Sunteți pe pagina 1din 21

Capitolul I - Caracterizarea generala a produsului

Laptele, un aliment complet, înglobează toţi nutrimenţii necesari supravieţuirii speciali,


iar noului născut îi oferă suportul energetic şi principiile biologice care îi asigură creşterea,
dezvoltarea şi imunitatea. Nu întâmplător, din vremuri imemorabile, omul şi-a dorit să trăiască
într-un tărâm unde „curge numai lapte şi miere”. Dar, pentru a beneficia din plin de valoarea
tuturor componentelor laptelui, se impune prelucrarea sa cu tehnologii moderne, care să protejeze
întreaga valoare nutritivă, biologică şi sanogenetică. Consumatorii devin tot mai exigenţi şi
formularea cerinţelor privind caracteristicile tehnice, psihosenzoriale, economice şi sanogenetice
ale produselor.
Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat a fi unul
din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale
benefice asupra organismului. Mulţi îl consideră drept adjuvant al digestiei, iar iaurtul acidofil
ajută la redobândirea florei normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o mai
bună valorificare a alimentelor bogate în fibre.
Iaurtul nu este o „revelaţie“ a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă el era foarte bine
cunoscut de către unele popoare din Orientul Mijlociu pentru care constituia un aliment de bază.
Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli l-au făcut repede apreciat, iar modul de
preparare a lui nu a mai putut rămâne secret.
Cuvântul iaurt vine din limba turcă, cuvântul turc youghurmak având semnificaţia a
îngrosa. Cuvântul iaurt sau yogurt este utilizat în mod curent, atât în America de Nord, cât şi în
Europa, fiind versiunea modernă a laptelui prins de altădată.
La ora actuală 30% din populaţia globului consumă regulat iaurt şi, dacă la începutul
secolului nostru era consumat doar la recomandarea medicilor, astăzi el este consumat zilnic.
Piaţa iaurtului este una dinamică, în plină dezvoltare. Gama sortimentală este foarte
diversificată şi în permanenţă consumatorul este asaltat de oferte noi. În prezent are loc o
schimbare de trend, consumatorii preferând din ce în ce mai mult iaurturile cu fructe în
detrimentul celor tradiţionale, iaurtul de băut în defavoarea celui normal şi iaurturile probiotice.
Principala caracteristică a pieţei de lactate proaspete o reprezintă diversificarea
sortimentală. Astfel, pe lângă lactatele obişnuite, pe piaţa românească se constată existenţa
iaurturilor „albe” cât şi a celor cu fructe, lucru datorat câtorva mari producători care, cu un pas
înaintea celorlalţi, forţează piaţa să se adapteze sortimentelor existente la ora actuală la nivel
european.
În cazul lactatelor BIO (sau ecologice) se estimează că în anul 2005, producătorii au
furnizat 140000 hectolitri de lapte de lapte de vacă şi 11500 hectolitri de lapte de oaie, ecologic.
Laptele obţinut în mod ecologic este principala materie primă în obţinerea iaurturilor ecologice.
Piaţa românească a iaurturilor este, tradiţional, una a produselor albe, care deţin peste
60% din vânzările totale realizate pe plan local. În schimb, piaţa iaurturilor cu fructe este încă
mai mică din punct de vedere al volumului, dar cu valoare ridicată şi în continuă creştere. Pe
lângă iaurturile albe şi cele cu fructe, pe masa românilor îşi fac loc şi alte categorii de iaurturi,
cum ar fi cele cu musli, pro-biotice sau iaurturile bio.
În prezent, pe piaţa românească vorbim de două mari categorii de iaurturi, însă fiecare
dintre acestea conţine mai multe subcategorii, încât sortimentaţia se completează de la an la an.
Pe piaţa românească există iaurturi albe (sau simple), care, la rândul lor se împart în mai multe
subcategorii în funcţie de conţinutul de grăsime (normale, dietetice, grase), sau valoarea adăugată
(cu fermenţi activi, probiotice, bio/ecologice), precum şi o mare varietate de iaurturi cu fructe.
Un criteriu de segmentare a pieţei iaurturilor cu fructe este forma şi conţinutul în fructe.
Există iaurturi cu bucăţi de fructe, cu pulpă de fructe sau doar cu aromă de fructe. Există şi
iaurturi de băut cu fructe şi, nu în ultimul rând vorbim despre iaurturile cu cereale, cu conţinut
semnificativ de fibre alimentare, cu virtuţi în îmbunătăţirea tranzitului intestinal
Laptele şi produsele din lapte au valoare nutritivă ridicată, determinată în principal de
substanţele proteice şi de conţinutul în calciu şi fosfor, care favorizează creşterea, dezvoltarea şi
funcţionarea organismului.
Produsele lactate dietetice sunt produse care se obţin printr-o fermentaţie lactică dirijată
ce determină o digestibilitate sporită şi însuşiri gustative superioare. Sunt dietetice deoarece
bacteriile lactice folosite în fabricare inhibă dezvoltarea bacteriilor de putrefacţie din mediile
intestinale. Au un conţinut sporit de vitamine din complexul B, fapt pentru care sunt asociate
tratamentului cu antibiotice deoarece pot să refacă flora intestinală naturală distrusă de acestea.
În categoria produselor lactate dietetice fac parte iaurtul, laptele de băut şi chefirul.
Iaurtul este, în prezent, cel mai răspândit dintre produsele dietetice. Se obţine din laptele
de vacă şi de bivoliţă. Laptele pregătit în prealabil prin curăţire, normalizare, pasteurizare, răcire
se însămânţează cu maia de iaurt. Fermentarea de 2-3 ore se face în camere termostat după care
iaurtul se răceşte în două trepte pentru maturarea, recunoscută prin întărirea gustului şi al aromei.
Iaurtul este considerat unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei,
iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Iaurtul acidofil ajută la
redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o
valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.
Din punct de vedere al compoziţiei sale microbiologice, iaurtul este un produs al
fermentaţiei lactice sub acţiunea a două bacterii lactice specifice: Lactobacillus bulgaricus şi
Streptococcus thermophilus.
Iniţial, iaurtul se obţinea numai din lapte de oaie sau de bivoliţă; actualmente, cel mai
răspândit sortiment de iaurt este cel fabricat din lapte de vacă, care se realizează sub diferite
tipuri.
La noi în ţară, iaurtul se poate obtine din lapte de vacă, de oaie, de bivoliţă, ca atare sau în
amestec. Materia primă condiţionează în mare măsură. obţinerea unui iaurt de bună calitate, din
care cauză trebuie luate măsuri severe la selectarea laptelui ce intră în fabricaţie.
Această. selectare a materiei prime trebuie făcută. cu o deosebită atenţie, în special în
perioadele de primăvară si toamnă, când laptele prezintă. unele modificări ale compoziţiei. Sana
se obţine din lapte de vacă pasteurizat, cu adaos de culturi de bacterii lactice selecţionate.

