Academia Tehnică Militară Bucureşti

PROIECT LA
ORGANE DE MAȘINI

Student cap Tanase Mihai-Valentin Profesori indrumatori:

Grupa B112 Lect. univ. dr. ing. Mihalache Radu
Lect. univ. dr. ing. Mustată Ştefan

Facultatea „Aeronave si Autovehicule Militare”

Grupa B112

București 2019
 CUPRINS.
Tema proiectului……………………………………………………
1. Alegerea motorului electric …………………………………….6
1.1 Determinarea puterii necesare - diagrama de putere.
1.2 Alegerea motorului electric comform standardelor.
1.3 Stabilirea rapoartelor de transmitere.
1.4 Calculul puterilor, turaţiilor şi a momentelor la arborii reductorului.

2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale………………….9

2.1 Alegerea tipului de curea.
2.2 Calculul geometric al transmisiei.
2.3 Stabilirea numărului de curele trapezoidale.
2.4 Forţa care încarcă arborii.
2.5 Roţile de curea.

3. Calculul angrenajului conic cu dantură dreaptă……………...15

3.1 Alegerea materialelor pentru roţile dinţate.
3.2 Solicitarea periculoasă, numărul critic de dinţi.
3.3 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
3.4 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
3.5 Calculul sistemului de forţe din angrenaj.

4. Calculul angrenajului cilindric exterior cu dantură dreaptă..22

4.1 Materialul roţilor. Numărul critic de dinţi. Solicitarea periculoasă.
4.2 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
4.3 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
4.4 Sistemul de forţe din angrenaj.

5. Calculul arborilor ……………………..………………………....26

5.1 Predimensionarea la răsucire.
5.2 Schema de calcul. Calculul reacţiunilor.
5.3 Diagramele de momente.
5.4. Alegerea materialului. Predimensionarea la solicitarea compusă.
5.5 Calculul penelor.
5.6 Verificarea la oboseală

6. Calculul penelor........................................................................... 43
7. Calculul rulmenţilor.....................................................................45
7.1 Alegerea tipului de rulment.
7.2 Durabilitatea necesară.
7.3 Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare.
7.4 Stabilirea sarcinii dinamice echivalente.
7.5 Recalcularea sarcinii dinamice echivalente.
7.6 Calculul durabilităţii reale.

8. Alegerea cuplajului elastic ...........................................................51

9. Bibliografie .................................................................................. 53
 TEMA PROIECTULUI

Să se calculeze şi să se proiecteze transmisia de la un motor electric asincron

trifazat la o maşină de lucru.
Lanţul de transmitere se compune dintr-o transmisie prin curele trapezoidale
(TC) şi un reductor de turaţie cu două trepte (RED) avînd axele arborilor de intrare şi
de ieşire coplanare şi perpendiculare ca în figura1. Turaţia necesară la arborele
maşinii de lucru( ML) este de 𝑛𝑒 [rot/min], iar puterea necesară antrenării este 𝑃𝑒
[KW]. Legătura cu maşina de lucru se face printr-un cuplaj elastic (CE). (fig.1)

ME

ML
TC CE

RED

Fig.1 Schema transmisiei

Reductorul de turaţie se va calcula în trei variante:

1. Angrenajul conic şi cel cilindric sunt cu dinţi drepţi;
2. Angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă şi cel cilindric cu dantură
înclinată;
3. Transmisia este reprezentată printr-un reductor cu o singură treaptă (angrenaj
melcat).

Memoriul de calcul va cuprinde:

 calculul transmisiei prin curele trapezoidale;
  calculul angrenajului conic (două variante);
 calculul angrenajului cilindric (două variante);
 Calculul angrenajului melcat;
 Calculul arborilor pentru varianta I;
 Calculul penelor;
 Alegerea rulmenţilor pentru varianta I;
 Alegerea cuplajului elastic.
Partea grafică va cuprinde:
 Desenul de execuţie al unui arbore;
 Desenul de execuţie al unei roţi de curea;
 Desenul de execuţie al unei roţi dinţate conice;
 Desenul de execuţie al unei roţi dinţate cilindrice;
 Desenul de ansamblu al cuplajului;
 Desenul de ansamblu al reductorului în minimum două vederi;
 Desenul de ansamblu al transmisiei.

Date inițiale

Vom avea urmatoarele condiții inițiale impuse de către numărul de

ordine din catalog. Astfel putem calcula:
1. Turația la ieșirea din reductor (necesară mașinii de lucru):
nL = 110 + 9 ∙ n = 100 + 9 ∙ 18 = 262 rot/min
2. Puterea la ieșirea din reductor (necesară mașinii de lucru):
PL = 8 + n = 8 + 18 = 26 kW
 1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
- Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se
simbolizează prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre şi o literă
majusculă
Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare
(graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea
necesară şi turaţia arborelui motorului.

1. 1 Determinarea puterii motorului electric :

Deoarece motoarele utilajelor propuse lucrează în regim de lungă durată, cu

sarcină constantă, determinarea puterii se face pentru această situaţie.
Puterea motorului electric 𝑃𝑀 se determină cu relaţia
𝑃𝑀𝐿
𝑃𝑀 = 3 = 31.053KW
𝜂𝑐 𝜂𝑎𝑘 𝜂𝑎𝑐 𝜂𝑙 𝜂𝑢
Unde :

𝑃𝑀 - puterea absorbită de la motorul electric [KW] ;

𝑃𝑀𝐿 =6 + n = 25 KW - puterea necesară pentru acţionarea maşinii de lucru [KW] (
dată prin tema de proiect ; n = numărul de ordine din catalog ) ;
𝜂𝑐 = 0.90 - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale ;
𝜂𝑎𝑘 = 0.97 - randamentul angrenajului conic ;
𝜂𝑎𝑐 = 0.96 - randamentul angrenajului cilindric ;
𝜂𝑙 = 0.99 - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi ;
𝜂𝑢 = 0.99 - randamentul ungerii.

1. 2 Alegerea motorului electric :

Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea

necesară acţionării 𝑃𝑀 e şi turaţia la arborele motorului electric𝑛𝑚 .
În funcţie de turaţia 𝑛𝑀𝐿 (dată prin temă), şi estimând rapoartele de
transmitere realizabile cu cele 3 trepte de reducere (transmisia prin curele, treapta
cu angrenaj conic respectiv cilindric) se optează pentru un motor ce are turaţia de
sincronism 3000, 1500, 1000 sau 750 rot/min.
De regulă rapoartele de transmitere sunt supuse unor restricţii. Astfel,
raportul transmisiei prin curele trapezoidale se recomandă să nu fie mare, pentru a
obţine o transmisie compactă
(𝑖𝑐 ≤ 2); rapoartele celor două trepte ale reductorului trebuie să fie echilibrate, şi
să nu depăşească valoarea 4 (𝑖12 ≈ 𝑖34 ≤ 4) .
Ţinând cont că pentru aceiaşi putere motorul cu turaţie mai mare are
greutatea mai mică, se selectează motorul procedându-se în continuare astfel:
Din tabelul corespunzător turaţiei de sincronism convenabile, se alege un
motor a cărui putere P satisface condiţia 𝑃 ≥ 𝑃𝑀 . Se notează cotele de gabarit,
înălţimea de la suprafaţa tălpilor până la axa arborelui motorului, cotele de montaj,
greutatea şi se face o schiţă a motorului.

Tabelul 1.1; p = 8; ns = 750 rot/min

Doarece PM este mai mare ca oricare alta valoar, alegem motorul ASI 225M –
65 – 8 ( motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit și construcție închisă
(capsulată) , înălțimea axei mașinii este de 250 mm de la planul tălpilor de fixare ,
iar motorul este executat în lungimea medie , diametrul capătului de arbore este
de 65 mm și are 8 poli ), având PME = 30 KW și nME= 730 rot/min.
 Fig. 2 Cotele de gabarit ale motorului asincron.

Valorile cotelor de gabarit ale motoarelor sunt prezentate în Tabelul 1.5 .

Tabelul 1.5

1. 3. Stabilirea rapoartelor de transmitere :

 𝑛𝑒
𝑖𝑡𝑜𝑡 = = 2.78
𝑛𝑀𝐿

unde 𝑛𝑒 este turaţia nominală a motorului electric iar 𝑛𝑀𝐿 turaţia maşinii de lucru
impusă prin temă.
Rapoartele de transmitere parţiale 𝑖𝑐 ,𝑖12 ,𝑖34 trebuie să facă parte din şirul
rapoartelor standardizate şi să îndeplinească condiţiile:
𝑖𝑡 = 𝑖𝑐 ⋅ 𝑖12 ⋅ 𝑖34 =iTC iAK iAC
ic ≤ 2 ;
i12 ≤ 3 ;

i34 ≤ 3 ;

În cazul nostru vom alege din standard:

i12 = 1.25 i34 = 1.50 → ic = 1.48

Astfel noul raport de transmitere cu valorile standardizate este:

itot = 2.775

Satisface conditia de +-3%:

Turaţiile arborilor :
nME
n1 = = 493.243 rot/ min ;
ic

n1
n2 = = 394.594 rot/ min ;
i12
n
n3 = i 2 = 263.062 rot/ min ;
23
1. 4 Calculul puterilor debitate pe arbori :
 Fig.1.2 Diagrama fluxului de putere

Dacă neglijăm pierderile din librefiant, din diagrama fluxului de putere unde sunt
semnificate pierderile din transmisie puterile P1, P2 , respectiv P3 se pot exprima
imediat:
𝑃1 = 𝑃𝑀 ⋅ 𝜂𝑐 ⋅ 𝜂𝑙
𝑃2 = 𝑃1 ⋅ 𝜂𝑎𝑘 ⋅ 𝜂𝑙
𝑃3 = 𝑃𝑀𝐿 = 𝑃2 ⋅ 𝜂𝑎𝑐 ⋅ 𝜂𝑙
P1 = 26.730 kW ;
P2 = 25.669 Kw ;
P3 = 24.396 kW ;

1.5 Calculul momentelor de torsiune care încarcă arborii :

Pentru calculul momentelor de torsiune ce încarcă arborii vom ține cont că P = Mt ∙ ω.

