Sunteți pe pagina 1din 50

#1.

Periostul este aderent la os prin intermediul:

- unui strat cartilaginos;


- unui ţesut vascular;
+ fibrelor Sharpey;
- canalelor Volkmann;
- canalelor Havers.

#2. Leziunea aparatului extenzor al degetului lung al mîinii:

- impotenţă de flexie în articulaţia i/f distală;


+ impotenţa extenzorie în articulaţia i/f distală;
+ lipsa de extenzie în articulaţia i/f proximală;
- poziţia de flexie în articulaţia m/falangiană;
- imposibilitatea totală de flexie a degetului.

#3. Care din cele enumerate sunt criteriile de reducere a luxaţiei:

- dispariţia sindromului algic;


+ clicul suprafeţelor articulare;
+ posibilitatea mişcărilor pasive în volum complet;
+ semnele radiologice a articulaţiei;
- restabilirea sensibilităţii membrului luxat.

#4. Plagă este numită:

- leziunea fibrilelor musculare;


+ leziunea cutanată şi a mucoaselor cu dereglarea funcţiei lor de barieră biologică a organismului de la
mediul exterior;
- leziunea subcutană tegumentară, produsă de fragmentele osoase deplasate;
- dereglarea continuităţii unui segment osos;
- toate cele expuse în p. a, b, c, d pot fi socotite ca plăgi a ţesuturilor traumatizate.

#5. Componentele toaletei chirurgicale primare clasice:

- anestezia locală;
+ incizia plăgii;
+ exizia marginilor plăgii;
- aprofundarea plăgii;
+ restituţia anatomică a ţesuturilor.

#6. În care plăgi se dezvoltă mai frecvent tetanosul:

+ plăgile tăiate (prin tăiere)


- plagile înţepate (prin înţepare)
- plăgile zdrobite (prin zdrobire)
- arsuri
- electrocutări
#7. Care sunt mecanismele de producere a plăgilor prin muşcare:

+ înţepare
- tăiere
+ zdrobire
- explozie
+ tracţiune

#8. Consumul redus de oxigen în şocul traumatic este mai frecvent în:

- circulaţia cerebrală;
+ sistemul tegumentar;
+ teritoriul vascular mezentero-hepatic;
+ teritoriul vascular renal;
+ teritoriul vascular al tirioidei, suprarenal.

#9. Faza de compensare a şocului traumatic se caracterizează prin:

+ tahicardie;
- dereglări ischemice în miocard la ECG;
+ presiunea venoasă centrală în normă;
- indexul Algower 1,3-1,5;
+ lipsa semnelor de hipoxie cerebrală.

#10. Ce este mai important în refacerea cât mai rapidă a volumului sangvin circulant efectiv în
perioada iniţială de şoc:

+ viteza infuziilor sau transfuziilor;


- calitatea lichidelor administrate;
- administrarea vazodilatatorilor;
- administrarea remediilor pentru vazoconstricţie;
- raportul între soluţiile coloidale artificiale şi electrolitice.

#11. Factorii de intoxicaţie în perioada I a "Crush-Sindromului":

- uremia
+ metaboliţii biologic-activi neoxidaţi din ţesuturile compresate
+ hipercalciemie, hiperfosfatemie
+ produsele de necroză a ţesuturilor compresate
- hipervolemie

#12. Care intervenţii chirurgicale pot fi efectuate în "Crush-Sindrom"?

- tratamentul chirurgical nu este indicat


+ incizii-fasciotomii decompresive
+ amputaţiile segmentelor compresate
+ exarticulaţia membrului compresat
- trombectomia vaselor segmentului compresat
#13. Care dintre factorii enumeraţi reduc toleranţa muşchiului la o presiune intracompartimentală
crescută:

+ starea de şoc
- hipertensiunea arterială
+ anestezia cu Halotan
- antioxidantele
+ hipotensiunea arterială

#14. Tratamentul sindromului de compartiment al mîinii începe cu:

- fasciotomia decompresivă
+ înlăturarea pansamentului gipsat
- administrarea de dolorocalmante
+ schimbarea poziţiei membrului toracic
+ administrarea anticoagulantelor şi dezagregantelor

#15. Care sunt dimensiunile medii a embolilor în embolia lipidică posttraumatică:

- 5-6 mkm;
- 6-8 mkm;
- 8-10 mkm;
+ 8-12 mkm;
- 13-15 mkm.

#16. Care din sindromurile enumerate sunt considerate componente ale „triadei clasice" în clinica
emboliei lipidice:

- sindrom de insuficienţa cardio-vasculară;


+ sindrom de dereglări respiratorii;
- sindrom de insuficienţa hepatică;
+ sindrom de dereglări a sistemului nervos central;
+ sindrom de coagulopatie manifestat prin peteşii a pielii.

#17. Elementele de bază în etiologia tromboemboliei:

+ staza şi hiperpresia venoasă


+ deprimarea activităţii sistemului fibrinolitic
+ activarea factorilor hemostatici şi formării trombilor
- obezitate
- coronarocardioscleroza cu dereglările ritmului cardiac

#18. Principii în profilaxia tromboemboliilor:

+ activizarea pacientului
- dietoterapia la pacienţi cu obezitate
+ aplicarea anticoagulanţilor direcţi
- aplicarea anticoagulanţilor direcţi şi indirecţi
- vitaminoterapia
#19. Perioadele clasice a boalei traumatice după Deriabin şi Nasonkin:
+ acută;
- cronică;
+ însănătoşire clinică;
+ recuperare;
- consecinţe.

#20. Care deplasări a fragmentelor sunt inadmisibile după tratamentul ortopedic la copii:

- deplasări prin încălecare cu scurtare a extremităţii până la 1 ½ cm;


+ deplasări prin încălecare cu scurtarea mai mare de 1 ½ cm;
+ deplasare rotatorie până 10°;
+ deplasare rotatorie nu mai mare de 20°;
+ deplasare rotatorie până la 25°.

#21. Metodele contemporane de tratament a fracturilor claviculei:

- pansament ghipsat toraco-brahial;


+ pansament Watson Jones (in „8");
+ osteosinteză cu broşe;
- osteosinteză centromedulară;
+ osteosinteză cu placă.

#22. În clasificarea Neer (1970) fractura humerusului proximal cu o parte este:

- fractura colului anatomic;


- fractura marii tuberozităţi;
- fractura micii tuberozităţi;
- fractura metadiafizară proximală;
+ fractura fără, sau cu o mica deplasare la nivelele enumerate.

#23. Prin care mecanism se produc mai frecvent luxaţiile de braţ:

- direct;
+ indirect;
- în adducţie de braţ;
+ în abducţie a braţului;
+ în rotaţie externă a braţului.

#24. Durata perioadei de imobilizare gipsată după reducerea luxaţiei de os humeral necesită de a fi
de:

- 1-2 săptămâni;
- 2-3 săptămâni;
+ 3-4 săptămâni;
- 5-6 săptămâni;
- 6-8 săptămâni.
#25. În producerea luxaţiei recidivante de umăr, la care dintre muşchi apare dezechilibru
neuromuscular:

- supraspinos cu subscapular, subspinos şi rotund mic


- rotund mic cu subscapular , supraspinos şi infraspinos
- subscapular şi subspinos cu supraspinosul şi capul lung al bicepsului brahial
+ subscapular cu supraspinosul, infraspinosul şi rotundul mic
- capul lung al bicepsului brahial cu subscapularul şi rotundul mic

#26. Muschiul cel mai afectat de modificari degenerative in periartroza scapulo-humerala este:

- lunga portiune a bicepsului


+ supraspinosul
- subspinosul
- rotundul mic
- subscapularul

#27. Deplasarea fragmentului proximal în fracturile 1/3 medie de humerus:

+ anterior în abducţie;
- medial în adducţie;
- distal în abducţie;
- lateral în abducţie;
- posterior în adducţie.

#28. Epitrohleea fracturată şi deplasată peste 1 cm este osteosintezată pentru a preveni:

+ instabilitatea în valg a cotului;


+ lezarea nervului ulnar;
+ pseudoartroza;
- formarea varusului antebraţului;
- scurtarea antebraţului.

#29. Leziunea Galleazzi este:

- fractura izolată a osului ulnar;


- fractura izolată a radiusului;
- fractura osului ulnar cu luxaţia capului osului radial;
+ fractura osului radial cu luxaţia capului osului ulnar;
- fractura ambelor oase a antebratului.

#30. Unghiul înclinării sagitale a suprafeţei articulare a osului radial este de:
- 10°;
- 20°;
+ 30°;
- 40°;
- 50°.
#31. Leziunea Bennett include:

+ fractura bazei osului metacarpian I;


- fractura bazei osului metacarpianV;
+ luxaţia osului metacarpian I radial-cranial;
- luxaţia osului metacarpian I radial-anterior;
- luxaţia osului metacarpian I radial-posterior.

#32. Leziuni stabile ale coloanei toracolombare se consideră:

+ fracturi prin compresie verticală, cu păstrarea integrităţii complexului ligamentar posterior


- fracturi prin flexie-compresie la care tasarea anterioară a corpului vertebral este >50%
- fracturi-luxaţii cu o deplasare care depăşeşte ½ din diametrul antero-posterior a corpului vertebral
- fracturi-luxaţii prin flexie-rotaţie cu lezarea complexului ligamentar posterior
+ fracturi prin flexie-compresie, la care tasarea anterioară a corpului vertebral <50%

#33. Dezvoltarea dereglărilor neurologice în leziunile coloanei vertebrale de tip „seat-belt" („hamuri
de siguranţă") în accidente rutiere sunt condiţionate de:

- dezvoltarea unei radiculopatii posttraumatice


+ dezvoltarea unei mieloischemii tracţionale, localizată mai înalt de nivelul leziunii
- compresiei măduvii spinării cu fragmentele corpurilor vertebrale lezate
- compresiei măduvii spinării cu fragmentele discurilor intervertebrale lezate
- leziunii complexului posterior de stabilizare a coloanei vertebrale

#34. Care sunt zonele bazinului cu rezistenţă scăzută:

+ regiunea găurilor obturatorii


- porţiunea mijlocie a coxalului
+ linia găurilor sacrale
- porţiunea mijlocie a sacrului
+ simfiza pubiană

#35. În disjuncţiile pubiene tratamentul chirurgical este indicat:

- în toate cazurile
+ când disjuncţia pubiană depăşeşte 3-4 cm
+ când a eşuat reducerea ortopedică
- când disjuncţia este asociată cu o fractură a arcului posterior
- nu este indicat

#36. Intr-o fractura a peretelui posterior cotiloidian cu fragment mare si cu luxatia posterioara a
capului femural, la un adult tinar tratamentul de electie este:

- extensia continua transscheletica pentru 4-6 saptamini


- extensia bipolara transtrohanteriana si supracondiliana pentru 4-6 saptamani
- reducere ortopedica a luxatiei si imobilizare ghipsata 4 saptamani
+ reducerea in urgenta a luxatiei, extensia continua si reducerea singerinda cu osteosinteza dupa
reechilibrare generala
- reducere singerinda in urgenta a luxatiei si a fracturii urmata de osteosinteza
#37. Intr-o luxatie traumatica coxo-femurala in cadrul unui politraumatism in coma cerebrala,
tratamentul de electie consta in:

- nu se face reducerea pina nu se rezolva coma


- se imobilizeaza in aparat ghipsat pina se rezolva coma, apoi se face reducerea
- se face o extensie continua si se asteapta rezolvarea comei pentru a controla daca s-a realizat sau nu
reducerea
+ se face reducerea in urgenta si se continua tratamentul obisnuit al luxatiei concomitent cu
tratamentul comei
- luxatia se reduce cu conditia functiei renale normale.

