura Girasol. București
2009 Ilustrații: Eduardo Trujillo ISBN: 978-606-525-001-7
Gramáticas
Gramatică practică a limbii române actuale Editura CORINT Autora: Ada Iliescu ISBN 978-973-135-406-4
Diferencias de usos gramaticales entre el español y el rumano © Editorial Edinumen © Albertoi Madrona Fernández
©Rafael Pisot Díaz ISBN 978-84-9848-198-3 www.edinumen.es
Gramatică de la A la Z © Editura Paralela 45, 2006 Autores: Mircea moț (coordonator), Cornelia Chiriță, Steluță Pestrea
Suciu ISBN 973-697-546-0
Guías de conversación, frases usuales etc...

Aforismos (Edición bilingüe) © Valeriu Butulescu. Selección, traducción y prólogo de Catalina Iliescu Gheorghiu, 2012.
Editorial Club Universitario www.ecu.fm ISBN 978-84-15613-79-4
Guía práctica de conversación Español Rumano ©Málaga Traduce Adriana Pintori Olivotto ©Editorial Arguval
429
www.arguval.com ISBN 84-89672-38-5
Rumano guía de conversación y diccionario © Difusión (Centro de investigación y Publicaciones de Idiomas S.L.)
www.difusion.com Autora: Ileana Oana Dumitru. Editorial: Idiomas Pons ISBN 978-84-8443-387-3
Ghid de spaniolă pentru români, spaniola fără bariere (Guía de español para rumanos, español sin barreras) Raluca-
Elena Țuc ©Espasa Calpe, S. A., Madrid Junio 2005 www.espasa.com ISBN 84-670-1834-8
Ghid de conversație YALE român spaniol © URMO S.A. de Ediciones www.urmo.com ISBN 84-314-0486-8
Ghid de conversație și dicționar român-spaniol, spaniol-român Autora: Angelica Tomsa Editorial A.C.L.
www.almacendelibreria.com ISBN 84-609-2074-7
Rumano de cada día (Româna de fiecare zi) Autores: Stan Nechifor, Javier Lorente (Gramática). Idiomas Pons
©Difusión, Centro de Investigación y Publicaciones de Idiomas, S.L., Barcelona, 2007 www.difusion.com ISBN 978-84-
8443-459-7
Guías de estudio y autoestudio

Le roumain sans peine (El rumano sin esfuerzo) Sólo disponible en francés e italiano. Autor Vincent Iluțiu © Assimil
1989 www.assimil.com ISBN 2-7005-0145-4
Teach Yourself Romanian. En inglés. Autores: © 1992, 2003 Dennis Deletant & Yvonne Alexandrescu
www.teachyourself.co.uk ISBN 978-0-340-86852-2
Colloquial Romanian. En inglés. © Dennis Deletant, Ramona Gönczöl-Davies 1983, 1985, 2002 ISBN 0-415-23783-1,
ISBN 0-203-99475-2 (E-book) www.eBookstore.tandf.co.uk
Româna cu sau fără profesor (En rumano con traducciones al inglés y al francés) Autora: Liana Pop © Editurii Equinox
1991 ISBN 973-9114-04-0
Limba Română prin conversație Manual pentru străini Autora: Enna Paulon © Editura Coresi SRL ISBN-13: 978-
1523458448 ISBN-10: 15233458445 www.coresi.net
Puls (Manual de limba română ca limbă străină) © Editura POLIROM Autora: Daniela Kohn ISBN 978-973-43-46-1152-
2 www.polirom.ro 4 libros + 4 Cds (2 libros + 2 Cds para el primer curso, correspondientes a los niveles A1 y A2, y otros
2 libros + 2 Cds para el segundo curso, correspondientes a los niveles B1 y B2)
Otros
Cărtile lui Nur (los libros de Nur) (Varios textos para niños en edad escolar en edición bilingüe rumano-español)
Autores © 2006 Ahmad Alkuwaifi, Montserrat Torres Fabrés www.puntintercanvi.org ISBN 84-611-2069-8
Esquemas de Rumano (Gramática y usos lingüísticos) Autor: José Damián González-Barros © 2004 Centro de
lingüística aplicada Atenea www.editatenea.com ISBN 84-95855-36-4
Guía Total Rumanía (Guía de viaje) © Grupo Anaya S.A. 2008 www.anayatouringclub.com ISBN 978-84-9776-687-6
Români din Madrid, Madrileños de Rumanía (Proyecto “integración real en la Comunidad de Madrid”) 20 casos:
análisis sociológico e historias personales ©Asociación para la Integración Europea DANUBIO. Autores de los textos:
Ana Maria Cornila, Neli Dancu, Iossi Davidov, David Barderas
Cuentos populares rumanos - Basme populare românești ©Ediciones Crusoe Autor: Petre Ispirescu ISBN 978-84-
9386609-3-6 www.edicionescrusoe.es
Povești înainte de culcare ©Editura Kreativ. Cuentos para antes de dormir © Editorial Everest, S.A. ISBN 978-973- 430
7638-82-3
LIBROS ELECTRÓNICOS
Complete Romanian Beginner to Intermediate Course Autores Dennis Deletant and Yvonne Alexandrescu
First Romanian Reader for beginners (bilingual for speakers of English) Autor: Drakula Arefu
First Romanian Reader for beginners Volume 2 Autor: Drakula Arefu
First Romanian Reader Volume 3 Autor: Drakula Arefu
Second Romanian Reader Autor: Drakula Arefu
Romanian Conversation Practice Autor: Irineu de Oliveira Jnr
Rumano fácil Autor: Víctor Manuel Martínez
How to speak Romanian: A complete Romanian Language Learning Guide
¿Soy pequeña? Sunt eu mică?: Libro infantil ilustrado español-rumano Autor:Philipp Winterberg
Verbos Rumanos Conjugados Autora: Adelina Gherman

