MINISTERUL EDUCATIEL NATIONALE Directia Generala Educatie Timpurie, Invatamant Primar siGimnazial | Mo 38409 /oy ser 20/9 APROB. Citre Inspectoratele Seolare Judetene/Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti, - in atentia inspectorului scolar general si a inspectorului scolar de specialitate pentru invataméntul prescolar/educatie timpurie - in vederea implementarii unitare si coerente a Curriculumului pentru educafia timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) se aproba Scrisoarea metodicd pentru anul scolar 2019-2020, prevazuta in anexa. ‘Va rugim si distribuiti in toate unitafile de invatamant prescolar acest document i, ulterior, si verificati modul in care sunt respectate recomandé DIRECTOR GENERAL, Mihaela Tania Irimia age DIRECTOR, INSPECTOR GENERAL, as Viorica otheEDUCATIA TIMPURIE ~ 0 NECESITATE Evolujit in plan sistemic si curricular Cu efit nee mai teamd sé facem un amumit Jucru, cu atit mai siguri putem fi ed acel ceva este important pentru noi si pentru cresterea sufletubui nostru. (Steven Pressfield) In Roménia, ca in majoritatea statelor lumii, edueatia timpurie a copiilor (ETC) contribuie la supravieuirea, creslerea, dezvoltarea si instruirea/invajarea timpurie a copiilor, incluzind aspectele sinatitii lor, ale alimentafiei gi igienei, precum si ale dezvoltirii cognitive, sociale, fizice si emotionale, incepand din momentul nasterii (gi chiar mai inainte, din perioada intrauterina de dezvoltare) si termindnd cu intrarea in scoala primara, in cadrul Invagiméntului obligatoriu. in acest context, pana la aparifia Legit Educasiei Nasionale nr.1/2011, cu modificarile si completdrile ulterioare, Ministerul Educatiei Nationale (MEN) gi-a asumat dezvoltarea, cu precidere, a componentei de invatimant prescolar (copii de 3-6 ani) si, ulterior, consolidarea si extinderea acesteia cu componenta de educatie anteprescolara (copii de la nastere la 3 ani), care este, in prezent, in proces de restructurare. Experienfele acumulate, ca urmare a expunerii si participarii specialistilor romani la diferite contexte internafionale, favorizate indeosebi de UNICEF, Banca Mondialé sau Comi Europeand, au facilitat construirea unui curriculum pentru educasie timpurie dinamic-evolutiy prin preluare, addugare si adaptare la noile contexte I. Curriculumul pentru educatie timpurie~ argumente, aspecte revizuite si elemente de stabilitate (ancore) Dupa doi ani de analiza, concepere si pilotare, anul scolar 2019-2020 incepe cu un curriculum pentru. educafie timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) care ‘isi propune si realizeze 0 reactualizare si restructurare a curriculumului national pentru educajie timpurie, avand la baz mai multe argumente: > necesitatea corelirii cu prevederi si recomandari din documente promovate la nivel European, cu impact si cu implicatii semnificative, cum ar fi: Comunicarea Comisiei Europene si Concluzitle Consiliului Uniunii Europene privind educatia si ingrifirea timpurie: Sd oferim copiilor nostri cel mai bun start pentru lumea de méine Q011/C/175/03), A Quality Framework for Early Childhood Education and Care Reportul Grupului de Lueru pentru Educatie si ingrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Europene (2014), Recomandare a Consiliului privind sisteme de inalta calitate de educayie si ingrijire a copiilor prescolari (22 mai 2019);v ei vv corelarea cu. celelalte niveluri de invatamant, pentru realizarea coerenjei Ia nivelul sistemului educational roménese si pentru conturarea, alaturi de educatia produsd la celelate niveluri de invayamant, a competentelor necesare viitorului adult intr-0 societate in continua schimbare; corelarea permanent’ cu legislajia in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeaza domeniul educajiei timpurit din: Legea educatiel nationale nr.1/2011, cu modificatile si completirile ulterioare; Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr.263/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, cu modifi si