#38. Clasificarea AO a fracturilor de col femural include:

- fracturi A3;
+ fracturi B 1;
+ fracturi B2;
+ fracturi B3;
- fracturi C2.

#39. Semnele de bază la examenul obiectiv a pacientului cu fractură de col femural cu deplasarea
fragmentelor sunt:

+ rotaţia externă a piciorului pe planul patului;


- posibilitatea de a flecta (ridica) orizontal membrul inferior;
+ proieminarea triunghiului Scarp prin orientarea anterioară a colului femural (semnul Laugier);
+ adducţia membrului inferior;
- scurtarea membrului inferior.

#40. Indicaţi direcţia deplasării fragmentului osos proximal la fracturile femurului în treimea medie
şi superioară:

+ lateral;
- posterior;
+ anterior;
- rotaţie internă;
+ rotaţie externă.

#41. Criteriile de evaluare a calităţii reducerii fragmentelor maleolare după datele radiografice:

+ uniformitatea spaţiului articular a gleznei;


+ coincidenţa axului tibiei cu axul longitudinal al talusului;
+ restabilirea valorii unghiului tibio-peronier;
+ coincidenţa axului tibiei cu vârful domului talar;
- restabilirea distanţei articulare între maleola medială şi talus.
#42. Valoarea normală a unghiului bituberozitar Bohler este:

- 10-20°;
- 25-30°;
+ 25-40°;
- 25-45°;
- 30-50°.

#43. Care din fracturile enumerate sunt pentru fracturi de os talus:

+ fracturile de proces posterior;


+ fracturi de corp al osului;
+ fracturi de col al osului;
- fracturi de proces anterior;
- fracturi de proces lateral.

#44. In momentul primului ajutor al unei fracturi deschise garoul va fi aplicat in urmatoarele cazuri:

- in toate cazurile cu hemoragie


- in cazurile cu hemoragie in masa
+ in cazurile cu hemoragie masiva "in jet"
- numai daca a scazut tensiunea arteriala
- este contraindicat in toate cazurile

#45. Plaga prin arma de foc este caracterizata prin urmatoarele zone de leziuni:

- zona de hiperemie
- zona de induraţie
- zona de demarcatie
+ zona de necroză primară
+ zona de comoţie moleculară.

#46. Termenul „osteomielită" este utilizat în infecţiile acute unde microbii ajung la os pe cale:

+ hematogenă;
- inoculare traumatică;
- mixtă;
- chirurgicală;
- proliferativă .

#47. Abcesul central osos cronic se mai întîlneşte sub următoarea denumire:

- Ollier;
- Poncet;
- Muller;
+ Brodie;
- Trelat.
#48. Metoda de plastie cutanată Krasovitov presupune utilizarea:

+ autogrefelor;
- alogrefelor;
- xenogrefelor;
- heterogrefelor;
- piele artificială.

#49. Zone de elecţie donatoare de grefe cutanate:

+ faţa antero-laterală şi posterioară a coapselor;


- faţa extensorie a antebraţului;
- faţa antero-laterală a gambei;
+ fesele;
+ peretele abdominal.

#50. Principii de osteosinteză „biologică":

+ reducerea indirectă a fracturilor.


+ păstrarea alimentării şi microcirculaţiei fragmentelor
- repoziţia ideală
+ fixarea stabilă
- mobilizarea precoce pasivă

#51. La placa preventiv îndoiată şuruburile se introduc:

- de la focarul de fractură
+ de la capetele a plăcii
- initial în orificiile ovale
- initial în orificiile rotunde
- in orificiul oval de la marginea plăcii

#52. Care este vârsta la care apar cel mai des fracturile:

- 5-10 ani
- 10 - 20 ani
+ 20 - 40
- 40 - 50
- 50 - 60

#53. Repoziţia în aparat extern se începe cu înlăturarea:

- deplasării unghiulare
- deplasării rotatorii
- deplasării transverse
+ scurtării
- redorilor articulare
#54. Tumorile osoase maligne cel mai frecvent dau metastaze în:

+ plămâni;
- creier;
- ficat;
- rinichi;
- coloana vertebrală.

#55. În mediu peste cât timp de la debutul durerilor în tumorile maligne apar schimbări locale în os,
care pot fi depistate radiologic:

- imediat;
- peste 2 săptămâni;
+ peste 2 luni;
- peste 6 luni;
- peste 12 luni.

#56. Care-s tumorile osoase maligne:

- osteomul, osteomul osteoid, osteoclastomul, condromul, condroblastomul, fibromul condromixoid,


hemangiomul, mixomul, schvanomul, neurofibromul;
- exostozele osteocartilaginoase, chistul osos solitar, chistul osos anevrismal, ganglionul intraosos,
granulomul intraosos, fibromul neosificant, granulomul eozinofil, displazia fibroasă, miozita osificantă,
fibromul neosteogenic;
+ osteosarcomul, condrosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul, angiosarcomul,
fibrosarcomul, liposarcomul;
+ cordomul, adamantinomul, mezenchimomul;
- histiocitozele.

#57. Denumiţi factorii etiologici ai artritei reumatoide:

+ factor ereditar,
+ Infecţii virale;
+ antigenii grupului HLA,
+ infecţia bacteriană,
- Dereglarea metabolismului purinelor.

#58. Notaţi semnele clinice şi radiologice caracteristice pentru AR:

+ redoare matinală,
+ sinovita,
- osteoscleroza,
+ osteoporoza,
- osteonecroza
#59. Semnul radiologic cel mai fidel pentru un diagnostic precoce de spondilita anchilozantă este:

- prezenţa osteofitelor şarnierei dorso-lombare


- prezenţa geodelor sacrali
- pensarea majorităţii interliniilor discale lombare
+ afectarea articulaţiilor sacro-iliace bilaterală
- bloc vertebral

#60. Spondilartrita anchilozantă:

+ antrenează redoarea lombară


- antrenează hiperlordoza lombară
+ antreneză cifoza cervicală
- afectează de obicei articulaţia pumnului
+ poate să se complice cu iridociclita

#61. Tratamentul chirurgical este indicat în scolioze:

- gr.I la vârsta de 6-8 ani;


- gr.III-IV la vârsta de 30-45 ani;
+ gr.II-IV la vârsta de 10-19 ani;
- in scolioze idiopatice - indiferent de grad şi vârstă;
- in scolioze neurogene cu gr. deformaţiei I-II

#62. Scolioza idiopatica juvenila dorsală dreapta de 42º, cu un test Risser ++ la perioada de crestere
rapida pubertara, se va agrava:

+ cu 1º in medie pe luna
- cu 1º-2º in medie pe an
- nu se agraveaza dat fiind gradul curburii
- sub 1º pe luna dat fiind rigiditatea coloanei dorsale
- cu 3º-5º pe luna

#63. La ce vârstă apare la copii manifestarea clinică a torticolisului muscular:

- în primele 7-10 zile după naştere;


+ la 2-3 săptămâni după naştere;
- la 1-2 luni după naştere;
- la 3 luni după naştere;
- perinatal imediat.

#64. Care variante anatomopatologice de pseudoartroze a oaselor tubulare pot exista:

+ fibrosinovială;
- osteofibroasă;
+ fibroasă;
- condrofibroasă;
+ flotantă.
#65. Conform clasificării AO, localizaţi tipul de traumatism - 4.2 B1:

- Fractura de col femural angrenată;


- Fractura cominutivă de radius la nivelul epifizei distale;
- Fractură în 2 fragmente de diafiză femurală, oblică scurtă;
+ Fractura de diafiză tibială în 3 fragmente, spiroidă;
- Fractura de diafiză tibială cu 2 fragmente, oblică scurtă.

#66. Tratamentul chirurgical este indicat intr-o spondilodiscita bacilara:

- in toate cazurile de la inceput


- in toate cazurile dupa o pregatire cu tuberculostatice
+ in cazurile complicate (leziuni distructive cu cifoza, parapareze, abcese reci rebele la tratament)
- in zonele cu localizare dorsala pentru a preveni cifoza
- nu mai este astazi indicat in spondilita tuberculoasa

#67. Intr-o TBC sacro-iliaca migrarea initiala a abceselor reci preponderent intrapelvin se datoreste:

+ ligamentele anterioare ale articulatiei sunt mai slabe decat cele posterioare care sunt mai puternice si
mai rezistente
- conformatiei anatomice a articulatiei
- oblicitatii anterioare si interne a interliniei articulare
- localizarii initiale a procesului bacilar pe versantul sacral al articulatiei
- nu exista o preponderenta a migrarii anterioare

#68. Ce stă la baza patogeniei osteonecrozelor aseptice idiopatice juvenile:

- proces inflamator nespecific;


- proces inflamator specific;
+ infarctul ;
+ ischemia progresivă;
- proces pseudotumoral.

#69. Boala Paget se manifestă clinic:

+ dureri osoase difuze;


+ hipertermie şi hiperemie locală;
+ deformări osoase;
+ fracturi patologice;
- rezistenţă mecanică crescută a oaselor

#70. Artrogripoze se numeste:

+ redoare articulară congenitală


- mişcări de amplitudine anormală la nivelul articulaţiei
- lipsa aparatului ligamentar articular
- deteriorarea cartilajului articular
- nici una din cele enumărate
#71. Coafa rotatorie a articulaţiei gleno-humerale este constituită din:

+ m. subscapular
+ mm. supra şi infraspinat
+ m. rotund mic
- m. pectoral mic
- m. pectoral mare

#72. Pentru luxaţie congenitală de şold sunt corecte următoarele afirmaţii:

+ Este o consecinţă a displaziei.


- De regulă apare la nou născut.
+ Eficienţa tratamentului este mai mare când se instalează în stadiul de displazie.
- Mai freîntâlneşte la băieţi.
- Luxaţiile teratologice apar la sugari.

#73. Ce intervenţii chirurgicale se efectuează bolnavilor cu sinostoză radio-cubitală congenitală:

- miotomia pronatorului;
- eliberarea izolată a sinostozei cu integraţia ţesutului fibros;
- rezecţia completă a radiusului cu înlăturarea sinostozei;
- rezecţia segmentară a osului radial sub sinostoza în scopul formării pseudoartrozei;
+ osteotomia osului radial sub sinostoză, fixarea antebraţului în semipronaţie.

#74. Semnele sinostozei radio-cubitale:

- limitarea flexiei în articulaţia cubitală;


- limitarea extenziei în articulaţia cubitală;
- limitarea supinaţiei;
- limitarea pronaţiei;
+ pronaţie permanentă.

#75. Unul din aceste semne nu este tipic pentru sciatica discogenă S1:

- durere impulsive la tuse;


- durerea se calmează în decubit;
- abolirea reflexului achilian;
- durere uneori hiperalgică;
+ durere predominant nocturnă care trezeşte bolnavul.

#76. Din cele 5 presupuneri care este (sunt) cel (-e) corect (-e)?

