Factori de risc de mediu pentru alergii alimentare

1.Definitie: Alergia alimentara este definita ca o reactie adversa imunologica cauzata de

mecanisme imunologice mediate sau nu de IgE. Este o boala complexa influentata de mostenirea
genetica si de anumiti factori de mediu. Cei mai importanti factori de risc asociati cu alergiile
alimentare sunt atopia, lipsa alaptarii cel putin 3 luni de la nastere si introducerea precoce a
alimentelor solide in dieta.

Prevalenta alergiilor alimentare este mai crescuta in primii ani de viata si afecteaza aproape 6%
din pacientii sub 3 ani si descreste progresiv in prima decata a vietii. Studiile recente arata ca
aproximativ 4% din populatia Americii are alergii alimentare.

2. Desi orice aliment poate cauza reactii alergice, 90% dintre acestea sunt cauzate de
urmatoarele:

- oua

- lapte

- alune

- peste

- scoici

- grau

- soia

-capsuni

3. Mecanismul imunologic produs in urma alergiei alimenare

Initial sensibilizarea la alergenii alimentari se produce la nivelul tractului gastro-intestinal.

Alergenii sunt absorbiti si captati de celulele dendritice sau de alte celeule prezentatoare de
antigen. Peptidele scindate de catre celulele prezentatoare de antigen sunt prezentate celulelor T,
varietatea Th2 care asociat cu citokinele IL-4, IL-5, IL-13 declanseaza activarea limfocitelor B
care se matureaza in plasmocite producatoare de IgE. Ig E are afinitate mare pentru receptorii
FcεR de pe mastocite si bazofile. La un al doilea contact cu alergenul complexul IgE/ FcεR duce
la activarea si eliberarea mediatorilor proinflamatori care duce la simtomele tipice alergiei.
4. Clasificarea afectiunilor determinate de alergiile alimentare in functie de mecanismul
imunologic declansator:

Mediate Ig E :

Gastrointestinal – Sindromul de alergie orala (pollen-food syndorm), hipersensibilitate

gastrointestinala

Cutanat – Urticarie, exantem, angioedem, eritem

Respirator – Rino-conjunctivita acuta, spasm bronsic

General – Soc anafilactic

Mediate celular :

Gastrointestinal – enterocolita, proctita, boala celiaca

Cutanat – dermatita de contact, dermatita herpetiforma

Respirator – Sindrom Heiner(hemosideroza pulmonara)

Mixte : Mediate Ig E si celular

Gastrointesinal – esofagita alergica eozinofilica, gastroenterita eozinofilica, gastrita eozinofilica

Cutanat – Dermatita atopica

Respirator – Astm

5. Predispozitia pentru producerea unei alergii este multifactoriala si complexa. Dintre factorii de
mediu care ar putea fi implicati fac parte:

a) Factori alimentari

- alaptarea

- varsta introducerii alimentelor solide in dieta

- evitarea alimentelor cu potential alergic pe perioada sarcinii

- suplimente de ulei de peste

- vitamine

b) Expunerea microbiana

- infectii timpurii
- expunere la animale

- numarul de membrii din familie

c) Modul de viata

- expunere la fum de tigara

- poluare

- antibiotice

Laptele matern

Laptele matern contine multe componente active imunologic incluzand citokine, anticorpi,
lactoferina, oligozaharide, acizi grasi si celule imune materne. Acestea au rol in dezvoltarea
sistemului imun al copilului. Laptele matern stimuleaza colonizarea intenstinului cu
bifidobacterii si lactobacili care sunt bacterii benefice.

Studii privind efectele alaptatului au aratat rezultate contradictorii. Unele din ele au dovedit ca
alaptatul pentru cel putin 4 luni s-a asociat cu un risc mai scazut la alergie la laptele de vaca.
Totusi cateva studii mai recente sugereaza ca alaptarea exclusiva pentru o perioada mare de timp
poate creste riscul dezvoltarii unor alergii alimentare.

Varsta introducerii alimentelor solide in dieta

Unele studii arata ca introducerea alimentelor solide precoce in dieta este asociata cu un risc
mare de astm, rinita si alergie alimentara. De asemenea intarzierea introducerii glutenului in
dieta creste riscul de boala celiaca.

Dieta pe timpul sarcinii

Este recomandat ca gravida sa nu consume pe timpul sarcinii alune si sa evite ouale, laptele de
vaca si pestele.