C Cómo escribir las diacríticas en rumano

Hay varias formas de escribir los textos en rumano con sus diacríticas. Todas ellas están comprobadas en los programas
de Microsoft Office, sistema operativo Windows y Edge, y no se puede garantizar que funcionen con otros programas..
1. Para un texto largo en rumano recomiendo cambiar la Configuración del teclado. Si es la primera vez que lo hace
tiene que seguir todos estos pasos: haga click sobre el símbolo ESP que aparece en la barra inferior de la pantalla, 431
haga Click sobre Preferencias de Idioma, luego en Agregar un Idioma y elija Rumano. Una vez hecho esto, cada
vez que desee cambiar de español a rumano y viceversa basta con dos clicks, pulse en ESP y elija ROU o viceversa.
En algunos dispositivos cambiar de teclado es tan sencillo como pulsar dos teclas. Asímismo en teléfonos
Windows, una vez instalados los dos idiomas es tan sencillo como deslizar un dedo por la barra espaciadora. Esta
es la distribución que queda:
En mayúsculas En minúsculas
”!@#$%^&*( )_+ „1234567890-=
QWERTYUIOPĂÎ qwertyuiopăî
ASDFGHJKLȘȚÂ asdfghjklșțâ
ZXCVBNM;:? \zxcvbnm,./
2. También se puede aprender los códigos Unicode para los caracteres especiales del rumano, es decir, si tiene un
teclado español con la configuración en español (aparecen en la barra de tareas las letras ESP).
a. ĂAlt+258, ăAlt+259, ȘAlt+350, șAlt+351, ȚAlt+354, țAlt+355
b. ÂShift+^ (la tilde mayúscula que hay junto a la letra p) y después A o también Alt+131
ÎShift+^ y después I o también Alt+140
3. Puede simplemente copiar este trozo de texto (ĂăȘșȚțÂâÎî) e ir copiando y pegando las letras necesarias, una vez
compuesta la palabra puede cortarla y pegarla. Esto sirve incluso para poder pegar en los buscadores de internet
que sólo aceptan ASCII.
4. En los programas de Office como Word, Excel, Powerpoint, puede Insertar un Símbolo. Déle al menú Insertar,
haga click sobre Símbolo, Más símbolos, vaya a Latín Extendido B y seleccione el carácter necesario. Una vez lo
haya usado se pondrá el primero en la lista de caracteres sugeridos cada vez que dé a Insertar Símbolo. En
Openoffice también funciona este método con la diferencia de que no se genera una lista con los últimos
caracteres insertados y se tarda más.
D Videos
Vocabulario y frases básicas en video
Casi todos los videos contienen ayuda en inglés solamente. 432
• www.youtube.com/user/dictzionarutza Divertido „diccionario” con unas pocas palabras explicadas en video

por una rubia sexy
• www.youtube.com/watch?v=VZK9sCeagNc Una modelo nos explica las primeras frases en rumano
• langmedia.fivecolleges.edu/collection/lm_romania/roIndex.html (Unos cuantos videos que se pueden bajar.

