Sunteți pe pagina 1din 16

MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG


PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================

CAIETE DE SARCINI

Lucrari de constructii
pentru

LUCRARI TEHNICO EDILITARE

==============================================================
pag 1/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
CUPRINS

1. CAPITOLUL - GENERALITATI
1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini
1.2. Programul de executie
1.3. Modificäri de proiect
1.4. Trasarea lucrärilor
1.5. Mostre de materiale
1.6. Reteaua de utilitäti publice
1.7. Relatiile cu alti contractanti

2. CAPITOLUL - LUCRARI DE CONSTRUCTII


2.1. Generalitäti
2.2. Stabilirea retetei
2.3. Materiale pentru betoane
2.3.1. Cimenturi
2.3.2. Agregate
2.3.3. Apa
2.3.4. Aditivi
2.3.5. Prepararea betonului
2.3.6. Transportul betonului
2.4. Oteluri pentru armaturi
2.5. Cofraje si sustinerea lor
2.6. Turnarea betonului
2.6.1. Montarea armaturilor
2.6.1.1.Armaturi din otel moale
2.6.1.2.Armaturi pretensionate
2.6.2. Turnarea betonului
2.6.3. Tratarea betonului dupa turnare
2.6.4. Descifrarea si descintrarea
2.6.5. Verificarea calitatii betonului
2.7. Prefabricate
2.7.1. Prefabricate din industrie
2.7.2. Prefabricate confectionate de antreprenor
2.7.3. Montarea prefabricatelor
2.8. Executarea probei de etanseitate la recipientii din beton armat si beton
precomprimat, conform prevederilor STAS 4165-88 si Instructiuni P73-78
2.9. STAS-uri si Norme ce se vor respecta la executie
2.10. Standarde de referintä

==============================================================
pag 2/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
1. CAPITOLUL - GENERALITATI

1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini Prezentul caiet de sarcini face
parte integranta din documentele pentru licitatie deschisa/restransa sau cerere de
oferta, in conformitate cu Cap 2 Documentatia de atribiure din Ordinul
ANRMAP NR 155/2006

1.2. Programul de executie


1.2.1. Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea
Contractantä, grafic pe care Contractantul il prezintä spre acceptare Autoritätii
Contractante cu ordinea tehnologicá a executiei pentru fiecare obiect in parte.
1.2.2. Graficul va indica clar urmätoarele:
a data (perioada) fiecärei activitáti, termenul propus pentru inceperea si
terminarea lucrärilor, ritmul de lucru si procentul prelevat a se termina in
flecare luna, pe categorii de lucräri;
b datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesitä aprobarea
Responsabilului de proiect;
c Timpul necesar pentru lucrári conexe ale Autoritätii Contractante sau a altor
detinätori de retele subterane.
1.2.3. Programul va fi insotit cu detalii, de exemplu:
a o situatie privind numárul si felul de responsabilitäti tehnice cu executia si
verificatori de calitate, de muncitori calificati si necalificati, utilizati in
lucrare;
b o listä cu detalii privind utilajele de constructii, incluzând si vehicule pe
care Contractantul le propune la executie;
c detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operatie;
d o situatie privind propunerile pentru amplasarea si märirea bazei de
organizare de santier a Contractantului, locuinte, birouri, ateliere, depozite,
etc;
e detalii privind programul lucrärilor de la data primirii scrisorii din partea
Responsabilului de proiect cä lucrarile pot incepe, având si sursele
financiare asigurate, precizându-se numárul de unitäti si timpul alocat pentru
flecare utilaj de constructii, materiale si fortä de munca.

1.3. Modificari de proiect


1.3.1. Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de
proiect, Autoritätii Contractante si al Proiectantului.
1.3.2. Dacä “Autoritatea Contractantä” cere o lucrare care nu este prevazutä in
contract, atunci Contractantul are dreptul la o platá suplimentarä, cu
mentiunea ca acesta trebuie sa conviná cu Autoritatea Contractantá asupra
pretului inainte de inceperea lucrarii respective.

1.4. Trasarea lucrarilor


1.4.1. Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele
principale ale bazei de trasare.
1.4.2. Contractantul este raspunzator de trasarea corectä a lucrarilor fata de
reperele date de Autoritatea Contractantä.
==============================================================
pag 3/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
1.4.3. Trasarea lucrärilor va fi verificatá de Responsabilul de proiect in care scop
Contractantul este obligat sä protejeze si sá pastreze cu grijá toate reperele,
bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrärilor.

