AMDEC

( Analiza modurilor de defectare,a efectelor si criticitatii lor)

Definirea temei
AMDEC este o metodă inductivă care permite studiul sistematic al cauzelor şi efectele
defectărilor care afectează componentele unui sistem (produs, maşină sau procedeu). Metoda
urmăreşte evaluarea previzională a fiabilităţii sistemului, analizând în mod sistematic diverse
defectări pe care acesta le poate avea în cursul utilizării sale. Este deci o metodă calitativă de
fiabilitate, care permite prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor, evaluarea consecinţelor lor şi
stabilirea cauzelor. Metoda are ca obiectiv principal obţinerea calităţii optimale de către un sistem.
Pentru aceasta trebuie examinate în mod sistematic defectările potenţiale, evaluată gravitatea
consecinţelor lor, asigurată detectarea, declanşate acţiunile corective în funcţie de gradul lor de
criticitate.
AMDEC este o tehnică de analiză exhaustivă şi riguroasă de muncă în grup, foarte eficientă
datorită punerii în comun a experienţei şi competenţei fiecărui participant. Această metodă
identifică acţiunile corective ce trebuiesc aplicate pentru ameliorarea sistemului.
Metoda a ajuns sa fie folosita pe scara larga desi metoda are la bază o tehnică dezvoltată de
armata americană în anul 1949.AMDEC a fost utilizată pentu prima dată la inceputul anilor 1960 in
domeniul aeronautic pentru analiza gradului de securitate a avioanelor :
atât în SUA cât şi în Europa (Franta – Concorde şi apoi mai târziu Airbus).După accidentul nuclear
de la Centrala Nucleară Three Mile Island din 1978, metoda a fost recomandată pentru a evalua
securitatea şi siguranta functionării echipamentelor şi instalatiilor cu destinatie nucleara în SUA.

1 Domeniu de aplicare
 Siguranta functionării unui sistem:

Analiza AMDEC este utilizată pentru evaluarea unui produs sau proces din punctul devedere al
următoarelor caracteristici: fiabilitate, securitate, disponibilitate, mentenabilitate,testabilitate etc.
 Calitatea unui produs:
Metoda AMDEC furnizează informatii importante pentru evaluarea calitătii unui
produs prin prisma: procesului său de fabricatie, conformare
relativă la conditiile tehnice constructive,functionale, tehnologice şi economice impuse produsului
etc.
 Organizarea şi gestiunea productiei

 Analiza şi gestiunea asistată a productiei

2 Principiul metodei
Principiu AMDEC:
AMDEC este o metoda ce consta in studiul cauzelor si efectelor defectarilor ce se materializeaza
asupra unui sistem fie el produs,masina ori procedeu.Metoda are drept start selectarea sistemului de
studiat in vederea eliminarii sau ameliorarii problemei in cauza, se constituie o echipa AMDEC care
sa identifice cauzele de fond ale aparitiei defectelor,se constituie dosarul AMDEC ce trebuie sa
contina toate documentele legate de sistemul respectiv,se stabileste fisa AMDEC( care sa cuprinda
toate datele necesare identificarii defectului,cauzei si masuri de ameliorare),se analizeaza rezultatele
urmand ca dupa interpretarea rezultatelor sa reiasa si un plan de ameliorare.
 Analiza AMDEC este una de tip progresiva şi urmăreşte aceleaşi faze în devenire ca şi ale unui
proiect:

 Faza de pre-proiect cu detaliere sumară;

 Faza de proiect cu detaliere completă;

 Faza de rafinare din timpul fabricatiei, asamblării şi exploatării;

Aplicarea metodei se poate face, pe de-o parte în stadiul de conceptie sau de dezvoltare
a produsului – caz în care metoda mai poartă şi numele de AMDEC predictivă – iar pe de altă parte,
în stadiul de prototip sau cel de executie al produsului – caz în care metoda mai poartă şi numele de
AMDEC operatională.

