Sunteți pe pagina 1din 13

LICEUL ,, CAROL I” BICAZ

SUPORT DE CURS
CLASA A IX-A

DOCUMENTE SI
REGISTRE
CONTABILE
DOCUMENTELE SI REGISTRE CONTABILE

CUPRINS

1. Noţiunea, importanţa, întocmirea şi prelucrarea documentelor contabile


2. Clasificarea documentelor
3. Documentele justificative – baza înregistrărilor în contabilitate
4. Registrele contabile (documentele de evidenţă contabilă)
5. Documente de sinteză şi raportare contabilă (situaţii financiare)
1. NOŢIUNEA, IMPORTANŢA, ÎNTOCMIREA ŞI PRELUCRAREA
DOCUMENTELOR CONTABILE

Legea contabilitatii prevede ca orice operatie economico-financiara efectuata se


consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un moment care sta la baza inregistrarilor in
contabilitate.

Este interzisa efectuarea de operatii economice fara sa fie inregistrate in contabilitate.

Procesul cunoasterii contabile incepe cu actiunea de culegere si


consemnare a informatiilor, a datelor despre patrimonial agentului economic. Contabilitatea se
caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea datelor ei pe baa de acte scrise.

In raport cu forma, continutul si rolul lor, documentele se grupeaza in documente


justificative, registre contabile si documente de sinteza.

Documentele economice din sfera contabilitatii, numite in sens general si documente


contabile, realizeaza legatura indisolubila intre cele trei forme ale evidentei economice: evidenta
operative (evidenta primara); evidenta contabila si evidenta statistica.

Inregistrarile in contabilitatea sintetica si analitica se fac pe baza de documente


justificative, document cu document sau a unui centralizator in care sunt inscrise mai multe
documente justificative al caror continut se refera la operatii de aceeasi natura si perioada.

Documentele justificative sau documentele primare sunt acte scrise, intocmite in momentul
efectuarii operatiilor economice prin care se atesta efectuarea acestor operatii. Ele contin date
letrice si numeroase exprimate in etalon valoric sau natural. In procesul de
prezentare a informatiilor specifice, contabilitatea respecta in mod obligatoriu doua principii de
baza:

- nici o operatie economico-financiara fara document;

- nici o inregistrare contabila fara document.

Se numesc documente justificative pentru ca justifica efectuarea activitatii si inregistrarea


ei in contabilitate.

Importanta documentelor poate fi apreciata dupa urmatoarele caracteristici:

- documentele fac dovada infaptuirii operatiilor economico-financiare si le justifica cu


acte scrise;

- furnizeaza informatii necesare utilizatorilor interni si externi, cu care agentul economic


intra in relatii angrenate de mediul economic;

- documentele constituie proba in relatiile cu tertii si in justitie prin legalitatea operatiilor


pe care le descriu.

Totalitatea documentelor ca suporturi materiale a informatiilor


constituie documentatia intreprinderii.
Documentele justificative, dovezi scrise ale faptelor economice si financiare, servesc
pentru informarea operative in legatura cu administrarea patrimoniului agentului economic. Prin
continutul si modul in care sunt intocmite, documentele angajeaza raspunderea materiala si de
aceea trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, atat in ceea ce priveste structura, cat si circulatia si
pastrarea lor.

Functiile documentelor justificative:

- justificarea operatiilor economico-financiare;

- calcul si analiza;

- transmiterea de date utilizatorilor;

- act probatoriu in justitie.

Registrele contabile sunt formulare specifice, folosite pentru inregistrarea operatiilor in


conturi. Ele furnizeaza date privind starea si miscarea patrimoniului, reprezentand fisierul de date
pentru contabilitatea curenta. Registrele contabile au o liniatura speciala si se poy prezenta sub
forma de registre, fise si listari informatice.