Proprietăţi organoleptice
Caracteristici:
 Aspect şi consistenţă : coagul fin, compact sau cu o consistenţă fluidă se smântână
proaspătă, se admit particule vizibile de coagul.
 Culoare: albă de lapte
 Gust şi miros: plăcut, caracteristic, acrişor, răcoritor, fără gust şi miros străin

Proprietăţi fizico – chimice


Caracteristici
 Aciditate (gr.T): max. 120
 Substanţe proteice (%): min. 3,2
 Temperatura de livrare (gr. C): max. 8
 Standard de stat pentru iaurt: STAS 3665-62
După natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasifică în 3 categorii :
 iaurt din lapte de vacă
 iaurt din lapte de oaie
 iaurt din lapte de bivoliţă
După conţinutul de grăsime, iaurtul se clasifică în 3 categorii :
 tip extra (din lapte supus unei concentrări parţiale), cu 4% grăsime
 tip gras, cu 3,2% grăsime
 tip slab (din lapte smântânit), cu 0,1% grăsime
Tipuri de iaurt: după conţinutul de grăsime STAS 3665 stabileşte:
- iaurt din lapte de vacă extra (4%), gras (2,8%), şi dietetic (0,1%);
- Iaurt din lapte de oaie: 6%.
După tehnologia de fabricaţie a iaurtului, se prepară din laptele de vacă iaurtul cu arome
de fructe şi adaos de zahăr (2,8% grăsime) şi creme de iaurt care au un adaos de zeamil, zahăr şi
fructe.
Un iaurt de bună calitate prezintă un cheag compact omogen şi fără eliminare de zer, gust
plăcut acrişor, cu aromă caracteristică. Pentru îmbunătăţirea consistenţei şi a valorii nutritive se
amestecă laptele de vacă cu cel de bivoliţă (sau de oaie) în diferite proporţii sau se concentrează
laptele până la o masă specifică de 1,040-1,045.
Nr. Caracteristica Descrierea carcteristicii
crt.
1. Aspect Omogen – vâscos sau fluid fără aglomerări de grăsime sau
substanţă proteică, fără impurităţi, fără sedimente. Conţine
bucăţi de fructe sau cereale, în funcţie de sortiment.
2. Culoare Albă, alb-gălbuie sau colorată în funcţie de fructele şi
cerealele din compoziţia sa.
3. Miros şi gust Plăcut, uşor dulceag sau uşor gust de fiert. Mirosul şi gustul
variază în funcţie de fructele şi cerealele din compoziţia sa.
4. Grăsime 0,1% - 20%
5. Aciditate 10-20 0Thörner
6. Valoare nutritivă Proteine - 3-3,6 g
(100g) Grăsimi - 0,9-3,7 g
Glucide - 3,6-13 g
Vitamina B – 0,14mg
Calciu – 120-125mg
Ordinul Ministerului sănătăţii nr. 975/1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare
pentru alimente prevede că sunt inapte pentru consum uman:
- produsele lactate cu aspect neomogen, cu impurităţi şi sediment, mucilaginos, cu altă
culoare decât cea specifică tipurilor de produse lactate, cu miros şi gust străin:
- laptele provenit de la animalele bolnave sau suspecte de boală, sau provenit de la
animalele cărora li s-au administrat medicamente care trec în lapte: antibiotice, săruri de
arsen, de mercur, etc.;
- laptele şi produsele cărora li s-au adăugat conservanţi, neutralizanţi, ori alte substanţe
străine de compoziţia lui (amidon, făină).

Care sunt beneficiile iaurtului?