Astfel, vom avea:
30 ∙ 106 ∙ P1
Mt1 = = 517.761 ∙ 103 N ∙ mm
π ∙ n1

30 ∙ 106 ∙ P2
Mt2 = = 621.512 ∙ 103 N ∙ mm
π ∙ n2

30 ∙ 106 ∙ P3
Mt3 = = 886.037 ∙ 103 N ∙ mm
π ∙ n3

2.Calculul transmisiei prin curele trapezoidale :

Date iniţiale: PM = 30 KW , ne = 730 rot/min , ic = 1.48

2.1 Stabilirea tipului de curea trapezoidală :

În funcţie de puterea motorului şi turaţia acestuia se alege din nomograma din f
fig.2.1 tipul de curea îngustă:

Fig.2.1 Tipuri de curea trapezoidală

Utilizând monograma din îndrumar, pentru datele de mai sus vom alege tipul
de curea trapezoidală PROFIL SPB.

2.2 Diametrul de referinţă al roţii mici :

Diametrul minim se stabileşte astfel încât să se limiteze efortul de încovoiere

la valori acceptabile. Se alege din SR ISO4183, în funcţie de profilul curelei şi unghiul
canalului din roată. Pentru o funcţionare la viteze şi la sarcini normale diametrele
primitive ale roţilor de curea trebuie să nu fie mai mici decât valorile din tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
 Secţiunea Unghiul canalului 𝛼
canalului 380 360 340 320
şi tipul curelei Diametrul de referinţă 𝑑𝑑 minim [mm]
trapezoidale
Y - 63 - 20
Z 90 - 50 -
A 125 - 75 -
B 200 - 125 -
C 300 200 - -
D 500 355 - -
E 630 530 - -

Pentru ca uzura curelei să fie minimă, se recomandă să nu se folosească în cazul

canalelor având 𝛼 = 380 , roţi de curea cu diametre de referinţă mai mici decât
valorile din tabelul 2.2 .
Tabelul 2.2
Secţiunea SPZ SPA SPB SPC
canalului
Diametrul de 340 380 340 340 380 380
referinţă 63-80 >80 90- >118 140- >190 224- >315
minim 118 190 315
recomandat

Astfel , diametrul de referință al roții mici va fi dd1 = 200 mm.

2.3 Verificarea vitezei periferice :

Viteza periferică a curelei se calculează cu relaţia:

𝜋𝑑𝑑1 ⋅𝑛1
𝑣= = 5.1626 [m/s]
60⋅1000

Vitezele mici (4...5) m/s sunt utilizabile la transmiterea puterilor mici şi în

scopuri secundare, dar, la asemenea viteze nu se foloseşte întrega capacitate de
transmitere a curelei.Vitezele de lucru se limitează la 30m/s la curelele clasice şi la
40 m/s la cele înguste.
2.4. Diametrul de referinţă al roţii mari :

d d 2  i12 d d 1 = 250 mm
 Diametrul calculat se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din seria
diametrelor de referinţă prevăzută în SR ISO 4183. Dacă rezultă o abatere prea mare
de la raportul de transmitere se caută o altă pereche de diametre de referinţă

2.5. Lungimea de referinţă a curelei :

Pentru transmisia paralelă lungimea se calculează cu relaţia:
𝐶
𝐿𝑑 = 2𝐴 + 𝑊 +
𝐴

π π
W= (dd1 + dd2 ) = (200 + 250) = 706.500 mm
2 2

(dd2 − dd1 )2
C= = 625 𝑚𝑚2
4

A = 0,7(dd1 + dd2 ) … 2(dd1 + dd2 ) = 1,3(dd1 + dd2 ) = 585 mm

Atunci lungimea de referință va fi:

Ld = 1877.568 mm

Valoarea obținută anterior se standardizează conform SR ISO 4184, astfel încât lungimea
primitivă standardizată este Ld = 1800 mm.

2.6 Distanţa efectivă dintre axe :

Lungimile primitive standardizate ale curelelor înguste: Tabel 2.3

Tip 𝑤𝑝 Ld
curea mm [mm]
SPZ 8,5 630 710 900 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800/
2240 2500 3150 3150 3550 2000
SPA 11 800 900 1120 1120 1250 1400 1600 1800 2000 2240/
2800 3150 4000 4000 4500 2500
SPB 14 1250 1400 1600 1800 2000 2240 2500 2800 3150 3550/
4500 5000 6300 6300 7100 8000 4000
SPC 19 2000 2240 2500 2800 3150 3550 4000 4500 5000 5800/
7100 8000 9000 10000 11200 1250 6300
0
(16X15) 16 3150-12500
Cu lungimea primitivă standardizată se calculază distanţa efectivă dintre axe:
𝜋
𝐿𝑑 − (𝛽 𝑑 +𝛽2 𝑑𝑑2 )
360 1 𝑑1
𝐴= 𝛽 = 546.181 mm
2 𝑠𝑖𝑛 1
2
 unde 𝛽1 , 𝛽2 sunt unghiurile de înfăşurare pe cele două roţi. Acestea se calculează
cu relaţiile:
𝛽1 = 180 − 𝛾 = 175.1010
𝛽2 = 180 + 𝛾 = 184.8990
în care 𝛾este unghiul dintre ramurile curelei:
𝑑𝑑2 −𝑑𝑑1
𝛾 = 2 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 = 4.8990
2𝐴
Distanţa dintre axe trebuie să se poată regla între limitele (−2 ⋯ + 4%)𝐿𝑑

2.7 Frecvenţa încovoierilor curelei :

𝑣
𝑓 = 103 ⋅ 𝑧 ⋅ = 19.25[Hz]
𝐿𝑑
în care 𝑧 este numărul de roţi pe care se înfăşoară cureaua. Se recomandă ca 𝑓 <
40𝐻𝑧 la curelele cu inserţie reţea şi 𝑓 < 80𝐻𝑧la curelele cu inserţie de tip şnur.

2.8 Numărul curelelor trapezoidale :

Numărul de curele 𝑧 necesar pentru transmiterea puterii se determină cu formula:

𝑃1 ⋅𝑐𝑓
𝑧= = 6.94 => z = 7 curele.
𝑃0 ⋅𝑐𝐿 ⋅𝑐𝛽 ⋅𝑐𝑧
în care:
𝑃1 = 30 - puterea motorului în [kW];
𝑃0 = 6.33(calculat cu regula de trei simpla) - puterea nominală transmisă de o curea,
𝑐𝛽 = 0.94 - coeficientul unghiului de înfăşurare (tabel 2.5),
𝑐𝑓 = 1.1 - coeficientul de regim (tabelul 2.7),
𝑐𝐿 = 0.94- coefientul de lungime al curelei (tabel 2.8),
𝑐𝑧 = 0.85 - coeficientul numărului de curele (tabel 2.6)

2.9. .Forţa periferică transmisă :

𝑃
𝐹 = 103 1 = 5811.02 [N] ,unde
𝑣
𝑣 este viteza curelei exprimată în m/s.

2.10. Forţa de întindere a curelei :

 Pentru a asigura o funcţionare normală, transmiterea puterii şi o durabilitate
optimă curelele se întind la montaj cu o forţă
S0 = (1,5....2)F = 1,6*F =9297.6
,unde 𝐹este forţa periferică transmisă.

2.11 .Forţa care solicită arborii

Se determină cu relaţia stabilită pentru transmisiile cu curele late, ţinînd cont
de numărul de curele 𝑧:
𝑄 = 𝑧√𝑆12 + 2𝑆1 𝑆2 𝑐𝑜𝑠 𝛾 + 𝑆22 = 13.302
′
𝐹 𝑒𝜇 𝛽 𝛾
Unde : 𝑆1 = ⋅ ′ + 10−2 𝐴𝑐 𝑣 2 = 13.302 N
𝑧 𝑒 𝜇 𝛽 −1 𝑔
𝐹 1 𝛾
𝑆2 = ⋅ ′ + 10−2 𝐴𝑐 𝑣 2 = 0 N
𝑧 𝑒 𝜇 𝛽 −1 𝑔
𝑑𝑑2 −𝑑𝑑1
𝛾 = 2 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 = 4.8990
2𝐴
μ=0.35+0.012⋅v=0.412
2.12 Roţile pentru curele trapezoidale

Forma şi dimensiunile canalelor roţilor de curea sunt stabilite prin SR ISO 254, SR
ISO 225 şi SR ISO 9980 în şapte tipuri de dimensiuni: Y, Z, A, B, C, D şi E. (fig.2.3) şi
Tabelul 2.4 .

Fig.2.3 Dimensiunile roţilor de curea

Dimensiunile Roţilor de curea :

 Tabelul 2.4

Secţiunea Y Z A B C D E (16)*
Canalului
𝒘𝒅 5,3 8,5 11 14 19 27 32 16
𝒃𝒎𝒊𝒏 1,6 2,5 3,3 4,2 5,7 8,1 9,6 4,7
[mm]
𝒉𝒎𝒊𝒏 4,7 9 11 14 19 19,9 23,4 16
[mm]
𝑓 [mm] 7±1 8±1 10+2
−1 12, 5+2
−1 17+2
−1 24+3
−1 29+4
−1 14, 5+2
−1
𝑒 [mm] 8 12 15 19 25, ±0,5 37 44 22
± 0,3 ± 0,3 ± 0,3 ± 0,4 ± 0,6 ± 0,7 ± 0,4
𝛼[0] 36 38 ± 1 38 ± 1 38 ± 1 38 38 38 38 ± 1
±1 ± 30′ ± 30′ ± 30′
32 34 ± 1 34 ± 1 36 36 36 36 34 ± 1
′
±1 ± 30 ± 30′ ± 30′ ± 30′
𝑟 [mm] 0,5 0,5 1,0 1,0 1,5 2,0 2,0 1,0

3. ANGRENAJUL CONIC CU DANTURĂ DERAPTĂ

3.1 Materiale pentru roţi dinţate

Pentru construcţia roţilor dinţate se poate utiliza o mare varietate de materiale.
Opţiunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaţii asupra gabaritului
transmisiei, tehnologiei de execuţie, preţului de cost etc.
Principalele materiale folosite în construcţia roţilor dinţate sunt: oţelurile,
fontele, unele aliaje neferoase şi materialele plastice.
Oţelurile sunt utilizate în general pentru angrenajele la care uzura trebuie să fie
cât mai mică. Dintre acestea se folosesc oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate.
care se supun unor tratamente termice în scopul ameliorării caracteristicilor
mecanice. Se pot face următoarele recomandări pentru alegerea oţelurilor:
- Este bine ca roţile angrenajului să nu fie executate din acelaşi material.
- Roata conducătoare funcţionează în condiţii mai grele decât roata condusă,
deci trebuie să fie executată dintr- un material cu caracteristici mecanice
superioare.
Câteva combinaţii de materiale recomandate sunt:
 OLC45 / OLC35; OLC60 / OLC45; OLC60 / OLC35; 40Cr10 / OLC45;
OLC35 / OL70; OLC15 / OLC10; 41MoCr11 / 40Cr10; 33MoCr11 / OLC45 etc.
Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcţionează cu
viteze periferice scăzute. Roţile dinţate executate din fonte rezistă bine la uzură dar
nu se recomandă în cazul solicitărilor de încovoiere mari.
Pentru roţile dinţate puţin solicitate se utilizează materiale neferoase de tipul
alamei şi bronzului. Aceste materiale se prelucrează uşor, se comportă bine la uzură
şi sunt antimagnetice, dar sunt scumpe.
Materialele plastice se utilizează acolo unde condiţiile de exploatare a roţilor
dinţate permit acest lucru. Ele prezintă avantajul reducerii zgomotului, dar nu pot fi
folosite decât într-un domeniu restrâns de temperatură şi umiditate.