1.5. Mostre de materiale


1.5.1. Materialele trebuie sä fie de calitate prescrisä de documentatiile de executie
si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la
diverse probe atunci când Autoritatea Contractantä sau Responsabilul de
proiect le solicitä.
1.5.2. Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite
Responsabilului de proiect, spre aprobare, numele producätorului sau a firmei
care il aprovizioneazä, o specificatie privind acel material, locul de producere
sau confectionare. Toate materialele trebuie sä fie noi, in afara unor situatii
exceptionale admise de Responsabilul de proiect. Pentru materialele ce nu
sunt produse dupä STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform
Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi
in constructii - HGR 766/1997.
1.5.3. Dacä Autoritatea Contractantä sau Consultantul comandá testari pe mostre
nepreväzute in documentatie, atunci costul acestora va fi suportat de
Autoritatea Contractantä.
1.5.4. Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru
verificarea unor lucräri sau materiale puse in opera vor fi suportate de
Contractant, daca se dovedeste cä materialele nu sunt corespunzätoare
calitativ. In caz contrar, Autoritatea Contractantä va suporta cheltuielile.
1.5.5. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate,
aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate
garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau
sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea
Contractantä, Furnizorul si Proiectantul.
1.5.6. Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor
mai importante, conform solicitärii acestuia, pentru testare. In afara unor
scutiri exprese, Contractantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel
sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite
prospecte, norme interne, etc., numai cu acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse vor fi indepärtate de pe santier, iar cele aprobate vor fi
pästrate de cätre Contractant pe toata durata contractului.
1.5.7. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratatá, nu vor contine
substante care sä dauneze calitätii de potabilitate a apei, aceste materiale
trebuie sa aibä Avizul Ministerului Sanätätii din România.
1.5.8. Contractantul va lua mäsuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea
materialelor naturale, astfel incât sä corespundä conditiilor de calitate si va
inainta spre aprobare Responsabilulului de proiect toate informatiile privind
sursele propuse, cu 28 de zile inainte de inceperea lucrarilor.
1.5.9. Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobärii
Responsabilului de proiect, aprobare ce nu va fi data dacä apar intârzieri la
obtinerea rezultatelor sau dacä acestea sunt nereale.
1.5.10. Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un
laborator si va transmite prompt rezultatele la Responsabilul de proiect.

==============================================================
pag 4/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
1.5.11. Testarea calitativa a probebor este o activitate ce este organizatä de
Contractant fie in laboratoare proprii dotate corespunzätor, fie in laboratoare
specializate, pe bazä de platä. Acesta va retine rezultatele testelor si
completärilor si va trimite copii Responsabilului.

1.6. Reteaua de utilitati publice


1.6.1. Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile
utilitätilor publice privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscut
Autoritätii Contractante si Responsabiluiui de proiect.
1.6.2. Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz,
reprezentantii proprietarilor de instalaii subterane (apa, canal, electrice, gaze,
etc.), in conformitate cu avizele de principlu primite de la acestia se vor
chema reprezentantii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul
executiei, de câte ori este nevoie.
1.6.3. La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-
primire intre Responsabilul de proiect si Contractant, pe care vor semna toti
detinätorii de instalatii subterane. Se va preciza, dupä caz, pozitia (conducte,
cable, camine, camere, etc.), adâncimea de montaj si mäsurile necesare pentru
protejarea ori in timpul executiei. Contractantul va notifica cu 7 zile inainte de
inceperea lucrärilor, toate autorizatiile publice locale, detinatorilor de retele
edilitare si alti proprietari.
1.6.4. Orice deteriorare produsa din cauza derulärii programului de lucräri,
contractate la retelele de utilitate publicä va fi supontata de Contractant in
ceea ce priveste cheltuielile pentru remedierea situatiei.
1.6.5. Orice deviere sau modificare permanentä sau temporara a retetelor publice
va fi permisä numai dupä obtinerea aprobärii de la fiecare detinätor a
utilitatilor respective, cu insusirea solutiei de cätre Responsabilul de proiect.
1.6.6. Devierile temporare si restaurarea retelelor se face pe cheltuiala
Contractantulul.
1.6.7. Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedicä complet
constructia obiectivului din cadrul contractului, vor fi plätite de cätre
Autoritatea Contractantä.
1.6.8. Contractantul are obligatia sä asigure prin mijloace materiale provizorii sau
permanente (suporti sau alte reazeme) sustinerea canalelor, conductelor,
cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi susceptibile de
deteriorare, din cauza lucrarilor din cadrul contractului. Contractantul va
acorda o deosebitä atentie pozitionärii (impreuna cu delegatii intreprinderilor
aferente) a instalatitilor subterane, dupa repere existente la suprafata terenului
(cämine, borne, rasuflatori de gaz, pozitia bransamentelor de gaze, apa rece,
canalizare, etc.). Atât másurile de asigurare temporare, cat si mäsurile de
asigurare definitivä pentru retelele de utilitate publicä trebuie sä fie aprobate
in scris in prealabil executiei lor, atât de detinatorul retelei, cat si de
Responsabilul de proiect.
1.6.9. Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat
urmátoarele mäsuri
a va trimite o notä Responsabilului de proiect si propietarului instalatiei
respective in care va preciza natura deranjamentului, mäsurile propuse
pentru remediere in conformitate cu pretentiile companiei in cauzä si
termenele de realizare;
==============================================================
pag 5/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
b va repara stricäciunea, astfel incât sä satisfacá pretentiile proprietarului
respectiv (de stat sau privat). Toate costurile vor fi suportate de Contractant.
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgentä a
oricarei stricaciuni. Aceste dispozitii nu antreneazä nici o obligatie de platä a
acestor reparatii.