În primul rând, organsimul are nevoie de o oarecare cantitate de bacterii benefice, care să
acţioneze asupra tractului digestiv. Multe dintre iaurturile care se găsesc de vânzare au în
componenţa lor culturi vii de bacterii. Un aspect vital în ceea ce priveşte acest produs, este cel
probiotic. Cuvântul “probiotic” are la bază principiul “pro viaţă”, şi se referă la maniera în care
anumite organisme vii pot avea un rol benefic atunci când sunt ingerate în cantităţi
corespunzătoare.
Unele bacterii de acest fel îşi aduc aportul prin ajustarea microflorei (ponderea firească a
numărului de bacterii) intestinale, ori prin acţiunea directă asupra funcţiilor organismului
(digestie sau sistem imunitar). Doar acele iaurturi care conţin indicaţia "conţine culturi vii" sunt
probiotice.
În plus, să nu uităm că iaurtul provine din lapte. Astfel, odată cu acesta, vom beneficia şi
de proteine animale plus o serie de alte nutriente specifice produselor lactate, cum ar fi: calciu,
vitamina B2, vitamina B12, potasiu şi magneziu. De fapt, rolul pozitiv pe care îl are iaurtul în
ceea ce priveşte sănătatea, convinge din ce în ce mai multe persoane să transforme consumarea
acestuia într-un obicei zilnic.
În continuare, prezentăm 5 posibile beneficii care apar dacă mănânci iaurt în fiecare zi:
1. Ar putea preveni apariţia osteoporozei
Vitamina D şi calciul joacă un rol determinant în evitarea apariţiei osteoporozei. De fapt,
alimentaţia controlată este foarte importantă atât pentru a preveni, cât şi pentru a trata această
afecţiune. S-a demonstrat că prezenţa calciului în oase are un rol determinant în stabilirea
densităţii acestora, indiferent de vârsta. Cu toate acestea, aportul zilnic de calciu şi vitamina D ar
putea creşte odată cu înaintarea în vârstă, când diversele boli cronice influenţează negativ
depunerea firească a acestor nutriente.
Pentru vârstnici, vitamina D este vitală. Ea se găseşte în multe dintre produsele lactate
existente pe piaţă, însă e bine de ştiut că unele iaurturi au adaosuri de vitamina D. Tot ce trebuie
să faci, este să citeşti cu atenţie eticheta produselor, pentru a face alegerea corectă.
2. Ar putea reduce hipertensiunea arterială
Un studiu recent efectuat în Spania pe parcursul a doi ani, a descoperit existenţa unei
legături între consumul zilnic de lactate şi apariţia hipertensiunii arteriale. Rezultatele au
concluzionat ca riscul apariţiei acestei afecţiuni se diminuează cu până la jumătate în cazul
persoanelor care mănâncă 2-3 porţii de iaurt degresat pe zi. Eşantionul care a luat parte la
cercetare, a fost comparat cu un altul, alcătuit din persoane care nu au mâncat iaurt decât
ocazional sau deloc.
3. Culturile vii din iaurt - benefice pentru intestine
Iaurturile de acest fel pot ajuta la prevenirea sau ameliorarea unor afecţiuni
gastrointestinale, cum ar fi:
- intoleranţa faţa de lactoză
- constipaţie
- diaree
- cancer de colon
- balonare
- diverse infecţii intestinale
Beneficiile sunt consecinţa directă a:
- modificărilor de la nivelul florei intestinale
- întărirea sistemului imunitar
- timpul de deplasare a bolului alimentar
4. Culturile vii descurajează apariţia infecţiilor vaginale
Cea mai des întalnită infecţie a vaginului este cauzată de o bacterie numită Candida
Albicans. Mai frecventă în cazul femeilor care suferă de diabet, ea infestează cu precădere şi
femeile însărcinate sau care tocmai au născut. Un studiu recent a relevat faptul că iaurtul poate
avea un rol ameliorator în cazul acelor paciente diabetice, care suferă de candidoză cronică.
Rezultatul este scăderea nivelului glicemiei.

Motive pentru a cumpara şi consuma iaurt


1. Alege între lapte integral, iaurt parţial degresat sau cu 0% grăsime!
Trebuie să ştii că unele produse au mai multe calorii decât altele. Dacă ai o marcă
preferată, asigură-te că produsul este de calitate. În plus, trebuie ca textura şi componenta lui să
se potrivesacă cu particularităţile tale digestive.
2. Alege cu atenţie îndulcitorii!
Întrebarea este în ce măsură accepţi să mănânci iaurt care conţine zahăr, şi în ce măsură
optezi pentru un produs de acest fel îndulcit artificial. Zahărul are mai multe calorii, deci îngraşă.
Dacă ţii o dietă, este firesc să îţi doreşti să eviţi iaurturile fără zahăr. De aceea, te sfătuim să cauţi
produsele special destinate celor care ţin cura. Gama este variată, însă gustul; ar putea diferi un
pic, de la marcă la marcă.
3. Mănâcă iaurt pe post de gustare!
Bogat în calciu, iaurtul reprezintă o alegere ideală atunci când vrei să mănânci puţin şi să
fii sătulă pentru mult timp. Asortează acestuia o porţie de fructe confiate sau cereale, şi va fi nu
doar gustos, ci şi foarte sănătos. Vei asigura organismului atât aportul de vitamina D, cât şi cel de
fibre, atât de necesar.