Tabel 3.1
Rezistenţe admisibile pentru roţi cu flancuri dure (HB>350); Nb=107cicluri
Calitate şi Simbol r  1 Duritatea HB 𝜎𝑎0 𝜎𝑎𝑘
tratament DIN STAS  [N/mm2] [N/m Miez Superf [N/mm2 [N/m
m2] ] 2
m]
C10 OLC10 450-600 250 170 590 200
C15 OLC15 500-650 280 190 736 220
Oţel de 16MnCr5 18MC10 800-1100 - 270 650 420
cementare 20MnCr5 18MC10 1000-1300 - 360 650 470
15CrNi6 15CN15 900-1200 - 310 650 440
Vezi
18CrNi8 15CN15 1200-1450 - 400 650 470
Tab.3.2
Oţel călit CK45 - 650-800 - 220 595 315
superficial 37MnSi5 35MS12 900-1050 - 270 560 340
cu flacără 35MnSi4 - 900-1100 - 275 615 350
sau CIF 41Cr4 40C10 900-1100 - 275 587 350
Oţel 41Cr4 40C10 1400-1800 - 460 595 320
cianurat 37MnSi5 35MS12 1500-1900 - 470 550 350

Notă.
1.Valorile sunt valabile pentru o bază a dintelui racordată cu o rază r1  0,2  m .
2. Valorile sunt valabile pentru călirea superficială până peste baza dintelui;
pentru călire în adîncime (în toată masa) sunt cu 20% mai mici; La călirea
superficială numai a flancului  a 0  250 N / mm 2

Tabel 3.2
Rezistenţe admisibile la tensiuni de contact pentru roţile cu flancuri dure
 ( 𝑁𝑏 ≥ 5 ⋅ 107 cicluri, adică durabilitate nelimitată)
Rezistenţa
Material Tratament DuritateaHRC admisibilă
termic 𝜎𝑎𝑘 [N/mm2]
Oţeluri carbon şi aliate Călire cu 40…55 (18…21)HRC
revenire joasă
Călire 40…55 (17,5…20)HRC
superficială
Oţeluri carbon 17 HRC
Oţeluri slab aliate ca:15CO8;20 Cementare 55-63 (21,5…23)HRC
MoC12
Oţeluri bogat aliate ca:13CN30; (23…25)HRC
15MoMC12; 21MoMC12; 20MoN35
Oţeluir nitrurate Nitrurare 44-59 (21,5…23)HRC

3.2 Calculul angrenajului este sistematizat în tabelul următor:

Tabelul nr.3.3
 CALCULUL ANGRENAJULUI CONIC CU DANTURĂ DREAPTĂ

1. Calculul de rezistenţă dimensionare :

1.1. Date inițiale :

- P1 = 26.73;
𝑛1
- ω1 = π = 51.60 [rad/s]
30
- 𝑖12 = 1.25 ;
- 𝛿𝐴 = 900 ;

1.2. Materialul roților :

Oțel de cementare 15CrNi6 STAS 15CN15 cu 𝜎𝑎0 =440 [N/mm2] și 𝜎𝑎𝑘 =1100
[N/mm2].

1.3. Clasa de precizie și jocul dintre flancuri :

Se stabileşte în funcţie de viteza de lucru :

P1 ∙ n12
4
v = 0,1 √ = 4.77 m/s
i12

1.4. Numărul de dinți ai roților :

𝒛𝟏 - conform Tabel 3.4 (Gleason) sau Tabel 3.5 (Nieman) ; z1 = 15 ;

𝑧2 = 𝑖12 ⋅ 𝑧1 = 19 ;

1.5. Numărul critic de dinți. Solicitarea periculoasă :

2 +2𝑖 +1)
√(𝑖12
𝑧1 12 𝜎𝑎0
5
(𝑐 ) = 6,8 ⋅ 10 ⋅ 2 ; z1cr = 445.091 ;
𝑓𝜀 𝑖12 𝜎𝑎𝑘
𝑐𝑟

Atunci z1 < z1cr, atunci solicitarea periculoasă este cea de contact.

1.6. Coeficientul de lățime a danturii :

𝐵
𝜓𝐺 = = 0.25 (cel maxim recomandat)
𝐺

1.7 . Coeficientul de repartiție al sarcinii :

𝐾𝑟 - Se alege in funcţie de 𝜓𝐺 (𝑖12 + 1)=0.56 şi de poziţia pinionului pe arbore(pinion

în consolă față de lagăre).

Kf = 1.08 ;
 1.8 . Coeficientul dinamic :

𝐾𝑑 - se alege în funcţie de viteza de lucru, clasa de precizie şi de duritatea

materialului.(Tab 4.3)

Kd = 1.2 ;

1.9 . Calculul generatoarei de divizare maximă :

1⁄ 3 340 2 𝑘𝑀
2 2 √[ 𝑡1
𝐺 ≥ (𝑖12 + 1) (1−0,5𝜓𝐺 )⋅𝜎𝑎𝑘
] = 135.7 mm ;
𝜓𝐺 𝑖12

K=Kf⋅Kd = 1.296 ;

1.10. Modulul maxim :

2𝐺 𝑠𝑖𝑛 𝛿𝑑1
𝑚= = 11.24 mm ;
𝑧1

𝑠𝑖𝑛 𝛿𝐴
𝑡𝑔𝛿𝑑1 = = 38.650 ;
𝑖12 +𝑐𝑜𝑠 𝑠𝛿𝐴

Conform tabelului [4.5] alegem modulul standardizat m = 10mm.

1.11 . Modulul mediu :

𝑚𝑚 = 𝑚(1 − 0,5𝜓𝐺 ) = 8 mm ;

1.12. Recalcularea generatoarei cu modulul standardizat :

𝑚 𝑧
𝐺 = 𝑆𝑇𝐴𝑆 1= 120.08 mm
2 𝑠𝑖𝑛 𝛿1

1.13. Viteza reală de lucru :

𝑚𝑧1
𝑣 = 𝜔1 ⋅ 𝑅𝑑𝑚1 = 𝜔1 ⋅ (1 − 0,5𝜓𝐺 ) = 3.386 m/s ;
2

1.14. Recalcularea coeficientului dinamic :

5,5+√𝑣
𝑘𝑑 = = 1.33⇒ K=Kf⋅Kd= 1.08⋅1.33 = 1.43 ;
5,5
 1.15. Lăţimea danturii :

2
2 1/2
3 340 K ⋅ Mt1
G= (i12 + 1) ⋅ √( ) ⋅
(1 − 0,5 ⋅ ψG ) ⋅ σak ψG i12

3
G 3402 ⋅ K ⋅ Mt1 1
( 2 ) = ⋅
(i12 + 1)1/2 σ2ak1 ⋅ i12 (1 − 0,5 ⋅ ψG )2 ⋅ ψG

120 3 115600 ⋅ 1.43 ⋅ 517761 1

( ) = ⋅
1.601 1210000 ⋅ 1.25 (1 − 0,5 ⋅ ψG )2 ⋅ ψG

1
= 4434.778 ⇒ ψG = 0.504
ψG − ψ2G + 0,5ψ3G

Atunci lățimea danturii va fi B =120.08⋅ 0.504= 60.48 mm. Rezulta latimea B=60 mm.

Cu valorile determinate se continuă calculul geometric al angrenajului.

2. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJULUI :

2.1. Elementele de definire a angrenajului :

 2.1.1. Unghiul dintre axe : 𝛿𝐴 = 900 ;

2.1.2. Unghiul profilului de referinţă : 𝛼0 = 200 ;

2.1.3. Coeficientul înălţimii capului de referinţă : 𝑓0 = 1 ;

2.1.4. Coeficientul jocului de referinţă la fund : 𝑤0 = 0,188 (Gleason) ;

2.1.5. Modulul maxim : m = 10 mm ;

2.1.6. Numerele de dinţi : z1 = 15 , z2 = 19 ;

2.1.7. Deplasările specifice radiale : ξ1 = 0.16 (ξ1 = −ξ2 ) ;

2.1.8. Deplasările specifice tangenţiale : τ = 0.02 ;

2.2. Elementele geometrice ale roţilor şi angrenajului :

2.2.1. Semiughiurile conurilor de divizare :

si n δA 1
tgδd1 = = = 38.65 ⇒ δd1 = 38.65∘
i12 + co s δA 1.25

i12 ⋅ sin δA
tgδd2 = ⇒ δd2 = 51.38∘
1 + i12 ⋅ cos δA

2.2.2. Diametrul de divizare :

Dd1 = m ⋅ z1 = 150 mm
Dd2 = m ⋅ z2 = 190 mm

2.2.3. Generatoarea de divizare maximă :

Dd1 Dd2
Gmax = = = 120.08
2⋅sin δd1 2 ⋅sin δd2
 2.2.4. Lăţimea danturii :

