Referat la disciplina

GEOGRAFIE

MINZICU LILIANA MARIA

Seral clasa XIII
 Zona turistică Bran-Moeciu

Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta

populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat,
cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural
romanesc in mod special.
Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor,
asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si
obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si
artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea
turismului rural.
Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se constată o
îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se re-
marcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe,
rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat
şi mai trepidant) nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei în-
semnate părţi din rândul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru
odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului şi în ultimii
ani şi în România.

Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dez-
voltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale
defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural
şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai
al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi
locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor
de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale
defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.
Zona Bran-Moeciu este situată între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului. Cadrul
natural prezintă particularități deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme
de relief (munte înalt, platou, formă valurită de-a lungul râurilor și văilor ce străbat
terenul modelat de o rețea hidrografică bogată), toate acestea creând un valoros potențial
economic şi turistic.

Bran – Moeciu, paradisul turismului rural

Zona Bran – Moeciu, din judetul Brasov, a devenit încet si sigur cea mai cãutatã
zonã agroturisticã din tarã, pe de o parte datoritã interesului constant al proprietarilor de
pensiuni, care s-au unit rapid în asociatii de turism pentru a promova zona în întregime,
iar pe de altã parte datoritã apropierii de Brasov, unde se poate ajunge relativ usor din
capitalã.
În zonã se poate ajunge pe DN 1, spre Predeal – Râsnov – Bran – Moeciu (ramificatie din

2
DN1) – 25 de kilometri pe DN73, de la Brasov. Un alt traseu la fel de frumos este cel
dinspre Câmpulung – Rucãr – Moeciu – Bran – Brasov sau dinpre Sibiu - Fãgãras -
Zãrnesti – Bran.

Leagãnul turismului rural românesc

Branul si localitãtile din jur sunt de altfel leagãnul turismului rural românesc.
Asezat la intrarea în culoarul Bran–Rucãr, vechi drum comercial si strategic între Tara
Bârsei si Tara Româneascã, Branul este pretuit pentru frumusetile naturale, fiind
considerat centru national al turismului rural, ecologic si cultural. Comuna Bran este una
dintre cele 44 de comune ale judetului Brasov, o zonã pitoreascã, ce a reusit performanta
de a atrage atât turistii români, cât si pe cei strãini. Zona Bran – Moeciu a cunoscut în
ultimii ani o dezvoltare fãrã precedent în agroturism. Privelistile extraordinare si
relaxante, Castelul Bran situat la doar 10 kilometri si alte atractii turistice fac din aceastã
zonã un loc vizitat de mii de turisti anual. Bioclimatul din zonã este tonic, stimulator, cu
aer curat si fãrã praf si alergeni, radiatii ultraviolete si cu o atmosferã care are un bogat
continut de ioni negativi. Pãdurile de brad si fag de pe înãltimile din jur asigurã un aer
puternic ozonat. Temperatura medie este de 16 grade Celsius. Zona este vizitatã de sute
de turisti si pentru cã existã pârtii de schi aproape de statiune. Iubitorii schiului pot ajunge
astfel cu masina în mai putin de 30 de minute la mica pârtie dotatã cu cablu, din satul
Fundata, la noua pârtie din Bran, sau la Poiana Brasov. Prima atestare documentarã a
statiunii Bran a fost în anul 1367, într-un act de danie. În zonã au fost adusi de altfel, pe
vremuri cavaleri teutoni, a cãror misiune era asigurarea unui punct de sprijin pentru
supravegherea drumurilor peste Carpati. Prima mentiune documentarã a celorlalte sate
brãnene dateazã din anul 1729 si 1732 (satul Fundata). Evolutia Branului graviteazã
astãzi în jurul Castelului Bran, al lui Vlad Tepes, despre care multi strãini care viziteazã
tara cred si acum cã a fost vampir. Pe lângã castel au crescut însã astãzi vile frumoase,
amenajate cu grijã, case pregãtite permanent pentru oaspeti. Pentru zona Bran, ofertele
sunt de la 15 dolari pe zi de persoanã, pret în care se include si un mic dejun, compus din
alimente reci, specifice zonei.