Capitolul II - Prezentarea pietei produsului

Pe piaţa lactatelor, ponderea cea mai mare este deţinută de laptele de consum. Acesta
înregistrează, potrivit unor estimări ale producătorilor, aproape trei sferturi din piaţă. Specialiştii
conchid însă că produsele precum chefirul şi sana vin puternic din urmă, având o dinamică
apreciabilă a vânzărilor.
Piaţa românească a iaurturilor este, tradiţional, una a produselor albe, care deţin peste
60% din vânzările totale realizate pe plan local. În schimb, piaţa iaurturilor cu fructe este încă
mai mică din punct de vedere al volumului, dar cu valoare ridicată şi în continuă creştere. Pe
lângă iaurturile albe şi cele cu fructe, pe masa românilor îşi fac loc şi alte categorii de iaurturi,
cum ar fi cele cu musli, pro-biotice sau iaurturile bio.
În prezent, pe piaţa românească vorbim de două mari categorii de iaurturi, însă fiecare
dintre acestea conţine mai multe subcategorii, încât sortimentaţia se completează de la an la an.
Pe piaţa românească există iaurturi albe (sau simple), care, la rândul lor se împart în mai multe
subcategorii în funcţie de conţinutul de grăsime (normale, dietetice, grase), sau valoarea adăugată
(cu fermenţi activi, probiotice, bio/ecologice), precum şi o mare varietate de iaurturi cu fructe.
Un criteriu de segmentare a pieţei iaurturilor cu fructe este forma şi conţinutul în fructe.
Există iaurturi cu bucăţi de fructe, cu pulpă de fructe sau doar cu aromă de fructe. Există şi
iaurturi de băut cu fructe şi, nu în ultimul rând vorbim despre iaurturile cu cereale, cu conţinut
semnificativ de fibre alimentare, cu virtuţi în îmbunătăţirea tranzitului intestinal.
O categorie destul de nouă pe piaţă o reprezintă iaurturile pro-biotice cu o cultură de
fermentare specială, ce influenţează pozitiv organismul şi ajută la promovarea sănătăţii şi a stării
de bine.
Campaniile de informare asupra beneficiilor acestora asupra organismului au ca scop
educarea consumatorului, prin acestea urmărindu-se câştigarea unui loc pe masa consumatorilor
şi pentru noile tipuri de iaurt.
Un alt criteriu de segmentare a pieţei este consistenţa produselor. Există iaurturi ferme şi
iaurturi cremoase sau iaurturi de băut. „Deşi nu pare să fie foarte bine conştientizat de către
consumator, criteriu amintit este un factor care intervine în preferinţele sale de consum şi în
maniera de a încadra iaurtul în dieta zilnică (mic dejun, gustare, cină sau o băutură sănătoasă la
joacă sau la sport”, spunea Mihai Bordeanu, Marketing Manager Danone România.
România a solicitat şi a obţinut o perioadă de tranziţie de trei ani, până la sfârşitul lui
2009, pentru modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de procesare a laptelui, precum şi pentru
organizarea centrelor de colectare şi a celor de standardizare. În acest domeniu, s-au recunoscut
la nivel european cele mai multe denumiri româneşti: 7 tipuri de lapte, 3 tipuri de iaurt, un tip de
lapte bătut, patru 4 tipuri de caş, 21 de tipuri de brânză, 28 de tipuri de caşcaval şi 8 tipuri de
telemea.
Conform unor informaţii furnizate de MEMBR, pe piaţa iaurturilor există un număr de 24
de branduri active la nivel naţional şi regional În topul producătorilor de iaurt care au o prezenţă
constantă pe piaţă, lider este Danone, urmat în ordine de Friesland (producător al mărcilor Milli,
Oke şi Frico), Napolact şi Campina.
Primele 10 mărci de lapte bătut, şi cele mai importante la nivel naţional, sunt: Danone,
Friesland, Carmolact, Napolact, Dâmboviţa, Covalact, Comalat Nanov, Paco, Simultan şi
Bucovina.
Un alt criteriu de segmentare a pieţei iaurturilor este gramajul acestora, procentul de
grăsime şi tipul produsului: normal sau de băut, simplu sau cu fructe. O delimitare a pieţei
iaurturilor în funcţie de gramaj, realizată de MEMRB., arată că, în vânzări, paharele de până la
250g deţin, încă, cea mai mare pondere pe piaţă, atât din punct de vedere al volumului cât şi a
valorii acestora. Studiul mai remarcă o dinamică interesantă a vânzărilor de iaurturi cu un gramaj
mai mare de 250g, ceea ce denotă orientarea către achiziţii
mai mari în volum.
La rândul lor, piaţa iaurturilor albe este segmentată
în funcţie de gramaj, procentul de grăsime şi tipul acestora:
iaurturi de băut şi iaurturi „de mâncat”. De departe,
iaurturile „de mâncat” domină piaţa cu peste 88,5% din
volumul vânzărilor şi 89% din valoarea acestora. În
România, piaţa iaurturilor de băut est una destul de mică,
iar iaurturile de băut revendică doar 11,5% din volumul
vânzărilor de iaurt alb şi 11% din valoarea acestora.
În privinţa procentului de grăsime, piaţa a evoluat
dramatic către extreme, în favoarea produselor dietetice (cu
0,1% grăsime) sau a celor foarte grase (peste 3,6%
grăsime). Începând cu anul 2003, când iaurturile grase
dominai piaţa, ponderea acestora a scăzut cu peste 30 de
procente în volum şi aproximativ 40 în valoare. În schimb,
iaurturile dietetice înregistrează o creştere constantă a
vânzărilor, atât în volum cât şi în valoare.
Cel mai mare ritm de creştere îl înregistrează
iaurturile cu fructe. Datorită inovaţiei la care se pretează şi a
sortimentaţiei bogate, gama iaurturilor cu fructe a cunoscut
o rată de dezvoltare interesantă. Ca şi în cazul iaurturilor
albe, şi cele cu fructe sunt de mai multe tipuri, în funcţie de
fructele din compoziţie, de tipul acestora (bucăţi, pulpe, etc.), procentul de grăsime, ambalaj şi
tipul iaurtului, respectiv „de mâncat” sau de băut.
Iaurturile cu fructe, de băut, este foarte mică în România, această categorie revendicând
doar 3% din piaţa iaurturilor, piaţa fiind dominată de iaurturile cu fructe „de mâncat”.
Din categoria iaurturilor cu fructe amintim: iaurturi cu căpşuni (cu cea mai mare pondere
din piaţă, de 25%), caise - 22%, zmeură - 10%, fructe de pădure - 8%, piersici – 2%, pere – 1%
ş.a..
Pe piaţă există şi o categorie de iaurturi care au în compoziţie fructe şi cereale sau nuci.
Ca exemplu, iaurturi cu piersici / cereale sau căpşuni / musli. Iaurturile cu musli deţineau în 2005
5% din piaţa iaurturilor cu fructe.
Iaurturile probiotice sunt o altă categorie care încep să-şi facă loc şi pe masa
consumatorilor autohtoni. Termenul „probiotic” a început să fie folosit în jurul anilor ´90., dar a
depăşit cu greutate sfera limbajului tehnic. Acest cuvânt se referă şa folosirea microorganismelor
într-un mod pozitiv astfel încât să se obţină beneficii pentru sănătate. Bacteriile probiotice sunt
cel mai adesea asociate iaurtului şi au beneficii dovedite pentru organism.
Pe piaţa românească există o categorie de iaurturi probiotice, produse disponibile în
portofoliul mai multor producători ce activează în domeniu. Din ce în ce mai mulţi dintre
consumatori cunosc beneficiile iaurturilor probiotice asupra organismului.
O campanie de încurajare a consumului de produse probiotice şi de informare a
beneficiilor acestora asupra sănătăţii a fost realizată de Danone România, care a investit
substanţial în susţinerea mărcii Actimel. Acesta este un iaurt de băut care conţine culturi de
Lactobacillus + Streptococcus thermophilus (culturi tipice pentru iaurt) şi un ferment probiotic
specific Danone: Lactobacillus casei Imunitass.
Actimel este comercializat în peste 30 de ţări, iar conform datelor furnizate de
reprezentanţii Danone România, de la lansare şi până în prezent, pe plan local, s-au vândut deja
peste două milioane de unităţi. Produsul este poziţionat pe piaţă ca un iaurt probiotic special, care
contribuie la întărirea sistemului natural de apărare a organismului, fapt dovedit ştiinţific.
O altă marcă de iaurturi din categoria celor pentru menţinerea „stării de bine” este
Activia, un iaurt care conţine Bifidus Essensis, o bacterie cu efect de reglare a tranzitului
intestinal. Acest iaurt probiotic ajută funcţionarea tubului digestiv, asigurând un tranzit regulat şi
o eliminare corectă a deşeurilor din organism.
„În România, consumul de iaurt pe cap de locuitor este de 5 kg pe an, în timp ce în Franţa
acest consum ajunge la aproximativ 33 kg pe an. Prin noul concept Activia este promovată
importanţa consumului zilnic de iaurt, consumatorii fiind din ce în ce mai conştienţi de
importanţa unei alimentaţii echilibrate”, a declarat Jacques Ponty, Director general Danone
România.