Diálogos cortos con frases muy útiles en situaciones habituales)
• www.youtube.com/watch?v=Rfxc0d5qHuo&feature=channel_page Los colores
• www.watchmojo.com/index.php?id=7074 Los días de la semana
• www.watchmojo.com/index.php?id=7075 Los números del uno al diez

• www.youtube.com/watch?v=5rXgvXJlMqQ&feature=channel_page Los números y el cambio de moneda
• www.youtube.com/watch?v=wQY2NffAIHE&feature=related Frutas y verduras

• www.youtube.com/watch?v=yr0dFOLw9NE&feature=related Frases básicas
• www.youtube.com/watch?v=NBNuHkYSnLw&feature=channel Frases útiles en el aeropuerto
• www.youtube.com/watch?v=tY7lCiIJ3us&feature=related Las partes de la cara
• www.metacafe.com/watch/yt-EsstT76QtYA/learn_romanian_pronouns_numbers Pronombres y números
Videos musicales con letras

Unas canciones de Cleopatra Stratan con las letras
• www.youtube.com/watch?v=yvvSSYQGe5U „Ghita” cantada por Cleopatra Stratan y subtitulada en español
• www.youtube.com/watch?v=S8MrlduovYc „Ghita” esta vez en foto fija y la letra en rumano

• www.youtube.com/watch?v=xx-Ia0kO-fk&feature=related „Zunea zunea”
• www.youtube.com/watch?v=YWEVuxRZCTE&feature=related „Zunea zunea” con la letra original

• www.youtube.com/watch?v=IYI8L3aDhtA „Noapte bună”
• www.youtube.com/watch?v=dpBsiYKl9UU „Noapte bună” con la letra original

Smiley
• www.youtube.com/watch?v=lLX_bkaJ8og „Am bani de dat” con letra en rumano
E El alfabeto fonético internacional AFI

El Alfabeto Fonético Internacional
La transcripción fonética se realiza utilizando el Alfabeto Fonético Internacional (AFI). Algunas de las ventajas de
éste, frente a otros modos de notación de la pronunciación, son las siguientes: 433
• A cada sonido le corresponde un solo símbolo.

• A la mayoría de los sonidos transcritos le corresponden las mismas letras utilizadas en las lenguas romances
(entre las que se encuentran el español y el rumano), así son fáciles de memorizar y reconocer.
• Es el único alfabeto fonético reconocido en el medio científico a nivel internacional
• Se utiliza en los diccionarios más prestigiosos del tipo inglés-español o englez-român con los que están
familiarizados muchos estudiantes.
• Todos los fenómenos fonológicos (acento, separación silábica, entonación etc.) de las lenguas que han sido
bien estudiadas tienen un modo de notación estandarizado
• Se trata, por tanto, de la mejor alternativa frente a las transcripciones “figuradas”, las cuales no son capaces
de transcribir ciertos sonidos y remiten a sonidos de otros idiomas que tal vez el estudiante de rumano
tampoco conozca.
Transcripción fonética
Los símbolos fonéticos van encerrados entre barras oblícuas / /.
La sílaba acentuada se marca emplazando una línea vertical (ˈ) antes de la sílaba que contiene la vocal acentuada. En
los monosílabos el acento no se marca.
La separación silábica se señala con un punto (.) entre las sílabas. En aquellos lugares donde coincidan un punto y la
indicación de un acento, el punto no se escribe.
Limba română
Ejemplo en Ejemplo en
Símbolo Transcripción Descripción del sonido
rumano español
Vocales
a amar /aˈmar/ ámbar vocală deschisă centrală nerotunjită
e elev /eˈlev/ bebé vocală mijlocie anterioară nerotunjită
i iris /ˈi.ris/ iris vocală închisă anterioară nerotunjită
o ocol /oˈkol/ ojo vocală mijlocie posterioară rotunjită
u uluc /uˈluk/ ñu vocală închisă posterioară rotunjită
ə fără /ˈfə.rə/ No existe vocală mijlocie centrală nerotunjită
ɨ vârî /vɨˈrɨ/ No existe vocală închisă centrală nerotunjită
Consonantes
p pom /pom/ pupa consoană oclusivă bilabială surdă
b bun /bun/ baba consoană oclusivă bilabială sonoră
t tot /tot/ todo consoană oclusivă alveolară surdă