1.7. Relatiile cu alti contractanti


1.7.1. Contractantul general este obligat sä asigure toate conditiile pentru
activitatea celorlalti Contractanti, fie a Subcontractantilor, fie a
Contractantilor angajati direct de Autoritatea Contractantä, pentru realizarea
lucrarilor din incinta santierului sau pentru lucrari adiacente acestuia.
1.7.2. Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in
conformitate cu directivele Responsabilului de proiect.
1.7.3. Contractantul general va tine seama in devizul ofertä ca lucrärile mentionate
la punctele 1.7.1. si 1.7.2. sä fie incluse sub forma de costuri suplimentare.
1.7.4. Contractantul general sau Contractantul este räspunzätor fatä de Autoritatea
Contractanta pentru respectarea de cätre Subcontractantii sai a prevederilor
legale si profesionale.Partenerii de contract ráspund fiecare pentru greselile
proprii.
1.7.5. Dacá in cursul derulärii contractului se produce o daunä unei terte parti,
atunci pärtile contractuale räspund solidar, dupá gradul de vinovátie al fiecärui
partener, daca in clauzele contractului nu s-a preväzut altfel.
1.7.6. Litigiile dintre pärtile contractului sunt de competenta instantei judecätoreti
in raza cäreia se situeazä lucrarea respectivä.
1.7.7. Litigiile näscute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin
arbitraj, dacä pärtile in litigiu convin astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de
pärti de comun acord.

2. CAPITOLUL –LUCRARI DE CONSTRUCTII


2.1. Generalitati
2.1.1. Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu STAS
10107/0-90, NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr 8-9/1999), P73-78 (
Buletinul constructiilor nr. 12/1978, C56-85, - Caietul V - Cap.1.2. si 3
(Buletinul constructiilor nr. 1-2/1986), precum si a standardelor si
normativelor care preväd, in legatura conexa, conditii de realizare a unei
calitati conforme cu aceste acte normative.
2.1.2. Toate materialele care intra in componenta betonului trebuie sa corespunda
exigentelor cerute de actele normative precizate in prezentul caiet de sarcini ,
nefiind admisa nici o derogare fara aprobarea scrisa a consultantului.
2.1.3. Actele care certificä calitatea materialelor si care urmeazä sä intre in
alcätuirea betonulul trebuie sá fie prezentate, in prealabil consultantului.
Antreprenorul este obligat sä pläteascä confectionarea, transportul si probele
de laborator pentru verificarea calitátilor mostrelor. Pe toata durata lucrarilor,
antreprenorul este obligat sá ía probe martor si sa le supunä incercárilor Ia
laboratorul de specialitate, pe cheltuiala proprie, si sa remitä in scris
consultantului rezultatul acestor probe.
2.2. Stabilirea retetei
2.2.1. Clasa betonului, definitä conform STAS10107/0-90 art.2.1.1.1. se stabilete
prin proiect, pentru fiecare element de constructie.
==============================================================
pag 6/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
2.2.2. Clasele minime de betoane pentru elementele de constructii sunt precizate
In STAS 10107/0 - 90 art. 2.1.1.3 - tabelul 2, Cu exceptiile care sunt
prevazute in acelasi articol. Pentru stabilirea retetelor de beton, pentru fiecare
clasä prevázutä in proiect, antreprenorul are obligatia de a face incercäri
preliminare in vederea stabilirii compozitiei optime pentru atingerea
parametrilor ceruti in proiect.
2.2.3. Rezultatul final al acestor incercäri preliminare va fi remis in scris
consultantului in vederea aprobarii lui, inainte de a se trece la confectionarea
betonului pe santier.
2.2.4. Nu se admite modificarea retetelor de beton aprobate pe parcursul executiei
lucrärii. In cazul betonului armat, dozajul de ciment nu va fi mai mic de 240
kg/mc. La betoanele prescrise cu grad de impermeabilitate, nu se admite ca
raportul A/C sä depäeascä valorile:
 -0,60 pentru gradul de impermealitate P410
 - 0,55 pentru P410 in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate intensa
 - 0,50 pentru gradul de impermealitate P810
 - 0,45 pentru gradul de impermealitate P1210

2.3. Materiale pentru betoane


2.3.1. Cimenturi Cimentul este componenta principalä a betonului.
Sortimentele uzuale de ciment, in functie de domeniul si de conditiiIe de
utilizare, sunt prevázute in normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr.
8-9/1999).
Folosirea cimenturilor se va face dupä cum urmeazä:
— nu se poate inlocui tipul de ciment preväzut in proiect fárá acordul scris al
consultantului;
— conditiile de livrare, transport, depozitare si control a calitätii cimentului sunt
prevazute de NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/ 1999), ca si in STAS
227 — 86;
— se mentioneazá ca pentru evitarea dificultätilor de aprovizionare (dar numai
atunci când este posibil), se va folosi cimentul Pa 35, numai cu avizul scris al
consultantului;
— cimentul rämas in depozit, timp mai indelungat de 60 zile, nu va putea fi folosit
la lucräri de beton si beton armat decât numai dupä verificarea stärii de
conservare, in strictä conformitate cu NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-
9/1999) si STAS 227/86. Sortimentele de cimenturi, caracterizarea acestora,
domeniul si conditiile de utilizare ale acestora sunt precizate in NE 012-99
(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
— Livrarea, depozitarea si controlul calitati cimentului se va realiza conform
prevederilor:
— NE 012-99(Buletinul construciilor nr. 8-9/1999) - Livrare si transport;
— NE 012-99(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999) - Depozitare;
— NE 012-99(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999)
-Verificarea calitätii la aprovizionare;
-Verificarea calitätu inainte de utilizare.

Metodele de verificare sunt reglementate de STAS 227/1, 2, 3, 4, 5, 6 - 86 si


NE012-99(Buletinul construciilor nr. 8-9/1999).