OBIECTIVE AMDEC:

Fiind o metodă de analiză critică, AMDEC are obiective extrem de clare, orientate spre:
-determinarea punctelor slabe ale unui sistem tehnic
-căutarea cauzelor iniţiatoare ale disfuncţionalităţii componentelor
-analiza consecinţelor asupra mediului, siguranţei de funcţionare
-prevederea unor acţiuni corective de înlăturare a cauzelor de apariţie a defectelor
-prevederea unui plan de ameliorare a calităţii produselor şi mentenanţei
-determinarea necesităţilor de tehnologizare şi modernizare a producţiei
-creşterea nivelului de comunicare între compartimente de muncă, persoane, nivele ierarhice.
Deci, obiectivul principal al metodei AMDEC este de a obţine calitatea optimă pentru un
produs/proces/mediu studiat.

3 Modul de implementare
Supunând fiecare fază de functionare a unui sistem unei analize functionale, se vor afla
răspunsuri privitoare la nevoia pe care functionarea acestuia o complineşte, adică de ce a fost creat
un sistem cu o astfel de functie şi mai apoi, se identifică modul în care elementele componente
contribuie la îndeplinirea functiei cerute, adică cum se realizează functia în cauză.Pentru a găsi
răspunsuri la întrebările legate de siguranta în functionare a sistemului, de fiabilitatea sa şi în special
de ce sistemul s-ar putea să nu-şi realizeze functia la parametrii ceruti sau chiar să-şi înceteze
nedorit functionarea, suferind o defectiune sau chiar o pană de functionare, trebuie făcută o analiză
cu metoda AMDEC. Analiza se finalizează prin atribuirea unui calificativ de criticitate fiecăruia
dintre efectele identificate şi oferă informatii atât compartimentului de mentenantă cât şi celui de
productie şi de conceptie.Pe scurt, efectele unei analize AMDEC se regăsesc astfel la nivelul unei
firme:

 Compartimentul de mentenantă va lua măsuri de preventie sau de corectie.

 Departamentul de productie va schimba tehnologiile sau regulile de exploatare.

 Departamentul de conceptie va up-data caietele de sarcini şi va moderniza proiectul.

Etape parcurse în cadrul metodei AMDEC:

 1. Identificarea procesului, produsului sau mediului de studiat
Metoda creste în eficienta în momentul în care se aleg produsele sau activitatile cheie ale
proceselortehnologice, a caror defectare poate implica pierderi importante de productie.
2. Constituirea echipei AMDEC Metoda AMDEC necesită o bună colaborare între persoane care
cunosc bine sistemul în cauză si mediul său. Este necesară constituirea unei echipe
multidisciplinară, care să poată identifica cauzele de fond ale apariţiei defectelor. Persoanele vor fi
de nivel divers, conducători sau utilizatori, cu orizonturi diferite: specialisti în tehnologie, în
executie, în exploatare, în marketing, în calitate etc. In consecintă, este de dorit ca munca acestui
grup heterogen să fie coordonată de către un facilitator, bun cunoscător al metodei AMDEC.
3. Întocmirea dosarului AMDEC
Conceperea documentatiei tehnice este o etapă importantă, care trebuie parcursă în avans fată de
momentul începerii lucrului. Fiecare sistem care se supune analizei va trebui să aibă toate
documentele legate de el cuprinse într-un dosar tehnic propriu. În vederea constituirii documentatiei
necesare derularii metodei, este necesar ca un dosar AMDEC sa cuprinda urmatoarele elemente:
-analiza functiilor produsului / procesului de fabricatie;
-mediul (unde este amplasat, realizat, utilizat );
-câmpul de aplicatie; obiectivele de calitate si de mentenanta;
-istoricul functionarii utilajelor;
-istoricul activitatilor de mentenanta realizate asupra obiectivului de studiat;
-alte informatii care vor fi considerate necesare.
4. Analiza functionala
a. Modul de defectare: este datorat functionarii unei parti din sistem, a unei componente, a unei
piese. El se caracterizeaza printr-un comportament care risca sa opreasca functiunea pentru care a
fost introdus.
b. Cauzele potentiale:
- pot fi cauze minore gasite repede de catre grupul de lucru;
- pot fi cauze carora trebuie sa li se aplice metoda de lucru “ Cauza – Efect “.
c. Efectele potentiale ale defectelor: efectele pot fi pe subsisteme, pe sisteme, pe mediul
înconjurator, pe utilizator.
d. Detectarea: daca, cauza (modul) a aparut, detectarea corespunde a ceea ce trebuie modificat ca
utilizatorul sa foloseasca corespunzator sistemul. Obiectivul este de a preveni aparitia cauzei si
introducerea în sistem a unor dispozitive care sa previna cauza sau sa se gaseasca o noua
configuratie a subsistemului sau a componentei.
e. Evaluarea: riscul este evaluat cu ajutorul unor indici:
- Frecventa de aparitie (F) exprima probabilitatea cauzei care produce si conduce la defect.
Poate fi apreciata prin media timpului de buna functionare (MTBF).
- Gravitatea (G) reprezinta gravitatea efectului datorat defectarii, resimtita de utilizatorul
utilajului respectiv. Se poate exprima în functie de media timpului de stationare în reparatii
(MTSR).
- Detectabilitatea (D) ia în considerare ca defectul poate fi detectat de utilizator, de asemenea
cauza si modul în care el a aparut. Cu cât riscul de a detecta defectul este mai mare, cu atât nota este
mai mica.
5. Stabilirea fisei AMDEC
Analiza se va efectua pe un formular-tip al metodei, care va trebui sa cuprinda toate datele
necesare identificarii defectului, a cauzelor acestuia precum si a modalitatii de ameliorare a situatiei
existente.
6. Interpretarea fiselor AMDEC
În aceasta etapa, echipa AMDEC analizeaza rezultatele obtinute, în vederea elaborarii ulterioare
a unor masuri de ameliorare a situatiei existente.
7. Elaborarea planului de ameliorare
 Pe baza fiselor AMDEC completate în cadrul studiului, se va concepe un plan de masuri de
ameliorare a situatiei existente. Interesul va fi de a reduce criticitatea defectelor, încercând
reducerea, pe cât posibil, a fiecaruia dintre indici.
Componenţa echipei de analiză, actorii metodei:
 Iniţiatorul este persoana/serviciul care are iniţiativa de a declanşa studiul şi de a alege
subiectul analizei.
În această situaţie iniţiatorul este directorul compartimentului de marketing.

 Decidentul este persoana cu responsabilitate din întreprindere, care are puterea de a

exercita o alegere definitivă. Aceasta va lua deciziile finale referitoare la cost, calitate şi
termene.
Cel investit cu asemenea competenţe, de a lua decizia finală, este managerul firmei, deci acesta e
decidentul.

 Animatorul este garantul metodei, organizatorul activităţii grupului. El precizează

ordinea de zi a întâlnirilor, conduce reuniunile, asigură secretariatul şi urmărirea
avansului studiului, trebuie să fie un bun generalist, un bun cunoscător şi profesionist, să
pregătească şi să analizeze corect; Se recomandă ca animator să fie o persoană din
exteriorul firmei, sau cel puţin din exteriorul compartimentului în cauză, pentru ca acesta
să poată anima membrii grupului.
S-a preferat să se angajeze un consultant de la o altă firmă în vederea animării şi organizării
activităţii grupului de analiză.
Grupul de analiză poate fi constituit din 5 până la 8 persoane, responsabile şi competente, cu
bune cunoştinţe despre sistemul studiat şi care ar putea aduce informaţii necesare analizei (nu se
poate discuta decât despre ceea ce se cunoaşte bine).
Persoanele ce vor face parte din grupul ţintă sunt:
-un tehnician de la creaţie – biroul de proiectare
-un tehnician de la compartimentul de producţie
-un tehnician de la compartimentul de asigurare a calităţii
-un reprezentant client (pentru AMDEC produs/client)
-un expert în domeniul IT (Information Technology)