𝐵 = 𝜓𝐺 𝐺 =60.52 mm

2.2.5. Numărul de dinţi ai roţii plane :

z1 z2
z0 = = = 24.01
sin δd1 sin δd2

2.2.6. Înălţimea capului de divizare a dintelui :

ad = m(f0 + ξ) ⇒ ad1 = 11.6 𝑚𝑚

ad2 = 8.4 𝑚𝑚

2.2.7. Înălţimea piciorului de divizare a dintelui :

bd = m(f0 + w0 − ξ) ⇒ bd1 = 10.28 mm

bd2 = 13.48 𝑚𝑚

2.2.8. Înălţimea dintelui :

h = ad + bd = 21.88 mm

2.2.9. Unghiul capului de divizare al dintelui :

𝑎𝑑
𝑡𝑔𝛾𝑒𝑑 = ⇒ γed1 = arctg(𝑎𝑑1 /𝐺) = 5.5∘
𝐺
γed2 = arctg(𝑎𝑑2 /𝐺) = 4.0∘

2.2.10. Unghiul capului de divizare al dintelui :

 𝑏𝑑
𝑡𝑔𝛾𝑖𝑑 = ⇒ 𝛾𝑖𝑑1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑏𝑑1 /𝐺) = 4.8∘
𝐺
𝛾𝑖𝑑2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑏𝑑2 /𝐺) = 6.4∘

2.2.11. Semiunghiul conului de vârf :

δe1 = 38.65∘ + 5.5∘ = 44.15∘

Cu joc variabil : 𝛿𝑒 = 𝛿𝑑 + 𝛾𝑒𝑑 ⇒ {
δe2 = 51.38∘ + 4.0∘ = 55.38∘

Cu joc constant : 𝛿𝑒1 = 𝛿𝑑1 + 𝛾𝑖𝑑2 și 𝛿𝑒2 = 𝛿𝑑2 + 𝛾𝑖𝑑1 ⇒

𝛿 = 38.65∘ + 4.8∘ = 43.45∘
{ 𝑒1
𝛿𝑒2 = 51.38∘ + 6.4∘ = 57.78∘

2.2.12. Semiunghiul conului de fund :

δ = 38.65∘ − 4.8∘ = 33.85∘

𝛿𝑖 = 𝛿𝑑 − 𝛾𝑖𝑑 ⇒ { i1
δi2 = 51.38∘ − 6.4 = 44.98∘

2.2.13. Diametrul de vârf :

D = 150 + 2 ⋅ 11.6 ⋅ cos(38.65) = 168.11 mm

𝐷𝑒 = 𝐷𝑑 + 2𝑎𝑑 𝑐𝑜𝑠 𝛿𝑑 ⇒ { e1
De2 = 190 + 2 ⋅ 8.4 ⋅ cos(51.38) = 200.48 mm

2.2.14. Diametrul de fund :

Di1 = 150 − 2 ⋅ 10.28 ⋅ cos(38.65) = 133.94 mm

𝐷𝑖 = 𝐷𝑑 − 2𝑏𝑑 𝑐𝑜𝑠 𝛿𝑑 ⇒ {
Di2 = 190 − 2 ⋅ 13.48 ⋅ cos(51.38) = 173.17 mm

2.2.16. Arcul de divizare al dintelui :

𝑠𝑑 = 𝑚(0,5𝜋 + 2𝜉𝑡𝑔𝛼0 + 𝜏) ⇒ sd1 = 17.07 mm
sd2 = 14.73 mm

2.2.17. Unghiul de rabotare :

0,5𝑠𝑑 +𝑏⋅𝑡𝑔𝛼0
𝜒 0 = 57,296 ⇒ 𝜒 0 1 = 5.860 ;
𝐺
𝜒 0 2 = 3.550 ;

2.3 Elementele angrenajului echivalent :

2.3.1. Diametrul de divizare echivalent :

Dd1
Ddε1 = = 192.06 mm
Dd cos δd1
Ddε = ⇒
cos δd Dd2
Ddε2 = = 304.41 mm
{ cos δd2

2.3.2. Diametrul de vârf echivalent :

Deε1 = Ddε1 + 2ad1 = 215.26 mm

𝐷𝑒𝜀 = 𝐷𝑑𝜀 + 2𝑎𝑑 ⇒ {
Deε2 = Ddε2 + 2ad2 = 321.29 mm

2.3.3. Diametrul de bază echivalent :

Dbε1 = Ddε1 cosα0 = 180.47 mm

𝐷𝑏𝜀 = 𝐷𝑑𝜀 𝑐𝑜𝑠 𝛼0 ⇒ {
Dbε2 = Ddε2 cosα0 = 286.051 mm

2.3.4. Distanţa dintre axe echiv. :

Ddε1 Ddε2
𝐴𝜀 = 𝑅𝑑1𝜀 + 𝑅𝑑2𝜀 ⇒ Aε = + = 248.235 mm
2 2
 2.3.5. Gradul de acoperire :

2 2 2 2
√𝑅𝑒1𝜀 − 𝑅𝑏1𝜀 + √𝑅𝑒2𝜀 − 𝑅𝑏2𝜀 − 𝐴𝜀 𝑠𝑖𝑛 𝛼0
𝜀=
𝜋𝑚 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼0
2 2 2 2
√(Deε1) −(Dbε1) +√(Deε2 ) −(Dbε2 ) −Aε sinα0
2 2 2 2
⇒ε= = 1.58
π∙m⋅cosα0

2.4. Elemente pentru măsurarea grosimii dintelui :

2.4.1. Coarda nominală de divizare a dintelui (joc nul între flancuri) :

𝑠𝑑3 𝑐𝑜𝑠 𝛿𝑑 g = 17.04 mm

𝑔𝑑 = 𝑠𝑑 − ⇒ { d1
6𝐷𝑑2 g d2 = 14.72 mm

2.4.2. Coarda efectivă de divizare a dintelui (care se indică pe desen) :

𝑔𝑑𝑒𝑓 = (𝑔𝑑 − 𝐴𝑠𝑚𝑖𝑛 ()𝑠 )

2.4.3. Înălţimea la coarda de divizare :

𝑠𝑑2 𝑐𝑜𝑠 𝛿𝑑
𝐾𝑑 = 𝑎𝑑 + ⇒ Kd1 = 4.39mm
4𝐷𝑑
Kd2 = 1.49 mm

2.5. Forţele din angrenajul conic cu dantură dreaptă :

Mt1
Ft1 = = Ft2 = 6903 N
𝑅dm1

𝐹𝑟1 = 𝐹𝑟𝜀 𝑐𝑜𝑠 𝛿𝑑1 = 𝐹𝑡 ⋅ 𝑡𝑔𝛼0 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛿𝑑1 = 1962.191 N

𝐹𝑎𝑥1 = 𝐹𝑟𝜀 𝑠𝑖𝑛 𝛿𝑑1 = 𝐹𝑡 ⋅ 𝑡𝑔𝛼0 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛿𝑑1 = 1569.202 N

Fr2 = 1569.202N

Fax2 = 1962.191 N

4. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC CU

DANTURĂ DREAPTĂ :

4.1. Calculul de rezistenţă :

4.1.1 Date iniţiale:

- P2 = 25.669 KW ;
𝑛
- ω2 = π 2 = 41.30 [rad/s] ;
30
- i34 = 1.5 ;

4.2. Materialul roţilor :

Alegem din STAS 15CN15, cementat la HRC=55÷57 (HRC = 55). Vom avea
𝐚𝟎 = 𝟒𝟒𝟎𝐍/𝐦𝐦𝟐 .

Atunci vom avea ak = (21,5 ÷ 25) ∙ HRC => 𝐚𝐤 = 25 ∙ 55 =

𝟏𝟑𝟕𝟓 𝐍/𝐦𝐦𝟐 .

4.3. Clasa de precizie şi jocul dintre flancuri :

4 P2 ∙n22
v = 0,1√ = 4.04 m/s
i34

4.4. Numărul de dinţi ai pinionului. Solicitarea periculoasă :

Se alege z 3 ( valori recomandate între 14-22 dinţi) ⇒ z3 = 19 dinți ;

 z 4  z3  i34 = 28.5=29 dinți ;

𝑧 𝑖34 +1 𝜎𝑎0
(𝑐 3 ) = 6,8 ⋅ 105 ⋅ 2 = 263.75758 ;
𝑓3 𝑖34 𝜎𝑎𝑘
𝑐𝑟

Din monograma standardizată va rezulta z3cr = 40 dinți. Atunci z3 < z3cr, atunci
solicitarea periculoasă este cea de contact.

4.5. Distanţa de referinţă dintre axe :

Din standard alegem:

A = 0.60 ;
Kr = 1.3 ;
Kd = 1.2 ;
K = K r K d = 1.3 ∙ 1.2 = 1.56 ;

În cazul unui angrenaj zero, cu solicitarea periculoasă reprezentată de cea de

contact, vom calcula distanța de referință dintre axe astfel:

𝟑 345 𝟐 KMt2
𝑨𝟎 ≥ (𝒊34 + 𝟏) √( ) = 106.773 mm ;
𝝈ak 𝝍𝑨 𝒊34

4.6. Modulul danturii :

2A𝟎 2A𝟎
𝒎= = => 𝑚 = 4.44 mm ;
𝒛𝟑 +𝒛𝟒 𝒛𝟑 (𝒊34+𝟏)

Alegem din standard modulul m = 5 mm.

4.7. Recalcularea distanţei de referinţă dintre axe cu modulul standardizat :

 𝑚𝑆𝑇𝐴𝑆
𝐴0 = (𝑧1 + 𝑧2 ) = 120 mm ;
2

4.8. Distanţa dintre axe (A) :

Conform STAS 5632-73 => A=115 mm ;

4.9. Lăţimea danturii :

4.9.1. Unghiul de angrenare:

𝐴0
𝛼𝑟 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑐𝑜𝑠 𝛼0 = 0.9390 ;
𝐴

4.9.2. Diametrele de divizare :

Dd3 = m ∙ z3 = 95 mm ;

Dd4 = m ∙ z4 = 145 mm ;

4.9.3. Viteza la cercul de rostogolire :

2A
Dr3 = = 253.56139 mm ;
(i34 +1)

𝜋𝐷𝑟3 𝑛3
𝑣= = 3.490 [m/s] ;
60

4.9.4. Coeficientul dinamic :

5,5+√𝑣
𝐾𝑑 = = 1.33;
5,5

3452 ∙1.545∙513.774∙104 ∙2.93

A = = 0,39609
1253 ∙1182.52 ∙1.9

4.9.5. Lățimea danturii :

B = A ∙ A = 45.55075 mm
4.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric :

4.2 1. Elementele de definire a angrenajului :

4.2.11. Unghiul profilului de referinţă : 𝛼0 = 200 ;

4.2.12. Coeficientul înălţimii capului : 𝑓0 = 1 ;

4.2.13. Coeficientul jocului la capul dintelui : 𝑤0 = 0,25 ;

4.2.14. Modulul danturii : m = 5 ;

4.2.15. Numerele de dinţi ai roţilor : z3 = 19 ; z4 = 28.5=29 ;

4.2.16. Deplasarea specifică a profilului :

𝐴−𝐴0
0 = 𝐴0
= 0.04 = 0 ;

𝐴0
𝛼𝑟 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑐𝑜𝑠 𝛼0 = 0.939=1 rad ;
𝐴

Știm, din STAS, că: 𝛼0 = 200 ; 𝜉0 = 0.00000 ș𝑖 0 = 0.00000 => ξ3 = 0.35

(ξ3 = −ξ4 ) ;

4.2.3. Verificarea încadrării în limitele generării :

4.2.3.1. Subtăierea :
𝑧
𝜉 ≥ 𝑓0 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼0 => ξ3 > 0.56888 ;
2
ξ4 > 0.86741 ;

Aceste condiții fiind indeplinite nu se va produce subtăierea.

