Sunteți pe pagina 1din 4

Următorul studiu ne reprezintă teoria “Excluderii Sociale și a Comportamentului Agresiv”, ce a

fost mereu o chestiune privită cu mare interes de cercetători, având în vedere multiplele cauze care
stau la baza manifestării ei, dar cel mai important, efectele pe care le generează.

Prezentul articol ne oferă o imagine de ansamblu asupra reacțiilor comportamentale prezentate de


subiecțîi la 5 experimente în situații cu diferite grade de agresivitate.

A. Agresivitatea reprezintă dorința, intenția verbală sau de tip acțional de a face rău fizic, de a
aduce un prejudiciu unei alte identități.Robert A. Baron și D. Richardson (1994, 7) înfățișează
agresivitatea că “orice formă de comportament direct orientat în scopul de a răni sau insultă o altă
ființă care este motivată de a evita un astfel de comportament” (apud R.G. Green, 1990/2001, 2).
Definiția dată ce cei doi se axează pe importantă justificării agresatului de a evita conflictuarea cu
acesta. Septimiu Chelcea (2004, 25) afirmă că agresivitatea este “comportamentul verbal sau
acțional ofensiv, care are că scop umilirea, vătămarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt
motivate să evite acest tratament”. (Septimiu Chelcea (coord), Psihosociologie Teorie, cercetări,
aplicaţîi (2008), pag. 89) Această definiție reprezintă o soluționare cu privire la tipurile de compor-
tamente agresive-verbal sau acțional-, și de asemenea, înfățișează o gradare a intensității agresiv-
itatii. Conduitele agresive pot urmări producerea suferinței altei persoane sau ele pot fi o consecință
a demonstrării puterii sociale a agresorului (Boulding,1989) sau a masculinității (Segal, 1988 apud
Krahe, 2013).

B. Ipoteza studiului desfășurat dorește a observă nivelul de agresivitate prezent în diferite contexte
sociale. Studiile recente arătând creșterea nivelului de comportament agresiv exprimat prin crime,
violență, pe de o parte, cât și a solitudinii, creșterii ratei de divorțuri, comportamentul antisocial și
alte forme de izolare pe de altă parte. Experțîi sunt de părere că aceste atitudini vor duce la o socie-
tate disfuncțională și lacunară din punct de vedere al stabilității relațiilor interpersonale. Aceștia
inecarca să găsească legătură dintre agresivitate și izolarea socială și care o determina pe cealaltă.
Punctul de plecare este Încă necunoscut, cu toții suntem conștienți pe de altă parte că un individ cu
tendințe agresive va întâmpină un anumit grad de respingere din parte celorlalți, nu este Încă
respinsă nici ipoteza că respingerea și excluderea socială să determine apariția comportamentului
agresiv.

Pusă în prim plan, de asemenea, este și ipoteza că oamenii, printre nevoile lor fundamentale, au ne-
voie să posede sentimentul apartenenței, fiind un factor decident în caracterul lor. În momentul în
care un individ este înconjurat de conexiuni sociale puternice, în echitate cu persoanele din cercul
sau, un comportament mult mai benefic se poate dezvoltă. De asemenea, există și contra-teoria ce
ne prezintă situația în care individul, tinzand să fie exclus social, dezvoltă un caracter mult mai dor-
itor de schimbare, prezentând dorința Clară de a fi integrat, în concluzie dezvoltând un caracter mult
mai Puțîn agresiv către semenii săi.

C. Cele 5 experimente au constat în folosirea unor situațîi diamentral opuse cum ar fi frică de sin-
gurătate, sau feedback-ul negativ, o mai mare înclinare către comportamentul agresiv a fost clar ob-
servată. Făcând referire la afirmațiile lui Elliot Anderson, testul observă o variație incredibil de
mare în trăsăturile comportamentale ale subiecților, sub diferite contexte sociale. Rezultatul negativ
poate fi observat deseori în situațiile în care subiecții au fost puși în față excluderii sociale, fiind
primul izvor al tendinței de a înrăutăți caracterul pe termen scurt.

Experimenului numărul 1 verifică rezultatele pe care subiecțîi testului le propun în materie de com-
portament sub diferite contexte sociale. Subiecții sunt rugați să completeze un test de personalitate
și după să își exprime părerea cu privire la un subiect taboo cum este cel al avortului în Urmă căruia
o să primească rezultate la întâmplare doar pentru a le provoca reatii . Aceștia aveau în cele din
urmă să primească niște rezultate false cu privire la testul lor de personalitate. Au fost date 3 tipuri
de feedback: cel negativ și cu predictibilitatea unui viitor singur, cel pozitiv în care subiecții erau
înștiințați că vor avea un viitor cu relații sociale solide și benefice și cel negativ, ghinionist, dar fără
lagatura cu relațiile sociale. Subiecților le-a fost spus că cei care le-au dat feedback-ul au aplicat
pentru un job mult dorit în care competiția este mare și că subiecții sunt nevoiți să ii evalueze pentru
a se face o diferențiere. Rezultatele arată o creștere incredibilă în agresivitate în momentul în care
individul este pus sub predicția unui viitor singular și nereușit, aceștia dând cea mai negativă eval-
uare, cu o diferența uriașă față de celalelate grupuri în care evaluările au fost neutre sau pozitive.