Documentele de sinteza sunt documentele complexe obtinute prin centralizarea si


generalizarea inregistrarilor in contabilitate si determinarea unor indicatori economici. Ele sunt
documente de raportare contabila, anuala sau periodica, care prezinta elemente de active, datoriile
si capitalul propriu la sfarsitul exercitiului financiar sau la alte perioade stabilite de lege; in cadrul
documentelor de sinteza, cele mai importante sunt situatiile financiare anuale care cuprind (in
varianta simplificata) urmatoarele structuri:

- Bilant;

- Situatia fluxuriulor de trezorerie;

- Politici contabile si note explicative.

Structura documentelor

Structura documentelor este diferita in functie de caracterul operatiei consemnate si


domeniul de activitate la care se refera. In felul acesta continutul documentelor cuprinde elemente
commune si elemente specifice.

Elementele commune sunt elementele pe care trebuie sa le cuprinda orice document


indifferent de felul lui. Informatiile fixe sunt prestabile, tiparite, iar informatiile variabile
completeaza spatiile libere din document pe traseul stabilit de informatiile fixe:

- denumirea documentului (ex.: chitanta, factura)

- numarul si data documentului. Unor documente care au un regim special de tiparire,


folosite si control, li se atribuie o serie (combinatii litere) si un numar de catre unitatea care
le-a tiparit sau distribuit, iar la primirea lor in unitate li se atribuie un numar intern;

- denumirea unitatii emitente si adresa sau compartimentul care a intocmit documentul;


date fiscale de identificare a unitatii emitente;

- partile sau agentii economici care au participat la efectuarea operatiei economice


consemnate in document;

- continutul operatiei inregistrate in document;

- date cantitative si valorice;

- semnaturile persoanelor care au intocmit, verificat sau aprobat documentul si stampila


unitatii;

- alte elemente de identificare si completare a datelor privitoare la operatia economica.

Elementele specifice se refera la domenii de activitate care au caracteristici specifice,


detalierea unor informatii etc.

Modelul, forma si formatul documentelor

Formularele tipizate sunt documente in care modelul, forma si formatul sunt prestabilite
dinainte si sunt tiparite, imprimate cu elemente obligatorii stabilite prin reglementari legale emise
de Ministerul Finantelor Publice.

Modelul formularelor reprezinta continutul formularelor si este determinat de elementele


structurale compuse din informatii fixe si variabile. Informatiile fixe au un caracter repetitiv si
sunt commune pentru toate documentele, iar informatiile variabile au un continut specific,
determinat de particularizatile operatiilor economice. Potrivit legii Ministerului Finantelor Publice
impreuna cu normele metodologice de intocmire si utilizare a lor, aceste norme sunt commune pe
economie si pot fi adaptate in functie de spcificul si necesitatile agentului economic, cu conditia
respectarii continutului de informatii cuprinse in modele, precum si a normelor de intocmire si
utilizare. Modelele sunt stabilite intr-un nomenclator (table, situatie), unde se precizeaza
denumirea formularului si codul de clasificare.

Forma documentului, ca si formular, este determinata de gruparea si aranjarea informatiilor


fixe intr-o anumita ordine ceruta de faptul ca ele sunt elemente comune pentru toate documentele
indiferent de activitatea desfasurata. De exemplu, factura este un document universal, folosit de
toti agentii economici. In raport de aceste criterii, documentele pot avea forma diferita:

- forma tabelara;

- forma de chestionar;

- forma grupata combinata.

Formularele netipizate sunt documente in care continutul, forma si formatul nu sunt


prestabile si imprimate, iar folosirea lor este determinate de situatii sprcifice.
2. CLASIFICAREA DOCUMENTELOR

1. Dupa natura sau continutul operatiilor consemnate, documentele pot fi:

a) documente privind operatiuni banesti

b) documente privind operatii cu activele fixe

c) documente privind operatii cu stocuri

d) documente privind operatii cu salariile

e) documente privind inventarierea

2. Dupa momentul intocmirii:

a) documente primare, intocmite in momentul efectuarii operatiei economice. Ele fac


dovada executarii acestor operatii, indeplinind rolul de documente justificative.

b) Documente secundare intocmite pe baza documentelor primare si care asigura pregatirea


datelor in vederea prelucrarii lor.