==============================================================
pag 7/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
2.3.2Agregate
La prepararea betonului cu densitatea aparentá cuprinsá intre 2200 si 2500 kg/mc
se folosesc agregate grele sfarâmate natural sau artificial. Conditiile de folosire ale
agregatelor pentru confectionarea betonului sunt precizate de:
a) Conditiile tehnice ale agregatelor, precizate In STAS 1667—76, NE 012-99
(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
b) Modalitatea de depozitare - conform NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-
9/1999).
c) Controlul calitátii agregatelor, la aprovizionare NE 012-99 (Buletinul
constructiilor nr. 8- 9/1999).
d) Nu este admisä derogarea de la prevederile precizate la punctele a, b si c.
e) Odatä ce a fost aprobatä de consultant sursa de aprovizionare cu agregate,
schimbarea ei pe parcurs nu este admisä decât cu avizul scris al acestuia.
f) Umiditatea agregatelor va fi determinatä zilnic, pentru a se corecta in functie de
aceasta, factorul apä-ciment.
g) Metodele de verificare a calitätii agregatelor sunt precizate in NE 012-99
(Buletinul constructillor nr. 8-9/1999).
2.3.3.Apa
Apa utilizatá la confectionarea betonului poate proveni din:
- reteaua publicä de apä potabila
- alte surse, când apa trebuie sa indeplineascä conditiile din STAS 790 -84.
Dacä pe parcursul executiei se constatä cä apa provenita din reteaua publicá isi
schimba culoarea sau gustul, se va sista prepararea betonului si se va verifica
operativ calitatea apei, care trebuie sä fie conform STAS 790 - 84.
2.3.4. Aditivi
a) Aditivii sunt substante care adäugate la prepararea betonului au drept scop
imbunätátirea calitatilor acestuia pentru lucrabilitate, impermeabilitate,
intârzierea sau accelerarea procesului de intärire, imbunatätirea gradului de
gelivitate, etc.
b) Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de
caracteristica constructivä si functionalä a obiectului si de tehnologia de turnare
a acestuia.
c) In cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii incercäri
preliminare si avizul unui laborator de specialitate.
d) Tipurile uzuale de aditivi, ca si modul de folosire al acestora, este prevázut in
normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/ 1999)
- Anexa V.3.1. - Aditivul Disan A - pentru imbunättirea lucrabilitätii, a
tendintei de segregare, cresterea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la
inghet-dezghet.
- Anexa V.3.2. - Aditivul Flubet este un superplastifiant, cu efect intens
reductor de apá si se folosete in cazul betoanelor: de clasa minimum Bc 10.
Utilizarea lui se recomandä in cazurile urmatoare:
- betoane pentru elemente subtiri si cu armäturi dese;
- betoane puse in lucrare cu pompa;
- betoane cu rezistente superioare.
- Anexa V.3.3. - Aditivul intârzietor de prizä REPLAST cu care se poate obtine o
intârziere a timpului de prizä de maxim 18 ore.
- Anexa V.3.4. - Aditiv accelerator de prizä - CLORURA DE CALCIU
- Anexa V.3.5.- Aditiv impermeabilizator pentru mortare APASTOP
==============================================================
pag 8/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
- Nu se foloseste la betoane.

2.3.5. Prepararea betonului Betonul se va prepara de regulä in statii centralizate,


cu personal calificat ale cärui sarcini sunt precizate in NE 012-99 (Buletinul
constructiilor nr. 8-9/1999), care trebuie atestat in conditiile art. 5.2 ÷ 5.9.
Betonul se caracterizeazä prin:
- clasa betonului, conform tabel 1.1;
- lucrabilitate, conform tabel 1.2.2. - Anexa 1.2;
- tipul de ciment, conform Anexa IV.1;
- märimea agregatelor - conform Anexa IV.3;
- gradul de impermeabilitate - Anexa 1.2/Tabel 1.2.4;
- gradul de gelivitate - Anexa 1.2/Tabel 1.2.5.
Caracteristica betonului se precizeazä prin proiect.
Reteta betonului se precizeazä prin incercäri preliminare, in functie de
caracteristicile cerute prin proiect.
Rezultatele incercärilor preliminare, atestate de un laborator de specialitate
autorizat, vor fi supuse aprobarii proiectantului.
Statia de betoane va livra beton de calitatea precizata in reteta aprobatä de
proiectant, având obligatia de a determina zilnic gradul de umiditate al agregatelor
in vederea corectärii factorului apä - ciment.
Aceastä corectie este singura admisä a se aduce retetei de beton färä aprobarea
consultantului.
Controlul calitätii betonului preparat se va face prin prelevarea de probe in
conditiile NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999). Transporturile si
incercarea probelor la laborator se fac pe cheltuiala antreprenorului.
Amestecarea si incercarea betonului in mijlocul de transport se va face in conditiile
articolului 5.23 ÷ 5.27, din normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-
9/1999).

2.3.6. Transportul betonului

Pentru betonul gata preparat trebuie evitate urmätoarele situatii:


-pierderea laptelui de ciment;
-evaporarea sau aportul suplimentar de apä datoritä intemperiilor;
-inceputul de priza datoritä timpului prea indelungat de transport;
-segregarea.
Din aceste motive se vor respecta prevederile art. 5.28 ÷ 5.31 si tabelul 5.1, din
normativul NE 012-99 (Buletinul construciilor nr. 8-9/ 1999).

