Curs 4

Serii numerice

4.1 Serii convergente. Serii divergente

De…niţia 4.1.1 Fiind dat un şir de numere reale (xn ), cuplul format din şirurile (xn ) şi
(Sn ), unde
Sn = x1 + x2 + ::: + xn ; pentru orice n 2 N;
se numeşte serie de termen general xn . Şirul (Sn ) se numeşte şirul sumelor parţiale
asociat şirului (xn ).

Vom nota o serie prin

X X
1 X
xn sau xn , sau x0 + x1 + ::: + xn + ::: sau, simplu, xn
n2N n=0

P
1
De…niţia 4.1.2 1. Spunem c¼a seria xn este convergent¼
a dac¼a şirul sumelor parţiale
n=0
(Sn ) asociat lui (an ) este convergent în R. În acest caz,

lim Sn = S
n!1

P P
1
se numeşte suma seriei şi o vom nota prin xn sau xn ; sau x0 + x1 + ::: + xn + :::
n2N n=0
P
1
2. Spunem c¼a seria xn este divergent¼
a dac¼a şirul sumelor parţiale, (Sn ) ; este diver-
n=0
gent.

P
1
Observaţia 4.1.3 1. Prin notaţia xn vom înţelege …e seria cu termenul general xn , …e
n=0
suma seriei, la ce anume se face referire reieşind din context.
P
1
2. Uneori seria nu va … indexat¼a de la 0, ci de la un num¼ar natural n0 : xn : Convenim
n=n0
s¼a not¼am tot prin Sn suma termenilor pân¼a la cel de rang n: Sn = xn0 + :::xn .
3. Faptul c¼a o serie este convergent¼a sau divergent¼a îl vom numi natura seriei.

P
1
a) Seria
Exemplul 4.1.4 (seria geometric¼ aq n poart¼
a numele de serie geometric¼
a
n=0
(termenul general al seriei provine dintr-o serie geometric¼
a în care primul termen are valoare

1
2 CURS 4. SERII NUMERICE

a iar raţia este egal¼

a cu q). Aceast¼
a serie este convergent¼
a pentru orice q astfel încât jqj < 1:
Suma seriei este, în acest caz,
X1
a
aq n = :
n=0
1 q

P
1 1
Exemplul 4.1.5 Seria este convergent¼
a. Aceasta pentru c¼
a şirul sumelor parţiale
n=1 n(n + 1)
poate … scris:

1 1 1
Sn = + + ::: +
1 2 2 3 n(n + 1)
1 1 1 1 1 1
= + + ::: + ;
1 2 2 3 n n+1

deci
1
Sn = 1 ;
n+1
iar de aici vedem c¼
a lim Sn = 1, adic¼
a şirul sumelor parţiale este convergent.
n!1

Exemplul 4.1.6 (seria telescopic¼ a) Ca o generalizare pentru exemplul anterior, dac¼

a ter-
P
1
menul general al unei serii xn poate … scris sub forma
n=0

xn = n n+1 ; 8n 2 N

P
1
spunem c¼
a seria xn este o serie telescopic¼
a. Se observ¼
a c¼
a şirul sumelor parţiale este
n=0
dat de: Sn = 1 n şi deci seria este convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a ( n) este un şir
convergent, caz în care
X1
xn = 1 lim n .
n!1
n=0

P
1
Exemplul 4.1.7 Seria ( 1)n este divergent¼
a. Şirul sumelor parţiale este dat de
n=0

S2n = 0; 8n 2 N iar S2n+1 = 1; 8n 2 N:

P1 1
a) Seria
Exemplul 4.1.8 (seria armonic¼ ; numit¼a seria armonic¼ a deoarece …ecare
n=1 n
termen este media armonic¼
a a termenilor învecinaţi, este divergent¼
a. Şirul sumelor parţiale
este dat de:
1 1
Sn = 1 + + ::: +
2 n
şi am vazut în cursul precedent c¼
a acesta este un şir divergent (are limita +1).