3. Dupa locul intocmirii:

a) documente interne, intocmite in cadrul intreprinderii si care circula in interiorul acesteia.

b) Documente externe, intocmite in cadrul intreprinderii si expediate sau private din


afara sa. Ele prezinta relatiile intreprinderii cu furnizorii, clientii, banca si alti terti.

4. Dupa forma de prezentare:

a) documente tipizate, intocmite pe formulare tip, cu un model, forma si format prestabilit;

b) documente netipizate, intocmite pe formulare care nu au date prestabilite, continutul


fiind elaborate in functie de operatia economico-financiara consemnata.

5. Dupa regimul de folosire:

a) documente cu regim special, cu un regim deosebit de tiparire, numerotare, folosire,


justificare, pastrare. Ele sunt inseriate si numerotate la tipografia emitenta si contin
mentiunea „regim special“ (RS). Documentele cu regim special sunt evidentiate separate in
documentul „Fisa de magazie a formularelor cu regim special“ si sunt justificate ca
formular, atat cele folosite, cat si cele nefolosite (care raman la carnet).

Conform noilor reglementari, formularele cu regim special vor fi personalizate si se vor


executa prin imprimarea urmatoarelor date de identificare:
- denumirea unitatii

- numarul de imnatriculare

- codul unic de inregistrare

- atribut fiscal

- sediul social

- contul bancar

- capitalul social

- seria si numarul fiscal.

De asemenea, formularele cu regim special pot fi personalizate complex adica vor avea
imprimate in modelul formularelor sigla, emblema sau elemente grafice de identificare in diferite
culori. Aceste masuri sunt luate pentru completarea informatiilor adresate utilizatorilor, pentru o
identificare mai usoara si pentru a evita efectuarea unor operatii ilegale.

b) documente fara regim special, care nu sunt supuse unor restrictii de utilizare, fiind
elaborate si intocmite in conformitate cu normele generale.
3.DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE – BAZA INREGISTRARILOR IN
CONTABILITATE