2.4. Otelul pentru armaturi

Otelul trebuie sä indeplineascä conditiile tehnice preväzute in STAS 438/1 si 3-89,


438/2-80 si NE 012-99 (Buletinul constructulor nr. 8-9/1999).
Tipurile de otel beton sunt precizate in tabelul 3.1 / NE 012-99 (Buletinul
constructiilor nr. 8-9/1999). Folosirea altor tipuri de oteluri nu este posibiliä decât
cu aprobarea proiectantului care se face numai pe baza certificatulul de calitate
emis de producätor.
In lipsa certificatului, utilizarea otelului respectiv se va face pe baza incercärilor de
laborator, pentru verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si
==============================================================
pag 9/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
sudabilitate.
Fasonarea armäturilor se va face conform proiectului si normativului NE 012-99
(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).

2.5. Cofrajele si susineriIe lor

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sä asigure forma, dimensiunile si gradul de


finisare al constructiei, conform proiectului. Calitätile pe care trebuie sä le
indeplineascä cofrajele sunt precizate in NE 012-99 (Buletinul constructfllor nr. 8-
9/1999).
Montarea cofrajelor se va face astfel incât sá asigure forma si dimensiunile
constructiei, sá fie rigide si foarte bine sprijinite pe elementele de sustinere
rezemate pe teren, astfel incât, pe timpul turnärii betonului, sá nu se producä
deformári laterale sau tasäri pe verticalä, situate care nu sunt admise.
Verificarea caIitativa a lucrarilor de cofraje si de sprijinire este precizatä in
normativul C 56- 85-Caietul VII-cap.1 art 1.1, 2.1, 2.2, 2.3 si cap. 2 art 1.1÷3.6, act
normativ a cärui respectare este obligatorie. Nerespectarea de catre antreprenor a
celor de mai sus, poate duce la deformari ale cofrajelor in timpul turnärii, lucru care
va fi remediat in maxim 1 ora de la aparitie, prin inlaturarea sarjei de beton
respective, recofrarea si asigurarea corespunzätoare. Aceste remedieri se vor
suporta pe cheltuiala antreprenorului.

2.6. Turnarea betonului Cuprinde urmátoarele activitäti:


2.6.1. Montarea armäturilor
2.6.2. Turnarea betonului
2.6.3. Tratarea betonului dupa turnare
2.6.4. Decofrarea si descintrarea
2.6.5. Verificarea calitätii betonului
2.6.1. Montarea armaturilor. Montarea armaturilor in cofraje incepe numai
dupá:
a) receptionarea calitativa a cofrajelor si a sprijinirilor acestora;
b) corespondenta cu proiectul a ansamblului de cofraje care urmeazä sä participe
a procesul de betonare, inclusiv pozitia golurilor;
c) aprobarea de catre consultant a fisei tehnologice de betonare.
2.6.2. Armaturi din otel moale
Prin armäturi de otel moale se inteleg otelurile beton OB 37, PC 52, STNB si
STPB, sau altele similare.
a) Montarea armäturilor din otel moale va respecta prevederile proiectului si
normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
b) Se precizeazä cä innádirea barelor de armaturä trebuie sä respecte prevederile
STAS 10107/0 - 90/6.3.
c) Inlocuirea armáturilor preväzute in proiect se face numai cu aprobarea
consultantului in conditiile NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
d) Tolerantele admise la fasonarea si montarea armäturilor sunt cele preväzute in
NE 012- 99 (Buletinul construciiIor nr. 8-9/ 1999).
e) Concomitent, sau dupä terminarea montärii armáturilor in cofraje, se pozeaza si
se fixeazä cofrajele golurilor si piesele metalice de incastrare prin heftuire de
armäturi.

==============================================================
pag 10/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
f) Verificarea calitätii si receptia armäturilor, care sunt lucräri ce devin ascunse, se
materializeazá prin proces verbal, in conformitate cu prevederile C 56 - 85 - Caietul
V - pct. 2.4.
2.6.2.1.Armaturi pretensionate Pentru armáturile pretensionate se folosesc
otelurile:
- SPB (I si II) - conform STAS 6482/2 - 80 (sârme netede);
- SBPA (I si II) - conform STAS 6482/3 - 80 (sârme amprentate);
- TBP - conform STAS 6482/4 - 80 (toroane);
- PC 90 - Cu caracteristici conform STAS 10107/0 - 90.
Este obligatorie respectarea urmätoarelor másuri:
a) Se interzice contactul armäturilor pretensionate cu piese din alte
metale.
b) Montarea armäturilor preintinse va respecta: prevederile proiectului,
STAS 10107/0 - 90 - paragraf 7.3, normativul C 211 - 85 (Buletinul
constructiilor nr. 4/1986) si C 56 - 85 - Caietul V- art. 2.4 (privind
calitatea executiei).
c) Montarea armáturilor precomprimate va respecta: prevederile
proiectului, STAS 10107/0 - 90 paragraf 7.4, normativul C 21- 85
(Executia lucrärilor de beton precomprimat) i C 56 - 85 - Caietul V -
art.2.4.
d) Ancorajele metalice conform C 21 - 85 (Anexa 5 si Anexa 6), inainte
de pozarea in opera vor fi verificate dacä:
- au fost ambalate in läzi de lemn si au fost protejate impotriva
coroziunii;
- fiecare lot posedä certificat de calitate;
- fiecare din piesele componente sunt marcate, astfel incât sa se poatä
identifica producätorul si lotul de fabricatie.
e) Tolerantele admise la pozitionarea tecilor pentru cablurile
postensionate se vor incadra in prevederile proiectului, care vor fi
conform cu STAS 6657/1 - 89 si C 21 - 85/art.3.26 ÷ 3.31.
Ancorajele si blocajele se vor poza si fixa in cofraje, astfel incât in
timpul betonrii sä nu fie posibilä deplasarea lor.