Istoria Branului se învârte în jurul castelului

Istoria Branului se învârte de altfel în jurul castelului cu acelasi nume, care a fost
condus mai întâi de secui, rãspunzãtori de apãrarea sud-estului Transilvaniei, Iancu de
Hunedoara fiind voievodul ce trece conducerea cetãtii în mâinile voievodatului
Transilvaniei. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran a îndeplinit un rol de bastion de apãrare
împotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind înscrise cu sânge în istoria
zbuciumatã a neamului românesc. Ca semn de recunostintã fatã de Regina Maria a
României Mari, castelul a fost donat ei la 1 decembrie 1920 si a cãpãtat o fatã nouã. Între
anii 1920-1927 a fost restaurat de arhitectul Curtii Regale, Carol Liman, fiind transformat
într-o frumoasã resedintã de varã, cu parc si alei de promenadã, lac, terase, fântâni,
construindu-se atunci si Casa de ceai. În anul 1938, Regina Maria lasã prin testament
Castelul Bran si întregul domeniu fiicei sale, Principesa Ileana, care-l stãpâneste pânã în
anul 1948. Evenimentele tulburi din anul 1948 lasã castelul fãrã ocrotitorii lui regali,
urmând o perioadã de degradare si devastare pânã în 1956, când este inaugurat Muzeul de

3
Istorie si Artã Medievalã. Fiind într-o stare avansatã de degradare, în anul 1987, Castelul
Bran intrã în restaurare, lucrare terminatã în 1993. Acum, castelul este un important punct
turistic.

Mestesugurile traditionale se pãstreazã

În zona Bran – Moeciu se pãstreazã încã mestesugurile strãvechi, iar pentru turisti
se pot organiza chiar itinerarii etnografice pentru prezentarea acestora. La Bran, Simon,
Moeciu, Cheia, Fundata, ªirnea se pãstreazã în continuare vechile traditii etnografice si
folclorice. Vechea asezare de pãstori ªirnea oferã o priveliste unicã spre creasta Piatra
Craiului si spre masivul Bucegi. Este primul sat turistic din România, cu multiple
manifestãri folclorice specifice zonei. Fundata, unde se aflã de asemenea si pârtiile de
schi, este pe culoarul Bran-Rucãr, la poalele Masivelor Piatra-Craiului si Bucegi. Iarna
este frecventatã pentru practicarea schiului, iar vara pentru drumetii. Piatra Craiului a
rãmas în continuare cel mai frumos si cel mai sãlbatic munte din Carpati, o rezervatie
naturalã si parc national, care începe de la marginea orasului Zãrnesti pânã la confluenta
râurilor Dâmbovita si Dâmbovicioara. Versantul vestic este unicul loc din lume unde
creste garofita Pietrei Craiului, monument al naturii, la fel ca si capra neagrã si cocosul
de munte.

Turistii, atrasi de traditiile românesti

Tot mai multi turisti sunt atrasi în zonã de traditiile românesti. La Bran – Moeciu
se mai pãstreazã câteva dintre cele mai vechi. Una dintre acestea se referã la „învoiala
agricolã” privind pãmântul, localnicii fiind foarte atasati de pãmântul pe care îl detin.
Familiile mai în vârstã care nu îsi mai pot lucra pãmântul , îl dau „În parte” cu un procent
de 50%. Cele mai multe obiceiuri tin însã de oierit. Fiecare stãpân de stânã, predã
proprietarului pe parcursul anului, pentru fiecare oaie 4-5 kilograme de brânzã de burduf
si un kilogram de urdã, sau 7-8 kilograme de telemea si primeste de la proprietar pentru
pazã si tratamente zooveterinare, 70–80.000 de lei. Un obicei asemãnãtor se pãstreazã si
pentru vaci. Urcatul la munte, un alt obicei pãstoresc, începe la data de 1 iunie atât cu
ovinele, cât si cu taurinele. Ovinele încep pãsunatul pe pãsunile de la ses, începând cu
data de 1 mai, iar taurinele pe fânetele proprietarilor înainte cu o sãptãmânã sau douã de
urcatul la munte. Tunsul oilor se desfãsoarã în perioada 1 martie-10 aprilie, pentru a
rãmâne în adãposturile proprietarilor 3-4 sãptãmâni, pânã la iesirea la pãsunat. „Alesul”
sau „rãvãsitul” oilor este cea mai mare sãrbãtoare a ciobanilor din zonã. Are loc dupã
coborârea de la munte, când stãpânul de stânã înapoiazã fiecãrui proprietar oile, predã
brânza si încaseazã sumele de pãsunat si tratament. Cu aceastã ocazie, în prima duminicã
din luna octombrie, la Bran se desfãsoarã si o sãrbãtoare traditionalã denumitã „Rãvãsitul
Oilor”.