Exemplele de mai sus prezint¼ a şi serii pentru care putem preciza şi suma acestora. În
general, asemenea situaţii sunt destul de rare, aşa c¼
a ne vom axa în special pe a stabili natura
unei serii, f¼
ar¼
a a g¼
asi, efectiv suma seriei.
 ¼ ŢI GENERALE
4.2. PROPRIETA 3

4.2 Propriet¼
aţi generale
Teorema 4.2.1 Dac¼a unei serii i se adaug¼a sau i se suprim¼a un num¼ar …nit de termeni,
atunci natura seriei nu se schimb¼a.
P
1
Demonstraţie. S¼
a presupunem c¼
a dintr-o serie xn am eliminat un num¼
ar …nit de ter-
n=0
meni. Fie aceştia xn1 ; xn2 ; :::; xnp , cu n1 n2 ::: np . Atunci, pentru orice n np avem
Tn = Sn s, unde cu (Sn ) am notat şirul sumelor parţiale pentru seria iniţial¼ a, (Tn ) este
şirul sumelor parţiale pentru seria nou obţinut¼a iar

s = xn1 + xn2 + ::: + xnp .

Num¼ arul s …ind o constant¼ a, natura şirului (Tn ) nu va depinde de acesta. În consecinţ¼ a,
(Tn ) este convergent dac¼
a şi numai dac¼a (Sn ) este convergent. În plus, în caz de convergenţ¼
a
avem
lim Tn = lim Sn s;
n!1 n!1

adic¼
a suma seriei nou obţinut¼
a se modi…c¼ a cu suma …nit¼
a a termenilor care se elimin¼
a.
Se raţioneaz¼
a similar pentru situaţia în care ad¼
aug¼
am seriei un num¼
ar …nit de termeni.

P
1
Teorema 4.2.2 (condiţia necesar¼ a) Dac¼a
a de convergenţ¼ xn este o serie conver-
n=0
gent¼a, atunci lim xn = 0:
n!1

P
1
Demonstraţie. Fie S = xn 2 R. Din relaţia evident¼
a x n = Sn Sn 1 obţinem, prin
n=0
trecere la limit¼
a:
lim xn = lim Sn lim Sn 1 =S S = 0:
n!1 n!1 n!1

Corolarul 4.2.3 Dac¼a termenul general al unei serii nu este convergent la 0, atunci seria
este divergent¼a.

Observaţia 4.2.4 Condiţia ca lim xn = 0 este una necesar¼a, nu şi su…cient¼a pentru ca seria
n!1
P1 P1 1 1
xn s¼a …e convergent¼a. De exemplu, seria armonic¼a este divergent¼a, deşi ! 0.
n=0 n=1 n n
P
1
Analizând din nou Exemplul 4.1.7, putem spune imediat c¼a ( 1)n este divergent¼a,
n=0
deoarece termenul general nu are limit¼a.

P
1 P
1
Teorema 4.2.5 (operaţii cu serii convergente) Consider¼am seriile xn şi yn şi num¼arul
n=0 n=0
real nenul .
P
1 P
1 P
1
1. Dac¼a xn şi yn sunt convergente, atunci (xn + yn ) este convergent¼a şi
n=0 n=0 n=0

X
1 X
1 X
1
(xn + yn ) = xn + yn :
n=0 n=0 n=0

P
1 P
1
2. Seriile xn şi ( xn ) au aceeaşi natur¼a.
n=0 n=0
4 CURS 4. SERII NUMERICE

P
1 P
1
Demonstraţie. 1. Notând cu Sn ; Tn ; Un şirurile sumelor parţiale pentru seriile xn , yn
n=0 n=0
P
1
şi, respectiv, (xn + yn ) avem
n=0

Un = Sn + Tn ; 8n 2 N.

