Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Cologiul de Medicină Balți

Studiu individual la farmacologie cu tema:

Anestezicile generale.Tratamentul asmului
bronșic.

A realizat eleva grupei AM-101

Procoavă Nadejda
Coordonator:Romanaș Natalia
 Anestezicele generale
Sunt substanțe care provoacă deprimarea functiilor Sistemului
Nervos Central manifestată pentru dozele terapeutice prin somn,
analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea
musculaturii striate.
Analgezia consta in lipsa receptionarii durerii si blocarea
reacțiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi. De asemenea
se produce relaxarea musculaturii striate necesara pentru
majoritatea intervențiilor chirurgicale.
Un narcotic ideal ar trebui sa producă toate aceste efecte la
concentrații care sa permită o oxigenare bună a tesuturilor, sa fie
stabil chimic, neinflamabil, netoxic, ușor de administrat. Trebuie
să producă o inducție si o trezire rapidă și să nu influenteze
semnificativ si anume funcția respiratorie si cardiovasculară.

2
 Perioada inducției este atunci cînd deprimarea centrală este
slabă, circulația si respirația nu sunt afectate negativ ...
Perioada de inducție este caracterizată prin analgezie, amnezie,
respirație neregulată. Pregatirea preoperatorie prin hipnotice
reduc excitația.

În cadrul acestei etape avem două faze:

* faza de analgezie inițiala se manifestă prin deprimarea

progresivă a constienței, bolnavul raspunde la intrebări, poate
aparea euforie, stari onirice (de visare), halucinații de care
ulterior bolnavul nu-si mai amintește.
Acesta fază este bine suportată si realizează o analgezie
suficientă pentru micile intervenții chirurgicale.

* faza de excitație sau de delir care incepe o data cu pierderea

conștienței, apar fenomene de excitație psihomotorie: bolnavul
poate cînta, striga, vorbi necontrolat, se poate produce stare de
agitatie motorie automataă, starea de analgezie este totală, pot
aparea varsaturi, durata acestei faze este bine sa fie cît mai
scurtă.

3
Perioada de anestezie generală se caracterizează prin somnul
anestezic prin care bolnavul nu poate fi trezit prin stimul extern.
Celelalte percepții senzoriale sunt abolite.

În fazele avansate respirația este deprimată si presiunea arterială

scade.
Pentru a evita o deprimare centrală prea puternică intervențiile
se realizează la începutul acestei perioade completînd anestezia
cu alte mijloace adjuvante.

Această perioadă evoluează in trei faze:

*faza de somn superficial cand avem un somn liniștit, analgezie,
tonusul normal al musculaturii, dispare reflexul de lipire la
atingerea genelor, incizia pielii in această fază poate produce
tahicardie sau cresterea tensiunii.

*faza de somn profund caracterizată prin dispariția treptată a

reflexelor si relaxarea musculară.

*faza de alarmă se manifestă prin deprimarea progresivă si

marcată a respirației si hipotensiune severă.

Anestezicele generale sunt substanțe cu toxicitate mare…

 Anestezicele generale inhalatorii sunt lichide foarte volatile
sau gaze care se administrează pe cale respiratorie.
In sălile de operații sunt vaporizatoare speciale care realizează o
concentrație dorită de vapori anestezici in amestec cu oxigen sau
protoxidul de azot. Are o structură chimică foarte variată, cele
mai folosite sunt hidrocarburi halogenate, esteri halogenați și
protoxidul de azot. Ele sunt bine solubile în grasimi.
Halotan (fluotan)(narcotan)
- este o hidrocarbură halogenată cu fluor
- este un lichid volatil, neinflamabil
- are o stabilitate mică si trebuie conservat în sticle colorate bine
închise cu adaos de timol.
- este un anestezic inflamator cu potență medie si toxicitate
relativ mică
- inhalat in concentratie 2% induce somn anestezic superficial
relativ repede, fara fenomene neplăcute,
- analgezia este redusă, relaxarea musculară incomplete
Metoxifluran (pentran)
- este un eter halogenat, anestezic foarte activ
- inducția este de lungă durată
- analgezia este de bună calitate dar pentru relaxarea
musculaturii sunt necesare doze relativ mari.
Eterul dietilic
- se prezinta ca un lichid cu miros patrunzător, iritant
- are o potență mică
- are o inducție si revenire din anestezie lentă si neplacută
- iritant, provoacă grețuri si varsături
- nu se mai foloseste.
Anestezicele gazoase
Protoxidul de azot
- este un gaz anestezic neinflamabil, cu potență mică, cu efect
rapid
- produce analgezie rapidă si marcată
- inducția si revenirea din anestezie sunt foarte rapide.
- relaxarea muschilor striați este medie
- la nevoie se asociază curarizante
- deprimarea respiratorie este slabă
- nu irită mucoasa traheo-bronsice
- are acțiune deprimantă miocardică directă, dar produce o
stimulare simpatică tranzitorie care marchează tendința de
hipotensiune.