Zona Bran intre legenda si realitate

Legenda spune ca batrânul Bran, având mai multi fii le-a daruit spre stapânire
vesnica fiecaruia câte unul din cele 14 sate si catune de astazi: Simon, Poarta, Sohodol,
Predelut, Moieciul de Jos, Cheia, Moieciul de Sus, Zbârcioara, Pestera, Magura, Drumul

4
Carului, Sirnea, Fundata si Fundatica.
Branul este una din zonele cele mai cautate pentru turism rural. Lucrul acesta se
datoreaza atât frumusetii peisajului zonei, cât si ospitalitatii gazdelor care va asteapta. Sa
nu uitam si atractia deosebita a Castelului Bran, cunoscut si sub numele de Castelul lui
Dracula. Pe lânga Castelul Bran, atractia turistica de care se bucura zona este rezultatul
numeroaselor posibilitati de drumetie si de practicare a sporturilor. Tot
in aceasta zona se poate admira în toata splendoarea sa versantul vestic al muntilor
Bucegi, iar în partea vestica abruptul Pietrei Craiului. Partea de nord ofera o priveliste de
neuitat asupra Tarii Bârsei, care se desfasoara de la Magura Branului pâna la centura
Oltului, în apropierea vechiului oras sasesc Feldioara.

Putina istorie

Zona Branului se afla in zona de trecere dintre doua provincii istorice,

Transilvania (la Nord) si Muntenia (la sud). Separate de lantul Muntiilor Carpati (sectorul
meridional), cele doua provincii sunt in legatura prin numeroase trecatori si popasuri
transcapatice. Dintre acestea, cel care a jucat mult timp un rol principal in istorie a fost
trecatoarea Branului, situata la intrarea in zona de culoar transcarpatic Bran-Rucar.

Satul Moeciude Jos, situat la 843 metri altitudine, este unul dintre cele 8 sate (care
alaturi de Sohodol, Poarta, Predelut, Simon, Fundata, Sirnea si Magura) formau comuna
Bran de odinioara. Asezarile amintite apar treptat in documente din secolul al XVI-lea,
dar prima mentiune asupra existentei locuitorilor dateaza abia din 1695.

Cai de acces

 soseaua DN73 Brasov - Bran, aproximativ 25 km

 drumul Campulung - Rucar - Moeciu - Bran - Brasov (transmontan)
 soseaua DN Sibiu - Fagaras - Zarnesti - Bran
 ruta feroviara spre Brasov, de unde se ia microbuz

Tip turism
trasee montane, cicloturism (trasee dificile), odihna , agroturism, turism cultural.

Tip zona

 montan, cu vai si depresiuni, rauri, culoar intre muntii Bucegi si Piatra Craiului
 valuroasa , cu numeroase asezari tipic montane cu specific preponderent oieresc

Climat

 temperat continentala
 ierni moderate fata de culmile montane, veri calduroase (apriximativ 20?C medie),
toamne lungi, calde si uscate
 temperatura medie anuala 7?C

5
 vanturi periodice datorita depresiunii in care se afla

Obiective turistice

Castelul Bran
Renumit ca monument de arhitectura medievala, dar si considerat castelul lui
Dracula, a fost ridicat de catre brasoveni in 1377. Gazduieste un muzeu de arta feudala
romaneasca si straina din secolele XIV-XIX. Din 1960 este inaugurat si Muzeul
etnografic in aer liber organizat inparcul dela intrare, care cuprinde tipurile specifice de
asezari gospodaresti, de complexe pastorale, instalatii tehnice taranesti si obiecte realizate
in lemn de catre iscusiti mesteri ai acestei zone.