Din propriet¼
aţile şirurilor convergente, rezult¼
a c¼a (Un ) este convergent şi c¼
a lim Un =
n!1
P1 P
1 P1
lim Sn + lim Tn , ceea ce spune c¼ a (xn + yn ) = xn + yn .
n!1 n!1 n=0 n=0 n=0
2. Rezult¼ a imediat din faptul c¼
a pentru orice num¼
ar real nenul un şir oarecare (xn ) are
aceeaşi natur¼
a cu şirul ( xn ) :
P
1 P
1
Observaţia 4.2.6 Bineînţeles, dac¼a xn şi yn sunt serii divergente, se poate întâmpla
n=0 n=0
P
1 P
1
ca seria (xn + yn ) s¼a …e una convergent¼a. De exemplu, este cazul seriilor ( 1)n şi
n=0 n=0
P
1
n 1 P
1
( 1) . Dup¼a cum am v¼azut anterior, acestea sunt serii divergente, dar ( 1)n + ( 1)n 1

n=0 n=0
este convergent¼a.
P
1
Teorema 4.2.7 (Criteriul lui Cauchy) Seria xn este convergent¼a dac¼a şi numai dac¼a
n=0
pentru orice " > 0 exist¼a n" 2 N astfel încât pentru orice n n" şi orice p 2 N ; s¼a avem

jxn+1 + xn+2 + ::: + xn+p j < ".

Demonstraţie. O serie converge dac¼ a şi numai dac¼ a şirul sumelor parţiale, (Sn ) este con-
vergent, ceea ce este echivalent cu faptul c¼a (Sn ) este şir Cauchy, adic¼
a

8" > 0; 9n" 2 N; 8n n" ; 8p 2 N : jSn+p Sn j < ".

Dar Sn+p Sn = xn+1 + xn+2 + ::: + xn+p şi demonstraţia este complet¼
a.

4.3 Serii cu termeni pozitivi

În aceast¼a parte ne vom ocupa de seriile cu termeni pozitivi. Aceste serii au proprietatea c¼
a
şirul sumelor parţiale este cresc¼
ator:

Sn+1 Sn = xn+1 0.

Astfel, o serie cu termeni pozitivi este convergent¼

a dac¼
a şi numai dac¼ a şirul sumelor parţiale
este majorat. Altfel spus, pentru serii cu termeni pozitivi m¼ arginirea şirului sumelor parţiale
este un criteriu su…cient pentru convergenţ¼a. Pe parcurs vom compara diferite serii cu unele
a c¼
aror natur¼ a este cunoscut¼
a.
P
1
Teorema 4.3.1 (Criteriul de comparaţie de speţa I) Fie seriile cu termeni pozitivi xn
n=0
P
1
şi yn astfel încât xn yn pentru orice n 2 N.
n=0
P
1 P
1
1. Dac¼a yn este convergent¼a, atunci şi xn este convergent¼a.
n=0 n=0
P1 P
1
2. Dac¼a xn este divergent¼a, atunci şi yn este divergent¼a.
n=0 n=0
4.3. SERII CU TERMENI POZITIVI 5

P
n P
n
Demonstraţie. Fie Sn = xk şi Tn = yk pentru n 2 N. Din xn yn pentru orice n
k=0 k=0
rezult¼
a c¼
a Sn Tn pentru orice n 2 N.
P
1
1. Dac¼ a yn este convergent¼
a, atunci Tn este majorat, deci şi Sn este majorat şi atunci
n=0
P
1
xn este convergent¼
a.
n=0
P
1
2. Dac¼
a xn este divergent¼
a, atunci şirul Sn este nemajorat şi atunci nici şirul Tn nu
n=0
P
1
este majorat, deci, yn este divergent¼
a.
n=0

P1 1
Exemplul 4.3.2 1. Seria , cu < 1 este divergent¼
a. Este su…cient s¼
a remarc¼
am c¼
a
n=1 n
pentru < 1 avem
1 1
:
n n
P1 1
Dar seria este divergent¼
a şi atunci, conform criteriului de comparaţie I rezult¼
a ca şi
n=1 n
P1 1
este divergent¼a.
n=1 n
P
1 1
2. Seria 2
este convergent¼
a. Într-adev¼
ar,
n=1 n