d dud /dud/ dedo consoană oclusivă alveolară sonoră
coc /kok/ coco consoană oclusivă velară surdă
k
chel /kel/ consoană oclusivă palatală surdă
gol /ɡol/ gama consoană oclusivă velară sonoră
ɡ
ghem /ɡem/ guitarra consoană oclusivă palatală sonoră
434
ʦ țap /ʦap/ No existe consoană africată alveolară surdă
ʧ cer /ʧer/ chapa consoană africată postalveolară surdă
ʤ ger /ʤer/ No existe consoană africată postalveolară sonoră
f foc /fok/ fofo consoană fricativă labiodentală surdă
v val /val/ No existe consoană fricativă labiodentală sonoră
s sos /sos/ salsa consoană fricativă alveolară surdă
z zer /zer/ No existe consoană fricativă alveolară sonoră
ʃ șarpe /ˈʃar.pe/ No existe consoană fricativă prepalatală surdă
ʒ jar /ʒar/ No existe consoană fricativă prepalatală sonoră
harpă /ˈhar.pə/ No existe consoană fricativă glotală surdă
h hienă /hiˈe.nə/ consoană fricativă palatală surdă
horn /horn/ consoană fricativă velară surdă
m mal /mal/ mamá consoană nazală bilabială sonoră
nor /nor/ nana consoană nazală alveolară sonoră
n
bancă /ˈban.kə/ banco consoană nazală velară sonoră
l lac /lak/ lago consoană lichidă laterală alveolară sonoră
r rac /rak/ pero consoană lichidă vibrantă alveolară sonoră
Semivocales (diptongos)
w rouă /ˈro.wə/ guapa consoană sonantă labiovelară
j iarnă /ˈjar.nə/ hielo, diana consoană sonantă palatală
e̯ deal /de̯al/ No existe semivocala corespunzătoare vocalei [e]
o̯ doar /do̯ ar/ doy semivocala corespunzătoare vocalei [o]
Palatalización
∎ʲ unchi /unkʲ/ Palatalización de la consonante precedente
Ejemplos:
• cinci /ʧinʧʲ/ • copíi m /koˈpij/

