CUPRINS

ARGUMENT ............................................................................................................................................. 1
CAPITOLUL I. GENERALITATI .................................................................................................................... 2
1.1. Filetul. Mod de generare, clasificare, caracterizare ..................................................................... 2
1.2. Parametri geometrici ai filetului. Caracterizarea principalelor tipuri de filete ............................ 5
1.3. Elementele filetului ...................................................................................................................... 9
1.4. Tipuri de filete ............................................................................................................................ 11
CAPITOLUL II. PRELUCRAREA ȘI ASAMBLAREA FILETELOR .................................................................... 12
2.1. Prelucrarea filetelor.................................................................................................................... 12
2.1.1.Strunjirea filetelor. .............................................................................................................. 12
2.1.2. Prelucrarea prin frezare a filetelor. ..................................................................................... 13
2.2. Asamblarea filetelor ................................................................................................................... 15
2.2.1. Caracterizare, rol funcţional, domenii de aplicare .............................................................. 15
2.2.2. Materiale și tehnologie....................................................................................................... 18
CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII ................................................................... 20
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 22
 ARGUMENT

Asamblările prin filet sunt asamblări demontabile realizate prin intermediul a două piese
filetate conjugate: una filetată la exterior (șurubul), cealaltă filetată la interior (piulița sau
piesa cu rol de piuliță).
Avantajele asamblărilor cu filet sunt:
 realizeaza forțe de strângere mari cu forțe de actionare relativ mici;
 permit o demontare și montare ușoară;
 au un cost relativ redus datorită execuției în serie mare, în fabrici specializate, pe utilaje
de înaltă productivitate;
 asigură interschimbabilitatea, datorită standardizării și tipizării pe plan național și
internațional;
 împreuna cu sistemele de asigurare auxiliare dau o siguranță ridicată în exploatare.
Principalele dezavantaje, inerente, ale asamblărilor cu filet sunt:
 filetul este, prin forma să, un puternic concentrator de tensiuni;
 marimea forței de strângere nu se poate stabili precis;
 necesită elemente suplimentare pentru asigurarea împotriva autodesfacerii.
Asamblările filetate se regăsesc, în general, în componenta oricarei constructii mecanice,
apreciindu-se ca peste 60% din piesele unei mașini au filete. Aceasta face ca atenția acordată
studiului, calculului și realizării asamblărilor filetate să fie deosebită, buna funcționare a
mașinilor sau instalațiilor complexe fiind direct legată de realizarea asamblărilor filetate.
O asamblare cu filet este formata din:
 șurub - piesa cuprinsă, filetată la exterior;
 piulița - piesa cuprinzatoare, filetată la interior.
Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervură elicoidala pe o suprafață de
revoluție la exterior, pentru șurub, sau la interior, pentru piuliță.

1
 CAPITOLUL I. GENERALITATI

Asamblările cu filet sunt asamblările care permit montarea și demontarea repetată a

îmbinării fară distrugerea parților componente. Aceste asamblări prezintă dezavantajul
autodesfacerii sub acțiunea șocurilor sau a vibrațiilor, cu efect negativ asupra funcționării
mecanismelor. De aceea, se concep metode și mijloace pentru asigurarea împotriva desfacerii
ansamblului.

1.1. Filetul. Mod de generare, clasificare, caracterizare

Filetul reprezintă elementul principal al șurubului și piuliței. De rezistență și rigiditatea

lui depinde siguranța în funcționare a transmisiei.

Modul de generare a filetului. Prin infașurarea unui plan înclinat pe o suprafață

directoare (cilindrica sau conica, interioara sau exterioara) se obține o linie elicoidală numită
elice directoare (fig. 1, a). Alunecarea unui profil oarecare, numit profil generator, în lungul
elicei directoare, dă naștere unei urme numite spira filetului (fig. 1,b).

Fig. 1 Modul de generare a filetului

Clasificarea filetelor

În funcție de destinatie:

- filete de fixare (la asamblări filetate),

- filete de mișcare (la transmisii șurub-piuliță),

2
 - filete de măsurare (la aparate de masură) și

- filete de reglare (pentru poziționarea relativă a unor elemente din construcția

dispozitivelor sau mașinilor unelte).

În funcție de numărul de începuturi,

- filetele cu un început (în general),

- cu două sau mai multe începuturi.