Comportamentul consumatorului
Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat a fi unul
din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale
benefice asupra organismului. Mulţi îl consideră drept adjuvant al digestiei, iar iaurtul acidofil
ajută la redobândirea florei normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o mai
bună valorificare a alimentelor bogate în fibre.
Iaurtul nu este o „revelaţie“ a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă el era foarte bine
cunoscut de către unele popoare din Orientul Mijlociu pentru care constituia un aliment de bază.
Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli l-au făcut repede apreciat, iar modul de
preparare a lui nu a mai putut rămâne secret.
La ora actuală 30% din populaţia globului consumă regulat iaurt şi, dacă la începutul
secolului nostru era consumat doar la recomandarea medicilor, astăzi el este consumat zilnic.
Piaţa iaurtului este una dinamică, în plină dezvoltare. Gama sortimentală este foarte
diversificată şi în permanenţă consumatorul este asaltat de oferte noi. În prezent are loc o
schimbare de trend, consumatorii preferând din ce în ce mai mult iaurturile cu fructe în
detrimentul celor tradiţionale, iaurtul de băut în defavoarea celui normal şi iaurturile probiotice.
Principala caracteristică a pieţei de lactate proaspete o reprezintă diversificarea
sortimentală. Astfel, pe lângă lactatele obişnuite, pe piaţa românească se constată existenţa
iaurturilor „albe” cât şi a celor cu fructe, lucru datorat câtorva mari producători care, cu un pas
înaintea celorlalţi, forţează piaţa să se adapteze sortimentelor existente la ora actuală la nivel
european.
În cazul lactatelor BIO (sau ecologice) se estimează că în anul 2005, producătorii au
furnizat 140000 hectolitri de lapte de lapte de vacă şi 11500 hectolitri de lapte de oaie, ecologic.
Laptele obţinut în mod ecologic este principala materie primă în obţinerea iaurturilor ecologice.
Producătorii
Piaţa iaurtului din România este disputată intens de către cinci jucători importanţi:
Danone, Friesland, Napolact, Campina şi Prodlacta. În noiembrie 2004 - octombrie 2005 aceştia
îşi alocau 81,3% vânzări în volum, procent în creştere cu 2,4% anul următor. Şi vânzările în
valoare cresc, astfel, de la 87,6% în noiembrie 2004 - octombrie 2005, ajungând la 89,2% în
noiembrie 2005 - octombrie 2006. (tabelul 2)
Cele mai mari vânzări le înregistrează magazinele alimentare mici, care în noiembrie
2004 – octombrie 2005, si-au însuşit 52,4% din vânzările în volum, pentru ca un an mai târziu sa
scadă la 50,9%. şi vânzările în valoare au scăzut, de la 52,7% în noiembrie 2004 - octombrie
2005, la 50,8% în noiembrie 2005 - octombrie 2006. Acest fapt însă nu le-au împiedicat sa deţină
supremaţia în top, ele fiind urmate de către supermarketuri, la o distanţă apreciabilă, de
aproximativ 31,6 procente, astfel: în noiembrie 2004 - octombrie 2005, supermarketurile
deţineau 21,4% din volumul vânzărilor în creştere anul următor cu 3,8 procente. Vânzările în
valoare se situau în noiembrie 2004 - octombrie 2005 la 20,7%, reuşind să atingă un procent de
24,6, în noiembrie 2005 - octombrie 2006. Cu 19,7% vânzări în volum, magazinele alimentare
mari s-au văzut puse în fata unei scăderi în noiembrie 2005 - octombrie 2006, nesemnificative de
altfel, de doar 0,7%. Vânzările în valoare înregistrează o scădere de 0,8%, de la 21% în
noiembrie 2005 - octombrie 2006 la 20,2% în noiembrie 2005 - octombrie 2006.

Tabelul 1 – Piaţa iaurtului


Piaţa iaurtului
Segmentare Volum vânzări Valoare vânzări
Nov. 2005 – Oct. 2006 Nov. 2005 – Oct. 2006
Conţinutul de grăsime
Iaurt dietetic 8,9% 6,9%
Iaurt gras 91,1% 93,1%
Tip
Simplu 64,5% 52,1%
Cu fructe 35,5% 47,9%

Tabelul 2 – Producătorii de iaurt


Volum vânzări Valoare vânzări
Top Nov. 04 – Oct 05 Nov. 05 – Oct. 06 Nov. 04 – Oct 05 Nov. 05 – Oct. 06
producători
Danone 81,1% 83,5% 87,4% 89,0%
Friesland
Napolact
Campina
Prodlacta

Tabelul 3 – Cele mai mari vânzări


Volum vânzări Valoare vânzări
Canale de vânzare Nov. 04 – Nov. 05 – Nov. 04 – Nov. 05 –
Oct 05 Oct. 06 Oct 05 Oct. 06
Supemarketuri 21,4% 25,2% 20,7% 24,6%
Magazine alimentare mari 20,2% 19,5% 20,7% 20,0%
Magazine alimentare mici 53,0% 51,4% 52,7% 50,8%
Magazine mixte 5,3% 4,2% 5,9% 5,6%
Tabelul 4 – Iaurtul cu fructe
Iaurt cu fructe
Volum vânzări Valoare vânzări
Nov. 04 – Oct Nov. 05 – Oct. 06 Nov. 04 – Oct Nov. 05 – Oct.
05 05 06
Tip
Iaurt de băut 2,5% 3,5% 3,2% 3,5%
Iaurt normal 97,5% 96,5% 96,8% 96,5%
Principala aromă
Căpşuni 22,0% 21,6% 21,2% 20,2%
Caise 18,0% 16,3% 16,7% 15,0%
Zmeură 7,5% 5,5% 6,7% 4,9%
Vişine 8,8% 9,7% 8,0% 8,8%
Fructe de 6,1% 4,2% 5,9% 4,0%
pădure
Caise - 4,1% 4,9% 3,4% 3,6%
căpşuni
Musli 4,1% 3,2% 4,4% 3,8%
Piersici 1,0% 2,6% 0,8% 2,5%
Alte arome 23,1% 27,1% 27,9% 32,9%