• băiat /bəˈjat/ • cópii f /ˈko.pij/
• pleoapă /’ple̯o̯a.pə/ • genunchi /ʤeˈnunkʲ/
• alcool /al.koˈol/ • genunchiul /ʤeˈnun.kjul/
• exact /eɡˈzakt/ • háină f /ˈhaj.nə/
• este /ˈjes.te/ • haínă a /haˈi.nə/
• real /reˈal/ • reazem /ˈre̯a.zem/
Una vez vistos y oídos los ejemplos anteriores no deberían quedar dudas sobre el funcionamiento del AFI pero,
aunque lo mejor es escuchar horas y horas de audios, se debería hacer hincapié en los siguientes puntos acerca del
alfabeto rumano:
• Las letras que no pertenecen al alfabeto latino se llaman diacríticas (en español tenemos: á, é, í, ó, ú, ñ, ü), 435
es normal que en internet nos encontremos con textos que no las llevan, lo cual puede llevar a confusión.
Mana, mană, măna, mâna, mână son palabras diferentes en rumano, igual que en español “practica” y
“práctica”, “bebe” y “bebé” o “ano” y “año”.
• Las letras del alfabeto rumano que no se corresponden nunca con un sonido equivalente en español son las
siguientes: ă, î, â, h, j, ș, ț, v, z.
o ă(AFI /ə/) Se trata de una vocal a medio camino entre la “a” y la “o”, como en algunas palabras del
catalán. Trate pronunciar una “a” con la boca no tan abierta y la mandíbula relajada.
o î, â(AFI /ɨ/) Se trata de una vocal que suena entre “i” y “u” (no se trata exactamente de la vocal
francesa o japonesa). Trate de pronunciar una “u” con con los labios extendidos a los lados a modo
de media sonrisa, ayuda imaginar que se echa el aire con un golpe de estómago.
o h(AFI /h/) Aunque el símbolo AFI sea igual que nuestra letra, no se trata de una letra muda, sino
del sonido parecido a una “jota” suave que tienen los ingleses en palabras como “house”
o j(AFI /ʒ/) Se trata de un sonido a medio camino entre una “s” y una “y” como en la palabra
francesa “jouer”
o ș(AFI /ʃ/) Es el sonido representado como “sh” en las palabras inglesas “she” o “shower”
o ț(AFI /ʦ/) El símbolo representa muy bien su sonido, equivalente al de la palabra italiana “pizza” o
la inglesa “its”
o v(AFI /v/) Se trata de la v “valenciana” o sea, una consonante que suena como una “f” sonora, y no
como una “b”
o z(AFI /z/) Una “s” sonora
Es decir ¡ojo! Las letras “h”,”v”, y “z”, aunque se escriban en la transcripción fonética igual que en
español, no suenan igual.
• La letra “g” en el alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir “ge” o “gi” viene representada por
el símbolo /ʤ/:
o g+e, g+iAFI /ʤe/,/ ʤi/ Entre una “ch” y una “ll” como en la palabra inglesa “gentleman”, o la
italiana “giro” en el resto de los casos se utiliza igual que en español:
o g+a, g+o... AFI /ga/ /go/ ... es decir “suave”
• La letra “c” del alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir, “ce” o “ci” se representa con el
símbolo /ʧ/:
o C+e, c+i AFI /ʧe, /ʧi/ Como nuestra “ch” de “chorizo”, en el resto de los casos se utiliza igual que
en español:
o C+a, c+o... AFI /ka/, /ko/..., para formar el sonido fuerte “k” en rumano, delante de “e” e “i”, se
pone una “h” en medio:
o Che, chi  AFI /ke/, /ki/
• Otras peculiaridades fonéticas:
o La “r” siempre es suave como en la palabra española “pera” aunque vaya al principio de palabra
o La “l” suena más “engolada”, más cerca de la laringe.
o Para formar el sonido suave de “g” delante de “e” o “i” como en el español “guitarra”, se pone una h
delante de la vocal: ghiozdan
o La “e” al principio de los tiempos verbales del verbo a fi (nuestros verbos ser y estar) y de los
pronombres, suena como “ie” en la palabra “hielo” (AFI /ˈje.lo/), por ejemplo palabras como el /jel/
o este /ˈjes.te/
o La “i” del final de muchas palabras es muda o casi, y puede tener un efecto, llamado palatalización,
en la consonante que le precede:
▪ Transformando las consonantes t, s, d, y c en ț, ș, z, y ch respectivamente. 436
▪ O cambiando el sonido de las consonantes “g” y “c” /g//ʤ/, /k//ʧ/. En cualquiera de los
dos casos no añade ninguna sílaba adicional
▪ O, incluso cambiando la letra anterior a la consonante que le precede, ya sea una vocal o
una consonante: insistinsiști
▪ Su símbolo al final de las palabras cuando no está acentuada es / ʲ/
Las letras â e î, aunque representan el mismo sonido tienen una clara diferencia ortográfica: la î se escribe siempre al
inicio y al final de las palabras, mientras que la â se escribe en medio. Esta regla ha cambiado a lo largo del tiempo,
con lo cual es probable que se encuentre palabras que no siguen estas reglas, sobretodo si se trata de textos
antiguos.
F Lista de abreviaturas
• aadjetivo
• acacusativo
• advadverbio 437
• artartículo
• cardcardinal