2.6.2. Turnarea betonului

Turnarea betonului la constructiiIe de beton, beton armat si beton


precomprimat se va face, in mod obligatoriu, in conformitate cu fisa
tehnologicä, intocmitä in prealabil de antreprenor si aprobatä de
consultant.
Fisa tehnologicá de turnare va tine seama de regulile generale de
betonare precizate in NE 012-99 (Buletinul constructNlor nr. 8-9/1999)
de respectarea cärora va depinde aprobarea consultantului, menionatä
mai sus.
Betonarea diferitelor elemente si pärti de constructie se va face dupa
cum urmeazä:
a) Fundatiile, elementele verticale, grinzile si pläcile.
b) Nu se admit rosturi de turnare in afara acelora care sunt preväzute in
proiect si in fisa tehnologica, aprobatä de consultant. (Rostul de turnare
se creazä la intreruperea procesului de betonare de cel putin o orä.) In
==============================================================
pag 11/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
acest context se precizeazá ca timpul de incepere a prizei va fi precizat
in reteta betonului atunci când se fac incercärile preliminare.
c) La recipientii care inmagazineazä lichide, rosturile de turnare vor fi
prevázute prin proiect si echipate cu profile de etansare metalice sau
PVC. Nu se admit alte rosturi de turnare.
d) In mod obligatoriu, turnarea betonului se va face in straturi
orizontale, de cel mult 50 cm grosime, in cazul vibrarii cu pervibratorul.
e) Compactarea betonului prin vibrare va respecta prevederile NE 012-
99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999), dându-se o deosebitä atentie
la zona profilelor de etansare si zona pieselor de ancoraj, in scopul
obtinerii unui corect grad de umplere si de compactare.
f) Betonarea lucrärilor se recomandä sä se facä la o temperaturä de
+6°C, +20°C:
- In perioada cälduroasä a anului (mai-octombrie) temperatura betonului
proaspät nu trebuie sä depäseascä +20°C.
- In perioada de timp friguros, când existä pericol de inghet, betonarea
este permisá dacä temperatura betonului la descarcare va fi de minim +
15°C.
Temperatura betonului in stratul de suprafatä si de profunzime la o
adâncime de 10 cm, pe toata durata prizei si in urmätoarele 3 zile de
intarire va fi de minim +5°C.
g) La terminarea betonarii, cablurile din interiorul tecilor trebuie sa fie
miscate, când betonul inca nu s-a intärit, pentru a reduce efectul de
blocare cauzat de eventualele deformari ale tecilor.
h) De asemenea, se va insufla aer prin capetele tecilor sau prin orificiile
de golire, de la nivelul minim, pentru indepartarea apei de condens sau a
impuritätilor din interiorul tecilor.

2.6.3. Tratarea betonului dupä turnare

Este obligatorie tratarea betonului dupä turnare, conform NE 012-99 (Buletinul


constructiilor nr. 8-9/1999). Se va asigura mentionarea umiditátii timp de 14 zile de
la turnare, pe timp cälduros, iar pe timp friguros se va proteja betonul contra
inghetului. O atentie specialä se va acorda recipientilor pentru lichide, prevederile
respective trebuind sa fie incluse in proiect. In cazul in care se creazä rosturi de
lucru, tratarea acestora se va face astfel:
- dupa circa 4 ore de la terminarea prizei (6 - 8 ore de la terminarea betonärii) se
spalä suprafata betonului proaspat cu jet de apa sub presiune si aer comprimat
pentru a indepárta stratul superficial de mortar si lapte de ciment färä a se
disloca piatra din beton, iar suprafata sa fie cat mai rugoasä;
- In cazuri exceptionale, in care operatia de mai sus nu s-a executat in timp util,
dupä minim 2 zile de la turnare se procedeazä la o spituire usoara (adâncimea
de 1 ÷ 1,5 cm) pentru indepärtarea laptelui de ciment si aparitia granulelor de
piaträ.

2.6.4. Decofrarea si descintrarea

Decofrarea se va face conform prevederilor NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr.


8- 9/1999). La receptia lucrärilor de beton, dupä decofrare, se vor respecta
==============================================================
pag 12/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
prevederile normativului C 56 - 85 (art. 2.7) cu precizärile din Anexa X3 si X4 din
normativul NE 012-99 (Buletinul construciilor nr. 8-9/ 1999), cu privire la
tolerantele si la defectele admise.