Contabilitatea respecta in mod obligatoriu doua principii: “nici o operatie economica sau
financiara fara documente” si “nici o inregistrare contabila fara documente”.
Documentele de evidenta -unul din elementele componente ale metodei contabilitatii-
reprezinta inscrisuri in care se consemneaza fenomenele si procesele economice si financiare din
unitatea patrimoniala in momentul si la locul producerii lor. Ele stau la baza inregistrarilor in
contabilitate, dobandind astfel calitatea de documente justificative. Acestea au o aplicabilitate
generala in toate lucrarile de contabilitate si reflecta toate operatiile legate de existenta si miscarea
mijloacelor, proceselor si surselor economice in cadrul ciclului de exploatare din intreprindere,
relatiile de drepturi generate de aceste operatii, precum si rezultatele obtinute din activitatiile
economice.
Consemnarea in astfel de documente se face letric si/sau cifric in etalon natural si/sau
valoric.
Importanta documentelor consta in urmatoarele:
a) prin datele pe care le contin, documentele fac dovada efectuarii operatiilor consemnate,
constituind in acelasi timp sursa pentru obtinerea informatiilor operative, statistice si contabile;
b) stau la baza efectuarii controlului economic si financiar, fiind un mijloc de depistare a
operatiilor nelegale, a lipsurilor de gestiune si de stabilire a raspunderilor materiale,
contraventionale sau penale a persoanelor vinovate;
c) au caracter probatoriu in justitie in caz de litigii, intrucat fac dovada imprejurarilor si a modului
de efectuare a actelor de natura economica si/sau financiara.
Indiferent de natura elementelor patrimoniale consemnate, documentele justificative
cuprind de regula urmatoarele elemente:
- denumirea documentelor;
- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul;
- numarul si data intocmirii acestuia;
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei patrimoniale;
- continutul operatiei patrimoniale, iar in cazurile necesare sio temeiul legal al efectuarii ei;
- datele cantitative si valorice aferente operatiei efectuate;
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, avizat si aprobat,
dupa caz;
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiilor efectuate.
Documentele justificative contin doua feluri de elemente: elemente comune si elemente
specifice.
Elementele comune tuturor operatiilor economice sunt, de regula, imprimate. Acestea sunt:
denumirea unitatii emitente si adresa sau compartimentul care l-a intocmit, data intocmirii
documentelor si efectuarii operatiei, explicatia operatiei, baza legala daca este cazul, datele
cantitative si valorice, semnaturile persoanelor responsabile de intocmirea documetelor.
Elementele specifice sunt cele care difera si de completeaza in functie de natura operatiilor
economice sau financiare.
Inscrierea datelor in documente justificative se poate face manual sau cu mijloace de
prelucrare automata, astfel incat acestea sa fie lizibile, nefiind admise stersaturi, razaturi,
modificari sau alte asemenea procedee, precum si lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in
acestea.
Daca se greseste la intocmirea unui document, se face apel la asa numitul „sters contabil”, adica
textul sau suma gresita se bareaza cu o linie, astfel incat sa se poate citi ce a fost scris, iar deasupra
(sau alaturat) se completeaza corect textul sau suma sub semnatura celui care a efectuat corectura
si cu indicarea datei efectuarii corecturii. Nu sunt admise corecturi pe documente privind incasari
si plati in numerar (chitante, state de plata a salariilor s.a) precum si pe documente bancare (ordine
de plata, foi de varsamant, cecuri s.a). in cazul completarii gresite a unor astfel de documente, ele
se anuleaza, in locul lor intocmindu-se un alt document corect.
La terminarea unei pagini, pe ultimul rand liber, coloanele valorice vor fi totalizare sub
mentiunea „De reportat”. Pe primul rand al paginii urmatoare se va inscrie suma reportata sub
mentiunea „Report”.
Toate aceste aspecte sunt prevazute in Norma metodologica din 14/12/2004 de intocmire si
utilizare a registrelor si formularelor comune pe economie privind activitatea financiara si
contabila Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 07/01/2005.

4. REGISTRELE CONTABILE

Datele privind operatiile care se produc în activitatea unei unitati, consemnate în


documentele justificative, sunt înregistrate în ordine cronologica, grupate si sistematizate în cadrul
unor formulare denumite generic registre.

a - Notiunea si clasificarea registrelor

Registrele contabile sunt documente specifice cu ajutorul carora se realizeaza înregistrarea


operatiilor economice si financiare în conturi si furnizarea, pe aceasta baza, de informatii privind
situatia si miscarea patrimoniului. Ele se prezinta sub forma unor caiete, foi volante, fise sau
documente informatice cu continutul si structura adecvate scopului pentru care s-au deschis.

Teoria si practica contabila au generat o diversitate de forme privind continutul registrelor.


Astfel, din punct de vedere al modului de înregistrare a operatiilor economice si financiare în
cadrul sistemului de conturi, registrele pot fi pentru:

- evidenta cronologica;

- evidenta sistematica;

- realizarea combinata a celor doua feluri de evidente.


Evidenta cronologica, organizata cu ajutorul registrelor, se realizeaza prin intermediul unui
jurnal, ce serveste la înregistrarea operatiilor în ordinea în care au fost efectuate în timp. În
practica, în acest scop se utilizeaza documentul numit "Registrul jurnal", precum si "Nota de
contabilitate".

Evidenta sistematica, prin intermediul registrelor, înseamna înregistrarea operatiilor


economico-financiare în functie de natura lor, pe elemente patrimoniale de activ, de pasiv sau
procese economice sub forma de cheltuieli si venituri. În asemenea registre se înscriu operatiile
care au fost deja înregistrate, cronologic, în registrul jurnal.