+ în cazul atingerii rădăcinei C5 există deficit motor de abducţie a braţului


- în cazul atingerii rădăcinei C5 este abolit reflexul tricipital
- într-o sciatică L5 reflexul rotulian poate fi abolit
+ într-o sciatică L5 poate fi deficitul motor al extensorilor piciorului
- într-o sciatalgie L5 pot fi tulburări senzitive plantare a piciorului
#77. Durerea intr-o neuralgie cervico-brahiala C6 afecteaza urmatoarea zona cutanata:

- fata posterioara a antebratului;


- degetul 5;
+ policele;
- partea interna a antebratului;
- mediusul.

#78. La un pacient de 50 de ani, cu o gonartroză gr II, cu dezaxare în valgus de 20º intervenţia de


elecţie este:

- osteotomia supratuberozitară de reaxare a tibiei;


- intervenţia Slocum-Larsen;
- endoprotezarea articulaţiei;
- artrodeza articulaţiei;
+ osteotomia supracondiliană a femurului.

#79. Aspectul vertebrei "chioare" poate fi observat in:

- osteoporoza
- osteomalacie
+ metastaza osoasa a cancerului mamar
- boala Paget
- pelvi-spondilita reumatismala

#80. Intr-o sechela dupa poliomielita aparitia scapulei alata si valga se datoreste paraliziei:

- trapezului
+ dintatului anterior
- deltoidului
- deltoidului si musculaturii stabilizatoare a capului humeral
- paraliziei difuze a musculaturii centurii scapulare

#81. Intr-o sechela de poliomielita cu paralizia membrului toracic, amputatia bratului in 1/3 medie
(Yeoman si Seddon) este indicata:

- in toate cazurile de monoplegie


+ in monoplegiile cu tulburari trofice, vasculare si senzatii dureroase insuportabile
- in paraliziile difuze ale musculaturii centurii scapulare
- nu are nici o indicatie in sechelele de poliomielita
- la persoane tinere pentru o ulterioară protezare bioelectrică

#82. Ce schimbări anatomice se întîlnesc în şoldul displazic:

+ capsula articulară destinsă;


+ rebordul superior a acetabulului este subdezvoltat;
+ aparatul ligamentar este lax,
- cavitatea cotiloidiană este profundă;
+ cavitatea cotiloidiană este plată, lipsită se profunzime.
#83. Care din schemele radiografice mai des se întrebuinţează pentru citirea radiografiilor la sugari:

- schema Ombredanne,
- schema Putti;
+ schema Hilgenreiner;
- schema Reinberg;
- schema Rădulescu.

#84. După care metode de tratamentul a luxaţiei congenitale de şold se întâlnesc mai puţine
complicaţii:

- Metoda clasică de reducere, urmată de imobilizarea ghipsată tip Lorentz;


- reducere închisă sub narcoză artrosinteza cu broşe;
- reducere deschisă;
+ reducerea trepatată a luxaţiei congenitale de şold prin extensie în abducţie şi rotaţie internă;
- fixarea extremităţilor pelvine poziţie de rotaţie internă.

#85. Care sunt factorii etiologici mai frecvenţi în NACF idiopatică:

- hiperponderabilitatea
- fracturile şi luxaţiile şoldului
+ corticoterapia
+ alcoolismul
- displazia şoldului

#86. Unghiul Kerboul se măsoară prin:

- suma unghilor de uzură pe radiografia din faţă a bazinului şi falsul profil


+ suma unghilor necrotice în 2 proiecţii clasice a şoldului
- suma amplitudinii mişcării în 3 planuri
- prin aprecierea unghiului de înclinare a cotilului
- prin măsurarea sectorului lateral intact al capului femural

#87. Atitudinea vicioasă a şoldului în coxartroză, de regulă, este în:

- abducţie, flexie şi rotaţie externă


- abducţie, flexie şi rotaţie internă
- adducţie, extenzie şi rotaţie externă
+ adducţie, flexie şi rotaţie externă
- adducţie, flexie şi rotaţie internă
#88. Semnul Patric se apreciază:

- bolnavul în decubit dorsal cu membrele pelvine întinse şi călcâiul sprijinit de pat. Examinatorul face
mişcări rotatorii .
- bolnavul în statism este rugat să se încalţe, semnul fiind pozitiv dacă încălţarea nu poate fi realizată
decât pe la spate
+ bolnavul în decubit dorsal cu maleola externă a membrului pelvin afectat pe genunchiul membrului
opus, examinatorul făcând tentative de atingere a planului patului cu faţa externă a genunchiului
membrului afectat.
- bolnavul în decubit dorsal este rugat să-şi flecteze la maximum şoldul şi genunchiul de partea
sanătoasă, îndreptându-şi lordoza lombară. Medicul urmăreşte flexia şoldului bolnav.
- bolnavul în decubit ventral cu gambele flectate la 90˚ pe coapsă. Se imprimă gambei mişcări
transversale în arc de cerc.

#89. La un pacient de 50 de ani, cu o gonartroză gr II, cu dezaxare în varus de 20º, intervenţia de


elecţie este:

+ osteotomia supratuberozitară de reaxare a tibiei


- intervenţia Slocum-Larsen
- endoprotezarea articulaţiei
- artrodeza articulaţiei
- osteotomia supracondiliană a femurului

#90. Cea mai optimală metodă de fixare a fragmentelor osoase în osteotomia supratuberozitară de
reaxare este:

+ placă metalică în formă de „T"


+ placă metalică tip Puddy
- aparat de tip Ilizarov
- imobilizare gipsată
- aparat tijat extern

#91. In tratamentul hallux valgus rezectia capului priumului metatarsian a fost abandonata pentru
ca:

- duce la redoare metatarso-falangiana


- expune la recidive
+ determina aparitia unui sindrom de insuficienta a primei raze metatarsiane cu metatarsalgie
- determina aparitia unui picior plat
- nu a fost abandonata

#92. Semnele principale a piciorului strâmb congenital echino-var:

+ extensia plantei pe gambă;


+ adducţia antepiciorului pe retropicior;
+ supinaţia piciorului;
+ adducţia retropiciorului pe gambă;
- rotaţia externă a piciorului.
#93. Când trebuie început tratamentul bolnavului cu picior echino-varus-strâmb:

+ din prima zi după naştere;


- după cicatrizarea umbilicului;
- după o lună după naşterea copilului;
- după 6 luni;
- după 3 ani.

#94. De la ce vârstă se recomandă intervenţii chirurgicale în caz de eşec a tratamentului conservator


a piciorului echino-varus strâmb:

+ la 1 an,
- la 2 ani;
- la 3 ani,
- la 4 ani;
- la 5 ani.

#95. La examenul clinic al paraliziei cerebrale semnul "roatei dintate" tradeaza prezenta:

- spasticitatii
- atoniei
+ rigiditatii
- atetozei
- ataxiei

#96. La şoldul spastic osteotomia subtrohanteriana de derotare este indicata in:

- pozitia de flexie-rotatie interna, care apare numai in timpul mersului


+ pozitia de flexie-rotatie interna fixata, prezenta si in decubit
- in cazul flexiei pure
- in pozitie permanenta de adductie
- nu se mai indica astazi

#97. Unghiul de înclinaţie cefalo-cervico-diafizar al femurului este de:

- 110º - 125º
+ 125º - 135º
- 135 º- 145º
- 140º - 145º
- 150 - 1550

#98. La pacientul ce se prezintă flictene cu conţinut sero - hemoragic, care după îndepărtare expun
derm hiperimic, sensibil, dureros, cu zone insulare de derm hemoragic, roşu. Arsura este de:

- gr. I
- gr. IV
- gr. III
+ gr. II şi III
- gr. II
#99. Clasificarea electrotraumatismelor:

+ uşoară;
- gradul II;
+ gravitate medie;
+ gravă;
+ foarte gravă.

#100. Ce substrat morfologic stă la baza leziune funcţionale de nerv:

- compresia nervului
+ demielinizarea axonului
- întreruperea axonului
- intreruperea totală de nerv
- tracţia nervului

#101. Artera nutritivă asigură nutriţia a:

- 1/3 din corticala diafizară;


+ 2/3 din corticala diafizară;
- 1/4 din corticala diafizară;
- 4/5 din corticala diafizară;
- 100% din corticala diafizară.

#102. Leziunea m. extensor comun al degetelor în 1/3 distală a antebraţului:

- impotenţă extenzorie a policelui;


- imposibiltea flexiei active in degetele II-III;
+ impotenţa de extenzie activă degete II-III-IV-V;
- impotenţa flexiei mîinii;
- imposibilitatea abducţiei policelui.

#103. În clasificarea Rockwood a luxaţiilor extremităţii acromiale de claviculă sunt:

- 2 tipuri;
- 3 tipuri;
- 4 tipuri;
- 5 tipuri,
+ 6 tipuri.

#104. Clasificarea toaletei chirurgicale primare în funcţie de termen de efectuare la pacienţi cu


profilaxie antibiotică a complicaţiilor septice:

+ precoce - primele 24 ore după traumatism;


+ amănată - pe parcursul 24-48 ore după traumatism;
- postamănată - 48-56 ore după traumatism;
+ tardive - 48-72 ore după traumatism;
- posttardive - 2 săptămâni după traumatism.
#105. Care din cele enumerate sunt particularităţi a toaletei chirurgicale a plăgilor contaminate cu
substanţe radioactive:

+ se efectuează în săli separate cu protecţia personalului medical;


- obligatoriu cu anestezie generală;
+ toaleta chirurgicală concomitent cu dozimetria;
- incizia şi exizia plăgii nu se efectuază;
+ stricta înlăturare a corpilor străini.

#106. Care sunt semnele din faza de debut al tetanosului:

+ cefalee, insomnie, nelinişte


+ contracturi limitate în zona plăgii
+ senzaţie dureroasă în plagă şi întârziere în vindecarea ei
- opistotonusul
- terismusul

#107. Care este perioada de incubare a rabiei:

- până la 24 ore
- 24 ore - 6 zile
- 6 - 45 zile
- 14 zile - 6 luni
+ 7 - 360 zile

#108. Tulburări ale microcirculaţiei sistemice în şocul traumatic predomină în:

- arterele cerebrale;
+ arterele precapilare;
+ vasele capilare;
+ venulele postcapilare;
+ venulele colectroare.

#109. Faza de decompensare a şocului traumatic se caracterizează prin:

+ hipotonie;
+ acidoză metabolică;
- indexul Algower 0,7-0,8;
+ oligurie, anurie;
- lipsa dereglărilor ischemice în miocard la ECG.

#110. În şocul traumatic cu pierderi de sînge mai mici de 30% expondarea volumului sangvin
circulant efectiv se face:

+ cu substituenţi (coloizi, electroliţi);


- cu substituenţi şi componenţi de sînge în raport 1:1;
- cu substituenţi şi componenţi de sînge în raport 2:1;
- cu substituenţi şi componenţi de sînge în raport 1:2;
- numai cu componenţi de sînge.
#111. Care elemente sunt obligatorii în acordarea primului ajutor în "Crush-Sindrom"?