1 1
8n 2
n2 n(n 1)
P
1 1 P1 1
şi cum seria este convergent¼
a, rezult¼
a c¼
a şi 2
este convergent¼
a.
n=2 n(n 1) n=1 n
P1 1
Mai departe, pentru orice > 2; seria este convergent¼
a.
n=1 n

Teorema 4.3.3 (Criteriul de comparaţie de speţa a II-a) Fie seriile

P
1 P
1
cu termeni strict pozitivi xn şi yn astfel încât
n=0 n=0
xn+1 yn+1
; 8n 2 N:
xn yn
P
1 P
1
1. Dac¼a yn este convergent¼a, atunci şi xn este convergent¼a.
n=0 n=0
P1 P
1
2. Dac¼a xn este divergent¼a, atunci şi yn este divergent¼a.
n=0 n=0

Demonstraţie. Înmulţind relaţiile

xk+1 yk+1
; pentru k = 1; n 1
xk yk
obţinem
xn yn
; 8n 2 N.
x1 y1
sau, echivalent,
x1
yn ; 8n 2 N.
xn
y1
Aplicând acum criteriul de comparaţie I şi Teorema 4.2.5, obţinem rezultatul dorit.
6 CURS 4. SERII NUMERICE

a) Fie seriile cu termeni strict pozi-

Teorema 4.3.4 (Criteriul de comparaţie cu limit¼
P
1 P
1
tivi xn şi yn :
n=0 n=0
xn
1. Dac¼a exist¼a lim = 2 (0; 1), atunci cele dou¼a serii au aceeaşi natur¼a.
n!1 yn
xn P1 P1
2. Dac¼a lim = 0, atunci dac¼a yn este convergent¼a rezult¼a c¼a şi xn este conver-
n!1 yn n=0 n=0
P
1 P1
gent¼a, iar dac¼a xn este divergent¼a, atunci şi yn este divergent¼a.
n=0 n=0
xn P1 P1
3. Dac¼a lim = 1, atunci dac¼a xn este convergent¼a rezult¼a c¼a şi yn este con-
n!1 yn n=0 n=0
P1 P
1
vergent¼a, iar dac¼a yn este divergent¼a, atunci şi xn este divergent¼a.
n=0 n=0

xn
Demonstraţie. Dac¼
a lim = 2 R, atunci pentru orice " > 0 exist¼
a n" 2 N astfel încât
n!1 yn
pentru orice n n" s¼
a avem
xn
"< < + ":
yn

1. Pentru > 0, alegem " = şi atunci

2
xn 3
< < ; 8n n" .
2 yn 2

A…rmaţia rezult¼
a acum din Criteriul de comparaţie de speţa I şi Teorema 4.2.5.
2. Dac¼
a = 0 atunci pentru orice " > 0 exist¼ a n" 2 N astfel încât pentru orice n n" s¼
a
avem
xn
"< < ":
yn
Ţinem cont c¼
a xn > 0 şi yn > 0 şi obţinem xn < "yn pentru orice n n" . Concluzia urmeaz¼a
din nou din criteriul de comparaţie de speţa I şi Teorema 4.2.5.
3. Demonstraţia este complet analoag¼ a cu cea pentru punctul 2, dac¼
a avem în vedere c¼
a
xn yn
lim = 1 , lim = 0:
n!1 yn n!1 xn

P
1 1
Exemplul 4.3.5 Folosind acest criteriu, rezult¼
a c¼
a seria sin este divergent¼
a. Într-
n=1 n
P1 1
adev¼
ar, considerând seria armonic¼
a avem
n=1 n

sin n1
lim 1 = 1;
n!1
n

deci cele dou¼

a serii au aceeaşi natur¼
a. Ştim îns¼
a c¼
a seria armonic¼
a este divergent¼
a.