În categoria acestor registre sunt incluse:

- fisele de conturi fara dezvoltare pe conturi corespondente a rulajului debitor pe conturi


creditoare si, respectiv a rulajului creditor pe conturi corespondente debitoare. În activitatea
practica sunt denumite "fise de cont pentru operatii diverse" (care sunt numai fise valorice, pentru
debit, credit, sold). În cazul evidentei bunurilor de natura stocurilor, aceste fise contin în plus, pe
lânga coloanele valorice, coloane pentru cantitate (intrata, iesita, stoc) si sunt denumite "fise de
cont pentru valori materiale".

- jurnalele pentru creditul conturilor, în care documentele justificative, în care sunt


consemnate operatiile patrimoniale se înscriu în ordine cronologica.

Registrele pentru evidenta combinata se utilizeaza la unitatile mici, care nu folosesc multe
conturi si în care se efectueaza înregistrarile, atât în ordine cronologica, cât si în mod sistematic
(Exemplu: Jurnal - Cartea mare).

Dupa sfera de cuprindere a datelor, registrele de evidenta contabila se împart în:

- registre pentru evidenta sintetica, care se pot prezenta concret sub forma jurnalelor pentru
creditul conturilor sau Cartea mare-sah, în functie de forma de înregistrare contabila folosita de
unitate;

- registre pentru evidenta analitica ce se pot concretiza sub forma de fise valorice sau
cantitativ valorice sau diferite situatii al caror continu 111e49b t informational se stabileste de
unitatea patrimoniala;

- registre pentru realizarea combinata a celor doua forme de evidenta.

b - Continutul, completarea si gestionarea registrelor

Normele legale din tara noastra prevad ca principale registre de contabilitate: Registrul -
jurnal; Registrul inventar si Registrul "cartea mare".

Registrele de contabilitate reprezinta, alaturi de bilant si contul de profit si pierdere,


principalele documente pe care le produce contabilitatea.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care unitatile
patrimoniale înregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-financiare,
consemnate în documente justificative, care produc modificari în patrimoniul acestora.

Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistreaza, zilnic sau
lunar, în mod cronologic, operatiune cu operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate
operatiile privind miscarile patrimoniului. Este un document tipizat format A4, ce se întocmeste
într-un singur exemplar, de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice,
unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, dupa ce a fost numerotat, snuruit,
certificat si parafat. Acest registru se parafeaza de catre organele în drept, la începerea activitatii
unitatii, precum si ori de câte ori este cazul.

Operatiunile de aceeasi natura, realizate în acelasi loc de activitate (atelier, sectie, etc.) si
în cursul aceleiasi zile, pot fi înregistrate într-un document centralizator care, la rândul sau, sta la
baza înregistrarii în registrul jurnal.

Registrul jurnal se poate prezenta sub doua forme:

¨registrul - jurnal general;

¨registrul - jurnal auxiliar, pentru operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia încasarii -
achitarii facturilor, situatia avansurilor spre decontare; toate acestea sunt folosite de unitatile patrimoniale care au un
volum mare de operatiuni de înregistrat.

Acest registru serveste pentru înregistrarea cronologica a miscarii elementelor patrimoniale si ca proba în
solutionarea litigiilor. De asemenea, prin intermediul lui se face o prima verificare cu balanta sintetica, în sensul ca
totalul registrului jurnal trebuie sa corespunda cu totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare, din balanta
conturilor sintetice, întocmita pentru luna curenta.

În situatia în care unitatea foloseste registre auxiliare, totalul acestora se înscrie în registrul jurnal general,
periodic, de regula lunar.