+ pansament compresiv, imobilizare, hipotermie, antidolorante


- aplicarea garoului, imobilizare, antidolorante
- hipertermie, antidolorante, antibiotice
- transportarea de urgenţă fără ajutor medical
- toate sunt corecte

#112. Componenţii primului ajutor medical în "Crush-Sindrom":

+ infuzia soluţiilor antişoc


+ profilaxia şi tratamentul hipercalciemii
+ continuarea hipertermiei locale şi imobilizaţiei
- efectuarea intervenţiilor chirurgicale indicate în funcţie de gradul de gravitate a "Crush-Sindromului"
- amputaţia membrului compresat

#113. În sindromul de compartiment aprecierea pulsului periferic în prezenţa celorlalte 4 simptome


clasice:

- serveşte drept contraindicaţie pentru fasciotomia decompresivă


- exclude dezvoltarea unui sindrom de compartiment
+ dictează aprecierea si monitorizarea presiunii intracompartimentale
+ nu este contraindicaţie pentru fasciotomie
- serveşte drept indicaţie pentru înlăturarea imobilizării

#114. În sindromul de compartiment al mîinii, de regulă, se afectează:

- ambele loje musculare


+ loja flexorilor
- loja extensorilor
- numai muşchii din straturile profunde
- nici una

#115. Care formă de embolie lipidică este primară:

- a cercului mare sangvin;


+ a cercului mic sangvin;
- a ambelor cercuri unimomentan;
- a sistemului v. portae;
- a sistemului v. cava superior.

#116. Care din acţiunile enumerate au valoare evidentă în profilaxia emboliei posttraumatice:

+ imobilizarea perfectă a segmentelor fracturate;


+ restabilirea volumului de circulaţie a sângelui;
+ restabilirea situaţiei fiziologice a lipidelor desemulgate,
- vaccinarea activă şi pasivă antitetanos;
- profilaxia emboliei lipidice nu se efectuează.
#117. Factorii majori de risc în dezvoltarea tromboemboliilor:

- omoplat şi claviculă
+ gamba şi femur
+ polifracturi a mînii şi piciorului propriu-zis
+ bazin
- coloana vertebrală

#118. Osteosinteza cu placă a rămas recomandată în:

- fracturile cominutive
+ fracturile epifizo-metafizo-diafizare
- fracturi diafizare
- fracturile pe os patologic
- nici un răspuns nu este corect

#119. Pentru metabolism în boala traumatică este caracteristic:

+ hiperglicemie;
- hipoglicemie;
+ hiperfermentemii;
- hipofermentemii;
+ hiperazotemie.

#120. Ce angulaţie a fragmentelor se permite să nu fie corectat în tratamentul ortopedic a fracturilor


la copii:
+ 1-3°;
+ 3-5°;
- 5-7°;
- 7-9°;
- 9-10°.

#121. Metodele preferate de tratament în fracturile omoplatului:

+ imobilizare cu un bandaj Desault;


- fixare în abducţie pe atelă;
+ reducere deschisă, osteosinteza cu placă înşurubată;
- osteosinteză cu broşe ;
- pansament toraco-brahial cu antebrat in zenit.

#122. În clasificarea Neer (1970) fractura cu două părţi a humerusului proximal poate fi la nivelul:
+ colului anatomic ;
+ colului chirurgical;
+ marii tuberozităţi;
+ micii tuberozităţi;
- nici una din aceste fracturi nu este cu 2 părţi.
#123. Variantele luxaţiei anterio-interne a capului osului humeral:

- subacromială;
+ extracoracoidiană;
+ subcoracoidiană;
+ intracoracoidiană;
+ subclaviculară.

#124. Criteriile certe ale reducerii luxaţiei de os humeral:

- restabilirea formei articulaţiei umărului;


+ clicul de reducere a capului brahial,
+ restabilirea mişcărilor pasive în articulaţie,
- restabilirea lungimii braţului;
+ imaginea normală radiologică a articulaţiei umărului.

#125. În ce constă operaţia Bristow-Latarget:

- în alungirea coracoidei prin dedublarea ei pe longitudinală


- aşezarea uniu grefon osos în calea capului humeral
+ secţionarea vârfului coracoidei împreună cu inserţiile sale şi fixarea ei la marginea anterioară a glenei
- în alungirea tendonului bicipitalului lung
- în gofrarea cu scurtare a tendonului bicipital scurt

#126. Substratul anatomo-patologic al umarului "inghetat" nedureros in periartroza scapulo-


humerala consta in:

- tendinita a muschilor ce formeaza "coafa" rotatorilor


- calcifieri a mansonului muscular al coafei
+ capsulita retractila
- tenosinovita a lungii portiuni a bicepsului
- artrita scapulo-humerala

#127. Tratamentul ortopedic în fracturile diafizare de humerus:

+ atela ghipsată în „U";


- atelă ghipsată de la cot până la umărul sănătos;
+ aparat ghipsat toraco-brahial;
- imobilizare în bandaj Desault;
+ ghipsul de atârnare tip Caldwell.

#128. Care sunt valorile normale a mişcărilor în articulaţia cotului:

- flexie - 140°; extensie -175°; supinaţie antebraţ - 90°; pronaţie antebraţ - 90°;
+ flexie - 140-150°; extensie - 0°; supinaţie antebraţ - 85°; pronaţie antebraţ -75°;
- flexie - 150-160°; extensie - 15°; supinaţie antebraţ - 80°; pronaţie antebraţ - 80°;
- flexie - 160-170°; extensie - 180°; supinaţie a/braţ - 95°; pronaţie a/braţ - 95°;
- flexie - 130°; extensie -0°; supinaţie antebraţ - 100°; pronaţie antebraţ - 90°.
#129. Leziunea Monteggia-Stanciulescu tip I prezintă:

- fractura osului ulnar cu luxaţia posterioară a capului osului radial;


- fractura osului ulnar, asociată cu fractura a ⅓ proximale a radiusului, sub tuberozitatea bicipitală şi
luxaţia capului osului radial;
- fractura ⅓ proximale a osului ulnar sub procesul coronoid asociată cu luxaţia laterală a capului osului
radial;
- fractura osului radial cu luxaţia capului osului ulnar;
+ fractura diafizei osului ulnar ⅓ medie sau proximală cu luxaţia anterioară a capului osului radial.

#130. Fractura epifizei radiale distale tip Colles-Pouteau include:

+ deplasarea ulghiulară cu unghi deschis dorsal;


- deplasarea ulghiulară cu unghi deschis anterior;
+ basculare cu angrenare dorsală;
- basculare cu angrenare anterioară;
+ aspect „dos de furculiţă".

#131. În suspectarea fracturei de scafoid al mîinii se va:

- aplica aparat ghipsat pentru 12 săptămâni;


+ aplica aparat ghipsat pentru 7-14 zile;
- repeta examenul RX la a 7-14 zi în aparat ghipsat;
+ se va repeta examenul RX la a 7-14 zi fără aparat ghipsat;
- se va repeta examenul RX peste 12 săptămâni.

#132. În tratamentul medicamentos al bolnavilor cu traumatism vertebro-medular, în perioada


şocului spinal sunt indicate următoarele preparate:

- antibiotice cu permeabilitatea barierei hematoencefalice


- cardiotonice, glicozide, ganglioblocatori
+ corticosteroizi, antioxidanţi, antihipoxanţi
+ reologice, neuroprotectoare, inhibitori ai proteolizei
+ diuretice.

#133. „Tricepsul coxal" constă din următorii muşchi:

- M.Piriform;
+ M.Obturator intern;
- M.Obturator extern;
+ M. Gemen superior;
+ M.Gemen inferior.

#134. Care sunt semnele clinice în rupturile uretrei:


- poliurie
+ uretroragie
- urohematom perineal
+ retenţie de urină
+ prezenţa globului vezical
#135. În fracturile de cotil fără deplasarea fragmentului, mersul cu sprijin pe piciorul afectat este
permis:

- după 1 lună de la traumatism


- după 2 luni de la traumatism
+ după 3 luni de la traumatism
- după 6 luni de la traumatism
- după 9 luni de la traumatism

#136. Un traumatism care actioneaza in directie anteroposterioara (în special "lovitura de bord")in
axul femurului flectat pe bazin, va produce o luxatie centrala (intraprelvina) cand coapsa se gaseste
in:

+ abductie usoara
- abductie accentuata
- adductie usoara
- adductie accentuata
- pozitie indiferenta

#137. Durata imobilizarii prin extensie continua dupa o reducere a unei luxatii de sold cu fractura de
perete posterior cu fragment mic care nu necesita o interventie chirurgicala este de:
- 10 zile
- 20 zile
+ 30 zile
- 45 zile
- nu se aplică extensie continua

#138. Fractura transtrohanteriană este acea care:

- Apare la baza colului femural, imediat intern de linia intertrohanteriană.


- Se porneşte la nivelul marelui trohanter şi ajunge la micul trohanter.
- Are traiectul de fractură ce ajunge în regiune subthohanteriană.
+ Are traiect orizontal sau ascendent dinafară înăuntru, situat între marele şi micul trohanter.
- Are sediul într-o regiune situată de la 5 cm sub micul trohanter.

#139. Metoda de eleţie în osteosinteză fracturilor recente de col femural sunt:

- osteosinteza cu tija Smith-Peterson;


- osteosinteza cu fixatorul DCS;
+ osteosinteza cu 3 şuruburi canulate paralele;
- osteosinteza cu placă tip AO 130°;
- osteosinteza cu broşe Kirschner sau broşe filetate.

#140. Calea de acces mai fiziologică către diafiza femurală:


- anterioară (Pique, Labey, Leveuf);
- medială (Dupont-McCanzy);
- antero-laterală (Parcelier, Chanut, Thompson);
+ latero-posterioară (Ollier);
- posterioară (Bosworth).
#141. Care ligamente asigura stabilitatea sindesmozei distale tibio-peroniere:

- lig. posterior a articulaţiei gleznei;


+ lig. tibio-peronier anterior;
+ lig. tibio-peronier interosos;
+ lig. tibio-peronier posterior;
- lig. anterior a art.gleznei.

#142. Care din complicaţiile enumerate pot avea loc în perioada tardivă după fractură de os
calcaneu:

+ consolidare vicioasă în valgus şi aplatizarea piciorului;


- pseudartroza;
+ artroza subtalară;
- picior escavat;
+ algoneurodistrofia.

#143. Care complicaţii tardive pot urma după o fractura de astragal:

+ consolidare vicioasă;
+ necroza avasculară;
- osificate peri- şi intraarticulare;
+ artroza gleznei şi subtalară;
- anchiloza gleznei.

#144. Intr-o fractura deschisa toaleta chirurgicala trebuie sa incadreze următoarele:

- sutura plagii;
+ transformarea fracturei deschise în fractură închisă
- pastrarea tesuturilor cu o vitalitate nesigura pentru a nu produce pierderile cutanate
- pastrarea eschilelor osoase fără ataşarea musculară şi periost.
+ stabilizarea fragmentelor.

#145. Toaleta chirurgicala a plăgii prin arma de foc include urmatoarele procedee:

+ incizia
+ excizia tesuturilor neviabile
+ inlaturarea corpilor straini
+ drenarea plăgii
- sutura secundara

#146. Diagnosticul diferenţial în osteomielita acută se va face cu:

- osteom osteoid;
+ reumatismul articular acut;
+ artrita acută;
+ limfangită şi flegmonul părţilor moi;
+ fractură fără deplasare.
#147. Sediul de elecţie al focarului patologic în osteomielite este:

- epifiza;
+ metafiza;
- diafiza;
- nivelul fracturii patologice;
- oasele plate

#148. Lambourile microchirurgicale după componenţa structurală sunt:

+ cutaneofasciale;
+ cutaneofasciomusculare;
+ cutaneofascioosoase;
- epidermo-dermice;
+ fasciale.