Cetatea Rasnovului
Restaurata de catre un investitor privat, cetatea taraneasca de la Rasnov (secolul al
XIV-lea) adapostete in prezent o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o
sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului
medieval si modern.

Orasul Brasov
Cetatea Brasovului, edificata intre secolele al XIV-lea si al XVII-lea, considerata
a fi una din cele mai puternice din Transilvania, pastreaza numeroase vestigii care, in
urma rastaurarilor efectuate in ultimii ani, au devenit obiective de mare atractie. Zidurile
innegrite de vreme, turnurile de observatie si bastioanele care au supravietuit timpului
sunt in masura sa ofere astazi aspecte cu elemente de epoca din puternica cetate de
odinioara.

Case memoriale din zona Bran

 Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al
academiei Române
 Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Românesc din
Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si
primar al localitatii Bran.
 Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului oncologic din Brasov.
 Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de
renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.
 Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei
medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat
de Bran prin origine si iubire.
 Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii de Istorie
din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Moeciu – zonã pitoreasca

Comuna Moeciu este situatã la extremitatea sudicã a judetului Brasov, între

6
masivele Piatra Craiului si Bucegi, la o altitudine între 800 si 1200 de metri. Comuna
ocupã o suprafatã de 103,4 kilometri, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o
suprafatã împãduritã de 5482 de hectare. Asezarea a fost atestatã documentar în anul
1405, în cadrul acesteia existând si câteva monumente istorice de artã si arhitecturã, cum
sunt Biserica ortodoxa-românã „Sfântul Nicolaie” din secolul al XVIII-lea si „Adormirea
Maicii Domnului”, din 1818. Comuna are în componentã sase sate care au fuzionat în
1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Mãgura si Pestera. Accesul
în Moeciu din Bucuresti se face pe drumul european E60, distanta între localitãti fiind de
182 de kilometri. ªi aici, locuitorii au încã ocupatii pastorale, fiind vestiti crescãtori de oi.
De-a lungul timpului, locuitorii acestei asezãri si-au câstigat un bun renume cu produsele
lactate fabricate din retete strãvechi. Comuna este slab industrializatã. Pe crestele
montane, mai ales în Bucegi si Piatra Craiului, turistii pot admira capra neagrã, iar dintre
mamifere ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, cãpriorul, râsul, toate fiind ocrotite. În
zonã se gãseste si cocosul de munte, acvila de munte, ciocãnitoarea, mierla, cinteza,
pitigoiul, iar în apele de munte trãiesc pãstrãvi, scobari si clean.

Comuna Moeciu - prezentare generala

Comuna Moeciu este situata în centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului

Brasov, între masivele Piatra Craiului si Bucegi, în culoarul Rucar-Bran. Aflata la o
altitudine cuprinsa între 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de
5.575 locuitori si dispune de o suprafata împadurita de 5482 ha.
Aceasta asezare a fost atestata documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca
monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din
sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818.
Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a
localitatilor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe
DN 73 si are în componenta sase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de
Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul în Moeciu din Bucuresti pe
drumul european E60, distanta între localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se
face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cât
priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile
efectuându-se zilnic, din 30 în 30 de minute, sâmbata si duminica din ora în ora, desi nu
este foarte confortabil si circula cu viteza relativ redusa. Profilul de baza al comunei este
unul agricol, în special zootehnic, si este dat de ocupatiile pastorale ale locuitorilor, de
altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei
asezari si-au câstigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stravechi.
Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei
societati ce activau în domeniul transportului de calatori, întretinerii pasiunilor si
exploatarii fondului forestier.
Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata
prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar în zonele
vecine se înregistraza valori cuprinse între 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Câmpulung).
În luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în
luna ianuarie temperatura variaza între -10 si -15°C. Zona Moeciu este bogata în