Uleiul de peste

S-a dovedit ca suplimentele cu ulei de peste au redus raspunsul citokinelor impotriva

ovalbuminei, un alergen din oua.

Vitamina D

Vitamina D are multiple roluri in organism, in afara de cel clasic de actiune asupra calciului si in
homeostazia osului este inteles acum ca vitamina D are si un important efect imunomodulator
care ar putea juca un rol in alergiile alimentare, dar si in alte boli alergice cum sunt astmul si
dermatita atopica.
Un studiu efectuat in Australia in 2013 a descoperit ca nou-nascutii cu insuficienta de vitamina
D erau de 3 ori mai predispusi sa dezvolte o alergie la oua si de 11 ori mai predispusi sa fie
alergici la alune, decat copiii cu nivele adecvate de vitamina D.

Vitamina D este sintetizata in corp cand pielea este expusa la radiatiile ultraviolete provenite de
la soare. Radiatiile UV sunt mai puternice in regiunile eucatoriale si mai slabe in regiuni mai
indepartate de ecuator. In concluzie probabilitatea cu un individ sa aibe lipsa de vitamina D este
mai crescuta daca traieste in regiuni mai indepartate de ecuator unde radiatia solara e scazuta.

In diagrama (ppt) e demonstrata asocierea dintre deficitul de vitamina D si incidenta alergiilor in

ceea ce priveste alergia la alune. Astfel proportia copiilor cu alergie la alune creste cu cat ne
indepartam de ecuator unde productia de vitamina D este mai redusa.

Factorul geografic nu e singurul care influenteaza statusul de vitamina D. Alti factori de risc
pentru insuficenta de vitamina D sunt:

- Pielea pigmentata
- Nutirite inadecvata
- Lipsa expunerii la soare (datorita ocupatiei, stilului de viata)
- Protectie solara excesiva

Expunerea microbiana

Este cunoscut faptul caun numar crescut de frati intr-o familie si detinerea cainilor in gospodarie
se asociaza cu un risc mai scazut de a dezvolta rinita alergica. Exista de asemenea dovezi ca ar
exista un efect protector asupra aparitiei alergiilor alimentare, dar acest subiect nu este pe deplin
clarificat.

6. Exista un numar de reactii alimentare care cauzeaza simptome similare cu ale unei alergii
alimentare. Pentru ca intoleranta alimentara poate include aceleasi semne si simptome cu cele ale
unei alergii alimentare (de exemplu greata, voma, crampe, diaree) oamenii le confunda des. In
functie de tipul de intoleranta alimentara vei fi capabil sa mananci cantitati mici din alimentul
incriminat fara a avea o reactie adversa. In opozitie cu asta, in alergiile alimentare chiar si o
cantitate foarte mica din acel aliment poate fi trigger pentru reactia alergica.

7. Diagnostic de laborator :

A) Teste cutanate

- prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de solutie care contine un posibil
alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in
piele. Daca pe piele apare o roseata persoana este alergica la alergenul respectiv.
- testul intradermic – in timpul testarii, o mica cantitate de solutie de alergen este injectata
intradermic. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie
alergica la prick test, dar inca ramane valabila suspiciunea alergiei in cazul persoanei testate.
Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul
persoanelor nealergice (rezultat fals pozitiv)
- testul patch – pentru acest test solutia de alergen este plasata pe un plasture care este aplicat pe
piele timp de 24-72 de ore. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita
si dermatita de contact.

B) Sangvine - Detectarea in sange a prezentei anticorpilor. Testele sanguine nu sunt la fel de

sensibile ca si testele cutanate. Cel mai obisnuit test este testul de radioimunoabsorbtie

Bibliografie:

• Food allergy – Mayo Clinic

• Risk factors in food allergy - EM Hidalgo-Castro, Blanca Estela del Río-Navarro, Juan
José Luis Sienra-Monge

• Genetic and Environmental Risk Factors for the Development of Food Allergy - Bengt
Björkstén

• Update on risk factors for food allergy - Gideon Lack

• Risk factors for food allergy Report - J. Ezendam, H. van Loveren

• Mechanisms of Food Allergy - University of Arkansas for Medical Sciences, Little Rock,
Ark

• The new link between vitamin D and food allergy - Sophie Davidson

• Prospects for Prevention of Food Allergy - Katrina J Allen