Tabelul 5 – Producătorii şi importatorii


Volum vânzări Valoare vânzări
Top Nov. 04 – Oct Nov. 05 – Oct. Nov. 04 – Oct Nov. 05 – Oct.
producători 05 06 05 06
Danone
Friesland
Campina 98,2% 98,8% 98,7% 99,2%
Zott
Ehtmann

Tabelul 6 – Distribuţie pe canale


Canale de vânzare
Volum vânzări Valoare vânzări
Nov. 04 – Nov. 05 – Nov. 04 – Nov. 05 –
Oct 05 Oct. 06 Oct 05 Oct. 06
Supemarketuri 23,3% 25,9% 22,2% 25,5%
Magazine alimentare mari 21,9% 20,8% 22,0% 20,8%
Magazine alimentare mici 48,8% 48,4% 49,3% 48,5%
Magazine mixte 6,0% 4,9% 6,5% 5,2%
CAPITOLUL 3 – Etichetarea produsului

3.1 Prezentarea sortimentelor

Iaurtul Nutriday Natural (în variantele cu grăsime 0%, 2,2% sau 4,1%) este produs după
un procedeu tradiţional. Laptele de vacă de la furnizori selecţionaţi este pasteurizat, pentru a
distruge speciile de microbi care ar putea avea o influenţă negativă asupra calităţii produsului sau
chiar a sănătăţii consumatorului. Concomitent se face separarea smântânii din lapte, care ulterior
se recombină pentru a realiza conţinutul de grăsime dorit pentru iaurt. În unele perioade ale
anului, când alimentaţia vacilor nu permite obţinerea unui lapte cu continut suficient de proteine,
se adaugă şi mici cantităţi de lapte praf. Imediat, laptele este răcit, însămânţat (se introduc
fermenţii, bacterii lactice selecţionate), apoi este adus la temperatura de fermentare şi ambalat în
pahare. Paharele sunt închise etanş şi duse într-o cameră unde temperatura este menţinută
constantă şi unde laptele se transformă în iaurt. Întregul proces de fabricaţie se desfăşoară în
condiţii impecabile de igienă, produsul nefiind atins de nicio mână.
Tnuva nu conţine conservanţi, fiind produsă din lapte integral, după reţete adaptate la
gusturile românilor. Gama de produse Tnuva conţine iaurt fin cu 4% grăsime, sana cu 3,6%
grăsime, şi două tipuri de smântână, cu 12% şi respectiv cu 20% grăsime. Iaurtul Tnuva păstrează
întreaga savoare a laptelui proaspăt. Gustos şi hrănitor, conţinând 4% grăsime, acest iaurt fin este
şi o sursă naturală de calciu. Este fabricat după o reţetă specială, cu multă dragoste, producătorul
folosindu-se de întreaga sa experienţă. IAURTUL MEU FIN este disponibil atât pentru consum
individual în ambalaj de 150gr, cât şi pentru intreaga familie în pahare de 400gr.

3.2 Exigenţe privind etichetarea produsului

Etichetarea alimentelor este reglementată de HG nr. 106/ 2002 privind etichetarea, care
stabileşte elementele obligatorii care trebuie înscrise pe etichetă.
Eticheta/ambalajul unui produs alimentar preambalat trebuie să conţină:
1. denumirea sub care se vinde produsul;
2. numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului, pentru produsele
din România şi U.E.; în cazul produselor din import (altele decât cele din UE) trebuie să se
înscrie numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;
3. data durabilităţii minimale exprimată sub forma „a se consuma de preferinţă înainte de …” sau
„ a se consuma, de preferinţă până la data…” , funcţie de mărimea datei durabilităţii, iar în cazul
produselor care prezintă un grad înalt de perisabilitate din punct de vedere microbiologic, este
data limită de consum (termen de valabilitate) şi se exprimă sub forma „ expiră la data de …” ;
4. cantitatea netă în cazul produselor preambalate;
5. condiţiile de depozitare şi de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
6. locul de origine sau provenienţă a produsului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură a crea
confuzii în gândirea consumatorilor;
7. concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volume;
8. lista ingredientelor;
9. cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente;
10. instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a produselor;
11. o menţiune privind lotul (seria lotului, data fabricaţiei, data îmbutelierii etc.);
3.3 Etichetarea produselor

Menţiuni obligatorii şi
Danone Tnuva
suplimentare
Denumire produs Natural NutriDay Iaurtul meu fin
TRD Tnuva Romania Dairies
Denumirea şi sediul Danone SRL, Bucureşti
SRL, Șos Olteniţei, nr. 251,
producătorului str: N. Cânea Nr: 96
Popeşti Leordeni, jud ILfov
Lapte pasteurizat, grăsime din Lapte integral pasteurizat, lapte
Lista ingredientelor lapte, lapte praf,fermenţi praf degresat, smântână,
selecţionaţi de iaurt fermenţi selecţionaţi de iaurt.
Valoarea energetică: Valoare energetica:
66kcal – 127 kj 68kcal-286 kj
Valoare medie nutritivă / 3g proteine proteine 3,5g
100g produs 3,7g glucide glucide 4,6g
4,4 grăsime lipide 4g
Ca – 122mg (15,2% din DZR) calciu 125mg (15,6% din DZR)
Data durabilităţii minimale 15 zile 15 zile
A se păstra la temperaturi între 2 A se păstra la temperaturi între 2
Condiţii de păstrare
şi 6ºC şi 6ºC

Alimentele suferă alterare sub acţiunea aerului şi a microbilor. Laptele care se foloseste la
fabricarea iaurtului este pasteurizat, ceea ce distruge microbii ce produc alterarea. Dupa aceea,
laptele este fermentat de către bacteriile lactice, care crează acid lactic. Acidul lactic are funcţia
unei bariere împotriva altor microbi, împiedicând dezvoltarea lor. În final, paharele închise
ermetic protejează produsul împotriva luminii şi a microbilor. Secretul în păstrarea îndelungată a
calităţii produselor Danone constă în calitatea materiei prime, performanţa liniilor de producţie,
igiena perfectă pe tot fluxul de fabricaţie şi lanţ de frig continuu în distribuţie şi vânzare.
În ceea ce priveşte lista de ingrediente putem observa că Tnuva Iaurtul meu fine conţine
un gramaj mai mare de Calciu decât Danone Nutriday.
Etichetele celor două produse conţin toate informatiile obligatorii respectând
reglementarea HG nr. 106/ 2002.