7
precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece,
numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este
de 40-50 cm. Vânturile predominante în zona au o viteza de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer,
inversiunile termice fiind prezente pe vaile adânci ale râurilor. Sunt prezente si brizele de
munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost
de vânturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si îndelungat,
insolatie ridicata cu valente turistice deosebite.
Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata în general de prezenta cursurilor
de apa temporara. Întreg teritoriul se încadreaza în bazinul hidrografic al râului Turcu,
afluent al râului Bârsa.
Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira
capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vulpea,
mistretul, veverita, capriorul, râsul, toate fiind ocrotite.
Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla,
cinteza, pitigoiul. În apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.
Flora: altitudinea culoarului încadreaza Moeciul în zona padurilor de fag, care la
limita inferioara se afla în amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele.
Paduri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra
Craiului, Muntii Bucegi îndeosebi în versantii nordici. Ca urmare a popularii îndelungate,
regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fânetele luând locul codrilor de altadata.
Dintre plantele medicinale care se gasesc în zona sunt: sunatoarea, musetelul, coada
soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lipsesc
nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.
Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita îmbinarii armonioase a
diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, forma valurita de-a lungul râurilor si
vaIlor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creând un
valoros potential economic si turistic, slab exploatat pâna în prezent. Zona montana în
care este amplasata comuna Moeciu, între cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra
Craiului, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte
de atractie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului,
Prapastiile Magurei, etc.

Bogăţia cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu păstrează o instalaţie tradiţională pentru prelucrarea lânei, o pi-

vă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre puţinele piese originale rămase în
România. Satul Peştera reprezintă un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu lili-
eci”. Satul Măgura atrage turiştii prin casa tradiţională Runceanu, construită în totalitate
din lemn, în vreme ce satul Şimon este o localitate recunoscută prin portul popular, ţesă-
turi, împletituri din lână şi arta cojocăritului.
Vecinătatea Castelului Bran, precum şi toate aceste valori culturale şi istorice repre-
zintă atractive destinaţii pentru turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un
moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul 1994 ace-
astă formă de turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul Asociaţiei na-

8
ţionale de turism rural, ecologic şi cultural - ANTREC, în zona Bran – Moeciu activând
principala filială a asociaţiei coordonată de Mioara Stoian.
Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea
Castelului Bran. În acest muzeu au fost aduse şi reconstituite unele din cele mai vechi şi
mai tipice construcţii din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981,
14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii tehnice. Monumentele au fost selecţionate şi grupate
pe baza cercetărilor din 1958-1960.
Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania şi Mun-
tenia. Din 1377-1382 când a fost construit, până astăzi, el a fost martorul unor evenimen-
te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea
seama.
Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima Reginei Maria, semn al preţuirii
de care Branul şi brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti.

Circulaţia turistică în cadrul unităţilor de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona

Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, aparţin pensiunilor încadrate agenţiei Bran-
Imex. Acestea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru
turismul rural. De la înfiinţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la serviciile de
cazare şi masă oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o dată cu
creşterea numărului gospodăriilor ce fac parte din agenţie.
În tabelul III.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în pensiunile Bran-Imex şi
în fermele agroturistice, pentru a ilustra creşterea semnificativă a numărului lor, în paralel
cu creşterea numărului pensiunilor ce colaborează cu agenţia Bran-Imex pentru oferirea
serviciilor de cazare şi masă.

Tabel III.1. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An Tip echipament Turişti cazaţi Total turişti
Români Străini
1998 Pensiuni turistice 2987 1316 4303
1999 Pensiuni turistice 3031 1548 4579
2000 Pensiuni turistice 3214 1624 4838
Ferme agroturistice 874 171 1045
Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303
turişti din care 2987 români şi 1316 străini Media sejurului a fost de 2 zile în trimestrele
I, II şi IV şi de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând valabilă şi pentru anii
următori (1999, 2000).
În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a crescut şi
numărul de turişti, acesta ajungând la 4579 (3031 români şi 1548 străini), cu 6,41% mai
mare decât în anul precedent.