4.2.4. Verificarea încadrării angrenajului în limitele angrenării :

4.2.4.1. Interferenţa primară :

𝑧
Re4 = m( 4 + 𝑓0 + ξ4 ) = 76.48735 mm ; Re3 = 52.73735 ;
2

𝑚∙𝑧4 cos 𝛼0
Rr4 = ∙ = 68.13 mm ; Rr3 = 44.63mm ;
2 cos 𝛼𝑟

2
𝑧rmin = = 6.04959 ;
2 +(1+2i )sin2 𝛼 −𝑖
√𝑖34 34 𝑟 34

ar4 = Re4 – Rr4 = 8.35 ;

cos 𝛼𝑟 𝑎𝑟4
z3 ≥ ∙ 𝑧𝑟 𝑚𝑖𝑛 => z3 ≥ 10.73 ;
𝑚∙cos 𝛼0

4.2.4.2. Interferenţa în zona de racordare :

Rb4 = Rd4 ∙ cos 𝛼0 = 66.9531 mm ; Rb3 = 44.6354 ;

2 2 𝑚(𝑓0 −ξ3 )
Asin 𝛼𝑟 - √𝑅𝑒4 − 𝑅𝑏4 ≥ Rd3 sin 𝛼0 - => 12.48122 ≥ 0.75686 ;
sin 𝛼0

2 2 𝑚(𝑓0 −ξ4 )
Asin 𝛼𝑟 - √𝑅𝑒3 − 𝑅𝑏3 ≥ Rd4 sin 𝛼0 - => 34.60013 ≥ 30.94672 ;
sin 𝛼0

4.2.4.3. Jocul la capul dintelui :

𝑧3 +𝑧4
𝑤0 + (𝜆0 − 𝜉0 ) ≥ 𝑤min ; wmin ≥ (0,05….0,1)
2

0.25 ≥ 0.1
 4.2.4.4. Gradul de acoperire :

2 − 𝑅 2 + √𝑅 2 − 𝑅 2
√𝑅𝑒3 𝑏3 𝑒4 𝑏4 − 𝐴 sin 𝛼𝑟
𝜀= = 1.44 ;
𝜋𝑚∙cos 𝛼0

4.3. Forţele din angrenajul cilindric cu dinţi drepţi :

2𝑀𝑡3
Ft3 = = Ft4 = 18.653 N ;
𝐷𝑑3

Fr3 = Ft3 tan 𝛼0 = Fr4 = 6789.286 N ;

5. CALCULUL ARBORILOR

a) Forțele care acționează pe arbore :

b) Valorile forțelor sunt :

1. Pentru angrenajul conic :

Ft - forța tangențială ;
Fr - forța radială ;
Fa - forța axială ;

Mt1
Ft1 = = Ft2 = 6903 N ;
𝑅dm1

𝐹𝑟1 = 𝐹𝑟𝜀 cos 𝛿𝑑1 = 𝐹𝑡1 ∙ tan 𝛼0 ∙ cos 𝛿𝑑1 = 1962.191 N ;

𝐹𝑎1 = 𝐹𝑟𝜀 sin 𝛿𝑑1 = 𝐹𝑡1 ∙ tan 𝛼0 ∙ sin 𝛿𝑑1 = 1569.202 N ;

𝐹𝑟2 = 𝐹𝑟𝜀 cos 𝛿𝑑2 = 𝐹𝑡2 ∙ tan 𝛼0 ∙ cos 𝛿𝑑2 = 1569.202 N;

𝐹𝑎2 = 𝐹𝑟𝜀 sin 𝛿𝑑2 = 𝐹𝑡2 ∙ tan 𝛼0 ∙ sin 𝛿𝑑2 = 1962.191 N ;

Dacă 𝛿𝐴 = 90° => Fr1 = Fa2 și Fr2 = Fa1 ;

2. Pentru angrenajul cilindric :

2𝑀𝑡3
Ft3 = = Ft4 = 18653 N ;
𝐷𝑑3

Fr3 = Ft3 tan 𝛼0 = Fr4 = 6789 N ;

2 2
𝐹𝑛 = √𝐹𝑡3 + 𝐹𝑟3 = 19850.061N – forța normală pe flancul dintelui ;

Arborele de intrare :

1. Materialul arborelui :

Ținând seama de solicitări și de condițiile de lucru a fusurilor se consideră

corespunzător un oțel carbon cu tratament de îmbunătățire: OLC45 (STAS 880-80)
𝜎𝑟 = 600N/mm2
𝜎𝑐 = 400N/mm2
 𝜎𝑎 = 200N/mm2

30∙106 ∙P1
Mt1 = = 517.761 ∙ 103 N ∙ mm ;
π∙n1

2. Predimensionarea la torsiune :

Din intervalul de valori 𝜏𝑎𝑟 = (12 … 35) se alege 𝜏𝑎𝑟 = 26 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;

nme = 730 𝑟𝑜𝑡⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝑚𝑒
n1 = = 503.448 𝑟𝑜𝑡⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝑖𝑐

3 1
𝑑 = √16 ∗ 𝑀𝑡1 = k 3√𝑀𝑡1 = 46.64 mm ;
𝜋∗𝜏 𝑎𝑟

Majoram pentru canalul de pană cu 8%.

Admitem d = 50 mm.

3. Predimensionarea la torsiune și încovoiere :

Se consideră pentru arbore următoarele dimensiuni :

e = 12 mm (Distanţa de la roţi la perete) ;

f = 13 mm (Distanţa dintre roţi) ;

lrcurea = 2(e+f) = 50 mm ;

l1 = 15 mm (Distanţa de la piesa în consolă la perete) ;

l2 = (1.2...1.5)d = 1.3∙ 46 = 59.8 mm (Lungimea părţii de calare a piesei în consolă) ;

lcapac = 10 mm (Înălţimea capacului) ;

lrulment = 1.15 ∙ d = 52.9 mm ;

a3 = 0.5 ∙ lrcurea + l1 + lcapac + 0.5 ∙ lrulment = 76.45 mm ;

l = 3 ∙ d = 138 mm ;

a1 = lrulment + l = 190.9 mm ;

lu = 0.1 ∙ d = 4.6 mm (lungimea umărului) ;

lpinion = 20 mm ;

a2 = 0.5 ∙ lrulment + lu + 0.5 ∙ lpinion = 41.05 mm ;

1) În plan orizontal :
Q v = 1300 N
Ft = 6903 N
Fr1 = 1962.191 N
Fa1 = 1569.202 N
R d1 = 75 mm
 ∑ 𝑀𝐴 : 𝑄𝑉 𝑎3 − 𝑉𝐵1 𝑎1 + 𝐹𝑟1 (𝑎1 + 𝑎2 ) − 𝐹𝑎1 𝑅𝑑𝑚1 = 0

∑ 𝑀𝐵 : 𝑄𝑉 (𝑎1 + 𝑎3 ) + 𝐹𝑟1 𝑎2 − 𝐹𝑎1 𝑅𝑑1 − 𝑉𝐴1 𝑎1 = 0

−Fa1 R d1 + Fr1 a2 + Q v (a1 + a2 )

=> VA1 = = 1384 N
a1
HB1 = Fa1 = 1569 N ;

=> 𝑉B1 = Fr1 + VA1 − Q V = 2046 N

a) Se trasează diagrama forțelor tăietoare:

TA = Q V − VA1 = −84 N
TB = Q V − VA1 + VB1 = 1962 N

Q
Tb Fr1
+

-
Ta
b) Se trasează diagrama de momente încovoietoare:

MAh = Q V a3 = 100000 Nmm

MBh = MAh + (Q V − VA1 )a1 = 83394 Nmm

MCh = MBh + TB a2 = 163791 Nmm

2) În plan vertical :

∑ 𝑀𝐴 : 𝐹𝑡1 (𝑎1 + 𝑎2 ) − 𝑉𝐵2 𝑎1 = 0

∑ 𝑀𝐵 : 𝐹𝑡1 𝑎2 − 𝑉𝐴2 𝑎1 = 0
a1 + a2
=> 𝑉B2 = Ft1 = 8387 N ;
a1
a2
=> 𝑉A2 = Ft1 = 1484 N
a1

a) Se trasează diagrama forțelor tăietoare:

TA2 = VA2 = 1484 N
TB2 = VB2 − VA2 = 6903 N
Ft1 = 6903 N
 b) Se trasează diagrama momentelor încovoietoare:
MAV = 0
MBV = −VA2 a1 = −281960 Nmm
MCV = MBV + (VB2 − VA2 )a2 = 0

3) Diametrele arborelui :

1) Calculăm diametrul arborelui pentru punctul B pentru că acolo solicitarea este

cea mai mare.
a) Momente încovoietoare maxime:
- în plan orizontal :

|MAh | = 100000 Nmm ;

- în plan vertical :

|Mav | = 0 Nmm ;

b) Momentul rezultant:

2 2 = 100000Nmm ;
MiArez = √Mah + Mav
 c) Momentul echivalent:
Coeficientul a se alege considerându-se încovoierea alternant simetrică și
torsiunea constantă:
𝜎𝑎−1 = 65 N/mm2
𝜎𝑎 = 230 N/mm2
𝜎𝑎−1
𝛼= = 0.28
𝜎𝑎
2 2
MeB = √MiArez + α2 Mt1 = 2.916 ∙ 105 Nmm ;

d) Diametrul:
3 MeB
d = √32 = 35.75 mm
πa−1

Aleg d = 36 mm.