Ciclopropanul
- este un gaz anestezic, putin toxic rareori folosit pentru că poate
genera aritmii si suprasolicitarea inimii.
Da frecvent coma si greață, produce hipotensiune arterială, este
explozibil.

6
 Anestezice generale intravenoase
Sunt de două feluri:

Barbituricile Benzodiazepine

Barbituricele utilizate pentru anestezia intravenoasă au efect de scurtă durată

si ușor controlabile. Chimic sunt derivați ai acidului barbituric avand
caracteristic un atom de sulf de unde și denumirea de tio.
Barbituricele i.v. induc repede in interval 10-30 sec. o stare de somn,
relaxarea musculaturii este slabă si trecatoare, trezirea este rapida fară
fenomene secundare. Barbituricele i.v. pot fi folosite ca anestezic unic pt.
interventiile minore de scurta durată ca și pentru controlul unor stări
convulsive.
Benzodiazepine au actiune rapidă in administrarea i.v.: diazepamul,
midazolamul(dormicum), lorazepamul.
- deprimarea generală se instalează lent.
- sunt folosite pt. sedarea intraoperatorie.
Ketamina(ketalar) determina in ~ 30sec de la injectarea i.v. si in 3-4min de la
injectarea i.m. pierderea constienței cu analgezie marcată.
- trezirea se face in 5-15min de la injectare i.v.
- analgezia se mentine 40min, iar bolnavul ramane amnezic pînă la 2h
- la trezire pot apare greață, vomă, tulburări psihice.
- ketamina este repede metabolizată in ficat si se elimină urinar.
- este indicată ca anestezic unic pt. intervenții de scurtă durată care nu
necesită relaxare musculară

. 7
Astmul bronsic – cauze, simptome si
tratament

Astmul este o boala inflamatorie cronică, ce afectează caile

respiratorii si se manifestă printr-o, senzație de construcție
toracică si tuse, in special noaptea si dimineața devreme.
Astmul este o afecțiune destul de raspandită, la nivel global fiind
raportate 300 de milioane de cazuri de astm clinic.

Care sunt cauzele astmului bronsic?

 alergii (alimentare sau asociate ale cailor respiratorii)
 fumat (atat fumatul activ, cît si cel pasiv pot determina apariția
astmului, mai ales in cazul bebelușilor ale caror mame fumează în
timpul sarcinii)
 infecții respiratorii recurente si netratate corespunzator
 substanțe nocive din mediul inconjurător (in special
sensibilizanți din mediul ocupațional).
Printre cauzele naturale ce conduc la apariția astmului bronșic
se numară:
 factorii genetici (copiii ai caror parinți au aceasăa afecțiune
sunt cu 70% mai expuși riscului de a se îmbolnavi de astm)
 obezitatea (această condiție creste riscul de astm si scade
controlul asupra bolii),
  sexul – barbatii sunt mai expusi astmului in copilarie, in timp
ce femeile prezintă un risc crescut de îmbolnavire in perioada
maturitații
Semnele si simptomele astmului bronsic
 atacuri de tuse si episoade agresive de wheezing (respiratie
suieratoare întalnită mai ales in cazul copiilor)
 dureri in zona toracică
 dificultate in respirație
 probleme cu somnul cauzate de respirația greoaie si
sacadata.

Factori de risc ce pot agrava astmul

 expunerea la alergeni
 antiinflamatoarele nesteroidiene precum aspirina pot
agrava astmul in cazul persoanelor care prezinta sensibilitate
la aceste substanțe
 infecții virale
 stres emoțional
 sindromul premenstrual
 condiții legate de sarcină
 reflex gastroesofagian
 Metode de tratament pentru astmului bronsic
 Astmul este o afecțiune ce nu poate fi tratată, ci poate fi
ținută sub control si ameliorată. Există însă atît metode de
tratament adopate, cat si naturiste, ce pot fi aplicate in funcție
de gravitatea
 Steroizi si alte medicamente antiinflamatoare
 Bronhodilatatoare
 Inhalatoare
 Medicamente naturiste: ceai antiasmatic si capsule din
plante.

Cum poate fi prevenit astmul?

In cazul persoanelor ce prezintă condiții genetice favorabile
apariției astmului, boala nu poate fi prevenită. Persoanele care
nu au un astfel de istoric in familie, pot preveni astmul prin
evitarea factorilor declansatori precum: alergeni, factori de
mediu, fumat si printr-o monitorizare atentă a starii de sanatate .