Ca urmare, AMDEC este orientată către:

-produs – proiect: AMDEC permite urmărirea şi analiza produsului încă din stadiul de
proiectare, încercând să evidenţieze care sunt defectele posibile şi implicaţiile acestora asupra
utilităţii produsului final
-produs – proces – AMDEC permite validarea tehnologiilor de realizare a produsului astfel
încât să fie asigurată o fabricaţie eficientă a acesteia.
-mijloc de muncă – utilaj – AMDEC e focalizat pe analiza mijloacelor de producţie, în scopul
diminuării numărului de rebuturi, a ratei de detectare şi creşterii fiabilităţii şi disponibilităţii.

4 Complementaritatea metodei
Metoda arborelui defectelor FTA (Failure Tree Analysis) este o metodă care utilizează
scheme logice şi diagrame structurale pentru evaluarea probabilităţii de defectare / a riscului de
defectare/ şi care are la bază evenimentul major (top event) de defectare. Pentru a evalua fiabilitatea
sistemului la un moment dat, sistemul este descompus în subsisteme serie-paralel, a căror fiabilitate
este descrisă de ecuatii.
 Desfasurarea functiei calitatii, cunoscuta sub denumirea de Quality Function Deployment
(QFD) este considerata eficienta pentru definirea caracteristicilor de calitate ale produsului, care
sa asigure satisfacerea cerintelor utilizatorilor.
QFD reprezinta un instrument de planificare a calitatii care consta dintr-o serie de matrici
legate reciproc, ce traduc cerintele clientilor în caracteristici detaliate de calitate ale produsului si
proceselor prin care acesta se va realiza.

Controlul statistic al proceselor

Toate procesele indică variaţia, dar o variaţie excesivă generează rezultate nedorite sau
imprevizibile.
Puteţi utiliza controlul statistic al proceselor (SPC) pentru a monitoriza procese de producţie
critice şi alte procese de activitate care trebuie gestionate în limite specificate.

Poka Yoke este un instrument al calităţii inventat şi implementat de inginerul japonez Shingo
Shigeo (Dudek-Burlikowska and Szewieczek, 2009). Scopul acestui instrument este de a elimina
defectele unui produs prin prevenirea şi corecţia cât mai rapidă a erorilor. Poka Yoke reprezintă o
metodă de identificare a defectelor simplă, robustă şi uşor de implementat. Poka Yoke este o
metodă prin care se elimină posibilitatea comiterii erorilor.
În concluzie Poka Yoke implică prevenirea apariţiei erorilor, identificarea în timp real a
anomaliilor, oprirea imediată a procesului pentru a bloca apariţia altor erori şi înlăturarea cauzelor
erorilor înainte de reînceperea procesului de producţie.

5 Studiu de caz
1)Spre studiul şi analiza AMDEC voi folosi imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA
MP210.
Disfuncţionalităţi apărute la imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP210:
-umplere cu praf şi înfundarea orificiilor capului de imprimare
-terminare cerneală din cartuş
-uscare cerneală în cartuş
-rupere ax motor pentru mişcarea ansamblului capului de imprimare
-rupere curea folosită pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de-a lungul paginii
-descentralizarea stabilizatorului ce asigură mişcarea precisă şi controlată a ansamblului capului
de imprimare
-poziţionare incorectă a tăviţei după încărcarea cu hârtie
-oprire rolere ce trag hârtia din tăviţă prin ghidaj
-imposibilitatea alimentării automate cu hârtie – disfuncţii electronice la rola de tragere a hârtiei
-scurtcircuitul spirelor motorului pentru încărcarea hârtiei
-scurtcircuit componente electronice din circuitul de control care activează motorul de tragere al
hârtiei
-conectare incorectă a porturilor de legătură între imprimantă şi computer
-uscarea incompleta a cernelii depuse pe stratul de hârtie
-configurare incorectă a imprimantei
-instalare incorectă a driver-ului imprimantei
-blocarea hârtiei în interiorul imprimantei
-scoaterea şifonată (tip armonică) a hârtiei imprimate
-imprimanta emană un miros ciudat în timpul operării – uleiul utilizat pentru protejarea
cuptorului se evaporă