Teorema 4.3.6 (Cauchy: criteriul condens¼ arii) Fie (xn ) un şir descresc¼ator de numere
P
1 P1
pozitive. Atunci seria xn are aceeaşi natur¼a cu seria 2n x2n = x1 + 2x2 + 4x4 + 8a8 + :::
n=0 n=0
4.3. SERII CU TERMENI POZITIVI 7

P
1
Demonstraţie. Not¼
am cu (Tn ) şirul sumelor parţiale pentru seria 2n x2n . Fiecare num¼
ar
n=0
natural nenul se a‡a¼ între dou¼
a puteri consecutive ale lui 2:

8n 2 N ; 9k 2 N : 2k n < 2k+1 1:

Atunci,

Sn = x1 + (x2 + x3 ) + (x4 + x5 + x6 + x7 ) + ::: + (x2k + ::: + xn )

x1 + (x2 + x3 ) + (x4 + x5 + x6 + x7 ) + ::: + (x2k + ::: + x2k+1 1 )
x1 + 2x2 + 22 x4 + ::: + 2k x2k = Tk :

Similar, avem

Sn = x1 + x2 + ::: + xn x1 + x2 + ::: + x2k

x1 + x2 + (x3 + x4 ) + (x5 + x6 + x7 + x8 ) + ::: + (x2k 1 +1 + ::: + x2k )
1
x1 + x2 + 2x22 + 22 x23 + ::: + 2k 1 x2k Tk :
2

Împreun¼
a cu relaţia obţinut¼
a anterior, avem:
1
Tk Sn Tk ,
2
de unde rezult¼
a imediat a…rmaţia teoremei.

Exemplul 4.3.7 (seria armonic¼ a generalizat¼ a) Cu acest criteriu putem stabili natura
P1 1
seriei armonice generalizate: , 2 R. În primul rând, dac¼ a 0; seria este divergent¼a
n=1 n
1
deoarece termenul general nu tinde la 0. Pentru > 0, este un şir descresc¼ator şi,
n
P1 1
din criteriul condens¼
arii rezult¼
a c¼a seria iniţial¼
a are aceeaşi natur¼ a cu seria 2n n =
n=0 2
P1
2n(1 ) . Dar ultima serie este una geometric¼ a de raţie q = 21 . Am v¼ azut c¼a o serie
n=0
geometric¼
a este convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a jqj < 1: În cazul nostru,

21 < 1 dac¼
a şi numai dac¼
a1 < 0;

adic¼
a > 1:
În concluzie, seria armonic¼
a generalizat¼
a

X1
1 (C); pentru >1
este
n (D); pentru 1:
n=0

Teorema 4.3.8 (Cauchy - Hadamard: criteriul r¼ acinii) Fie seria cu termeni pozi-
ad¼
P
1 p
tivi xn şi = lim n xn .
n=0 n!1
P
1
1. Dac¼a < 1; atunci xn este convergent¼a.
n=0
P1
2. Dac¼a > 1; atunci xn este divergent¼a.
n=0
8 CURS 4. SERII NUMERICE

Demonstraţie. 1. Fie < 1: Atunci exist¼

a " > 0 astfel încât + " < 1: Conform de…niţiei,
p
= lim xn . Exist¼
n a atunci un num¼
ar natural n" astfel încât, pentru orice n n" ;
pn
xn < + " < 1:
P
1
Dar atunci xn < ( + ")n pentru orice n n" : Dar seria ( + ")n este convergent¼
a, raţia
n=n"
+ " …ind subunitar¼
a. Conform criteriului de comparaţie de prima speţ¼
a rezult¼
a acum c¼
a şi
P
1
xn este convergent¼
a.
n=0
2. S¼
a presupunem acum c¼
a > 1. Aplicând din nou de…niţia, avem:
p
1 < = lim n xn .
n!1

Dar atunci exist¼a n1 astfel încât xn > 1 pentru orice n n1 . În consecinţ¼

a, termenul general
nu tinde la 0, deci seria este divergent¼
a.