completarile ulterioare; Hotdirdrea de Guvern nr.1252/2012 de aprobare a Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor servieli de educatie timpurie anteprescolari, alingerea fintelor si/sau implementarea unor masuri din strategiile europene si nationale de referinja pentru domeniul educatiei, respectiv: Strategia Europa 2020, Strategia nationala privind reducerea pardsirii timpurit a scolii (AG nr417/2015), Strategia nasionalé privind incluciunea sociald si reducerea sérdcie’ (HG nr.383/2015); Strategia national pentru protectia si promovarea drepturilor copilului (HG nr.1113/2014); Strategia Guvernului Roméniei de incluziune a cetdjenilor roméni apartindnd minoritapii rome pentru perioada 2014-2020 (HG 18/14.01.2015); Strategia nationald de invajtare pe tot parcursul vietti 2015 -2020 (HG nr.418/2015), Strategia najionalat pentrn dezvoltare durabila - Orizonturi 2013 - 2020 - 2030. necesitatea unei abordari sistemice a educatiei timpurii, care inglobeaza, deopotriva, educatia anteprescolara si educajia prescolara, evitindu-se abordarea lor fragmentata, asa cum s-a intamplat pana acum; accentuarea rolului jocului liber gi al activitatilor integrate in procesul de invatare; trecerea de la un curriculum pe obiective spre un curriculum care are in vedere competentele viitoare ale copilului, in contextul in care la toate nivelurile de invaamant a fost operata aceasti modificare. Astfel, actualul curriculum pentru educatie timpurie a suportat o revizuire structurald, care a condus la 0 descongestionare a acestuia si la o corelare cu prevederi legislative ¥ w v v w vigoare prin: climinarea partii tabelare cu exemple de comportamente si continuturi pe flecare tema anual de studiu; climinarea detaliilor privind conjinuturile intalnirii de dimineatd, care vizau o serie de elemente privind autocunoasterea, dezvoltarea empatiei, luarea deciziilor etc, in contextul in care aceasta rutin’ a devenit o practic’ a cadrelor didactice; revizuirea planului de invatimant prin adugarea activitatilor specifice intervalelor de virstd aferente nivelului anteprescolar si prin eliminarea coloanei cu numar de activitii; revizuirea Fisei de apreciere a progresului copilului, a programului zilnic de activitate gi a machetei privind planificarea activitiilor: reconfigurarea modalitijilor de desfisurare organizatoric& si. financiar& a activitailor optionale, cate, fiind activitati din planul de invatamant aplicabil, 1a nivel national, fntregii populajii prescolare, nu pot face parte decét din pachetul de activitaji didactice gratuite;> accentuarea rolului jocului liber in viata copilului anteprescolar si prescolar si alocarea unei/unor perioade distincte in programul zilnic de activitate; % reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare, conform prevederilor art.67 (1) din Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completirile ulterioare; > climinarea obiectivelor cadmu si de referinfi si inlocuirea acestora cu dimensiuni ale dezvoltarii si comportamente, preluate din RFIDTC, document oficial, aprobat de MEN in 2010 (prin selectarea si reformularea aspectelor si a reperelor, pe domenii de dezvoltare). Reconfigurarea a finut seama si de faptul c& este necesara mentinerea unor aspeete de stabilitate (ancore), in vederea implementarii cu usurin{& a actualului Curriculum pentru educatie timpurie, respecti > Mentinerea aceluiasi sistem de referinta: legislatia europeand in vigoare, studiile in domeniu, Reperele Fundamentale in Dezvoltarea si Invatarea Timpurie (RFIDT » Corelarea cu legislatia nationala in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeazi domeniul educatiei timpurii; > Programul anual de studiu (continuturile educatiei si invatirii) organizat in jurul a sase teme de integrare curricular Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se imdmpla?