2.6.5. Verificarea calitatii betonului

a) Controlul calitatii betonului la locul de punere in opera se va realiza conform


normativului NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999); pentru probele
trimise la laborator (conform Anexei X6 ) se va primi de la acesta câte un buletin in
baza cäruia se va putea face aprecierea calitätii betonului pus in lucrare, conform
prevederilor normativului C 56 - 85 (Caietul V - art. 2.11 ÷ 2.15).
b) Probele mentionate mai sus vor fi confectionate, prelevate, pästrate, notate si
incercate, conform prevederilor STAS 1175 - 88.
c) Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor turnate din beton
si beton armat sunt arätate in NE 012-99 (Buletinul construciilor nr. 8-9/1999);
d) Nu sunt admise defectele care afecteazá rezistenta elementelor din beton
precomprimat sau care afecteazá etanseitatea recipientilor care inmagazineazä
lichide (beton segregat sau necomprimat). Aceste defecte se inlaturä inca din timpul
procesului de betonare. Daca inlaturarea defectelor nu este posibilä, atunci toate
cheltuielile necesare pentru refacerea structurii de rezistentá sau a etanseitäii, ca si a
acelora precizate la aliniatul precedent, privesc in mod exclusiv pe antreprenor.
e) Nu este admisä acoperirea elementelor structurii cu alte lucräri (ziduri, tencuieli,
protectii, finisaje, etc.) färä receptia calitativä a acesteia de cätre investitor si
consultant, prilej cu care se va incheia un proces verbal de lucräri care devin
ascunse.

2.7. Prefabricate

Elementele prefabricate pentru constructii sunt de douä categorii:


- elemente prefabricate de industrie;
- elemente prefabricate executate pe santier sau in baze de productie secundare ale
antreprenorului.
2.7.1. Prefabricate de industrie
a) Antreprenorul receptioneazä la furnizor elementele prefabricate bucatä cu
bucatä, dacä acestea corespund calitativ prevederilor proiectului si fisei de calitate a
prefabricatului.
b) La receptie nu se admit defecte care afecteaza capacitatea portantä, durabilitatea
elementului prefabricat, sau aspectul arhitectonic al acestuia. Prin defecte care nu
se admit, se inteleg fisuri, cräpäturi, stirbituri sau lipsuri din corpul elementului
prefabricat.
c) Delegatul antreprenorului supravegheazä manipularea, incärcarea si descarcarea,
in si din mijiocul de transport, inclusiv depozitarea, in scopul evitärii producerii de
avarii.
d) Depozitarea prefabricatelor se va face pe loturi de elemente de acelasi tip si
dimensiuni, in depozite utilate special, pentru a permite manipularea acestora, fara
a se produce avarierea lor.

==============================================================
pag 13/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
e) Nu se admite depozitarea rebuturilor in depozitul organizat pentru produse finite.
f) Nu se admite pozarea in lucrare a elementelor prefabricate avariate si cu defecte
care contravin prevederilor STAS 6657/1,2,3-89, motiv pentru care beneficiarul va
receptiona prefabricatele bucatá cu bucata pentru elementele care se pun in opera.
Prefabricatele rebutate vor fi inlocuite cu altele, corespunzatoare calitativ, pe
cheltuiala antreprenorului.

2.7.2. Prefabricate confectionate de antreprenor

a) Tiparele pentru serii mici, sub 50 bucati, vor respecta prevederile STAS 7721 -
90 si STAS 6657/1-89 inclusiv incadrarea in tolerante de forma si dimensiuni, fiind
obligatorie verificarea elementelor, precizate mai inainte, la fiecare intrebuintare.
b) Inainte de turnarea betonului in prefabricate, sunt obligatorii verificärile
prevázute de NE 012-99 (Buletinul construciiIor nr. 8-9/1999), privind verificarea
tiparelor, a armäturilor si profilelor laminate ce urmeazá a se ingloba in beton, atât
ca numär cat si ca pozitie NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
c) Prepararea betonului, betonarea, vibrarea, accelerarea intäririi si decofrarea se va
face cu respectarea NE 012-99 (Buletinul constructulor nr. 8-9/1999).
d) Manipularea, transportul, depozitarea si receptia calitativä a prefabricatelor care
se pozeazä in opera sunt operatiuni care vor respecta prevederile paragrafului 3.7.1.
(aliniatele b, c, d, e i f) de mai sus.

2.7.3. Montarea prefabricatelor

a) Montarea elementelor prefabricate trebuie sä se execute in mod obligatoriu pe


baza unei fise tehnologice de montaj, fisä al carei continut este detaliat in NE 012-
99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
Operatiunea de montare se va derula, de asemenea obligatoriu, dupä prevederile
art.9.2 - 9.11, dându-se o atentie deosebitä asupra respectárii axelor si distantelor,
neadmitându-se tolerante mai mari decât acelea preväzute in NE 012-99 (Buletinul
constructorilor nr. 8-9/1999).
b) Orice abatere peste tolenantele admise, care implicä remedieri, se suportá pe
cheltuiala antreprenonului.

2.8. Executarea probei de etanseitate la recipientii din beton armat si beton


precomprimat, conform prevederilor STAS 4165-88 si Instructiuni P73-78

1. Verificarea etanseitatii recipientilor se face in mod OBLIGATORIU prin proba


de umplere cu apä, conform prevederilor STAS 4165-88.
2. Proba de etanseitate prin umplere cu apä se face IN MOD OBLIGATORIU
INAINTE DE APLICAREA TENCUIELILOR SI PROTECTIILOR pe radierul si
peretele recipientului.
3. Verificarea etanseitätii recipientilor se efectueazä in urmátoarele conditii:
-la 28-60 zile de la terminarea turnarii betonului pentru recipientii din beton armat;
-la 15-60 zile de la terminarea injectärii canalelor, la recipientii comprimati cu
fascicole inglobate;
-la cat mai scurt timp dupa examinanea precomprimärii, la rezervoarele
precomprimate cu armáturi exterioare (maxim 30 zile), astfel incât proba de