2)CORELARE TRIPLETA CAUZĂ – MOD – EFECT

 În analizarea disfuncţiilor unui sistem/produs/proces/servicii există mai multe puncte de vedere,
mai multe moduri de percepere a problemei respective şi de interpretare a ei:
-orice sistem se poate descompune în subsisteme
-modul devine efect pe un nivel de descompunere superior
-modul se poate confunda uşor cu o cauză sau cu un efect
Să analizăm tripleta CAUZĂ – MOD – EFECT pentru disfuncţia: imposibilitatea tragerii hârtiei
din tăviţa de alimentare.
Sistem (utilizator + imprimantă) tipăresc documente date de manager.
Cauz Mod Efect
ă

Oprire Utilizator Misiune

Manager Utilizator + ansamblu de şi neîndeplinită
Imprimantă încărcare a imprimant
hârtiei ă stau

Cauz Mod Efect

aaaăa

Utilizator Scurtcircuit Oprire Utilizator

Imprimantă alimentator ansamblu de şi
încărcare a imprimant
hârtiei ă stau

Cauz Mod Efect

ă

Ardere Scurtcircuit Oprire

componentă alimentator ansamblu de
electronică încărcare a
(tranzistor)
hârtiei

Cauz Mod Efect

ă

Fluctuaţie Ardere Scurtcircuit

alimentare componentă alimentator
electronică Tripleta
reţea
(tranzistor)

Cauz Mod Efect

ă

Defecţiune Fluctuaţie Ardere

post/staţie alimentare componentă
electronică Tripleta
de reţea
(tranzistor)
transformare
electrică

Tripleta

3)ANALIZA FUNCŢIONALĂ EXTERNĂ

 Pentru analiza defecţiunilor imprimantei, e necesar să se identifice corect mai întâi la ce foloseşte
aceasta: adică de a vedea care sunt funcţiile pe care o imprimantă trebuie să le îndeplinească pe
toată durata vieţii sale. Toate informaţiile despre evoluţia unui bun folosit sunt menţionate în
Caietul de Sarcini, care prin demersul său original şi riguros, constituie un mijloc metodologic
indispensabil obţinerii calităţii în concepţie şi va interveni în diferitele etape ale unei acţiuni de
Analiza Valorii într-un mod mai mult sau mai puţin interactiv.