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?, Cine si cum planificd/organizeazé 0 activitate?, Cum exprimam ceea ce simim? si Ce si cum vreau séi fiu?; > Domeniile de dezvoltare, ca repere pedagogice esentiale pentru a realiza individualizarea educatiei gi a invagarii; > Programul zilnic de activitate, cu repere privind organizarea lui pe ore si pe tipuri de activitaji de invatare ; > Tipurile de activititi de invatare (Jocuri si Activitéyi Liber Alese, Activitéti pentru Dezvoltare Personald, Activiteyi pe Domenii Experiengiale) si cele cinei_domer experientiale (Domeniul Limb si Comunicare, Domeniul Stiinje, Domeniul Om si Societate, Domeniul Estetic si Creativ, Domeniul Psiho-Motric); Abordarea integrati a activitatilor; Lucrul pe proiecte tematice; Existenta zilnica, obligatorie, a cel putin unei activitati sau a unui moment de miscare, in aer liber (recomandat) sau in incinta institutiei; Jocul - ca activitate fundamental a copiilor in gradinita, acesta fiind, deopotriva, mijloc de realizare, metoda de invaamant, forma de activitate dominant; > Durata activitatilor, care a devenit variabila, in functie de particularitatile copiilor si, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de confinutul activitaqilor, dar gi in funcie de modalitatea de desfaisurare: Activitatile pe domenii experientiale — ADE, tindndu-se cont de faptul ca trebuie avute in vedere_toate domeniile experientiale si ci este necesari asigurarea unui, echilibru in planificarea mijloacelor de realizare a activitatilor zilnice si sAptamanale: Planificarea anual, care trebuie si cuprinda: fie cel mult 7 proiecte tematice eu o duraté maxima de 5 saptimani/proiect, fie un numar mai mare de proiecte variind intre 1-3 sAptimani, s&ptiméni independente, proiecte de o zi (teme coneurente) si proiecte transsemestriale. viv v v ¥Il. Categorii de probleme, ridicate de citre cadrele didactice in intilnirile regionale 1. EVALUARE Cait dureazit perioada de evatuare initiald? Cum se face bilantul observafiilor gi unde se regdseste acesta? Caind si cum se fac inregistrarile in Fiya de apreciere a progresului individual? Evaluarea trebuie si urméreasc progresul copilului in raport cu el insugi si mai putin aportarea la norme de grup (relative). lar progresul copilului trebuie monitorizat cu. atentie, inregistrat, comunicat si discutat cu piringii (cu o anumit& periodicitate). De asemenea, evaluarea trebuie s& indeplineasca trei functii: masurare (ce a invajat copilul?), predictie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmator, $i in special pentru intrarea in scoala?) gi diagnoza (descrierea stirii de fapt si identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilului). © evaluare eficienta este bazati pe observare sistematic’ in timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu pariniii i pe date confirmate de portofoliul copilului, fige etc. Atunci cand vorbim de evaluare in educafia timpurie trebuie si aducem in discutie céteva aspecte importante, si anume: > Lainceputul fiecdrui an scolar, primele doud-trei siptimani (de regula, pana in jurul datei de I octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii initiale). Educatoarele vor observa copiii in timpul diferitelor momente ale programului zilnic vor dialoga atat cu paringii, ct si cu copii, in vederea objinerii unei imagini cét mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fiziea si nivelul de cunostinge si deprinderi al copiilor din grupa la care lucreaz. Toate aceste informatii pot fi consemnate in Caietul de observasii a copiilor sau in Fisa de apreciere a progresului $i vor sta la baza elaborarii Caracterizarii grupei si, ulterior, a planificarii calendaristice anuale. > in ceca ce priveste evaluarea continui, educatoarele au o serie de oportunitiqi in programul zilnic pentru realizarea acesteia. Totodatd, nu trebuie s& pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat ca parte a fiecirui proiect tematic sau a unei siptamani tematice independente, desfisurat cu copii de-a lungul anului Sfrgitul semestrului I, sfarsitul anului scolar sau sfargitul de ciclu necesita o evaluare mai atenta. Este vorba de evaluarea