2) Diametrul minim cu condiția de rezistență în punctul C și de montaj a roții

conice.
a) Momentele încovoietoare maxime:
- în plan orizontal :

MBh = 83394 Nmm

 MCh a2
x= = 27.16 mm
MCh + MBh

lpinion
−x
Mxh = MBh 2 = −102217Nmm
a2 − x

- în plan vertical:
lpinion
MBv
Mxv = 2 = −68770 Nmm
a2

b) Momentul încovoietor rezultant:

2 2 = 123197 Nmm
MiCrez = √Mxh + Mxv
c) Momentul echivalent:
2 2
MeC = √MiCrez + α2 Mt2 = 213217Nmm
d) Diametrul:
3 MeC
d = √32 = 32.21 mm
πa−1

Aleg d= 36 mm.

3) Pentru zona de calare a roții de curea.

a) Momentul de încovoiere:

𝑀𝐴ℎ
𝑀𝑂ℎ = 𝑙𝑟𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 ∙ = 32701 N∙ 𝑚𝑚 ;
2∙𝑎3

b) Momentul încovoietor rezultant:

MiOrez = MOh = 32701 N∙ 𝑚𝑚 ;

c) Momentul echivalent :
 2 2
𝑀𝑒𝑂 = √𝑀𝑖𝑂𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 2 ∙ 𝑀𝑡2 = 171236 N∙ 𝑚𝑚 ;

d) Diametrul :

3 Me0
d = √32 = 30.23 mm
πa−1

Aleg d= 36 mm.

Arborele intermediar :

a) Materialul pentru arbore

Tinând seama de solicitări și de condițiile de lucru a fusurilor se consideră
corespunzător un oțel carbon cu tratament de îmbunătățire: OLC45 (STAS 880-80)
cu urmatoarele caracteristici:

𝜎𝑟 = 600N/mm2
𝜎𝑐 = 400N/mm2
𝜎𝑎 = 200N/mm2
Mt2=621512 Nmm.

b) Predimensionarea la torsiune :

3 𝑀
𝑑 ≥ √ 𝑡2) ≅ 𝑘 3√𝑀𝑡2 , 𝑘 = 0.25. . . . . . .0.35
𝜋(𝜏 𝑡 𝑎

alegem k = 0.3 si rezultă d= 25.60 mm.

Aleg d= 30 mm .

c) Predimensionarea la torsiune și încovoiere :

Se consideră pentru arbore următoarele dimensiuni :

lcon = 24 mm – lățimea roții conice ;

f = 10 mm –distanța dintre roți ;

lu = 0.1d = 3 mm – lungimea umărului ;

lcil = 31.5 mm – lățimea roții cilindrice ;

lf = 10 mm – lățime fus ;

l lcon
a1 = f + lu + = 20 mm ;
2 2

𝑙𝑐𝑜𝑛 𝑙𝑓
a2 = +f+ = 27 mm ;
2 2

𝑙𝑐𝑖𝑙 𝑙𝑓
a3 = +f+ = 30.75 mm ;
2 2

d) Reacțiuni și momente încovoietoare :

R dm1 = 75 mm
R dm2 = 95 mm
 1) În plan orizontal:

∑ 𝑀𝐴 : 𝐻𝐵 (𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 ) − 𝐹t1 𝑅dm1 − 𝐹t2 𝑅dm2 + 𝐹r1 𝑎1 = 0

∑ 𝑀𝐵 :H𝐴 (𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 ) + 𝐹t1 𝑅dm1 − 𝐹r2 𝑅dm2 − 𝐹r2 𝑎3 = 0

(Ft1 ∙Rdm1 + Ft2 ∙Rdm2 − Fr1 ∙a1 )

HB = = 14.588 kN ;
a1 +a2 +a3

(Fr2 ∙Rdm2 +Fr2 ∙a3 − Ft1 ∙Rdm1 )

HA = = - 0.645kN ;
a1 +a2 +a3

a) Se trasează diagrama T:

TA=HA= - 0.645 kN ;

TC=HA+Fr1= -1.317 kN ;

TD=TC-Fr2= - 2.52 kN

TB=TD+HB= 12.068 kN

b) Se trasează diagrama de momente încovoietoare :

MAh= 0 ;

MBh= 0 ;

MCh=HA∙a1+Ft1∙Rdm1= 147137 Nmm ;

MDh = HA∙ (a1 + a2) + Fr1∙ a2 + Ft1∙ Rdm1 = 200154 Nmm ;

2) În plan vertical:

∑ 𝑀𝐴 : 𝐹𝑡1 𝑎1 + 𝐹𝑡2 (𝑎1 + 𝑎2 ) − 𝑉𝐵 (𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 ) = 0

∑ 𝑀𝐵 : 𝐹𝑡1 (𝑎2 + 𝑎3 ) + 𝐹𝑡2 𝑎3 − 𝑉𝐴 (𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 ) = 0

[ Ft1 ∙a1 +Ft2 ∙(a1 +a2 ) ]

VB = = 1.453 kN ;
a1 +a2 +a3

[ Ft1 ∙(a2 +a3 )+Ft2 ∙a3 ]

VA = = 8.135 kN ;
a1 +a2 +a3

a) Se trasează diagrama T:

TA=VA= 8.135 kN ;
TC=TA-Ft1= 6.173 kN ;
TD=TC-Ft2= - 4.604 kN ;
 b) Se trasează diagrama de momente:

MAv=0 ;
MCv= TAa1= 162700 Nmm ;
MDv= MCv+TCa2= 329.371 Nmm ;
MBv= MDv+TDa3= 0 Nmm ;

b) Diametrele arborelui:

1) Diametrul fusului în punctul B:

a) Momente încovoietoare maxime :

- în plan orizontal

𝑀𝐷ℎ 𝑙𝑓 /2
𝑀𝑥ℎ = = 32545 𝑁𝑚𝑚
𝑎3

Mxh = 32545 Nmm ;

- in plan vertical

𝑀𝐷𝑣 𝑙𝑓 /2
𝑀𝑥𝑣 = = 53556𝑁𝑚𝑚
𝑎3

Mxv = 53556 Nmm ;

b) Momentul rezultant :

𝑀𝑖𝑥 = √𝑀𝑥ℎ 2 + 𝑀𝑥𝑣 2 = 62669𝑁𝑚𝑚

 Mix = 62669 Nmm ;
c) Momentul echivalent :

𝑀𝑒 = √𝑀𝑖𝑥 2 + (𝛼𝑀𝑡3 )2 = 255883𝑁𝑚𝑚

Me = 255883 Nmm ;
d) Diametrul :

32𝑀𝑒
𝑑 = 3√ = 34.23
𝜋𝜎𝑎−1

d = 34.23 mm ;

Alegem d= 35 mm.

2) Diametrul suprafeței de montaj a roții conice :

a) Momente încovoietoare maxime :
- în plan orizontal :
MCh = 147137 Nmm ;

- în plan vertical
MCv = 200154 Nmm ;

b) Momentul resultant

𝑀𝑖𝐶 = √𝑀𝐶ℎ 2 + 𝑀𝐶𝑣 2 = 248416𝑁𝑚𝑚

MiC = 248416 Nmm

c) Momentul echivalent :

𝑀𝑒 = √𝑀𝑖𝐶 2 + (𝛼𝑀𝑡2 )2 = 303789𝑁𝑚𝑚

Me = 303789 Nmm
d) Diametrul :
3 32𝑀
𝑒
𝑑=√ = 36.24
𝜋𝜎𝑎−1
 d = 36.24
Alegem d= 38 mm.

3) Diametrul suprafetei de calare a roții cilindrice:

a) Momente încovoietoare maxime:
- în plan orizontal:

MDh = 200154 Nmm

- în plan vertical:

MDv = 329371 Nmm

b) Momentul rezultant:

𝑀𝑖𝐷 = √𝑀𝐷ℎ 2 + 𝑀𝐷𝑣 2 = 385417𝑁𝑚𝑚

MiD = 385417 Nmm

c) Momentul echivalent:

𝑀𝑒 = √𝑀𝑖𝐷 2 + (𝛼𝑀𝑡3 )2 = 385417𝑁𝑚𝑚

Me = 385417 Nmm

d) Diametrul:
3 32𝑀
𝑒
𝑑=√ = 39.24
𝜋𝜎𝑎−1

d = 39.24 mm
Alegem d= 40 mm.

4) Calculăm diametrul fusului din A:

a) Momente încovoietoare maxime:
- în plan orizontal :
 𝑀𝐶ℎ 𝑙𝑓 /2
𝑀𝑥ℎ = = 116993𝑁𝑚𝑚
𝑎1

Mxh = 116993 Nmm

- în plan vertical :
𝑀𝐶𝑣 𝑙𝑓 /2
𝑀𝑥𝑣 = = 49615𝑚𝑚
𝑎1

Mxv = 49615 Nmm

b) Momentul rezultant:
𝑀𝑖𝑥 = √𝑀𝑥ℎ 2 + 𝑀𝑥𝑣 2 = 127078𝑁𝑚𝑚

Mix = 127078 Nmm

c) Momentul echivalent:
𝑀𝑒 = √𝑀𝑖𝑥 2 + (𝛼𝑀𝑡3 )2 = 266880𝑁𝑚𝑚

Me = 266880 Nmm
d) Diametrul:
3 32𝑀
𝑒
𝑑=√ = 34.60𝑚𝑚
𝜋𝜎𝑎−1

d = 34.60 mm
Alegem d= 38 mm.

La final alegem diametrul d=40 mm

Arborele de ieșire

a) Materialul folosit pentru arbore

 Tinând seama de solicitări și de condițiile de lucru a fusurilor se consideră
corespunzător un oțel carbon cu tratament de îmbunătățire: OLC45 (STAS 880-80)
cu următoarele caracteristici:
𝜎𝑟 = 600N/mm2
𝜎𝑐 = 400N/mm2
𝜎𝑎 = 200N/mm2
Mt3= 838156 N ∙ mm;
Ft3 = 19191.92 N;
Fr3 = 6985.288 N ;

b) Predimensionarea la torsiune
3 𝑀
𝑑 ≥ √ 𝑡3) ≅ 𝑘 3√𝑀𝑡3 , 𝑘 = 0.25. . . . . . .0.35
𝜋(𝜏 𝑡 𝑎

𝑀t3 = 838156 Nmm, alegem k=0.3 => d= 28.28 mm.