a. Schema
Imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP 210

Roza funcţiilor

Mâna Hârtie
FP

Imprimanta

Mediu exterior Reglementări

FR1 FR2

FP = pune în valoare elementele înscrise pe hârtie utilizând imprimanta

grup verbal ME1 ME2

FP (funcţia principală) = tipărire (copiere, scanare) pe hârtie
FR1 - funcţii restrictive, rezistă la mediul exterior
FR2 - respectă reglementările
-tensiune de alimentare 100-240V, 50/60Hz
-compatibilitate computer cu program de instalare Windows 2000, XP
-cablul de alimentare(USB) să nu fie dezizolat, tras forţat din priză şi să nu fie înnădit cu alte
prelungitoare
-înainte de instalare driver imprimantă se utilizează program antivirus
-hârtia se alege de calitate corespunzătoare imprimării (de ex. hârtie pentru invitaţii, diplome,
poze)
-la comanda pentru imprimare, trebuie ales formatul paginii, culorii, orientare şi alţi parametri
(calitate, nr. de coli de hârtie), la comanda pentru copiere documentul original se plasează în loc
special
-pentru realizare poze trebuie aleasă hârtie corespunzătoare, format, rezoluţie, conectare corectă
a cablului USB de la aparatul foto, cameră, telefon (PickBridge).
-în caz de înlocuire, manipularea cu precauţie a cartuşului de cerneală şi introducerea corectă în
locul corespunzător (pentru color şi respectiv negru)
-din punct de vedere legal non-toxic
FR1 rezistă la mediul exterior
 -imprimă la temperatura 5-350C
-umiditate 10-90 umiditate relativă (fără condens)
-greutate 5,9kg
Se negociază fiecare funcţie, se stabileşte importanţa funcţiilor.
4). ANALIZA INTERNĂ (reprezintă faza din ciclul de viaţă a produsului în care acesta este
analizat funcţional)
Se detaliază diferitele elemente analizate pentru AMDEC.

Mână

Carcasă Buton pornire

Cartuş

Port de Ansamblu cap de imprimare

conectare la Cap imprimare, motor,
reţea curea

Flux principal

Flux buclat Alimentator

Ansamblu încărcare hârtie

Rolere, motor

Limitele studiului Tava, ghidajul hârtiei

Hârtie

Analiza disfuncţiunilor
Criterii de analiză:
-gravitatea
-detectabilitatea
-securitatea
Gravitatea (G) – evaluează efectul disfuncţiunii, este resimţită de utilizator, se poate exprima în
funcţie de timpul de remediere.

Descrierea criteriului G
 1hTimp de remediere4h 2

Detectabilitatea(D) – este dată de posibilitatea ca o disfuncţiune să poată fi identificată când

cauza de apariţie a acesteia există.

Descrierea criteriului D
Există un risc scăzut ca
2
detecţia să nu fie eficientă

Securitatea(S) – se exprimă relativ la efectele disfuncţiunii

Descrierea criteriului S
Fără influenţă, nu afectează
1
bunurile şi mediul înconjurător

5). FIŞĂ AMDEC

Obiectiv: obţinerea rapidă de ameliorării, prin acţiuni asupra punctelor „critice”.

FIŞA AMDEC NR. 1

Firma: SC ELROM BACĂU
Proces/Produs/Utilaj/Acţiune: Reparare produse electrice şi electronice
Obiectivele studiului: Defecţiune imprimantă CANON PIXMA MP 210
Data declanşării studiului: 17.11.2008
Funcţie/
Mod de Acţiuni
subansamblu Cauză Efect F G D C
disfuncţiune corective
produs
Tipărire/ansambl Scurtcircuit Ardere Oprire 1 2 2 4 Înlocuire
u încărcare hârtie alimentator componentă ansamblu alimentator
electronică de
încărcare
a hârtiei
Tipărire/ansambl Rupere ax Defect de Oprire 2 2 2 8 Înlocuire
u cap de motor pentru material ansamblu motor
imprimare mişcarea cap de ansamblu cap
ansamblului imprimar de imprimare
capului de e
imprimare
Tipărire/ansambl Rupere curea Îmbătrânire Oprire 3 2 2 1 Înlocuire
u cap de folosită pentru a ansamblu 2 curea
imprimare mişca cap de
ansamblul imprimar
capului de e
imprimare de-a
lungul paginii
Tipărire/ansambl Oprire rolere ce Defecţiune Oprire 1 2 2 4 Înlocuire
u încărcare hârtie trag hârtia din motor ansamblu motor
tăviţă prin de ansamblu
ghidaj încărcare încărcare
a hârtiei hârtie
Tipărire/ansambl Scurtcircuitul Supracurent Oprire 3 2 2 1 Înlocuire
u încărcare hârtie spirelor alimentare ansamblu 2 motor
motorului reţea de ansamblu
pentru încărcare încărcare
încărcarea a hârtiei hârtie
hârtiei
Tipărire/ansambl Scurtcircuit Arderea Oprire 1 2 2 4 Înlocuire
u încărcare hârtie componente componentelo ansamblu componentă
electronice din r electronice de electronică
circuitul de încărcare
control care a hârtiei
activează
motorul de
tragere al hârtiei
Tipărire/ansambl Umplere de Mediu poluat Oprire 2 2 2 8 Curăţare cap
u cap de praf şi ansamblu imprimare
imprimare înfundarea cap de
orificiilor imprimar
capului de e
imprimare
Tipărire/ansambl Descentralizare Poziţie Oprire 1 2 2 4 Reglarea
u cap de a neadecvată ansamblu stabilizatorulu
imprimare stabilizatorului cap de i
ce asigură imprimar
mişcarea e
precisă şi
controlată a
ansamblului
capului de
imprimare
Tipărire/ porturi Conectare Îndoire Nepornire 3 2 2 1 Verificare şi
de legătură între incorectă a terminal 2 conectarea
imprimantă şi porturilor de corectă a
computer legătură între legăturilor
imprimantă şi
computer
Tipărire/ansambl Scurtcircuitul Supracurent Oprire 4 2 2 1 Înlocuire
u cap de spirelor alimentare ansamblu 6 motor
imprimare motorului reţea cap de ansamblu cap
pentru pentru imprimar de imprimare
imprimare e