• conjconjunción
• datdativo
• depdeporte
• ffemenino
• fin  financiero, finanzas, relativo a la economía
• gengenitivo
• interjinterjección
• intinterrogativo
• invinvariable
• mmasculino
• mat  matemáticas
• mus  música
• nneutro
• nomnominativo
• numnumeral
• ppronombre
• perspersona
• preppreposición
• refl reflexivo
• ssustantivo
• vverbo
NOTAS
1
La ortografía rumana ha variado con el tiempo y en este caso concreto lo ha hecho varias veces. La norma actual es que la Â se
escribe en medio de las palabras y la Î al principio y al final. Sin embargo, al ser una norma relativamente reciente, verá aún muchos
textos donde encontrará palabras como Cît, Romînia o similares. Existen también excepciones en palabras derivadas y compuestas
como bineînțeles 438
2
Dada la poca fiabilidad de las transcripciones figuradas, que utilizan letras del idioma habitual, en este caso del español, incapaz
de transcribir ciertos sonidos del rumano como „ă, â, î, ș. ț”, y aunque se puede remitir a sonidos equivalentes en otros idiomas más
conocidos por gran parte de los hispanohablantes como el inglés o el francés, pero no lo son por todos, he optado por recoger la
fonética internacional. Para quien no esté acostumbrado le supondrá un pequeño esfuerzo adicional al principio. Al final, no sólo
resultará más útil y exacto, sino que le ayudará además en el aprendizaje de otros idiomas donde la grafía es más complicada (como
el polaco o el ruso) pero existen diccionarios con trancripciones fonéticas, o en un idioma como el inglés donde no basta con
aprenderse unas pocas reglas de pronunciación puesto que no se trata de un idioma fonético, y son imprescindibles las
transcripciones. En cualquier caso, lo más útil es escuchar el idioma en grabaciones hechas por nativos.
3
En realidad se trata no sólo del verbo más importante del rumano, que suma nuestros dos verbos “ser” y “estar”, sino que además
forma parte de expresiones nuestras en las que utilizamos otros verbos como “hacer” o “haber”, además de ser un verbo auxiliar y
formar la voz pasiva del resto de los verbos. Así que no escatime esfuerzos en dominar este verbo pues es el que se va a encontrar
en mayor número de frases.
4
Salvo error u omisión, si una palabra no lleva marcado el acento es porque se trata de un monosílabo o porque es un nombre
propio donde no se considera necesario, en este caso, ești es un monosílabo porque la “i” final no se pronuncia. En muchas
palabras, la “i” final cambia el sonido de alguna letra anterior, aquí, ha habido una transformación sș.
5
En rumano, además de las combinaciones que en español son diptongos como “ie”, “ue”, “eu” etc, hay más diptongos como “ea”,
“oa”, y triptongos que en español. Sin embargo, no siempre esas mismas combinaciones de vocales son diptongos y se pronuncian
en una sola sílaba, por eso hay que estar atento a la fonética presentada en los diferentes vocabularios de las lecciones. A diferencia
del francés, en rumano se pronuncian como se escriben en español, y a diferencia del inglés no varía su pronunciación de una palabra
a otra, lo cual nos facilita el aprendizaje.
6
En rumano el acento no se escribe y puede ir sobre cualquier sílaba. Es por tanto importante fijarse en la fonética de cada palabra
cuando se presenta en el vocabulario. La acentuación se marca delante de la sílaba acentuada, así: /pa'la.bra/. En el resto del texto
en rumano se ha procurado resaltar la acentuación (excepto en los monosílabos), ya sea en negrita, o en cursiva, pero tenga en
cuenta que en los originales rumanos nunca verá señalados los acentos.
7
Tanto los sustantivos como la mayoría de los adjetivos se declinan y tienen varias formas. Más adelante se explicarán las
declinaciones.
8
Existen palabras que admiten más de una acentuación (normalmente sólo damos la más habitual), es el caso de doctor que
podría pronunciarse también doctor, o doctoriță, que podría ser doctoriță, o también profesor, profesor. En realidad, el acento
no es tan marcado como en español, así que recomiendo una entonación “plana” para las palabras cuya acentuación ignore, seguro
que le entienden igual.
9
En español ocurre algo parecido, decimos “tú eres”, pero “usted es”, es decir, sutituimos la segunda persona del singular por la
tercera persona del singular.
10
Tu se utiliza con familiares, amigos o colegas del trabajo con quien tienes confianza, dumneavoastră se utiliza con
desconocidos o para dirigirnos a una persona mayor o a un superior jerárquico en el trabajo, dumneata se utiliza para dirigirnos a