Observaţia 4.3.9 Dac¼a = 1 nu putem decide dac¼a seria este convergent¼a sau divergent¼a.
P1 1 P1 1
Pentru ambele serii şi 2
avem = 1, dar prima este divergent¼a, iar a doua
n=1 n n=1 n
convergent¼a.
P
1
Teorema 4.3.10 (D’Alembert: criteriul raportului) Fie seria xn cu xn > 0 pentru
n=0
xn+1
orice n 2 N şi = lim .
n!1 xn
P
1
1. Dac¼a < 1, seria xn este convergent¼a.
n=0
P1
2. Dac¼a > 1, seria xn este divergent¼a.
n=0
xn+1 p
Demonstraţie. Rezult¼
a din faptul c¼
a dac¼
a exist¼
a = lim ; atunci exist¼
a lim n xn =
n!1 xn n!1
: Concluziile sunt imediate, din criteriul r¼
ad¼
acinii.

Observaţia 4.3.11 1. Ca şi în cazul criteriului r¼ad¼acinii, dac¼a

xn+1
` = lim = 1;
n!1 xn

nu putem decide dac¼a seria de termen general xn este convergent¼a sau divergent¼a. Aceleaşi
P1 1 P1 1
dou¼a serii şi 2
sunt exemplu în acest sens.
n=1 n n=1 n
3. Exist¼a şi situaţii în care niciunul din criterii nu poate … aplicat pentru a stabili natura
P1 1
unei serii. Seria este un exemplu în acest sens.
n=1 n

Atunci când folosind criteriul raportului nu putem preciza natura unei serii, putem utiliza
urm¼
atorul criteriu:
P
1
Teorema 4.3.12 (Criteriul lui Raabe - Duhamel) Fie seria xn , cu xn > 0; pentru
n=1
xn
orice n: Dac¼a exist¼a lim n 1 = , atunci
n!1 xn+1
1. dac¼a > 1; seria este convergent¼a;
2. dac¼a < 1; seria este divergent¼a.
4.3. SERII CU TERMENI POZITIVI 9

Demonstraţie. 1. Dac¼ a > 1, atunci exist¼a M > 1 astfel încât de la un rang încolo toţi
xn
termenii şirului n 1 sunt cel puţin egali cu M . Putem presupune, f¼
ar¼
a a restrânge
xn+1
generalitatea, c¼a
xn
n 1 > M > 1 pentru orice n 2 N:
xn+1
Aceasta revine la
M xn+1 < nxn nxn+1 pentru orice n 2 N.
Adunând relaţiile de acest tip, obţinem
M (x2 + x3 + ::: + xn )
< x1 x2 + 2x2 2x3 + 3x3 3x4 + ::: + (n 1) xn 1 (n 1) xn
adic¼
a
M (x2 + x3 + ::: + xn ) < x1 + x2 + x3 + ::: + xn 1 (n 1) xn .
P
1
Dar x1 + x2 + x3 + ::: + xn = Sn , şirul sumelor parţiale al seriei xn . Atunci,
n=1

M Sn M x1 < S n nxn < Sn pentru orice n 2 N:

Rezult¼
a de aici c¼
a
M x1
Sn < ;
M 1
adic¼a şirul sumelor parţiale este m¼
arginit. Astfel, seria este convergent¼
a.
2. Facem un raţionament similar: dac¼ a < 1, atunci exist¼ a m < 1 astfel încât (f¼
ar¼
aa
xn
restrânge generalitatea) toţi termenii şirului n 1 sunt cel mult egali cu m:
xn+1
xn
n 1 m.
xn+1
Mai departe, pentru c¼
a m < 1; avem
nxn nxn+1 mxn+1 xn+1 .
Echivalent,
nxn (n + 1) xn+1 ,
de unde
1
xn+1 n+1
1 .
xn n
P1 1
Deoarece este divergent¼
a, conform criteriului de comparaţie de speţa a doua rezult¼
a c¼
a
n=1 n
P
1
xn este divergent¼
a.
n=1

Observaţia 4.3.13 Criteriul Raabe - Duhamel este mai general decât cel al raportului cu
xn+1
limit¼a. Dac¼a exist¼a lim = 6= 1; atunci
n!1 xn

xn +1; dac¼a <1

lim n 1 =
n!1 xn+1 1; dac¼a > 1;
ceea ce conduce la concluziile criteriului raportului.
10 CURS 4. SERII NUMERICE