Formulă de calcul a criticităţii: C = F x G x D

PLANUL DE AMELIORARE

 Urmăreşte tratarea prioritară a disfuncţiunilor critice referitoare la zgomot, praf, vibraţii

 De exemplu, la defecţiuni precum conectarea incorectă a porturilor, plasarea incorectă
(când apare zgomot), umplerea de praf a capului de imprimare se remediază pe loc, dar la
înlocuire de elemente componente se face apel la firma specializată.
 Dacă defectul este mai grav şi reparaţiile presupun costuri mari, se preferă cumpărarea
unei noi imprimante.
  Dacă se determină că hârtia este cauza disfuncţiunilor imprimantei, se schimbă topul de
hârtie cu unul recomandat în specificaţiile ei de funcţionare
 Dacă după toate încercările de remediere tot nu funcţionează corect imprimanta, se
verifică dacă a fost facută revizia tehnică la numărul de imprimări recomandat în cartea
tehnică a imprimantei şi se apelează la operatorul service specializat
 La un număr mare de imprimante se preferă crearea unui service propriu, cu speciliaşti în
domeniu

6 Concluzii
AMDEC este o metodă de îmbunătățire preventiva în fiabilitate și calitate. Ea derivă eficienței
sale:
- abordarea sistematică
- accentul pe eliminarea eșecurilor potențiale de sistem și nu doar corectarea erorilor.
- lucrări în grup bine organizat
- schimbul de experiență și a datelor
- responsabilitatea participanților
- abordarea cantitativă a criticitatii
- sprijinul deciziei oferit de DPI

Bibliografie
[1]http://www.leconomiste.com/article/qualite-la-methode-quotamdecquot
[2] http://pedagogie.ac-toulouse.fr/biotech-sante-envir/6_annexes.pdf
[3]http://neumann.hec.ca/sites/cours/6-510-96/AMDEC.pdf
[4]https://www.academia.edu/10345987/Curs_5_Managementul_Calit%C4%83%C5%A3ii
[5]http://www-
01.ibm.com/support/knowledgecenter/SSEP7J_10.2.0/com.ibm.swg.ba.cognos.ug_cr_rptstd.10.2.0.
doc/c_id_stat_spc.html%23id_stat_spc?lang=ro
[6]http://www.doctorate-
posdru.ulbsibiu.ro/media/phd/file_32ab_ro_cncsis_journal_full_article_000123.pdf
[7]https://ro.scribd.com/doc/128365018/amdec
[8]http://documents.tips/documents/05-amdec.html