un subordinado, a una persona de menor edad que no conocemos, o un compañero de trabajo con quien no tenemos confianza.
11
Al no usarse en español no tienen una traducción directa, son dumneaei, dumnealor y dumenalui, y sería algo así como el
equivalente a “la señora es profesora”, dumneaei este profesoară
12
Los nombres de los continentes y países se escriben en mayúsculas como en español, asimismo se utiliza la forma articulada o
determinada (Africa en vez de Africă), y no se utiliza, o no existe su plural.
13
El primer título de esta guía fue “Vreau să învaț româneşte”. La palabra româneşte es un adverbio de modo, que significa “al
modo rumano”, “en rumano”. Una frase como “vorbesc româneşte”, significa “hablo en rumano”, o simplemente “hablo rumano”.
Sin embargo, “Vreau să învaț româneşte”, es decir “Quiero aprender en rumano”, no recoge el verdadero sentido del título “Quiero 439
aprender rumano”.
14
En rumano se produce un fenómeno parecido al español a la hora de poner un artículo a un adjetivo. Muchas veces se omite el
sustantivo, sin embargo el artículo concuerda con el mismo. Así, a la hora de pedir, por ejemplo, “una cerveza San Miguel”,
podemos pedir simplemente “una San Miguel”, en vez de “un San Miguel”, lo cual sería más bien una escultura. Lo mismo ocurre
en rumano, debemos pedir una cerveza “o bere” y podemos decir “O Ursus” a pesar de que Ursus acabe en consonante. Sin
embargo, con las marcas de los vehículos suele ocurrir que la gente concuerda el artículo con la marca y no con el tipo de
vehículo. Así, mientras que en español, si nos preguntan el tipo de coche que tenemos podemos decir tengo un Honda o un
Mercedes, en cambio, en rumano, te podrán decir “Am o Honda” o “Am un Mercedes”.
15
Optsprezece es la palabra rumana con más consonantes seguidas: 5
16
No es un problema exclusivo del rumano, todas las lenguas romances tienen un sistema verbal bastante más enrevesado que,
por ejemplo, el inglés. La división en conjugaciones tan sólo hace referencia a la terminación de una sola de las formas que adopta
cada verbo, cuando en realidad un verbo suele adoptar varias decenas de formas. Se ha llegado a clasificar los verbos rumanos de
distintas maneras, desde clasificaciones reduccionistas poco prácticas que obligaban a memorizar infinidad de reglas y
excepciones, hasta clasificaciones maximalistas que prácticamente separaban cada excepción en una categoría nueva. Es decir,
desde clasificaciones que agrupaban los miles de verbos rumanos en tan sólo diez categorías, hasta las que los agrupan en más de
600 categorías (es la clasificación que utilizan los modelos computacionales, como el flexionador de dexonline.ro) Aquí hemos
optado por una clasificación intermedia que agrupa los verbos en unos 69 modelos de conjugación, basado en las diferencias en
el presente de indicativo. Como en todo, sobretodo en los idiomas, es la práctica lo que hará que vayamos acostumbrándonos a
un sistema verbal distinto del nuestro.
17
Los verbos a înșela y a așeza se comportan como a ierta, pero no es exactamente la misma alternancia, se trata de la
alternancia șe  șa en la tercera persona del presente, es frecuente verlos escritos de forma incorrecta: Mă înșeală memoria,
“Me falla la memoria”, a la manera de verbos como a alerga frente a lo correcto que es Mă înșală memoria.
18
A însura se utiliza para decir que un hombre se casa con alguien, a mărita para decir que una mujer se casa: James Bond se
casa  James Bond se însoară, pero: mi hermana se casa  se mărită sora mea
19
La voz pasiva no es la forma “natural” de las lenguas romances que la utilizan menos que, por ejemplo, el inglés, se usa más
para formas impersonales donde el sujeto de la voz activa se quiere colectivizar, ocultar, disimular o restarle importancia. Aún
así se utiliza, y de forma muy parecida en rumano y español. De hecho, la construcción es tan similar que ya ha habido frases en
este método en voz pasiva sin necesidad de explicarlas.
20
Dacia era una antigua región que se situaba en las cercanías del Danubio donde se halla actualmente Rumanía. Los Dacios
eran una tribu prerromana que habitaba en esa región y que fueron conquistados y asimilados por los romanos.
21
La cesta “mínima de consumo” mensual estableció en Rumanía en el año 2000, mediante un estudio estadístico, los gastos
mensuales mínimos para adquirir productos alimentarios, no alimentarios y servicios. Esta cesta mínima de consumo se utiliza
para cálculos de salarios o para medir los niveles de vida de la población.