sumativa, care nu necesita delimitari fixe ca durata in timp si care va avea in vedere: fie stabilirea pasilor urmétori in parcurgerea sulumului (ce urmeaz si desffigurim cu copiii in semestrul al I-lea sau in anul scolar urmator), fic culegerea datelor pentru finalizarea completirii figelor de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in etapa urmatoare (trecerea de la anteprescolar la prescolar, trecerea de la prescolar la invafamantul primar). Ca si in cazul evaluatiiinifiale, se recomanda utilizarea unei palete largi de mijloace si instrumente de evaluare si evitarea exeesului de fige de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguranja si detagare in timpul acestui proces. vFisa de apreciere a progresului individual are ca obiectiv evaluarea longitudinala a dezvoltari copilului sia nivelului de pregatire al acestuia pentru urmatoarea treapti de invayimant. Ea constituie un instrument de Iucru care puncteaza competenjele copilului ce ar trebui si fie dobandite pana la incheierea perioadei de anteprescolaritate/prescolaritate, Educatoarea urmareste pregatirea copilului pentru 0 integrare fara disfunctii in urmatoarea etapa, furnizénd datele necesare continuarii acyiunii instructiv-educative. in raport cu instrumentele de evaluare existente, fisa propusd are urmatoarele avantaje: - ofera indicatori comportamentali precisi, masurabili, care sunt repere ale stadiului de dezvoltare la varsta anteprescolara (2-3 ani) si pregcolara (5-6 ani); - rezultatul evaluarii determina evitarea etichetarii copilului; ~ _constituie un instrument de evaluare care evidentiazit progresul periodic al copilului; = _ permite educatoarei si monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculumul specific, pe diferitele domenii de dezvoltare, si reproiecteze si sa prio demersurile de invajare: - reflect activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, dificultaji, rimaner turma, astfel inet, pe baza lor, s& se elaboreze un program de remediere adecvat; - _reprezinta un instrument eficient prin care familia este cooptata in procesul de cunoastere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-i da seama de ceea ce stie copilul, de cea ce este capabil. eze Avand in vedere faptul ca in educatia timpurie prineipala forma de invatare este jocul, educatoarea nu trebuie s@ se limiteze la un numar restrans de tehnici de evaluare. Propunem, pentru evaluarea activitatii prescolarilor urmatoarele metode: jocul liber, jocul dirijat, observatia sistematica a copilului, conversatia, analiza produselor activitaii, analiza procesului de integrare sociala ete. Dintre acestea, un loc aparte il ocupa jocul, observatia si conversatia. Modalitijile alternative de evaluare care valotizeaza copilul si evidentiaza aspectele formative ale jocului si in baza carora se apreciaza progresul inregistrat de copil sunt: discutiile individuale cu copiii, autoevaluarea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, incurajari, prin ecusoane, medalii, jocuri evaluative, jocuri de rol, lucrarile practice, ,metoda consemnéiii pe un grafic a rezultatelor (cu simboluri) pe activitati si preferinte”, afigarea lucrarilor, serbarile, activititile in aer liber, vizitele, excursiile ete. Progresul copilului trebuie in permanent monitorizat, comunicat si discutat cu familia acestuia, Implicarea paringilor, ca surst de informatii si evaluatori directi, se poate realiza prin activitayi comune (patinji — copii - educatoare), activitaji de consiliere, prin discutii informale, individuale, periodice sau zilnice, dac& este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu paring, prin scrisori tematice etc. Fisa de apreciere a progresului individual nu confine concepte, reguli, legi, ci doar ,.rodul” activitatii COPILULUI si va oferi o oglinda a progresului realizat de acesta in raport cu sine, in intervalul cuprins fntre intrarea si iesirea acestuia din educatia anteprescolara si, respectiv, din invagamantul prescolar.Asadar, aveasti isd