==============================================================
pag 14/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
etansare sä se desfäsoare in intervalul de timp admis, pentru a nu incepe procesul
de corodare a sârmelor;
- inaintea executárii umpluturilor de pamânt in jurul rezervorului.
4. Apa de umplere pentru probä trebuie sá aiba calitatile conform STAS 790-84,
adicä sä fie curatä, färä suspensii si färä gräsimi, astfel incât tencuirea interioarä sä
se poatä face in conditiile corespunzätoare de aderentä la beton.
NU ESTE ADMISA FOLOSIREA APEI UZATE TRATATE, REZULTATA DE
LA STATIILE DE EPURARE.
5. Verificarea etanseitatii recipientului presupune cä acesta se aflä in urmätorul
stadiu de realizare:
- peretii sunt decofrati;
- s-a executat remedierea EVENTUALELOR DEFICIENTE ALE BETOANELOR,
VIZIBILE cu OCHIUL LIBER, CARE POT AVEA CONSECINTE NEGATIVE
ASUPRA ETANSEITATII.
Aceste deficiente trebuie REMEDIATE INAINTE DE PRECOMPRIMARE.
- pentru recipientii precomprimati s-a executat precomprimarea cablurilor si
injectarea canalelor acestora.
- In cazul recipientilor din beton precomprimat cu armaturä exterioarä, care se
protejeazá prin torcretare, executarea torcretului este INTERZISA NAINTE DE
PROBA DE ETANSEITATE.
- instalatia de aductiune si golire a apei la si din recipient (cel putin provizorie)
pentru proba de etanseitate este terminatä.
- umpluturile in jurul recipientului NU SUNT EXECUTATE.
6. Verificarea etanseitätii unui recipient implicä doua etape de realizare si anume:
6.1. In prima etapä se umple recipientul pâna la nivelul corespunzätor inältimii utile
si se completeazä apa in acesta, astfel incât recipientul sä rämânä permanent plin
pâna la nivelul indicat, TIMP DE 10 ZILE. In acest interval de timp se fac
verificäri in vederea eliminärii totale a pierderilor de apá din instalatia hidraulicä a
recipientului, sau prin piesele de trecere prin pereti.
Daca la finele primei etape se constatä pierderi de apä la exteriorul peretilor,
recipientul se goleste pentru efectuarea reparatiilor necesare. Zonele cu exfiltratii se
marcheazä, la exteriorul peretilor, la finele intervalului de 10 zile.
Dacá sunt zone care prezintä pierderi sub formä de supuräri sau izvorâri, recipientul
se goleste, färä a mai astepta scurgerea intervalului de 10 zile, pentru a se opera
reparatiile necesare. Umplerea cu apä a recipientului se va face lent (minimum in
24 ore) si se recomandä sä se evite mentinerea acestuia partial umplut cu apä, timp
indelungat.
Dupä executarea reparatiior se reia umplerea recipientului in conditlile preväzute
anterior.
6.2. In etapa a II-a se face proba de etanseitate propriu-zisä, care dureazä TOT 10
ZILE. La inceputul acestui interval se INCHIDE ALIMENTAREA cu APA A
RECIPIENTULUI. Etanseitatea recipientului se considerä corespunzatoare dacá,
dupä trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de apä observate, scäzând pierderea
prin evaporare, nu depäesc in medie 0,25 l/zi si mp de suprafata udatä. Pierderea
prin evaporare se masoarä cu dispozitivul prezentat in anexä, unde se indicä si
modul de mäsurare.
Se recomandä ca nivelul apei sa se mäsoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm, pentru a
asigura precizia necesarä.

==============================================================
pag 15/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL AVRIG
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG
PROIECTANT : SC SCA.MO.TER. SRL
=============================================================================
Mäsurarea pierderilor de apa se face cu ajutorul unei rigle gradate, montatä cu o
pantä orizontalá de 1:10, astfel incât la o scädere a nivelului apei de 1 mm, ii
corespunde o citire pe riglä de 10 mm, märindu-se astfel de 10 ori precizia de citire.
Dacä conditia de etansare artatä mai sus este indeplinitä, se incheie proces verbal
intre constructor si beneficiar, care sä ateste acest fapt, urmând ca un exemplar sá
fie trimis proiectantului. Proba de etaneitate reprezintä faza determinantä in
executia recipientilor.

2.9. STAS — uri si Norme ce se vor respecta la executie

STAS 1275-88 - Incercari pe beton intärit. Determinarea rezistentelor mecanice


STAS 3515-86 - Determinarea rezistentelor la inghet-dezghet
STAS 2355-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii
civile, industriale si agricole
STAS 6657-89 - Controlul statistic de receptie al caracteristicilor geometrice
C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a constructiilor si instalatiior
aferente
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitäti si receptia lucrärilor de constructii si
instalatii
C112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrärile de constructii
C169-88 - Normativ pentru executarea lucrärilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor la constructii civile si industriale
NEO12-99 - Cod de practicá pentru executia lucrärilor de beton, beton armat si
beton precomprimat
P10-86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor pe fundatii directe la
constructii
P73-78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton
armat si beton precomprimat pentru lichide
P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismicá a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale

==============================================================
pag 16/16
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU LUCRARI TEHNICO EDILITARE

S-ar putea să vă placă și