#149. Următorele afirmaţii despre fractura deschisă gradul III A după clasificarea lui Gustilo şi
Andersen sunt adevărate:

+ este produsă de o forţă de energie mare care determină o cominuţie importantă


+ prezintă devitalizare musculară
+ plagă cutanată este intens poluată
- prezintă leziuni ale axului vascular principal
- plagă cutanată este peste 4 cm

#150. În cazul fracturilor trohanteriene instabile (ex. tip Evans III;IV;V;VI) se recomandă utilizarea
următoarelor fixatoare:

- DHS-Fixator Dinamic de Şold.


+ DCS - Fixator Dinamic Condilar.
+ Placă-lamă 95°.
- Placă lamă 130°.
+ Fixator GAMMA.

#151. Priorităţile tehnice a plăcii cu compresie dinamică şi contact limitat LC - DCP:

+ ameliorează vascularizarea periostală


+ micşorarea suprafeţei de contact;
+ sunt mai maleabile;
- şurubul poate fi înclinat în orice derecţie până la 20°
+ şurubul poate fi înclinat în orice derecţie până la 40°

#152. Următoarele afirmaţii despre clasificarea Pipkin a fracturilor capului femural sunt adevărate:

+ Pipkin 1 - traiectul de fractură trece inferior de locul inserţiei ligamentului rotund.


- Pipkin 2 - fractura capului cu 2 părţi.
+ Pipkin 3 - fractura capului şi colului femural.
- Pipkin 4 - fractura cominutivă de cap femural.
+ Pipkin 4 - fractura capului femural asociată cu fractura a acetabulului.
#153. Următoarele afirmaţii sunt incorecte:

- „Nucleul dur" al capului femural este format de evantaiurile de susţinere şi compresiune.


+ „Nucleul dur" al capului femural este format din sistemul ogival.
+ „Triunghiul lui Ward" este zona cea mai rezistentă a capului femural.
- „Triunghiul lui Ward" este zona de predilecţie a fracturilor.
- Pintenele Adams este prelungirea evantaiului de susţinere a lui Delbet.

#154. Semnele clinice timpurii de bază a tumorilor osoase benigne:

- dureri acute permanente;


+ incomoditate locală;
- tumefacţie;
- fractură patologică;
+ dureri surde nocturne.

#155. Care din tumorile benigne dau metastaze în plămâni:

- condromul;
- condroblastomul;
- osteomul;
+ osteoclastomul;
- osteomul osteoid.

#156. Artroza articulaţiilor vecine focarului de fractură se poate datora:

- unei fracturi diafizare


- imobilizării prelungite
- lezării pediculului vascular
+ unei fracturi articulare
+ calusului vicios cu dezaxare

#157. Care sunt articulaţiile cele mai rar afectate în poliartrita reumatoidă:

- coxofemurale,
- scapulohumerale,
+ acromioclaviculare,
- temporomandibulare,
- intervertebrale C1, C2

#158. Operaţia de elecţie în caz de picior rheumatoid manifestat prin degete I-V în ciocan cu
subluxaţie în articulaţiile MTF:

- sinovectomia articulaţiilor metatarso-falangiene,


- artrodeza articulaţiilor metatarso-falangiene II-V,
- artrodeza articulaţiei metatarso-falagiene I,
+ rezecţia de aliniere a articulaţiilor metatarso-falangiene II-V,
- amputaţia degetului II în caz de Hallux valgus pronunţat.
#159. În baza căror indici, la un tânăr cu lombalgie, se poate suspecta diagnosticul de spondilartrită
anchilozantă ?

- VSH normal
+ antigen HLA B27 pozitiv
+ implicarea radiologică a articulaţiilor sacro-iliace
- factor reumatoid pozitiv
- calcificarea meniscurilor

#160. Pentru sindromului Reiter este caracteristic:

+ afecţiunea articulară
+ conjunctivita
- iridociclita
+ uretrita
- anchilorzarea spontană

#161. Gibozitatea paravertebrala stinga intr-o scolioza lombara stinga idiopatica a adolescentelor
este determinata de:

- proieminenta posterioara a apofizelor spinoase


- contractura maselor musculare paravertebrale
+ proieminenta apofizelor transverse
- scolioza lombara nu se insoteste de gibozitate
- proieminenta articulatiilor rotate

#162. Intr-o cifoza Scheuermann modificarile vertebrale structurale cuprind:

- hemivertebra cuneiforma prin agenezie


- agenezie discala cu sinostoza vertebrala anterioara
- vertebre biconcave
- deformare vertebrala cu langheta anterioara
+ vertebre cuneiforme cu platouri neregulate si hernii intra-spongioase

#163. Tratamentul chirurgical al torticolisului muscular congenital este indicat:

- imediat după diagnosticare;


- peste 2-3 săptămâni;
- peste 6 luni;
- peste 1 an;
+ peste 2ani.

#164. Tenoliza este o intervenţie chirurgicală care include în sine:

- suturatea tendonului lezat


- eliberarea tendonului de fascia proprie
+ eliberarea tendonului din cicatrici
- plastia tendonului
- toate răspunsurile greşite
#165. Sindrom canal carpian - aspecte clinice:

+ pozitiv testul Falen;


+ pozitiv testul Tinnel;
- lipsa de pulsaţie a. radială;
+ hypestezia degetelor;
- dureri în I canal extenzorial.

#166. Într-o spondilodiscită microbiană lombară radiografia ne arată:

+ osteoliza platourilor vertebrale


+ geode intraspongioase
+ diminuarea înălţimii discului
- pensarea articulaţiilor apofizare posterioare în incidenţa de ¾
+ fus paravertebral

#167. Intr-o tbc sacro-iliaca in faza de evolutie, in pozitie sezânda paccientul:

- stă linistit pe ambele fese


+ evită sprijinirea pe o fesa stând pe cea contralaterala
- işi schimbă pozitia de pe o fesa pe alta
- nu există o situatie caracteristica
- apare rahialgie toracolombara

#168. Principiile de tratament ale osteonecrozelor aseptice idiopatice juvenile:

- intervenţie chirurgicală;
+ administrare medicamentoasă;
+ conservator funcţional cu limitarea a efortului fizic;
- radioterapie;
- chimioterapie cu citostatice.

#169. Boala Paget preponderent afectează:

+ oasele bazinului;
- oasele carpiene;
- oasele tarsiene;
+ oasele tubulare lungi;
+ oasele craniene.

#170. Osteoartropatiile pot fi de origine:

+ neurogenă;
- termică;
+ endocrină;
+ metabolică;
- tumorală.
#171. Displaziile fizare pot fi sub formă de:

+ acondroplazie;
+ hipocondroplazie;
+ condrodisplazie exostozantă;
- osteodistrofie;
- osteoporoză.

#172. Displaziile diafizare pot fi sub formă de:

+ hiperostoze eriditare;
+ hiperostoze congenitale sistemice;
- mucolipidoze;
- mucopolisaharidoze;
- displazii epifizare.

#173. Ce tratament este indicat bolnavilor cu luxaţie congenitală de rotulă:

- gimnastica de relaxare izometrică;


- masaj a musculaturii coapsei şi gambei;
- avansarea tuberozităţii tibiale;
+ mioplastia porţiunii mediale a aparatului extenzor a genunchiului;
+ transplantarea tendonului rotulian.

#174. Ce schimbări se întâlnesc la copii care suferă de artrogripoză:

- hiperlaxitate articulară;atitudinea vicioasă a membrelor;


+ atitudinea vicioasă a membrelor;
+ redori în articulaţiile mari;
- fragilitate osoasă;
+ schimbări din partea aparatului muscular.

#175. Care semne nu sunt caracteristic petnru radiculopatia L5?

+ abolirea reflexului achilian


+ abolirea reflexului rotulian
- parestezia dorsală a piciorului
- diminuarea extensiei dorsale a halucelui
+ hipoestezia degetului V

#176. Numiţi succesiunea corectă a tunicelor măduvii spinării (din exterior spre interior):

- pia mater, arahnoida, dura mater


+ dura mater, arahnoida, pia mater
- arahnoida, dura mater, pia mater
- arahnoida, pia mater, dura mater
- dura mater, pia mater, arahnoida
#177. Intre presupunerile urmatoare mentionati cele care sunt compatibile cu o neuralgie
cervicobrahiala tipica C7:

- traiect dureros pe fata anterioara a antebratului


- abolirea reflexului bicipital
+ deficitul de extensie a degetelor
- dereglari senzitive obiective la nivelul policelui
- deficitul flexiei cotului

#178. Care din afectiunile urmatoare nu poate fi cauza a dorsalgiilor:

+ poliartrita reumatoida
- spondilodiscita
- metastaza osoasa
- tumoare intrarahidiana
- spondiloartrita anchilozanta

#179. Indicaţi intervenţiile chirurgicale utilizate în fracturile severe ale corpurilor vertebrale:

+ spondilodeza anterioară
- rezecţia vertebrală
- laminectomia
- vertebrectomia
- nici una din ele

#180. In faza acuta a unei poliomielite cu interesarea musculaturii centurii scapulare este indicat:

+ mentinerea unei posturi corecte a bratului prin aparate de corectie si kinetoterapie


- transplantarea trapezului pe humerus
- artrodeza scapulo-humerala
- amputatia bratului in 1/3 medie in cazul unei monoplegii
- nu este indicat nici un tratament ortopedic sau chirurgical

#181. Intr-o sechela de paralizie infantila genu recurvatum devine o dificultate de dorit daca:

- sunt paralizati ischio-gambierii


+ exista o paralizie a cvadricepsului
- exista o paralizie a tensorului fasciei lata
- exista o paralizie a tricepsului sural
- genu recurvatum nu este niciodata de dorit

#182. Semnele de certitudine a displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:

- asimetria plicilor cutanate pe partea medială a coapselor;


- limitarea abducţiei;
- pozitiv semnul de încrucişare a coapselor;
- rotaţia externă a piciorului;
+ semnul „de clic" descris de Ortolani.
#183. Care din semnele radiografice sunt caracteristice pentru luxaţia congenitală la sugari:

- deformaţia capului osului femural;


+ lateralizarea porţiunii proximale a femurului;
+ mărirea unghiului acetabular;
- micşorarea unghiului acetabular;
+ întârzierea apariţiei nucleului de osificare.

#184. Care sunt metodele de tratament a luxaţiei congenitale la copiii în limita vârstei 1-2 ani:

- reducerea forţată a luxaţiei congenitale de şold sub anestezie generală + metoda Lorenz;
+ reducerea treptatp prin tracţia continuă de ambele extremităţi pelviene în poziţie verticală sau
orizontală;
- reducere deschisă;
- reducerea pe etape a luxaţiei congenitale de şold cu aparate gipsate după Zelenin;
- înfăşurarea forţată a extremităţilor pelviene în abducţie.

