Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tablou de repartiţie
Vom considera o experienţa oarecare şi spaţiul evenimentelor aleatoare
asociate ei – o mulţime finită E e1 , e2 ,..., en sau o mulţime numerabilă
E e1 , e2 ,..., en ,....
O aplicaţie f : E R definită pe spaţiul evenimentelor elementare E cu valori
în mulţimea numerelor reale R se numeşte variabilă aleatoare.
Altfel spus, aleatoare este variabila care primeşte o singură valoare dintr-un
domeniu de valori admisibile şi această valoare se stabileşte după efectuarea
experienţei.
Variabilele aleatoare le vom nota X , Y , Z , U , V ,..., iar valorile admisibile ale
acestor variabile prin xi , yi , zi , ui , vi ,....
De exemplu,
a) considerăm experienţa: se aruncă o monedă de 2 ori. Spaţiul evenimentelor
elementare asociat acestei experienţe este mulţimea
E e1 v, v , e2 v, s , e3 s, v , e4 s, s . Dacă notăm X numărul de
steme obţinute, avem că f E 0;1; 2 care reprezintă domeniul valorilor
admisibile ale variabilei aleatoare X , X 0;1; 2.
b) În tabela următoare sunt scrise rezultatele unei testări la matematici superioare a
unui grup de 36 de studenţi.
Nota 2 4 5 7 9 10
Numărul studenţilor 1 2 13 14 4 2 .
Notăm X nota obţinută la testare. Spaţiul evenimentelor elementare asociat
experienţei (testarea studenţilor) este următoarea mulţime:
E X 2, X 4, X 5, X 7, X 9, X 10, iar f E 2; 4; 5; 7; 9;10
este domeniul valorilor admisibile pentru variabila aleatoare X .
Dacă din cei 36 de studenţi se alege la întâmplare unul, atunci acest student
1 2
obţine la testare nota 2 cu probabilitatea P X 2 , nota 4 cu P X 4 . În
36 36
13 14 7 4 1 2 1
mod analog, P X 5
, P X 7 , P X 9 şi P X 10
36 36 18 36 9 36 18
Mulţimea, elementele căreia sunt perechile ordonate xi ; Pxi , i 1,2,...,n ,
defineşte variabila aleatoare X .
Perechile xi ; Pxi , i 1, n pot fi aranjate în tabelă:
x1 x2 x3 ... xn
p x1
p x 2
p x3
... p x
n
o mulţime finită xi R i 1, n, n N * sau numerabilă xi R i N * de valori
discrete independente.
1. Numim sumă a variabilelor X şi Y variabila aleatoare Z cu repartiţia
x y , px y , i 1, n ; j 1, m , unde
i j i j
3 2 1 0 1 2 3 6 9
.
0,04 0,1 0,06 0,3 0,12 0, 2 0,11 0,05 0,02
4. Consecinţa 2. Dacă X xi ; pxi şi c const , c 0 , atunci C X cxi ; pcxi
cxi ; pxi , deoarece pcxi pc pxi 1 pxi pxi .
1 2 5 7
Exemplul 6. Fie X : şi c 5 . Să se scrie tabloul de repartiţie
0,1 0,3 0, 4 0, 2
al variabilei Z 5 X .
5 10 25 35
Soluţie. 5X : .
0,1 0,3 0,4 0,2
5. Consecinţa 3. Deoarece X Y X 1Y , rezultă că la scăderea a două
variabile aleatoare independente din fiecare valoare a variabilei descăzut se scade
fiecare valoare a variabilei scăzător, iar probabilităţile respective se înmulţesc.
1 0 1 2 1 3
Exemplul 7. Fie X : şi Y : . Să se scrie tabloul de
0,3 0,5 0,2 0,2 0,4 0,4
repartiţie al variabilei Z X Y .
Soluţie.
1 0 4 2 1 3 3 2 2
Z X Y :
0,06 0,12 0,12 0,1 0,2 0,2 0,04 0,08 0,08
4 3 2 0 1 2 3
.
0,12 0,2 0,08 0,12 0,26 0,18 0,04
Verificare: 0,12 0,2 0,08 0,12 0,26 0,18 0,04 1.
6. Consecinţa 4. X 2 X X xi x j , Pxi x j , i 1, n; j 1, m . Dacă i j ,
2 1 0 1 2 3
Exemplul 8. Fie X : . Să se scrie tabloul de repartiţie
0,1 0,14 0,2 0,3 0,16 0,1
al variabilei Z X 2 .
4 1 0 1 4 9 0 1 4 9
Soluţie. X 2 : .
0,1 0,14 0,2 0,3 0,16 0,1 0,2 0,44 0,26 0,1