Exemplul 4.3.14 S¼
a se studieze natura seriei
X1
1 3 5 ::: (2n 1) 1
:
n=1
2 4 ::: (2n) 2n + 1

Având în vedere forma termenului general, vom încerca s¼

a aplic¼
am criteriul raportului
xn+1
cu limit¼
a. Calculând , obţinem
xn

xn+1 (2n + 1)2

= ;
xn (2n + 2) (2n + 3)

raport care are limita 1, deci din criteriul raportului nu putem trage o concluzie.
Aplic¼am mai departe criteriul lui Raabe-Duhamel:

xn 6n 5 3
n 1 =n ! .
xn+1 (2n + 2) (2n + 3) 2

Fiindc¼
a limita este subunitar¼
a, seria este divergent¼
a.
P
1an
Exemplul 4.3.15 S¼
a stabilim natura seriei 1 1 , în funcţie de parametrul real
n=1 1 + 2 + ::: + n
a > 0. Din nou, apel¼
am mai întâi la criteriul raportului cu limit¼ a:

xn+1 1 + 12 + ::: + n1 1
=a =a 1 ! a;
xn 1 + 21 + ::: + n1 + 1
1+ (n+1)(1+ 21 +:::+ n
1
n+1 )
1 1
având în vedere c¼a 1 + + ::: + ! +1.
2 n
Astfel, dac¼
a a > 1 seria este divergent¼
a iar dac¼a a < 1; seria este convergent¼ a. Pentru
a = 1 nu putem trage o concluzie din criteriul raportului, aşa c¼
a încerc¼
am s¼
a aplic¼
am criteriul
1 1
lui Raabe - Duhamel. Notând 1 + + ::: + = an , avem:
2 n
xn 1
n 1 =n !0
xn+1 (n + 1) an
n
deoarece ! 1 iar an ! +1. Astfel, conform criteriului lui Raabe - Duhamel, seria
n+1
este divergent¼
a pentru a = 1:

4.4 Serii cu termeni oarecare

Pentru serii care nu au termeni pozitivi nu mai putem aplica criteriile din secţiunea prece-
dent¼
a. Începem studiul cu un rezultat util în cele ce urmeaz¼
a.
P
n
Teorema 4.4.1 Fie (an ) şi (bn ) dou¼a şiruri de numere reale, n 1 şi Sn = ak : Atunci
k=1
pentru orice num¼ar natural n are loc
X
n X
n
ak bk = Sn bn+1 Sk (bk+1 bk ) :
k=1 k=1
4.4. SERII CU TERMENI OARECARE 11

Demonstraţie. Not¼
am S0 = 0. Cum Sk Sk 1 = ak , pentru orice n 2 N avem:
X
n X
n
ak b k = (Sk Sk 1 ) b k
k=1 k=1
= b1 (S1 S0 ) + b2 (S2 S1 ) + ::: + bn (Sn Sn 1 )
= S1 (b1 b2 ) + ::: + Sn 1 (bn 1 bn ) + Sn (bn bn+1 ) + Sn bn+1
X n
= Sk (bk+1 bk ) + Sn bn+1 ;
k=1

adic¼
a relaţia de demonstrat.

Lema 4.4.2 (Abel) Dac¼a (an ) este un şir de numere reale cu şirul sumelor parţiale m¼arginit
de numerele reale m şi M : m Sn M pentru orice n 2 N, iar (bn ) este un şir descresc¼ator
de numere pozitive, atunci
X
n
mb1 ak b k M b1 , pentru orice n 2 N.
k=1

Demonstraţie. Din teorema anterioar¼

a avem:
X
n X
n
ak bk = Sn bn+1 Sk (bk+1 bk ) .
k=1 k=1

Deoarece (bn ) este un şir descresc¼

ator, rezult¼
a c¼
a bk bk+1 0 , pentru orice k 2 N. Atunci,
X
n X
n
ak b k M (bk+1 bk ) + M bn+1 = M b1 .
k=1 k=1

În acelaşi mod se obţine şi prima inegalitate.