#185. Care sunt schimbările radiologice în Osteonecroza de cap femoral, gr III (Ficat - Arlet):

- pensarea interliniei articulare


- apariţia conului de uzură Trueta
+ lărgirea spaţiului articular
- apariţia osteofitozei marginale
+ sechestrarea capului

#186. În tratamentul Osteonecrozei de cap femural gr. IV (Ficat - Arlet) (idiopatice) metoda de
elecţie este considerată:

- forajul transtrohantero-cervico-cefalic
- osteotomia
- artrodeza
+ endoprotezarea totală de şold
- endoprotezarea monopolară de şold

#187. Care atitudine vicioasă predomină în coxite:

+ abducţie, flexie şi rotaţie externă


- abducţie, flexie şi rotaţie internă
- adducţie, extenzie şi rotaţie externă
- adducţie, flexie şi rotaţie externă
- adducţie, flexie şi rotaţie internă

#188. În coxartroză, proba de recentrare dinamică a capului femural se apreciază pe radiografiile:

- radiografia de faţă a bazinului cu poziţia neutră a şoldurilor


- radiografia şoldului bolnav în flexie 30°
+ radiografia de faţă a bazinului cu abducţie totală a membrului bolnav
+ radiografia de faţă a bazinului cu adducţia maximă a membrului bolnav
- incidenţa falsului profil al şoldului operat
#189. Artroriza este:

- anchilozarea articulaţiei;
- înlăturarea unei porţiuni din articulaţie;
- secţionarea aderenţelor intraarticuare;
+ aplicarea unui procedeu de limitare a mişcărilor în articulaţie;
- plastia articulaţiei.

#190. Indicaţii către tratament chirurgical în gonartroză sunt:

+ lipsa efectului tratamentului conservator;


- afectarea şoldului de aceiaşi parte;
+ dezaxare în varus sau valgus;
- artroză femuro-patelară gr I;
- amplituda mişcărilor în articulaţia genunchiului 0º/0º/90º.

#191. Metatarsalgia Morton este:

- metatarsalgia din antepiciorul rotund


- metatarsalgia din sindromul de insuficienta al primei raze
- metatarsalgia din sindromul de hiperpresiune al primului metatarsian
+ metatarsalgia provocata de un nevrom al nervului digital plantar a spatiului III
- metatarsalgia asociata cu hallus valgus

#192. Ce schimbări au loc la bolnavii care suferă de picior echino-varus congenital din partea
aparatului osteomuscular a membrului pelvin:

- rotaţia externă a gambei;


+ rotaţia internă a gambei;
+ atrofia musculară;
- redori flexorii în articulaţia genunchiului;
- recurvaţia genunchiului.

#193. În cazul începerii tratamentului piciorului echino-varus congenital după 2 - 3 săptămâni de la


naştere, cât de des se efectuază redresarea şi schimbarea aparatului gipsat:

+ peste 4-7 zile;


- o dată în 2 săptămâni;
- o dată în 3 săptămâni
- o dată în 4 săptămâni;
- o dată în 2 luni.

#194. Care din intervenţiile chirurgicale sunt indicate în piciorul echino-varu congenital până la
vârsta de 7-8 ani:

- la nervi,
+ la tendoane,
+ la aparatul capsulo-ligamentar;
- la oasele piciorului;
+ transplantarea locului de inserţie a tendoanelor.
#195. In cadrul tratamentului complex al unei paralizii cerebrale tratamentul chirurgical este indicat:

- in toate cazurile;
+ pentru corijarea unui defect local;
- pentru suprimarea spasticitatii;
- pentru suprimarea rigiditatii;
- nu are nici o indicatie.

#196. In cadrul piciorului spastic deformatiile cel mai frecvente sunt:

+ echinul;
+ echin-varus ;
- valgus;
- varus ;
+ echin-valgus;

#197. Care din afirmaţiile de mai jos se referă la bontul vicios?

+ durerile fantomă ;
+ bont conic ;
- bont al gambei cu lungimea de 8 cm ;
+ ulcer pe bont;
- protezare primară ;

#198. Care este tactica corectă în caz de leziune a tendoanelor flexorilor la nivelul falangei proximale
a degetului II?

- suturarea ambelor tendoane;


+ suturarea numai tendonului flexorului profund ;
- suturarea numai tendonului flexorului superficial ;
- plastia tendonului cu grefă din tendonul m. palmar lung ;
+ extirparea tendonului flexorului superficial lezat.

#199. Care sunt intervenţiile chirurgicală de urgenţă în cazul electoarsurilor circulare profunde:

+ necrotomia decompresivă:
+ fasciotomia;
- prelucrarea chirurgicală;
- ligaturarea vaselor magistrale;
+ amputaţia segmentelor cu legaturarea vaselor magistrale.

#200. În puncţia vezicei urinare acul se întroduce pe traiectul liniei albe:

- în mijlocul distanţei dintre simfiza pubiană şi ombilic


- razant pe partea superioară a simfizei pubiene
+ perpendicular pielii cu 2 cm mai sus de simfiza pubiană
- razant pe partea inferioară a simfizei pubiene
- mai jos de ombilic
#201. De sinteza substanţei fundamentale, protocolagenului de tip I şi fosfatazei alkaline sunt
responsabili:

- condroblaştii
- fibroblaştii
+ osteoblaştii
- osteoclaştii
- osteociţii

#202. Coloana vertebrala constă din:

- 29-30 vertebre
- 27-29 vertebre
+ 31-34 vertebre
- 26-30 vertebre
- 34-37 vertebre

#203. În care din luxaţiile enumerate este considerat luxat segmentul proximal articular:

- luxaţia oaselor gambei,


+ luxaţia extremităţii acromiale a claviculei;
- luxaţia umărului;
+ luxaţia corpului vertebral;
- luxaţia şoldului.

#204. Clasificarea toaletei chirurgicale primare în funcţie de termenul de efectuare după traumatism
la bolnavii fără antibioticoprofilaxie:

+ precoce;
- amănată;
- postamănată;
+ tardive;
- posttardive.

#205. Care din cele enumerate sunt particularităţi a toaletei chirurgicale a plăgilor contaminate cu
substanţe toxice (chimice):

+ spălarea abundentă a plăgii cu lichid neutralizator;


- incizii şi exizii nu se efectuează;
+ hemostaza minuţioasă şi drenarea plăgii;
+ plaga nu se suturează primar;
- toaleta chirurgicală nu se deosebeşte.

#206. La pacient debridarea plăgilor suspecte de tetanos se efectuază:

+ imediat
- la aproximativ 1 oră după startul seroterapiei
- la 6 ore după startul seroterapiei
- la 12 ore după startul seroterapiei
- la 24 ore după startul seroterapiei
#207. Mecanismul fracturilor atlasului de tip Jefferson este, de regulă, prin:

- Hiperextensie
+ Compresie verticală
- Hiperflexie
- Deplasare rotaţională
- Flexie-rotaţie

#208. Simptoamele caracteristice pentru dereglări de mica circulaţie în şocul traumatic:

- timpul de reumplere a petei subunghiale 1-2 sec;


+ timpul de reumplere a petei subunghiale mai mult de 3-5 sec;
+ coloraţia cianotică a extremităţilor;
- gradientul dermorectal al temperaturii 3-4-5°C;
+ gradientul temperaturii dermorectale 6-7-8°C.

#209. Pentru şocul traumatic de gradul II este caracteristic:

- volumul hemoragiei peste 1,5-2l;


- diureza sub 30 ml/oră;
+ diureza 30-40 ml/oră;
- indexul Algower peste 1,3-1,5;
- presiunea venoasă centrală sub 5-6 cm coloană apă.

#210. Intervenţiile chirurgicale de urgenţă extremă (de reanimare) în cadrul şocului traumatic includ:

- intervenţiile chirurgicale pe fondalul leziunilor organelor cavitare ale abdomenului;


- intervenţiile pe fondalul hematoamelor intracerebrale traumatice;
+ intervenţiile în leziunea cordului şi vaselor sangvine mari;
- intervenţiile în dezmembrări ale membrelor;
- intervenţiile chirurgicale în fracturi deschise.

#211. Care din preparatele numite pot fi utilizate ca antidoţi în starea de hipercaliemie în "Crush-
Sindrom"?

- preparatele cardiotonice
+ preparatele ce conţin calciu
+ preparatele ce conţin sodiu
- preparatele diuretice
- preparatele ce conţin complexul necesar de vitamine

#212. Cele mai efective procedee de detoxicare în "Crush-Sindrom" pot fi:

+ hemodializa prin "rinichi artificial"


- administrarea suficientă a diureticilor
- hemotranfuzii
- administrarea suficientă a soluţiilor detoxicante
- hiperbarooxiterapia
#213. În cadrul tratamentului sindromului de compartiment al gambei se efectuiază fasciotomia
decompresivă la:

- 1 compartiment
- 2 compartimente
- 3 compartimente
+ 4 compartimente
- 5 compartimente

#214. În fractura diafizară a oaselor gambei cu deplasarea fragmentelor şi sindrom de


compartiment, tratamentul de elecţie al fracturii este considerat:

- pansamentul gipsat
- tracţia continuă
- osteosinteza cu plăci înşurubate
+ osteosinteza centromedulară cu tije zăvorâte fără alezaj
+ osteosinteza stabil-funcţională cu aparate externe.

#215. În tratamentul medicamentos al bolnavilor cu traumatism vertebro-medular, în perioada


iniţială a şocului spinal sunt indicate următoarele preparate:

- Antibiotice cu spectru larg de acţiune


- Cardiotonice
+ Puls-terapie cu steroizi
+ Reologice, neuroprotectoare, inhibitori ai proteolizei
+ Saluretice, antioxidante, antihipoxante

#216. Care este doza curativă de lipostabil pentru 24 ore în tratamentul emboliei lipidice:

- 10-20 ml;
- 20-40 ml;
+ 40-150 ml;
- 150-250 ml;
- 250-500 ml.

#217. Numiţi triada Virchow în apariţia trombozei:

- varicoza
+ staza sangvină
+ hipercoagulabilitatea
- imobilizarea
+ leziunile endoteliale

#218. Norma indexului protrombinei:

- 100-110%
- 90-110%
- 80-100%
+ 75-100%
- 65-105%
#219. Hiperproteinemia în boala traumatică este provocată de:

+ hemoragii;
+ acumularea proteinelor în tromburi;
+ dereglările sintezei proteinelor;
- reacţiile anabolice ale organismului;
+ pierderea proteinelor cu urină.

#220. Fracturile tasate de corp vertebral sunt stabile la flexie şi rotaţie şi necesită tratament
conservativ în cazul:

- Unghiului deformaţiei kifozice la nivelul leziunii >150


- Înălţimea corpului vertebral tasat >50%
- Micşorarea spaţiului intervertebral cu 20%
+ Scăderea înălţimei corpului vertebral tasat <50%
+ Unghiului deformaţiei kifozice la nivelul leziunii <150

#221. Fracturile scapulare, care pot deregla funcţia în articulaţia scapulo-humerală:

- de corp a omoplatului;
+ de col anatomic;
- de coracoidă;
+ de glenă;
- de spină

#222. Tratamentul ortopedic este indicat în fracturile humerusului proximal:

+ în fracturile Neer cu o parte;


+ în fracturile marii tuberozităţi cu deplasare până la 0,5 cm.;
+ în fracturile fără implicarea suprafeţei articulare a capului humeral;
+ în toate tipurile de fractura fără deplasarea fragmentelor;
- în fracturile-luxaţii a humerusului proximal.

#223. Variantele luxaţiei posterioare a capului osului humeral:

+ subacromială;
- subclaviculară;
+ subspinoasă,
- subscapulară;
- subglenoidiană.