Experimentul numărul 2 este identic cu primul eliminând însă legea random-izarii,în acesta, un grup
a fost separat față de restul. Experimentul doi verifică nivelul de agresivitate prezent între 2 con-
texte sociale negative (referitor la experimentul 1): cel în care subiecților le este dat un feedback
negativ și le este prezis un viitor singur și cel în care le este dat doar un feedback negativ fără nici o
predicție asupra relațiilor sociale în viitor Reziultatele confirmă descoperirile făcute la primul ex-
periment, acelea că subiecțîi au prezentat un grad mult mai mare de agresivitate în cazul predicției
un viitor solitar, față de cel al unui feedback negativ .

Experimentul 3 este un companion pentru experimentul 1. Acest experiment dorește să determine


dacă rezultatul individual, cel al singularității în viitor, poate determina agresivitate, fără a fi
prezența o provocare activă din partea comisiei de evaluare. Rezultatele arată că cei care au fost in-
sulati și au primit și predictibilitatea unui viitor singur au fost mult mai agresivi decât ceilalți cărora
le-a fost prezis un viitor singur și un feedback pozitiv. Aceștia din urmă prezentând evaluări neutre
sau chiar pozitive

Experimentul 4 presupune un context social în care este evitată răzbunarea în cazuri de agresivitate
extremă din partea participanților. Acest experiment a presupus o schimbare în nivelul de agresiune
presupus, obiectul studiului fiind un sunet neplăcut. Subiecțîi au fost manipulați și prin metodă
respingerii sociale. Aleși la întâmplare unora dintre ei le-a fost dat de înțeles că au fost respinși de
ceilalți participanți de a lucra cu ei. Subiecții au fost puși să joace un joc pe calculator cu persona
care le-a evaluat eseul (toți participanții au primit un feedback negativ), ori de câte ori aceștia
greșeau se auzea un zgomot deranjant și ori de câte ori cealaltă persoană greșea, subiecții trebuiau
să administreze sunetul că armă, cu intensitatea aleasă de ei pentru a măsură nivelul de agresivitate.
Rezultatele au fost acelea că persoanele respinse sociale au avut un nivel mai mare de agresivitate
în prezența unui stimul negativ față de cele care au fost acceptate social.

Toate experimentele au punctat până acum că excluderea socială creează o creștere în comporta-
mentul agresiv, dar în special către cei care au provocat sau au insultat respectivul individ.

Experimentul 5 este conceput identic cu Experimenul 4, doar cu o singură diferența. Subiecțîi nu


primesc nici o evaluare în urmă eseului, prin urmare ei nu sunt provocați negativ sau pozitiv.
Agresiv către cei răi, bun către cei buni, dar oare cum se comportă către persoanele neutre?

Rezultatele au arătat că subiecțîi respinși social au prezentat un comportament mai agresiv față de
persoanele neutre cu care au desfășurat jocul pe calculator, administrând un sunet mai puternic și cu
o durata mai mare. Acest experiment sugerează că persoanele excluse social au tendința să devină
mai agresive față de alte persoane.

D. Rezultatele acestor studii arată că excluderea socială duce la comportamentul agresiv. În experi-
mentele prezentate, participanților le era prevăzut fie că nu vor avea relațîi sociale în viitor și că vor
duce o viață în singurătate, sau erau puși în față respingerii sociale imediate. În 4 din 5 experimente,
subiecții au devenit mai agresivi că rezultat al excluderii sociale. Oamenii excluși au dat evaluări
foarte negative unor presupuși candidați la un job și au aplicat un sunet mai intens și mai durabil
unuei alte persoane. În Experimentul 5 oamenii excluși au fost agresivi chiar față de o persoană
neutră care nu i-a provocat sau cu care să fi interacționat. Experimentele au Arătat că singurătate
este percepută că ceva mai grav și mai dureros decât chiar o vătămare corporală gravă că și lipsa
unui membru. Excluderile zilnice cum sunt distanțare prietenilor, despărțirea de persoană iubita,
nereușită la un interviu au un impact mult mai mare și mai disrugator decât manipulările făcute într-
un spațiu controlat. Aparent, laudă și tratamentul pozitiv, pot în cel mai bun caz doar să aducă oa-
menii excluși social la un comportament neutru. Efectele marginalizării sociale au fost catalogate că
fiind antosociale sau în unele circumstanțe speciale, neutre, niciodată ele nu au fost catalogate că
fiind prosociale. Experimentele au demonstrat de asemenea că excluderea socială are efecte mari
asupra omportamentului, dar efecte nesesizabile asupra dispoziției. Cercetătorii au încercat să ana-
lizeze dacă comportamentele erau mediate de dispoziții, dar constant rezultatele au Arătat contrari-
ul. A fost dovedit că nevoia de apartenența este foarte importantă și se exprimă foarte puternic,
astfel chiar și în cazul unei predicții îndepărtate că subiectul v-a Duce lipsa relațiilor sociale,
răspunsul comportamental a fost unul foarte puternic. Ipoteza cum a persoanele respinse social ar
putea dezvoltă un comportament pozitiv, binevoitor și dornic de socializare cu speranța că astfel vor
atrage oameni și vor formă noi prietenii, nu a fost dovedit.