Capitolul 4. Analiza elementelor estetice

Începând cu luna iunie iaurturile Natural şi Savoarea de la Danone se găsesc în magazine


într-un nou ambalaj. Parte a unui proces complex de rebranding desfăşurat pentru aceste două
mărci de Danone Romania, ambalajul Nutriday a fost creat de agenţia Maximize
Communications şi reprezintă un element important al lansării noului range Nutriday.
Pornind de la o idee simplă si de la cele 7 beneficii ale consumului de iaurt pe care noul
Nutriday le aduce consumatorilor, echipa de la Maximize Communications a dezvoltat un
ambalaj modern şi prietenos pentru noul Nutriday. Prin identitatea vizuală şi designul
ambalajului s-a câştigat atât unificarea celor două mărci sub un singur nume cât şi o poziţionare a
produsului prin comunicarea celor 7 beneficii ale consumului de iaurt, un element esenţial al
relansării Natural şi Savoarea sub marca Nutriday.
Cele 7 beneficii sunt enuntate pe ambalaj sub forma unor îndemnuri pentru o viaţă
sănatoasă, arătând că iaurtul te ajută să te păstrezi în forma, să-ţi păstrezi vitalitatea, să te simţi
confortabil, să fii puternic, să creşti sănătos, să te hrăneşti activ si nu în ultimul rând sa te bucuri
de gustul excelent al iaurturilor Nutriday. Pentru a ilustra aceste 7 beneficii au fost create 7 icon-
uri, 7 omuleţi care arată fiecare dintre elementele unei nutriţii sănătoase, zi de zi. (Irina Toma,
www.adplayers.ro.) Iaurtul de baut Danone Nutriday se află pe piaţă ambalat fie în Tetra Pak
(ambalaj asemanator sucurilor de fructe, izolat în interior cu folie de aluminiu, care păstrează
temperatura), fie în ambalajul binecunoscut produselor lactate.
Ambalajul Tnuva Iaurtul meu fin este unul colorat în nunaţe diferite de albastru şi bleu,
ceea ce îl aseamănă cu iaurtul Nutriday de la Danone însă grafica este mai dinamică. Pe ambalaj
apar un baiat şi o fată ce simbolizează faptul că persoanele care consumă acest tip de iaurt sunt
persoane pline de viaţa, în formă, într-un cuvânt - fericiti. De asemenea, se specifică pe ambalaj
de Triplul Efect Tnuva. Acesta oferă consumatorului un corp puternic, oase rezistente şi muşchi
riguroşi.
Forma ambelor ambalaje este de pahar de 400 de g din material de plastic dur,
nepenetrabil . Paharele sunt acoperite de o folie închisă ermetic, rezistentă la manevrările de
transport datorită capacelor transparente care protejează acele folii.
O propunere pe care echipa noastra o are ar fi ca aceste produse sa se comercializeze in
peturi sigilate astfel incat manevrarea sa fie mai usoara si durata de prospetime sa fie ai
indelungata. Varianta unui ambalaj tetra-pak care a fost adoptată de Danone pentru unele produse
din gama sa este una foarte indicată pentru acest tip de produse.

Capitolul 5 - Descrierea caracteristicilor senzorialeale iaurtului


Danone NutriDay şi Tnuva Iaurtul meu fin

Caracteristici senzoriale Danone „NutriDay” Tnuva „Iaurtul meu fin”


Sub forma unui cilindru,
Formă cilindrică, uşor
laturi ascuţite, culoare
Aspectul si forma ambalajului rotunjită, culoare dominantă
dominantă albastră, grafică
albastru, grafică plăcută
placută
Suprafaţă compactă, bine Suprafaţa compactă, prin
legată, prin înclinarea înclinarea ambalajului
Aspectul iaurtului ambalajului conţinutul nu se conţinutul nu se desprinde de
desprinde de pereţi, aspect pereţi, aspect asemănător cu
asemănător cu porţelanul porţelanul
Coagul cu consistenţă fermă,
Coagul cu consistenţă fermă,
cremoasă, cu foarte puţine
Consistenţa cremoasă, fară granule sau
neregularităţi şi bule de gaz;
bule de gaz
elimina zer
Culoare albă, specifică
Culoare Uniformă, albă de lapte
sortimentului
Miros plăcut, specific, dar
Aromă/Miros Miros plăcut, specific
mai slab exprimat
Caracteristic, foarte bine Gust specific, dar mai puţin
Gust
precizat, acrişor si răcoritor acrişor
6.1. Evaluarea prin punctaj a calităţii senzoriale a iaurtului

Caracteristica Scara Descrierea caracteristicilor produsului examinat Punctaj


senzoriala de acordat
punctaj
Aspect curat, compact, bine legat, uniform, prin 2
înclinarea ambalajului conţinutul său nu se desprinde
de pereţi, aspect asemănător cu porţelanul.
Aspect 0...2 Aspect mai puţin compact, se desprinde mai uşor de 1
pereţii ambalajului..
Cuagul cu aspect neomogen, puţin compact, se 0
desprinde uşor de pereţii ambalajului.
Coagul cu consistenţă fermă, compactă, cremoasă, fără 3
granule sau bule de gaz, nu elimină zer.
Mai puţin fermă şi cremoasă, fără granule, zer sau bule 2
Consistenta de gaz.
0...3
Moale, cu aspect spongios, cu granule şi bule de aer, cu 1
exudat de zer.
Apoasă, filantă, cu bule sau granule, necorespunzător 0
sortimentului
Uniformă, albă de lapte sau cu o nuanţă 3
alb - gălbuie, foarte corespunzătoare
Culoare sortimentului
0...3
Mai puţin intensă, dar corespunzătoare sortimentului 2
Neuniformă, cu granule de culoare gălbuie 1
Necorespunzătoare, improprie sortimentului 0
Plăcută, foarte bine precizată, fără nuanţe străine, miros 4
specific,
Specifică, dar slab exprimata 3
Aroma/ Miros 0...4 Puternică, dar acceptabilă 2
Nespecifică , miros particular, neplăcut 1
Prea puternică sau lipsă, neplăcuta, străină (de 0
mucegai, de drojdie, rânced, amar, etc.)
Caracteristic, foarte bine precizat, acrişor, plăcut şi 8
răcoritor, fără nuanţe străine
Bine precizat, uşor acrişor, tipic sortimentului 6
Gust Mai puţin precizat, tipic, uşor dulceag 4
0...8
Slab precizat, fără nuanţe străine 2
Necaracteristic, acru, cu nuanţe străine (suprafermentat, 0
rânced, de mucegai, de drojdie, de amoniac, uleios,
metalic sau de săpun), neplăcut
6.2 Efectuarea analizei senzoriale si completarea fiselor individuale de analiza