Quiero Aprender Rumano 1-67 D

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Quiero Aprender Rumano 1-67 D

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Quiero Aprender Rumano

Vreau să Învaț Româna

La Guía de Rumano en español

QAR crece y evoluciona con el tiempo. Desde www.quieroaprenderrumano.blogspot.com puede acceder a la

Cómo usar QAR:

Mapa de Rumanía y Moldavia. Países donde el rumano es lengua oficial

DMM Septiembre 2017

Este es el alfabeto rumano, con los caracteres suplementarios destacados:

En el alfabeto rumano no existe la letra ñ ni su sonido equivalente.

Las letras a, b, d, f, i, k, l, m, n, o, p, q, s, t, u, w, x, y, se pronuncian como se escriben, casi exactamente igual que en

Ș suena como el digrama del inglés “sh”, como en sheep, su símbolo es ʃ

J se pronuncia como en francés, su símbolo fonético es ʒ

Eu am un hotel la mare Yo tengo un hotel junto al mar

En las sílabas che, chi, la h es muda y transforma el sonido de la c en una k.

Ț es como la combinación “ts” como en el inglés “its” su símbolo es ʦ

R es siempre suave aunque esté al principio de la palabra

X igual que en español, su fonética será gs o ks

Frases de práctica 1 (Audio disponible)

1. Alina are un crin Alina tiene un lirio

Para saber más 1

Alfabetul romanesc “Alfabeto rumano”

• Los pronombres personales

Estos son los pronombres personales:

La tercera persona sigue un esquema idéntico al español:

Eu sunt Maria Eu sunt Carlos

Ei sunt din Argentina

Se puede observar que, por ejemplo, la palabra ”Austria” no forma diptongo5

A fi (forma negativă) Ser/Estar

Ea nu este din Spania

Para el interrogativo sólo se usa el signo de interrogación “?” al final de la frase.

Suntem din Australia

También podemos cambiar el orden de las palabras como hacemos en español:

Cine ești tu? ¿Quién eres tú?

Este din Spania

Lista de autoevaluación 2 (Audio disponible)

Para saber más 2

infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a

• “Usted”. Tratamientos de cortesía.

dumneavoastră usted, ustedes

De unde ești? ¿De dónde eres?

En resumen, con sus abreviaturas:

Algunas expresiones útiles:

Bună ziua /’bu.nǝ ziua/ Buenos días

Estos son los continentes:

• Bună ziua! ¡Buenos días!

Ea este din Italia

1. Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?

Lista de autoevaluación 3(Audio disponible)

1 Carlos está allí Carlos este acolo

Para saber más 3 Países del mundo y sus banderas

Bielorrusia/Belarus Bolivia Bosnia y Herzegovina/Bosnia și Herțegovina Botsuana/Botswana

• Los verbos “hablar” y “aprender”

A vorbi (i) /a vor’bi/ Hablar

El verbo “aprender”, a învăța:

A Învăța (t) /a ɨn.vǝt’sa/ Aprender

Țară Nationalitate Nacionalidad

Al final de la lección se incluye una tabla de nacionalidades.

Sunt român Soy rumano

Limbă /’lim.bǝ/ Lengua, idioma

Para decir “hablo rumano” podemos decirlo de varias formas:

Vorbesc limba română Hablo la lengua rumana Hablo rumano

Vorbesc românește13 Hablo a la manera rumana Hablo rumano

Contracciones del verbo a fi