P
1
Teorema 4.4.3 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria xn , având şirul (Sn ) al sumelor
n=1
P
1
parţiale m¼arginit. Dac¼a (yn ) este un şir descresc¼ator şi convergent la 0, atunci seria xn yn
n=1
este convergent¼a.
Demonstraţie. Fie M > 0 astfel încât jSn j M pentru orice n 2 N şi …e n0 2 N
…xat. Pentru orice n am Lema 4.4.2 pentru (xk ) şi (yk ),
n0 şi pentru orice p 2 N aplic¼
k = n + 1; :::; n + p şi obţinem:

jxn+1 yn+1 + ::: + xn+k yn+k j 2M yn+1 2M yn0

Dar yn ! 0 şi atunci pentru orice " > 0 exist¼

a n0 2 N su…cient de mare astfel încât
"
jyn0 j < .
2M
Astfel,
"
jxn+1 yn+1 + ::: + xn+k yn+k j <
2M = ";
2M
P
1
deci este veri…cat¼
a condiţia Cauchy şi prin urmare seria xn yn este convergent¼
a.
n=1
12 CURS 4. SERII NUMERICE

P1 sin nx
Exemplul 4.4.4 Fie seria ; unde x 2 R. Este cunoscut c¼
a
n=1 n
cos x2 cos n + 1
2
x
sin x + sin 2x + ::: + sin nx = :
2 sin x2
Atunci,
2 1
jsin x + sin 2x + ::: + sin nxj x
= ;
2 sin 2 sin x2
P
1
pentru orice x 6= 2k : Pentru x = 2k suma este, evident, nul¼
a. Astfel, seria sin nx are
n=1
şirul sumelor parţiale m¼
arginit.
1
Pe de alt¼a parte, şirul bn = este descresc¼ator la 0. Astfel, sunt îndeplinite condiţiile
n
criteriului lui Dirichlet şi deci seria
X1
sin nx
n=1
n
este convergent¼
a.
P
1
Teorema 4.4.5 (Criteriul lui Abel) Dac¼a seria xn este convergent¼a iar (yn ) este un
n=1
P
1
şir monoton şi m¼arginit, atunci xn yn este o serie convergent¼a.
n=1

Demonstraţie. F¼ ar¼
a a restrânge generalitatea, putem presupune c¼ a şirul (yn ) este de-
scresc¼
ator, întrucât în caz contrar putem înlocui şirul (yn ) cu şirul ( yn ). Fiind monoton şi
m¼arginit, (yn ) este convergent. Fie y = lim yn : Rezult¼ a c¼
a lim (yn y) = 0:
n!1 n!1
P
1
Cum xn este convergent¼ a, rezult¼
a c¼
a are şirul sumelor parţiale m¼ arginit. Aplicând
n=1
criteriul lui Dirichlet, rezult¼
a c¼
a seria
X
1
xn (yn y)
n=1
P
1
este convergent¼
a. Cum seria yxn este convergent¼
a, urmeaz¼
a c¼
a
n=1

X
1 X
1 X
1
xn yn = xn (yn y) + yxn
n=1 n=1 n=1

este convergent¼
a, …ind suma a dou¼
a serii convergente.
P1 ( 1)n
Exemplul 4.4.6 Conform criteriului lui Dirichlet, seria este o serie convergent¼ a,
n=1 n
P1 1
întrucât ( 1)n are şirul sumelor parţiale m¼
arginit iar este un şir descresc¼ator la
n=1 n
0. Atunci, conform criteriului lui Abel, pentru orice şir monoton şi m¼ arginit (yn ), seria
1 ( 1)n
P
yn este o serie convergent¼
a. În particular,
n=1 n
X1
( 1)n 1
n X1
( 1)n ln n X
1
( 1)n
1+ ; ; 1
n=1
n n n=1
n2 n=1 n1+ n
sunt convergente.