va fi completata la intrarea copilului in cres8/gridinita (se scrie pe prima coloand, cu culoarea rosie, data la care aprecieZ si inregistrez nivelul de la care imi incep activitatea cu copilul respectiv, in raport cu fiecare indicator comportamental in parte) i, ulterior, la finalizarea ciclului anteprescolariprescolar (se scrie pe ultima coloand, cea de-a treia, cu culoarea albastra, data la care apreciez si inregistrez nivelul pe care copilul I-a atins la finalizarea ciclului anteprescolar/prescolar, in raport cu fiecare indicator comportamental in Parte). Pentru informatiile intermediare, de progres, se completeaza cu culoare la alegere, alta decat cele doua indicate pentru marcajele inifiale gi finale, data la care educatoarea apreciaza ci sa produs un salt in dezvoltarea copilului, la indicatorii comportamentali unde copilul avea, initial, nivel NS sau D. Exemplu: Nume si prenume: Vasile George Data nasterii: 04.03.2016 Educatoare: Dumitru Daniela Data de la care freeventenzi gridinifa: 09.09.2019 Data la care a finalizat grupa mare: 30.06.2022 Perioada pentru apreeiere inifiall: 09,09.2019 ~ 27.09.2019 Perioada pentru apreeiere final: 01.06,2022 ~ 15.06.2022 Nivelul indeplinirit indieatorulul™ Nr. | Domeniul | Indicatori comportamentall Punetaj 1 Punctaj 2 Panetaj 3 crt de {apreciere initials) | (apreciere pe | (apreciere finala) dezvoltare parcurs) Ns] D [A] Ns D) Al Ns] D 1. | Dezvoltare | Unmeaza indicatiile aduljilor z 1209 7208 socio- in ceca ce priveste emotional | comportamentul adecvat in anumite situa | Tnteractioneazi, din proprie | 1707 105 initiativa, cu copii apropiati ca varst in diferite contexte S Iii adapteazi comportamental | 170 TH06 in functie de regulile diferitelorsituaii (de ex. vorbeste in soapta cénd in bibliotecs, cind merge la muzeu etc.) Ti spune corect numele, 3009 prenumele, virst lune, ziua ‘orasul i fara in care s-a iiscut T096 * A—comportamentatins, D~ comportament in decvoltare, NS comportament care necesita sprijin‘Nivelul indeplinirii indicatoralul™ Tmpartigeste celorlal (copii, | 2707 Te ‘adult’ din anturajul propriu) Irdivileemotile sale si reactioneaza adaptativ la contexte sociale variate 2. PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL EDUCATOAREI si PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL COPHLOR Care este norma edtcatoarei? Care este programul copiilor? ‘Sunt obligati copiti, indiferent de varsti, sc desfisoare activitati timp de 5 si respectiv, 10 ore/si? S-a schimbat ceva in raport cu precizdrile legislative anterioare? Conform prevederilor art, 262. din Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completitile ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizeaci intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe siiptdména, si cuprinde: a) activa didactice de predare-invajare-evaluare $i de insiruire practicd si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invijimdnt; b) activitagi de pregatire metodico-stiimificd; c) activitasi de educatie, complementare procesului de invatdmant: mentorat, scoala dupa scoala, invatare pe tot parcursul viet Programul zilnic de activitate efectiva cu copilul la grupa este de ore pe zi, respectiv de 25 de ore pe siptamana, Activitatea personalului didactic de predare este completati zilnic cu 3 ore de activitate de pregitire metodico-stiintified, in care se realizeazi: proiectarca curriculara, proiectarea si pregitirea activitiii zilhice, studiul individual, confectionarea materialului didactic, consemnarea observajiilor asupra copiilor in Caietud de observatii/Observator si a progresului individual al copiilor in Fisele de apreciere a progresulul individual al copilulut inainte de intrarea in clasa pregatitoare (Anexele 3 $i 4) sau in alte instrumente de monitorizare/inregistrate avizate de MEN, proiectarea activititilor extrascolare sau a unor activitati din cadrul proiectelor educationale derulate, amenajarea sau reorganizarea ambientului educational, organizarea de expozitii cu produse