#224. Care pericol poate prezenta reducerea luxaţiei de os humeral prin procedeul Kocher:

- fractura procesului coracoid;


- fractura de cap humeral;
+ fractura de col chirurgical;
- fractura paletei humerale;
- luxaţia antero-internă poate fi transformată în luxaţie antero-inferioară.
#225. Prin ce se manifestă din punct de vedere anatomic leziunea Bankart în luxaţia recidivantă a
umărului:

- deformaţia congenitală „în toporaş" a capului humeral


- fractura marginii anterioare a glenei
- depresiune pe partea posterioară a capului humeral
+ decolarea bureletului glenoidian
- hiperlaxitatea sau ruptura capsulei articulare

#226. In periartroza scapulo-humerala comunicarea intre cavitatea articulara si bursa subacromiala


la artrografie evidentieaza:

- aspect articular normal


- reducerea cavităţii articulare cu reducerea sau disparitia recesurilor articulare
+ ruptura totală a coafei rotatorii
- calcificarea tendonului
- scleroza subcondrală

#227. Care sunt cele mai frecvente localizări în fracturile de humerus la copii:

- fractură de col chirurgical;


- fracturi diafizare;
+ fracturi condiliene;
+ fracturi supracondiliene;
- fracturi cap humerus.

#228. Care pot fi complicaţiile tardive al fracturior de capiteliului humeral:

- lezarea n. ulnar;
+ redoarea de cot;
+ necroza avasculară;
+ pseudoartroza;
- lezarea lig. colateral intern.

#229. În plan sagital unghiul înclinării a suprafeţei articulare a osului radial, în mediu este de:

+ 10°;
- 20°;
- 30°;
- 40°;
- 50°.

#230. Fractura epifizei radiale distale tip Goyrand - Smith include:

- deplasarea unghiulară cu unghi deschis dorsal;


+ deplasarea unghiulară cu unghi deschis anterior;
- basculare cu angrenare dorsală;
+ basculare cu angrenare anterioară;
- aspect „dos de furculiţă".
#231. În fracturile de scafoid carpian aparatul ghipsat antebrahio-palmar va fixa:

+ policele în abducţie;
- policele în adducţie;
- degetele 2-5 în semiflexie;
- degetele 2-5 în extensie;
- degetele în poziţie neutră.

#232. Principiile de tratament a luxaţiilor vertebrale mielice includ:

- ortolocomoţie precoce posttraumatică


+ reducerea luxaţiei în urgenţe
+ imobilizare pentru distingerea stabilizării, recuperării şi îngrijirii
- fonoforeză cu hidrocortizon
- antibiotice cu spectru larg de acţiune

#233. Leziuni stabile a coloanei vertebrale sunt considerate:

+ fracturi tasate de corp vertebaral gr.I, fără fractura lamei vertebrale;


- fractură "explozie" de corp vertebral;
- fracturi tasate de corp vertebral gr.II-III, cu fracturarea arcurilor vertebrale;
+ fracturi a apofizelor transverse şi spinoase;
+ leziunea discului intervertebral fără leziunea măduvei spinării.

#234. Care sunt semnele caracteristice rupturilor subperitoneale ale vezicii urinare:

- poliurie
- prezenţa globului vezical
+ lipsa globului vezical
+ chemări false de a urina
- uretroragie

#235. În fracturile bazinului de tip B pot fi următoarele leziuni anatomice:

+ disjuncţia simpfizei pubiene


- leziunea planşeului pelvin
+ leziunea parţială a ligamentelor sacro-iliace
+ fractura ramurilor ilio- şi ischiopubiene
- luxaţia în articulaţiile sacro-iliace

#236. Pozitia extensie, abductie si rotatie externa a membrului pelvin tradeaza existenta unei:

- fracturi de col femural


- fracturi de diafiza femurala
- luxatii de sold posterioara, inalta (iliaca)
- luxatii de sold varietatea ischiatica
+ luxatii de sold varietatea pubiana
#237. Tratamentul de electie intr-o luxatie traumatica de sold combinata cu fractura diafizei
femurale este:
- se aplica tractie transscheletala pentru 3 saptamani
- reducere ortopedica a fracturii si luxatiei si imobilizare gipsata
- reducere ortopedica a fracturii si reducerea luxatiei la consolidarea fracturii
- reducerea chirurgicala atat cea a luxatiei cat si a fracturei
+ reducerea chirurgicala si osteosinteza fracturii cat mai urgent posibil urmata de reducerea ortopedica
a luxatiei

#238. Clasificarea Garden a fracturilor de col femural are la bază:

- unghiul pe care îl formează traiectul de fractură cu axul diafizei femurale;


+ orientarea sistemului trabecular al capului şi colului femural;
+ aprecierea pronostică a evoluţiei fracturii;
- unghiul pe care-l formează traiectul de fractură cu orizontală;
+ gradul leziunii sinovialei colului femural.

#239. Indicaţiile către hemiartroplastie cu proteză Moore sau Moore-ЦИТО în fracturile de col
femural şi consecinţele lor sunt:

+ fractura recentă de col femural la un pacient de peste 75 ani;


- necroza aseptică de cap femural după osteosinteză;
- pseudartroză de col femural după osteosinteză;
- fractura recentă de col femural la un şold artrozic;
- fractură recentă de col femural la un pacient de 55 ani.

#240. În fractura patelei cu dislocare care mişcări în articulaţia genunchiului sunt dereglate:

- flexia;
- rotaţia internă a gambei;
+ extenzia activă a gambei;
- rotaţia externă a gambei;
- deviaţia în varus a gambei.

#241. Care este amplituda normală de extensie-flexie a piciorului în articulaţia gleznei:

- 10° - 0 - 20°;
- 20° - 0 - 30°;
+ 30° - 0 - 50°;
- 40° - 0 - 50°;
- 50° - 0 - 60°.

#242. Care este valoarea unghiului bituberozitar a lui Böhler în condiţii normale?

- 10°;
- 20°;
+ 30°;
- 40°;
- 50°.
#243. La care din oasele metatarsiene mai frecvent apare fractura „de oboseală":

- I-II;
+ II-III:
- III-IV;
- IV-V;
- nu există astfel de fractură.

#244. Tratamentul de electie al unei fracturi deschise de tip III este:

- toaleta chirurgicala, osteosinteza cu placa, sutura cutanata


- toaleta chirurgicala, osteosinteza cu tije endomedulare, sutura cutanata
- toaleta chirurgicala, osteosinteza cu tije endomedulare, inchiderea plagii imediat prin procedee
plastice
+ toaleta chirurgicala, osteosinteza cu fixator extern, lasarea deschisa a plagii, plastie secundara cu piele
libera despicata
- toaleta chirurgicala, reducere si osteosinteza ad minima, sau plastie, imobilizare ghipsata

#245. La fracturile prin arma de foc stabilizarea primară a focarului de fractura se va efectua
primordial prin osteosinteza:

- centromedulara
- placi metalice
+ extrafocala cu aparate cu broşe
+ extrafocala cu aparate cu tije
+ extrafocala cu aparate mixte

#246. În osteite germenii ajung la os prin:

+ contaminarea directă a plăgii;


- căile limfatice;
- căile sanguine;
- foliculi piloşi;
- glande seboreice

#247. Sediul focarului în osteite este situat:

- epifiza;
- metafiza;
- diafiza;
+ la nivelul leziunilor traumatice;
- în vecinătatea articulaţiilor.

#248. Grefa de piele liber transplantată se consideră vascularizată din ziua a :

- 1-a;
- 2-a;
- 3-a;
- 4-a;
+ 5-a.
#249. Transplantul osos din crista iliacă este vascularizat de:

- a.femurală;
- a.femurală profundă;
+ a.circumflexă iliacă internă;
- a.epigastrică inferioară;
- a.epigastrică superioară.

#250. Pentru fracturile regiunei trohanteriene sunt caracteristice următoarele semne clinice:

- Sunt semne evidente de ascensiune a marelui trohanter.


- Scurtarea membrului pelvin presupus afectat cu 2-3 cm.
+ Membrul se află în rotaţie externă.
+ Imposibilitatea ridicării talonului de pe pat.
+ Scurtarea membrului pelvin cu 4-6 cm.

#251. Traiectul de fractură este cominutiv când:

+ fractura are mai mult de 3 fragmente


- fractura are 3 fragmente
- fractura are 2 fragmente
- sunt interesate şi formaţiunile vasculo-nervoase
- sunt lezate şi părţile înconjurătoare

#252. Fractura deschisă gradul III B după clasificarea lui Gustilo şi Andersen reprezintă:

- fractura deschisă produsă de o forţă de mică energie care determină o fractură oblică sau transversală
cu o plagă cutanată sub 2 cm
- fractura deschisă produsă de o forţă de energie moderată care determină o fractură cominutivă cu o
plagă cutanată de peste 2 cm ,cu contuzia tegumentelor şi a musculaturii vecine
- fractura deschisă produsă de o forţă de mare energie ce determină o fractură cu cominuţie
importantă,cu pierdere cutanată şi devitalizare importantă
+ fractura deschisă produsă de o forţă de mare energie ce determină o fractură cominutivă cu leziuni
importante contuze ale părţilor moi,cu smulgerea periostului şi cu expunerea osului
- fractura deschisă produsă de o forţă de mare energie ce determină o fractură cu cominuţie
importantă,la care seasociază leziuni ale axului vascular principal

#253. Conform AO osteosinteza cu tije Kűntscher poate fi aplicată numai în:

- fracturile epifizo-metafizo-diafizare
- fracturile oblice lungi din 1/3 medie a diafizei
- fracturile transversale din 1/3 distală a diafizei
+ fracturile oblice scurte şi transversale din 1/3 medie a diafizei
- fracturile maleolare
#254. Care sunt cele mai frecvente tumori maligne primitive osoase la tineri:

+ osteosarcomul;
- condrosarcomul;
- fibrosarcomul;
+ sarcomul Ewing;
- mielomul multiplu.

#255. Care-s tumorile osoase benigne:

+ osteomul, osteomul osteoid, osteoclastomul, condroblastomul, fibromul b. condromixoid,


hemangiomul, limfangiomul, lipomul, schvanomul, neurofibromul;
- exostozele osteocartilaginoase, chistul osos solitar, chistul osos anevrismal, ganglionul intraosos,
granulomul intraosos, fibromul neosificant, granulomul eozinofil, displazia fibroasă, miozita osificantă,
fibromul neosteogenic;
- osteosarcomul, condrosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul, angiosarcomul,
fibrosarcomul, liposarcomul;
- condromul, adamantinomul, mezenchimomul;
- histiocitozele.

#256. Ce tumoră osoasă se întîlneşte în toate cele trei ipostaze: inactivă, activă, reactivă:

- condroblastomul;
- osteocondromul;
- chistul osos solitar;
+ osteoclastomul;
- sarcomul Ewing

#257. Care articulaţiile prezentate se afectează primar în AR:

- coxofemurale,
+ articulaţiile mici ale mâinilor,
- articulaţia cotului,
- articulaţiile intervertebrale
- articulaţiile sacroiliace.

#258. Notaţi grupurile de preparate folosite în tratamentul medicamentos al AR:

- antibiotice semisintetice,
+ citostatici,
+ antiinflamatorii nesteroidiene,
+ corticosteroizi,
+ hinolonice.