Alegem d=30 mm .

c) Schema de încărcare

y x

b=34 a=78 70

d) Calculul reacţiunilor

∑ 𝐹̄𝑗 = 0
𝐻4 = 𝐻2 + 𝐹t3
∑ 𝑀̄ = 0
𝑗
𝑏 ⋅ 𝐹r3 − (𝑎 + 𝑏) ⋅ 𝑉2 = 0
𝑏 ⋅ 𝐹t3 + (𝑎 + 𝑏) ⋅ 𝐻2 = 0
 Fr3
V2 = b∙ = 2.120 kN ;
(a+b)

V4 = V2 – Fr3 = - 4.864 kN ;
b
H2 = - Ft3 ∙ = - 5.823 kN ;
a+b

H4 = Ft3 + H2 = 13.368 kN ;

e) Diagramele de momente

1. Moment de încovoiere orizontal:

𝑀𝑖𝐻43 (𝑥) = −𝑉4 ⋅ 𝑥;

𝑀𝑖𝐻32 (𝑥) = −𝑉4 ⋅ 𝑥 − 𝐹𝑟3 ⋅ (𝑥 − 𝑏);
𝑀𝑖𝐻21 (𝑥) = −𝑉4 ⋅ 𝑥 − 𝐹𝑟3 ⋅ (𝑥 − 𝑏) + 𝑉2 ⋅ (𝑥 − 𝑏 − 𝑎);

Mih1 = 0 ;

Mih3 = - V4∙b = 165376 Nmm ;

Mih2 = - V4∙ (𝑎 + b) – Fr3∙ 𝑎 = 0 ;

165376 Nmm

2. Moment de încovoiere vertical:

𝑀𝑖𝑉43 (𝑥) = 𝐻4 ⋅ 𝑥;
𝑀𝑖𝑉32 (𝑥) = 𝐻4 ⋅ 𝑥 − 𝐹𝑡3 ⋅ (𝑥 − 𝑏);
𝑀𝑖𝑉21 (𝑥) = 𝐻4 ⋅ 𝑥 − 𝐹𝑡3 ⋅ (𝑥 − 𝑏) − 𝐻2 ⋅ (𝑥 − 𝑎 − 𝑏);
Miv3 = H4 ∙ b = 454512 Nmm ;

Miv2 = H4 ∙ (a + b) – Ft3 ∙ 𝑎 = 0 ;

Miv1 = 0 ;

454512 Nmm

3. Moment de încovoiere rezultant:

2 2
Mirez = √𝑀𝑖𝑣3 + 𝑀𝑖ℎ3 = 483663 Nmm ;

483663 Nmm

4. Moment de torsiune:

838156 Nmm

5. Moment de încovoiere echivalent:

2
𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ = √𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 + (𝛼𝑀𝑡 )2 , 𝛼 = 0,28.
Miech1= 502729 Nmm
Miech2= 557178 Nmm
 Miech3= 537593 Nmm
Miech4= 557178 Nmm

+
502729 Nmm
537593 Nmm
557178 Nmm

f) Predimensionarea la solicitarea compusă

În secţiunile importante, în care avem solicitări importante şi concentratori de

tensiune precum şi în dreptul umerilor (dacă există) de la fusuri, se calculează
diametrele secţiunilor𝑑𝑖 , solicitarea echivalentă fiind una de încovoiere:
32 ⋅ (𝑀iech )𝑖
3
𝑑𝑖 ≥ √
𝜋𝜎a-1
1) Diametrul în secţiunea 1:

3 M
d1 = √32 ∙ iech1 = => d1 = 42.23 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 46 mm.

2) Diametrul în secţiunea 2:

3 M
d2 = √32 ∙ iech2 = => d2 = 43.70 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 46 mm.

3) Diametrul în secţiunea 3:

3 M
d3 = √32 ∙ iech3 = => d3 = 43.84 ;
π∙σ a−1
Alegem d = 46 mm.

4) Diametrul în secţiunea 4:

3 M
d4 = √32 ∙ iech4 = => d4 = 43.70 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 46 mm.

In final diametrul ramane d=46mm

6. CALCULUL PENELOR :
Pentru toate cazurile se folosesc pene longitudinale paralele fixate fără
șuruburi, cu agrafe rotunde (STAS 880-80). Materialul penelor este același cu al
arborilor: OLC 45 (STAS 880-80) cu următoarele caracteristici mecanice:
𝜎as = 120 N/mm2
𝜎𝑟 = 660 N/mm2
𝜎𝑐 = 400 N/mm2
𝜏af = 100 N/mm2

1. Pene pentru arborele de intrare :

Pentru montajul roților pentru curea:

Diametrul părții de calare este :

dc = 36 mm

Alegem din STAS pana paralelă care are următoarele caracteristici:

  lățimea:

b = 16mm ;
 înălțimea:

h = 10mm ;
 adâncimea canalului:

t = 6mm;
t1 = d + 2.5 = 52.5 mm ;

 lungimea penei:

l = 20..90mm ;

Din calculul de rezistanță la forfecare și strivire se obțin lungimile minime :

- la strivire:

𝑀𝑡1
ls = 4 ∙ = 47.94 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜎𝑎𝑠 ∙ ℎ

- la forfecare :

𝑀𝑡1
lf = 4 ∙ = 35.95 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜏𝑎𝑓 ∙𝑏

Se alege l = 48 mm.

2. Pene pentru arborele intermediar :

Diametrul de calare al roții conice și a pinionului cilindric:

dc = 40 mm

Alegem din STAS pana paralelă care are următoarele caracteristici:

 lățimea:
 b = 14 mm ;
 înălțimea:

h = 9 mm
 adâncimea canalului:

t=5.5 mm

Din calculul de rezistanță la forfecare și strivire se obțin lungimile minime:

Mt2 - momentul de torsiune la arborele pe care se află pana [Nmm];

- la strivire:

𝑀𝑡2
ls = 4 ∙ = 57.54 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜎𝑎𝑠 ∙ ℎ

- la forfecare :

𝑀𝑡2
lf = 4 ∙ = 44.39 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜏𝑎𝑓 ∙𝑏

Se alege l = 58 mm.

3. Pene pentru arborele de iesire :

Diametrele de montaj sunt:

dc = 46 mm

Alegem din STAS pana paralela care are următoarele caracteristici:

 lățimea:
 b=14 mm
 înălțimea:
h=9 mm
 adâncimea canalului:
t=5.5 mm

Din calculul de rezistanță la forfecare și strivire se obțin lungimile minime:

Mt3 - momentul de torsiune la arborele pe care se află pana [Nmm];

- la strivire:

𝑀𝑡3
ls = 4 ∙ = 42.33 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜎𝑎𝑠 ∙ ℎ

- la forfecare :

𝑀𝑡3
lf = 4 ∙ = 31.04 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜏𝑎𝑓 ∙𝑏

Se alege l = 46 mm .

7. CALCULUL RULMENTILOR :
1. Alegerea rulmenţiilor pentru arborele de intrare :

Rulmentul A – rulment conducător; Rulmentul B – rulment condus

 A) Date iniţiale

Fax = 2235.4821 N ;

2 2 2
FrB = √𝑉𝐵1 + 𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵1 = 12828 N ;

2 2
FrA = √VA1 + VA2 = 7138 N ;

n1 = 521.42 rot/min ;

df = 40 mm ;

B) Durabilitatea necesară :

Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:

𝐿ℎ = 𝑁𝑎 ⋅ 𝑍𝑙 ⋅ 𝑆 ⋅ ℎ = 3 ⋅ 260 ⋅ 2 ⋅ 7 = 10920[ℎ]
Unde: 𝑁𝑎 = 3 - numărul de ani dintre două reparaţii ;
𝑍𝑙 = 260 - numărul de zile lucrătoare dintr-un an ;
𝑆 = 2- numărul de schimburi ;
ℎ = 7- numărul de ore pe schimb ;

În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:

60𝐿 𝑛
𝐿 = ℎ6 1 = 341.634 milioane de rotații ;
10
C) Stabilirea tipului de rulment :

Se vor utiliza rulmenţi radial-axiali cu role conice pe un singur rând.

D) Estimarea sarcinii dinamice echivalente:

Se determină cu relaţia: 𝑭𝒆 = 𝑿 ⋅ 𝑽 ⋅ 𝑭𝒓 + 𝒀 ⋅ 𝑭𝒂𝒙

Unde: V = 1 – pentru că inelul interior este cel care se roteşte ;
X = 0.4 – pentru rulment radial-axial cu role conice ;

Fax= 2235.333 N ;

2 2 2
FrB = √𝑉𝐵1 + 𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵1 = 12828 N ;

2 2
FrA = √𝑉𝐴1 + 𝑉𝐴2 = 7138 N ;
Admitem Y = 1.8.

Din calcule rezultă: FeA = 6878 N ;

FeB = 9154 N ;
E) Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază :

Din legea durabilităţii se determină:

1 1
𝐶 10
(𝐹 ) = 𝐿𝑝 ⇒ 𝐶𝑛𝑒𝑐 = 𝐹𝑒 ⋅ 𝐿𝑝 ; 𝑝= pentru rulmentii radiali-axiali
𝑒 𝑛𝑒𝑐 3
CnecA = 31.434 kN ;
CnecB = 41.848 kN ;

F) Alegerea rulmentului din STAS :

Alegem conform STAS 3920 rulmentul radial-axial cu role conice pe un singur rând:
32309 A

Caracteristici rulment:
d D B C T Simbol 𝐶𝑟 e Y 𝐶0𝑟 𝑌0
45 100 36 30 38.25 32309 A 132 0,35 1.7 188 0,9

G) Recalcularea sarcinii dinamice echivalente :

În calcul se foloseşte Y=1,7 din STAS: 𝑭𝒆 = 𝑿 ⋅ 𝑽 ⋅ 𝑭𝒓 + 𝒀 ⋅ 𝑭𝒂𝒙

FeA = X∙ V ∙ FrA + Y ∙ Fax1 = 6654 N ;

FeB = X ∙ V ∙ FrB + Y ∙ Fax1 = 8930 N ;

 H) Calculul durabilităţii reale :

𝐶 𝑝 10
𝐿 =( ) ,𝑝= pentru rulment radial – axial.
𝐹 𝑒 3

CnecA p
LA = ( ) = 381.115 N ;
FeA

CnecB p
LB = ( ) = 371.031 N ;
FeB

În cazul rulmenţilor radial-axiali, datorită formei lor constructive, la aplicarea unei

sarcini pur radiale 𝐹𝑟 , în rulmentul A va apare o componentă axial necompensată
′ 𝐹 ′
𝐹axA = 0,5 rA= 1982 N, iar în rulmentul B componentă axială necompensată 𝐹axB =
𝑌𝐴
𝐹rB
0,5 = 4581 N . Adăugînd la acestea şi forţa axială aplicată pe arbore 𝐹ax , vom avea
𝑌𝐵
′ ′
un sistem de trei forţe axiale 𝐹ax ,FaxA ,FaxB , care nu se vor compensa neapărat .