9
În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în pensiuni – 3214 români şi
1624 străini, ambele categorii cunoscând creşteri, iar în cadrul fermelor agroturistice au
fost cazaţi în total 1045 turişti (874 turişti români şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie concentrat doar în
trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate
pentru diversele manifestări tradiţionale.

Tabel III.2. Ponderea în timp a numărului de turişti cazaţi în pensiunile turistice din zona
Bran-Moeciu (1998-2000)

An Români % Straini % Total turişti %

1998 2987 - 1316 - 4303 -
1999 3031 + 1,47 (‘99/’98) 1548 + 17,63 (‘99/’98) 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03 (‘00/’99) 1624 + 4,9 (‘00/’99) 4838 + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca urmare a

creşterii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă în perioada 1998-
2000. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de
1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini caza-
ţi), iar în 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fiind
în creştere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere sem-
nificativă a cunoscut numărul turiştilor români cazaţi în pensiunile din zona Bran-Moeciu
– 6,03%.

Tabel III.3. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 1998-
2000

Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99

Moeciu-Cheia 4 6 + 50 11 + 83,3
Moeciu de Jos 21 34 + 61,9 41 + 20,6
Predeluţ 2 6 + 200 14 + 133,3
Moeciu 4 6 + 50 24 + 300
Bran Poarta 1 4 + 300 9 + 125
Bran 24 23 - 4,16 41 + 78,3
Sohodol - 3 + 300 13 + 333,3
Şimon 5 12 + 140 19 + 58,3
Poarta 4 6 + 50 17 + 183,3
Şirnea 3 2 - 33,3 12 + 500
Peştera 1 1 0 3 + 200
TOTAL 69 103 +49,27 204 + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99

Moeciu-Cheia 16 79 + 393,75 124 + 56,96

10
Moeciu de Jos 167 263 + 57,49 299 + 13,69
Predeluţ 8 33 + 312,5 65 + 96,97
Moeciu 9 39 + 333,3 96 + 146,15
Bran Poarta 6 35 + 483,3 79 + 125,71
Bran 112 166 + 48,21 267 + 60,84
Sohodol 6 29 + 383,33 42 + 44,83
Şimon 28 110 + 292,85 192 + 74,54
Poarta 16 35 + 118,75 63 + 80
Şirnea 11 9 - 18,18 39 + 333,3
Peştera 3 8 +166,66 20 + 150
TOTAL 376 806 +114,36 1286 + 62,67
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare
creştere a fost înregistrată în 2000 în Şirnea unde numărul pensiunilor a crescut cu 500%
faţă de 1999, an în care, faţă de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta
datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de facilităţi pentru
persoanele care investesc în turismul rural.

Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei

În România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie
adecvată care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în
clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) şi nu erau agenţii specia-
lizate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând la Bran, am întâlnit turişti care veneau pen-
tru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de vedere tu-
ristic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiştii
care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei care doar tranzitează
zona; sunt mulţi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.
Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru înlesnirea accesului, mai ales în
zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi a unei şosele laterale, ce
ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă
amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu
atât mai mult cu cât, o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare.
Crearea unei pieţe ar oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de
Bran.
O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un
efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât
un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii,
numeroşi turişti neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând
zona.
Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de vârstă al vizita-
torilor Castelului Bran, asupra copiilor.
Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi
sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi
alimentaţie bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este moda-

11
litatea de petrecere a timpului liber al turiştilor într-un mod care să îi facă pe aceştia să
cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem:
- amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;
- organizarea în incinta Castelului Bran unor întâlniri pe înserat cu Contele Dra-
cula (legenda care a adus atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini);
- amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi
totodată având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurări;
- prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;
- valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran;
- asigurarea serviciului de ghid în zonă;
- dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel
calitativ mai ridicat al serviciului de transport);
Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii.
Priceperea şi talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea
turiştilor care au fost deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima
dată, căci aceştia din urmă sunt atraşi în special de renumele castelului sau de calităţile
naturale ale zonei.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu Dunăreanu Ion: “Munţii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucureşti,
1986;
2. N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986;
3. Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999;
4. Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994;
5. Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994;
6. Primăria Moeciu – date statistice 1999.

13