#259. Prezenţa antigenului HLA B27 este semnificativ crescută în:


- poliartrita reumatoidă
- lupus eritematos
+ spondilartrita anchilozantă
+ sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy
- boala Horton
#260. Este corectă afirmaţia că:

- spondilartrita anchilozantă poate să se complice cu insuficienţă renală şi/sau hepatică


+ sacro-ileita spondilartritică este de obicei bilaterală
+ 90% din spondilartritici sunt purtători ai HLA B27
+ sindesmofitul este un semn radiologic important de afecţiune vertebrală spondilartritică
+ reeducarea şi antiinflamatoriile nesteroidiene sunt baza de tratament a spondilartritei anchilozante

#261. O mama cu o scolioza idiopatica are sansa de a da nastere unui copil cu scolioza in proportie
de:

- 1/1 (100%)
- 1/2 (50%)
+ 1/3 (33%)
- 1/4 (25%)
- in aceiasi proportie cu o mama fara scolioza

#262. Testul Risser în scolioze este utilizat pentru aprecierea:

- Unghiului diformităţii curburii primare


+ Progresarea potenţială a diformităţilor în scolioze idiopatice la copii şi adolescenţi
- Torsiei vertebrale în scolioze
- Progresarea diformităţilor scoliozice la adulţi
- Stadiilor de osificare a apofizelor corpilor vertebrali

#263. În caz de eşec a tratamentului conservator când se recomandă intervenţia chirurgicală in


torticolis muscular:

- la vârsta de 6 luni;
- la vârsta de 1 an;
+ la vârsta de 2 ani;
- la vârsta de 3-4 ani,
- la vârsta de 5 ani.

#264. Care din elementele enumerate sunt obligatorii în tratamentul chirurgical al pseudoartrozelor
hipotrofe:

+ plastia osoasă;
- revascularizarea microchirurgicala a fragmentelor osoase;
+ stabilizarea fermă a fragmentelor osoase;
- compresia îndelungată continuă a fragmentelor;
- funcţia precoce a segmentului cu pseudoartroza.

#265. Sindromul canalului Giion - aspecte clinice:

+ pareză a muşchilor mici a mîinii;


+ dereglări motorice a degetelor;
- dereglări senzitive degete I-II-III;
+ dereglări senzitive degete IV-V;
- poziţie în flexie a degetelor.
#266. Scolioza gr.I (după Cobb) prevede unghiul de deformaţie de:
+ 00-150,
- 250-600,
- >600.
- 00-100,
- 150-300.

#267. Intr-o tbc sacro-iliaca in faza de evolutie, cu fistula si sechestru la nivelul articulatiei,
tratamentul de electie consta din:
- repaus la pat si tuberculostatice
- imobilizare in aparat ghipsat si tuberculostatice
- administrarea de tuberculostatice general si local de focar
+ rezectie de asanare in cadrul tratamentului complex cu tuberculostatice
- artrodeza extraarticulara sub protectia tuberculostaticelor

#268. Factori care contribue la dezvoltarea necrozei avasculare juvenile idiopatice:


+ microfracturi;
+ supraefort fizic;
+ insuficienţa congenitală a patului vascular;
- procese inflamatorii;
- avitaminoză.

#269. Schimbările radiologice ale oaselor tubulare în maladia Paget se manifestă prin:
+ hipertrofia osoasă;
+ deformitatea oaselor tubulare lungi;
- dispariţia canalului centromedular;
+ dispariţia arhitecturei radiologice normale;
+ aspectul de os fibrilar, vătuit sau scămoşat.

#270. Osteomalacia este un proces:


+ distrofic;
- inflamator;
- tumoral;
- de patologie parazitară;
- de consecinţă actinică.

#271. Displaziile spondiloepimetafizare pot fi:


+ spondiloepimetafizară congenitală;
+ spondiloepimetafizară tardivă;
+ metatropică;
+ parastrematică;
- discondroplazie.

#272. Mucopolizaharidozele pot fi sub formă de:


+ sindromul Hurler;
+ sindromul Hanter;
+ sindromul Morquio;
- pseudogurler polidistrofie;
- osteodisplazie fibroasă.
#273. Semnele clinice a luxaţiei congenitale de rotulă:
- flexia în articulaţia genunchiului este păstrată;
- extenzia în articulaţia genunchiului este limitată;
+ în timpul flexiei rotula se deplasează lateral;
- în timpul flexiei rotula se deplasează medial;
- muşchiul quadriceps este dezvoltat normal.

#274. Ce semne concom afară de fracturi se întâln la bolnavii care suferă de osteogeneză inperfectă:
- sclerele cu injecţii vasculare şi icterice;
+ sclererele de culoare albastră;
- hipertonia musculară;
+ hipotonia musculară;
+ otoscleroză progresantă.

#275. Sciatalgia poate fi secundară:


+ unei injecţii intramusculare fesiere
+ unui meningiom radicular al cozii de cal
- unui hematom a tecii psoas-ului
+ unei hernii discale
+ unui metastaz sacrat

#276. La apariţia lombosciaticii discogene L5 indicaţia către tratament chirurgical se impune în cazul:
+ apariţia steppage-ului
- semnul Lasegue de la 30*
+ apariţia unui epizod de hiperalgie
- imaginea computerizată a unei protruzii discale
- abolirea reflexului achilian

#277. O neuralgie cervico-brahiala cuprinzand partea interna a bratului, antebratului si degetelui 5


poate fi in cazul:
+ herniei discale C7-D1
- herniei discale C6-C7
+ tumorii apexului pulmonar
- syringomieliei
- unei osteolize a corpului C6

#278. Tratamentul funcţional a fracturilor tasate stabile de corp vertebral subînţelege:


- Tratament chirurgical de stabilizare;
- Tracţiune pe platou înclinat;
+ Masaj şi gimnastică curativă din primele zile după traumatism pentru întărirea "carcasului muscular al
spatelui";
- Aplicarea corsetului gipsat;
- Reducerea unimomentană a fracturii şi imobilizare cu corset gipsat.

#279. Aspectul radiologic al vertebrei "chioare" inseamna osteoliza:


- apofizei spinoase
- lamei
- apofizei transverse
+ pediculului
- istmului
#280. In tratamentul complex al unei poliomielite, tratamentul chirurgical se efectueaza ca moment:
- in faza acuta
- in faza de remisiune
- la 1-2 ani dupa terminarea fazei acute
+ la 2-3 ani dupa terminarea fazei acute
- in toate fazele bolii

#281. Artrodeza genunchiului intr-o sechela de poliomielita este indicata:


- in genu flexum
- in genu valgum
- in genu varum
- in genu recurvatum
+ in genunchiul balant

#282. Semnele de probabilitate care se întâlnesc mai des în caz de luxaţie congenitală de şold:
- scurtarea extremităţii pelviene;
- abducţia este completă în articulaţia coxofemurală;
+ asimetria plicilor cutanate pe partea medială a coapselor;
+ limitarea abducţiei în articulaţia coxofemurală;
+ rotaţia externă a piciorului.

#283. Care sunt cele mai frecvent întrebuinţate metode de tratament conservator a luxaţiei
congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:
- mesajul musculaturii extremităţilor pelviene;
- gimnastică medicală;
- înfăşurarea forţată a extremităţilor pelviene în abducţie şi rotaţie internă;
- reducerea trepatată a luxaţiei congenitale de şold cu aparate gipsate după Zelenin;
+ reducerea treptată a luxaţiei congenitale de şold cu dispozitive de abducţie.

#284. Până la ce vârstă este indicat tratamentul conservator a luxaţiei congenitale de şold:
- până la vârstă de 6 luni;
- până la vârstă de un an,
+ până la vârstă de 2 ani,
- până la vârsta de 3-4 ani;
- după 4 ani.

#285. Care sunt metodele de elecţie în tratamentul Osteonecrozei de cap femural gr II (Ficat - Arlet):
- tratamentul medicamentos
- endoprotezarea bipolară a şoldului
+ forajul transtrohantero-cervico-cefalic
- endoprotezarea totală
+ osteotomiile intertrohanteriene

#286. În tratamentul NACF gr. IV (Ficat - Arlet) (idiopatică) metoda de elecţie este:
- forajul transtrohantero-cervico-cefalic
- osteotomia
- artrodeza
+ endoprotezarea totală de şold
- endoprotezarea monopolară de şold
#287. Care mişcări se afecteatză primar în coxartroză:
- flexia
+ extenzia
+ rotaţia internă
- rotaţia externă
+ abducţia

#288. La pacientul cu coxartroză, drept contraindicaţii pentru artrodeză servesc:


- sindromul algic pronunţat
- scurtarea membrului afectat până la 4 cm
+ proces bilateral
+ limitarea mişcărilor în genunchiul omolateral
+ patologia pronunţată a porţiunii lombare a coloanei vertebrale

#289. În normă, la nivelul genunchiului, se determină:


- varus
+ valgus
- anticurvaţia
+ retrocurvaţia
- toate

#290. Care este rolul meniscurilor la nivelul articulaţei genunchiului:


+ coaptarea suprafeţelor articulare;
- este sursă de producere a lichidului sinovial
+ amortizor;
+ stabilizator al genunchiului;
- toate

#291. Intr-un hallux valgus de gradul II cu artroza, tratamentul de electie este:


- rezectia exostozei si reechilibrare musculara
+ rezectia bazei falangei I, exostozectomia si retensionarea aparatului c. muscular transvers
- artrodeza metatarso-falangiana
- rezectia capului metatarsianului I
+ Operaţia SCARF - M1

#292. Care din muşchii gambei accentuiază piciorului echino-var:


+ flexor digitorum communis;
- tibialis anterior;
+ tibialis posterior;
+ tripepsul sural;
+ flexor hallucis longus.

#293. Până la ce vârstă se prelungeşte tratamentul conservator al piciorului echino- var congenital:
- până la 6 luni,
+ până la 1 an;
- până la 2-3 ani;
- până la 3-4 ani;
- după 5 ani.
#294. Cât se prelungeşte fixarea în aparat gipsat după intervenţie chirurgicală pe picior echino-
varus-strâmb:
- o lună;
- 2 luni;
- 3 luni;
- 4-5 luni;
+ 6 luni.

#295. Care va fi profilaxia redorilor articulare în paraliziile spastice cerebrale:


- intervenţii chirurgicale;
+ kinetoterapie selectivă, imobilizare funcţională co¬rectă a extremităţilor;
+ tratament medicamentos antispastic;
+ electrostimulare neuro-musculară selectivă;
- radioterapie;

#296. Intr-un picior echino - var spastic la un adolescent de 15 ani este indicat:
- alungirea partilor moi retractate postero-interne
- artrodeza gleznei tip Adams
- transplantarea gambierului anterior pe cuboid
+ dubla artrodeza Lambrinudi
- artrodeza extraarticulara Grice

#297. În amputaţia gambei bontul osos pentru a fi funcţional protezabil poate avea o lungime
minimală de:
- 2-3 cm;
- 3-4 cm;
- 4-6 cm;
- 6-8 cm;
+ 8-10 cm.

#298. Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul sechelelor în poliomielită:


- operaţii microchirurgicale;
- endoprotezări articulare;
+ mioligamentoplastii;
+ intervenţii de corecţie la oase şi articulaţii;
- spondilodeză;

#299. Algoritmul tratamentului în cazul tratamentului congelaţiilor de gr.1 constă în:


+ înlăturarea factorului etiologic;
+ metodele de reanimare în cazul hipotermiei generale asociate;
+ blocadele novocainice, proximale zonei de congelaţie;
- tratament chirurgical primar;
+ restabilirea circulaţiei sangvine şi a temperaturei ţesuturilor locale

#300. Care din nervi periferici sunt traumatizaţi în paralizia „Duchenne":


+ nervul axilar
+ nervul radial
- nervul ulnar
+ nervul musculocutan
- plexul brahial

S-ar putea să vă placă și