2. Alegerea rulmenţiilor pentru arborele intermediar :

Rulmentul A – rulment conducător; Rulmentul B – rulment condus

A) Date iniţiale :
 Fax = 2796.50 N ;

FrA = √VA2 + HA2 = 10904 N ;

FrB = √VB2 + HB2 + = 18532 N ;

n2 = 417.14 rot/min ;

df = 35 mm ;

B) Durabilitatea necesară :

Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:

𝐿ℎ = 𝑁𝑎 ⋅ 𝑍𝑙 ⋅ 𝑆 ⋅ ℎ = 3 ⋅ 260 ⋅ 2 ⋅ 7 = 10920[ℎ]
Unde: 𝑁𝑎 = 3- numărul de ani dintre două reparaţii ;
𝑍𝑙 = 260- numărul de zile lucrătoare dintr-un an ;
𝑆 = 2- numărul de schimburi ;
ℎ = 7- numărul de ore pe schimb ;
În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:
60𝐿 𝑛
𝐿 = ℎ6 2 = 273.31 milioane de rotații ;
10
C) Stabilirea tipului de rulment :

Se vor utiliza rulmenţi radial-axiali cu role conice pe un singur rând.

D) Estimarea sarcinii dinamice echivalente :

Se determină cu relaţia: 𝑭𝒆 = 𝑿 ⋅ 𝑽 ⋅ 𝑭𝒓 + 𝒀 ⋅ 𝑭𝒂𝒙

Unde: V=1 – pentru că inelul interior este cel care se roteşte ;
X=0.4 – pentru rulment radial-axial cu role conice ;

Fax = 2796.50 N ;

Admitem Y=1.7.

Din calcule rezultă: FeA = 9.115 kN ;

 FeB = 12.116 kN ;

E) Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare :

Din legea durabilităţii se determină:

1 1
𝐶
(𝐹 ) = 𝐿𝑝 ⇒ 𝐶𝑛𝑒𝑐 = 𝐹𝑒 ⋅ 𝐿𝑝
𝑒 𝑛𝑒𝑐
CnecA = 49.062 kN ;
CnecB = 65.216 kN ;

F) Alegerea rulmentului din STAS :

Alegem conform STAS 3920 rulmentul radial-axial cu role conice pe un singur rând:
30209 A
Caracteristici rulment:
d D B C T Simbol 𝐶𝑟 e Y 𝐶0𝑟 𝑌0
45 85 19 16 20.75 30209 A 63 0,40 1.5 83 0,8

G) Recalcularea sarcinii dinamice echivalente :

În calcul se foloseşte Y=1.5 din STAS: 𝑭𝒆 = 𝑿 ⋅ 𝑽 ⋅ 𝑭𝒓 + 𝒀 ⋅ 𝑭𝒂𝒙

FeA = X∙ V ∙ FrA + Y ∙ Fax = 8556 N ;

FeB = X ∙ V ∙ FrB + Y ∙ Fax = 11.607 N ;

H) Calculul durabilităţii reale :

 𝐶 𝑝 10
𝐿 =( ) ,𝑝= pentru rulment radial – axial.
𝐹 𝑒 3

CnecA p
LA = ( ) = 273.293 N ;
FeA

CnecB p
LB = ( ) = 273.306 N ;
FeB

În cazul rulmenţilor radial-axiali, datorită formei lor constructive, la aplicarea

unei sarcini pur radiale 𝐹𝑟 , în rulmentul A va apare o componentă axială
′ 𝐹
necompensată 𝐹axA = 0,5 rA= 3207 N, iar în rulmentul B componenta axială
𝑌𝐴
′ 𝐹rB
necompensată 𝐹axB = 0,5 = 6177 N. Adăugînd la acestea şi forţa axială aplicată
𝑌𝐵
′ ′
pe arbore 𝐹ax , vom avea un sistem de trei forţe axiale 𝐹ax ,FaxA ,FaxB , care nu se vor
compensa neapărat.

3. Alegerea rulmenţiilor pentru arborele de iesire :

Rulmentul A – rulment conducător; Rulmentul B – rulment condus

A) Date iniţiale :

FrA = √V22 + H22 = 6196 N ;

FrB = √H42 + V42 = 14225 N ;

 n3 = 278.09 rot/min ;

df = 48 mm ;

B) Durabilitatea necesară :

Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:

𝐿ℎ = 𝑁𝑎 ⋅ 𝑍𝑙 ⋅ 𝑆 ⋅ ℎ = 3 ⋅ 260 ⋅ 2 ⋅ 7 = 10920[ℎ]
Unde: 𝑁𝑎 = 3- numărul de ani dintre două reparaţii ;
𝑍𝑙 = 260- numărul de zile lucrătoare dintr-un an ;
𝑆 = 2- numărul de schimburi ;
ℎ = 7- numărul de ore pe schimb ;
În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:
60𝐿 𝑛
𝐿 = ℎ6 3 = 182.204 milioane de rotații ;
10
C) Stabilirea tipului de rulment :

Se vor utiliza rulmenţi radiali cu bile pe un rând.

D) Estimarea sarcinii dinamice echivalente :

Se determină cu relaţia: 𝑭𝒆 = 𝑿 ⋅ 𝑽 ⋅ 𝑭𝒓 + 𝒀 ⋅ 𝑭𝒂𝒙

Unde: V = 1 – pentru că inelul interior este cel care se roteşte ;
X = 0,56 – pentru rulment radial-axial cu role conice ;

𝐹𝑎𝑥 = 0[𝑁]

Din calcule rezultă: FeA = 3469 N;

FeB = 7966 N ;

E) Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare :

Din legea durabilităţii se determină:

1 1
𝐶
(𝐹 ) =𝐿
𝑝 ⇒ 𝐶𝑛𝑒𝑐 = 𝐹𝑒 ⋅ 𝐿𝑝
𝑒 𝑛𝑒𝑐
 CnecA = 56.450 kN ;
CnecB = 129.630 kN ;

F) Alegerea rulmentului din STAS :

Alegem conform STAS 3041 rulmentul radial cu bile pe un singur rând:

6208NR
Caracteristici rulment:
d D B Rsmin Cr C0r Nlim Simbol
40 80 18 1,1 29 15.6 10000 6208NR

G) Calculul durabilităţii reale :

𝐶 𝑝
𝐿 = ( ) , p = 6 pentru rulmlment radial cu bile
𝐹 𝑒
C
LA = ( necA)p = 185.67 N ;
FeA

CnecB p
LB = ( ) = 185.69 N ;
FeB
 8. ALEGEREA CUPLAJULUI ELASTIC :
A) Alegerea cuplajului :

Alegem conform STAS 5982-79 cuplajul elastic cu bolţuri, de tip N .

Fig. 4 Cuplajul elastic cu bolţuri.

Momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită cuplajul este Mt. Datorită
şocurilor care apar la pornire, precum şi a unei funcţionări neuniforme, alegerea din
standard a cuplajului se face luându-se în considerare un moment nominal Mn :

M n  cs M t3 ;
M t 3  N ∙ mm;
c s - coeficientul de serviciu;
c s =1,65 (Funcţionare uniformă, şocuri mici şi rare, suprasarcini uşoare şi de
scurtă durată);

M n  c s M t 3 = 1461969 Nmm  conform tabelului 6.2:

d = 80 mm;
l2 = 64 mm;
l3 = 94 mm;
d4 = M 8mm;
D = 212 mm;
D1 = 172 mm;
D2 = 130 mm;
s = 4 mm;
n = 16 buc ;

Forţa care acţionează asupra unui bolţ este:

2M n
F = 1062 N ;
D1  n

D1 – diametrul de montaj al bolturilor;

n – numarul de bolturi ;

B) Verificare la solicitări :

1) presiunea de contact care apare între manşoanele de cauciuc şi bolţ :

 p a ; p = 3.47 MPa ; p a  35MPa ;
4F
p
πδl 3  l 2 
δ= 1,6d4

2) încovoierea bolţurilor, în secţiunea de încastrare în semicupla 1 :

16F(2  s  l 3  l 2 )
σi   σ ai
π  δ3

σ ai  90100MPa ;
 i  98.05 MPa
 8. BIBLIOGRAFIE :

1. Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea I , Editura Academiei Militare,

Bucureşti, 1986;

2. Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea II-a , Editura Academiei Militare,

Bucureşti, 1988;

3. Dima,M. Organe de maşini,vol.III. Editura Academiei Militare, Bucureşti,

1987;

4. Dima.M, Nedelcu R, Organe de maşini vol. II, Editura Academiei Tehnice

Militare, Bucureşti, 2000;

5. Avram, E., Nedelcu, R.,Organe de maşini vol. IV , Editura Academiei

Tehnice Militare, Bucureşti, 2004;

6. Manea, C. – Organe de maşini, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970;

7. Crudu, I., ş.a. Atlas de reductoare cu roţi dinţate, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981;

8. Drăghici, I., ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol.I, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1981;

9. Gafiţeanu, M., ş.a. Organe de maşini, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981;

10.Gheorghiu, N., ş.a. Transmisii mecanice, Proiectare, Editura Felix, 1997;

11.Nicoară, I., ş.a. Bazele proiectării transmisiilor mecanice, Editura de Vest,

Timişoara, 1996;

12.Rădulescu, Gh., ş.a. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol. III,

Ed.Tehnică, Bucureşti, 1986;

13.* * * - Organe de maşini, vol.I.d, Angrenaje. Reductoare (colecţie de STAS),

Ed.Tehnică, Bucureşti, 1984.