Fiind un document de înregistrare contabila el nu circula între compartimente, sau în afara unitatii. Se
arhiveaza temporar, pe timp de un an, catre serviciul, biroul sau compartimentul de contabilitate, dupa care se
depune la arhiva unitatii patrimoniale împreuna cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
5.DOCUMENTE DE SINTEZA SI RAPORTARE CONTABILA

Situatiile financiare anuale se compun din :

a. bilant,

b. cont de profit si pierdere,

c. situatia modificarilor capitalului propriu,

d. situatia fluxurilor de trezorerie,

e. politici contabile

f. note explicative.

a Bilant - este un procedeu de lucru specific metodei contabilitatii prin intermediul caruia se
prezinta generalizat activul si pasivul unitatilor patrimoniale in etalon banesc precum si date
obtinute de unitatea patrimoniala la un moment dat.
b. Bilant contabil in sistem de baza prevazut sa fie utilizat de intreprinderi mari, acesta cuprinzand
posturi si indicatori completi privind activitatea si rezultatele intreprinderii.
Bilantul unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati economice cuprinde toate
elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatie si respectiv provenienta lor.
ACTIVUL BILANTULUI cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate ( imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari
financiare );
b) Activele circulante ( stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati si alte valori );
c) Conturile de regularizare si asimilare-activ ( cheltuielile inregistrate in avans, diferente
de conversie-activ si alte elemente tranzitorii si de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligatiunilor.

PASIVUL BILANTULUI cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:


a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital,
diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exercitiului,
fondurile proprii, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
c) Datoriile ( imprumuturi si datorii asimilate, furnizori si conturi asimilate, datorii in
legatura cu personalul, datorii fata de bugetul statului, datorii privind asigurarile sociale, creditori
si alte datorii );
d) Conturile de regularizare si asimilare-pasiv ( veniturile inregistrate in avans, diferentele
de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii si de regularizat de pasiv ).

Atat activul cat si pasivul bilantier suporta un dublu criteriu de ordonare:


- criteriul major: pentru active, natura lor economica, iar pentru elementele de pasiv, natura lor
juridica;
- criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( crescatoare ) a acestora, iar pentru elementele de
pasiv, exigibilitatea lor ( crescatoare ).
Structura bilantului o stabileste Ministerul Finantelor la sfarsitul fiecarui an financiar.
b Contul de “Profit si pierdere” reprezinta o recapitulatie a veniturilor si a cheltuielilor,
dupa cum urmeaza:

a. Venituri din exploatare;


b. Cheltuielile activitatii de exploatare;
c. Rezultatul activitatii de exploatare;
d. Venituri financiare;
e. Cheltuieli financiare;
f. Rezultatul activitatii financiare;
g. Venituri exceptionale;
h. Cheltuieli exceptionale;
i. Rezultatul operatiunilor exceptionale;
j. Venituri totale;
k. Cheltuieli totale;
l. Rezultatul brut al exercitiului;
m. Impozitul pe profit;
n. Rezultatul net al exercitiului.

Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele
creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la inceputul anului. In situatia in care au fost
efectuate inregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri,
datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri si cheltuieli inainte de a fi transferate
asupra contului de rezultate finale, cumulate de la inceputul anului.
Veniturile sunt preluate din balanta de verificare, suma veniturilor din contul de “Profit si
pierdere” este egala cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor
cumulat corectat.
Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat daca este
cazul cu unele sume inregistrate in credit.
Contul de “Profit si pierdere” are un continut indeosebi economic, deoarece ofera informatii
asupra activitatii de productie, comerciale sau financiare a unitatii patrimoniale prin dimensiunea
veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaza.
In prezentarea contului de “Profit si pierdere” sunt conturate doua modele de expunere a
cheltuielilor si veniturilor: unul ce ia in considereare natura economica a acestora, altul ce pleaca
de la functiunile sau activitatile unei intreprinderi ( de la destinatia veniturilor si cheltuielilor ).
Ca forma, contul de “Profit si pierdere “ se poate prezenta:
- tablou bilateral sau forma de cont ( schema orizontala );
- lista ( schema verticala ).
In ambele cazuri, cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii:
- din exploatare;
- financiare;
- exceptionale.