ale activitatii copiilor, conceperea unor fige de lucru pentru copii, participari la cursuri de formate, la activitafi ale comisiei metodice, la intdlniri metodice, la schimburi de experienta, Ia activititi in parteneriat cu familia sau cu alti parteneri educationali ete Activitatea zilnicd, de pregitire metodico-stiinfficd, se poate desfaigura si in afara spafiului gradinitei: biblioteca, alta unitate prescolara/scolara, centre de pregatire in educatie etc., in scopul schimbului de bune practic intr-o zi din saptiména (stabiliti la nivel de judey/sector al municipiului Bucuresti), cele 3 ore de activitate de pregitire metodico-stiintifica vor fi desfisurate im institutia de invatdmant. Acest lucrulucru se va coneretiza prin derularea unor intalniri ale cadrelor didactice din aceeasi instituie sifsau din aceeasi comisie metodicd cu scopul de a incuraja procesul de reflectie si autoreflectie cu privire Ia demersul didactic desfigurat cu copiii: exemple de bune practici, vulnerabilitati, gasirea unor solutit la problemele existente, diseminarea unor aspecte relevante insusite in cadrul cursurilor de formare, clarificarea unor aspecte legate de aplicarea strategiilor didactice, de integrare a unor confinututi, de evaluare a demersului didactic si de adaptare la nevoile si interesele individuale ale copiilor etc Activitigii metodice sAptiménale desfasurate la nivelul unitajii de invafimnt trebuie si i se acorde o deosebitd important, intrucat conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la formarea unei viziuni unitare intre membrii aceluiagi colectiv didactic pe probleme educationale, si, in cele din urma, ta construirea etosului institutiei de invafaimant. Cadrele didactice consulta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educatiet Nafionale (Anexa 2, Curriculumul pentru educatia timpurie) in procesul de definitivare aprobare a Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine imerioard. Agadar, reperele orare din Programul zilnic sunt orientative si pot fi adaptate, cu acordul CA, la programul fiecdrei comunititi educative. Numérul de ore pentru activiti{i zilnice, precum si numarul de activitati dintr-o saptamana desfigurate cu copiii variaza in functie de tipul de program ales de parini (program normal — 5 ore sau program prelungit/sSptzimanal ~ 10 ore) si in funcfie de intervalul de varsta al copiilor. in medie, pentru toate cele patru intervale de varst, 0 activitate eu copii dureaza intre 5 si 30 de minute (de regula, 5-10 minute 1a nivel anteprescolar si pani la 35 minute la grupa mare, nivel prescolar), In functie de nivelul grupei, de particularitijile individuale ale eopiilor din grupa si de specificul situatiilor educative, cadrul didactic va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfisurarea fiecirei activitayi Activititile integrate, derulate cu copiii prescolari, pot avea o durati care depageste intervalul recomandat, in contextul in care cadrul didactic planific& cu atentie, pe parcursul acestora, momentele de tranzitie si rutina. in cazul in care, in funcjie de particulartatile de varsta si de dezvoltare ale copiilor din grup’, se opteaza pentru o durata mai mica a activitifilor pe domenii experienfiale ( Educatia pentru schimbare si valenjele ei in societatea cunoasterii; > Dezvoltarea socio-emotionala a copillor prescolari > Invézarea colaborativa: > Metodele interactive de grup; > Activitigile imegrate; Metoda proiectelor in invataménaul prescolar; % Integrarea serviciilor de educatie si ingrijire tn unititile de educatie timpurie anteprescolaré, > Diversitatea cultural in activitatile cu prescolart % Contexte si instrumente pentru desvoltarea gandivit laterale la copilul prescolar; > Invéqarea ca act situat intre castig si risipire. ‘Teme noi: > Educatia timpurie in Roménia, factor de facilitare a accesulut fa educagie pentru 1ofi copiti; > Unitatea de invatimém pentru educatic timpurie $i rolul et in consiruirea comunitayilor de invéjare de la nivelul comunitati 14