Fisa individuala de analiza senzoriala


prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat Iaurt Danone


Numele si prenumle degustatorului Florea Madalina

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 2 Compact, bine legat

Consistenta 2 Mai putin ferm

Culoare 3 alba

Aroma 3 Specifica dar slab exprimata

Gust 6 Usor acrisor

Denumirea produsului analizat Iaurt Tnuva


Numele si prenumle degustatorului Florea Madalina

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 3 compact

Consistenta 1 Spongios

Culoare 3 Alba

Aroma 4 Placuta

Gust 6 Tipic sortimentului

Semnatura degustatorului
6.2 Efectuarea analizei senzoriale si completarea fiselor individuale de analiza

Fisa individuala de analiza senzoriala


prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat Iaurt Danone


Numele si prenumle degustatorului Fordea Lidia

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 2 Prin inclinarea ambalajului sau nu se desprinde de
pereti
Consistenta 2 Mai putin ferm si cremos

Culoare 3 Uniforma, alba de lapte

Aroma 4 Placuta, foarte bine precizata

Gust 8 Caracteristic, acrisor

Denumirea produsului analizat Iaurt Tnuva


Numele si prenumle degustatorului Fordea Lidia

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 1 Se desprinde usor

Consistenta 3 Ferma

Culoare 3 Alba de lapte

Aroma 3 Slab exprimata

Gust 6 Tipic sortimentului

Semnatura degustatorului

6.2 Efectuarea analizei senzoriale si completarea fiselor individuale de analiza


Fisa individuala de analiza senzoriala
prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat Iaurt Danone


Numele si prenumle degustatorului Fînaru Oana

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 2 Uniform , perfect compact

Consistenta 2 Fara granule, zer

Culoare 3 Alba

Aroma 3 Slab exprimata

Gust 8 Acrisor

Denumirea produsului analizat Iaurt Tnuva


Numele si prenumle degustatorului Fînaru Oana

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 2 Compact

Consistenta 1 Elimina zer, are bule de gaz

Culoare 3 Alba

Aroma 1 Nespecifica

Gust 6 Usor acrisor

Semnatura degustatorului

6.2 Efectuarea analizei senzoriale si completarea fiselor individuale de analiza


Fisa individuala de analiza senzoriala
prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat Iaurt Danone


Numele si prenumle degustatorului Fulga Larisa

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 2 compact, nu se desprinde

Consistenta 3 ferm si cremos

Culoare 3 alb ca laptele

Aroma 4 corespunzatoare sortimentului

Gust 8 gust placut, characteristic

Denumirea produsului analizat Iaurt Tnuva


Numele si prenumle degustatorului Fulga Larisa

Caracterisitici Punctaj Observatii


senzoriale acordat
Aspect 2 compact

Consistenta 1 prezinta zer si bule de aer

Culoare 3 corespunzatoare sortimentului

Aroma 3 specific

Gust 6 tipic sortimentului

Semnatura degustatorului

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

Denumirea produsului: Danone Nutriday


Data fabricatiei:
Producator: Danone

Caracteristica Punctaj individual acordat punctaj mediu total al


senzoriala caracteristicii

Aspect 2 2 2 2 2

Consistenta 2 2 1 3 2

Culoare 3 3 3 3 3

Miros 3 4 3 4 3,5

Gust 6 8 8 8 7,5

Punctaj mediu total al produsului 90%

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

Denumirea produsului: Tnuva “Iaurtul meu fin”


Data fabricatiei:
Producator: Tnuva
Caracteristica Punctaj individual acordat punctaj mediu total al
senzoriala caracteristicii

Aspect 3 1 2 2 2

Consistenta 1 3 1 1 1,5

Culoare 3 3 3 3 3

Miros 4 3 1 3 2,75

Gust 6 6 6 6 6

Punctaj mediu total al produsului 76,25%

Ca urmare a analizei facute pe fisele individuale de analiza psiho-senzoriala, s-a constatat


ca iaurtul Danone este preferat in consum fata de iaurtul Tnuva. El a obtinut un punctaj mediu de
90%, incadrandu-se in clasa Excelent, in comparatie cu Tnuva care a obtinut 76,25% incadrandu-
se in clasa Foarte bun. Diferenta cea mai mare intre cele 2 produse a fost la categoria
Consistenta, unde Tnuva a pierdut punctaj mai ales datorita exudatului de zer si a bulelor de gaz
existente la suprafata produsului. De altfel majoriatatea prefera iaurtul Danone la toate categoriile
discutate, mai putin Aspect unde Tnuva a fost preferat dar cu o diferenta aproape
nesemnificativa. Pentru imbunatatirea punctajului produsului ar trebui luate masuri mai ales in
privinta granulelor si a bulelor de gaz cae strica consistenta produsului. De asemenea s-a observat
ca Danone a fost preferat datorita faptului ca are un gust mai acru decat Tnuva, recomadandu-se
astfel schimbari in reteta produsului.

Bibliografie:

 Marketing modern: concepte, tehnici, strategii, Elena Niculescu, Elena Hlaciuc, Stela
Buda, Cristina Stoica; coordonator Elena Niculescu, Iaşi 2000, Editura Polirom.
 Merceologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
 Publicaţia economică - Magazinul Progresiv
 Publicaţia economică - Piaţa
 www.danone.com
 www.tnuva.ro
 www.tetrapak.ro
 www.csid.ro