Filetele cu mai multe începuturi (fig. 2) au un randament mai ridicat,

dar exista pericolul neîndeplinirii condiției de autofranare. Deoarece pasul
real p al unei spire se determina cu relatia p = i p, în care p este pasul
aparent al filetului și i reprezintă numarul de începuturi, deplasarea axială
corespunzatoare unei roțatii complete (cursa) este mai mare. Fig. 2 Filet cu
doua inceputuri
În funcție de sensul de înfașurare a spirei
 filete obișnuite, cu sensul de înfășurare dreapta (fig. 3, a)
 filete cu sensul de înfășurare stânga (fig. 3, b), utilizate atunci când acest sens este
impus de condițiile de funcționare.

În funcție de sistemul de masurare

 filetele pot avea dimensiunile masurate în milimetri (de regula, în constructia de
mașini) sau
 în toli (la mașini din import și la tevi).

În funcție de forma suprafeței directoare

 filete cilindrice (mai raspândite) și
 filete conice (când se impun condiții de etanșare sau de compensare a jocurilor apărute
datorită uzurii).

În funcție de mărimea pasului filetului

 filete cu pas mare,
3
  cu pas normal și
 cu pas fin.
Filetele cu pas mare îmbunătățesc viteza deplasării axiale la acționare, dar există pericolul
neîndeplinirii condiției de autofrânare. Filetele cu pas fin (utilizate ca filete de măsurare sau
reglare) măresc rezistența tijei filetate, asigură îndeplinirea condiției de autofranare
(autofixare), dar micșorează rezistența spirei.
În funcție de profilul director al spirei filetului
 filete triunghiulare,
 filete pătrate
 filete trapezoidale
 filete rotunde și
 filete ferăstrău.

4
 1.2. Parametri geometrici ai filetului. Caracterizarea principalelor
tipuri de filete

Filetele triunghiulare sunt utilizate la asamblări filetate, deoarece asigură o bună

autofixare. Filetul metric (măsurat în milimetri) are profilul director un triunghi
echilateral ( = 600), iar filetul Whitworth (măsurat în țoli) are profilul director un
triunghi isoscel ( = 550).

Fig. 4 Filet metric triunghiular. Elemente geometrice

În fig. 4 sunt prezentați parametrii geometrici ai filetului metric, parametri care se

regăsesc și în definirea geometrică a celorlalte filete:
 d, D - diametrul exterior al filetului șurubului (numit și diametru nominal),

respectiv piuliței;
 d2, D2 - diametrele medii ale filetelor șurubului și piuliței, aceleași cu diametrul

cilindrului pe a cărui generatoare plinul și golul sunt egale;

 d1, D1 - diametrul interior al filetului șurubului, respectiv piuliței;

 p - pasul filetului, adică distanța dintre două puncte omologe de pe două spire

vecine;
 H – înalțimea profilului generator;

 H1 – înălțimea efectivă a spirei filetului șurubului;

 H2 - înălțimea utilă, adică înălțimea de contact dintre spirele filetelor șurubului și

piuliței;
  - unghiul profilului generator al filetului;

5
  1, 2,  - unghiul de înclinare al spirei filetului corespunzător diametrului interior,

diametrului mediu, respectiv diametrului nominal; se utilizează în calcule unghiul

2, determinat cu relatia (fig. 5)

Fig. 5 Unghiuri de inclinare ale spirei filetului

Filetele metrice se pot executa cu pas normal (simbolizate M d) sau cu pas fin
(simbolizate M d x p). Fundul filetului șurubului (v. fig. 4), poate fi drept sau rotunjit
(utilizat în cazul unor sarcini dinamice, pentru micșorarea concentratorului de
tensiuni).
Filetul Whitworth, destinat asamblării țevilor, se execută cu pas fin, cu fundul și
vârful profilului rotunjite, fără joc la fundul filetului, asigurând o bună fixare și
etanșare. Se simbolizează Gdi, unde di este diametrul interior al țevii, în țoli (pentru
exemplificare, G 3/4 reprezintă filetul unei țevi cu diametrul interior di = 3/4').
Filetul pătrat (fig. 6) este destinat transmisiilor șurub-piuliță. Profilul filetului, un
patrat ( = 00) cu latura egala cu jumătate din marimea pasului, conduce la
următoarele caracteristici ale filetului:
 randament ridicat;

 rigiditate și rezistență a spirei

scăzute;
 centrare necorespunzătoare a
piuliței pe șurub, în urma
funcționării putând apărea jocuri ce
nu se pot elimina;
 productivitate de executie redusa, filetul prelucrandu-se numai prin strunjire.

Filetele pătrate sunt standardizate cu trei marimi de pași (mare, normal sau fin)
și se simbolizează Pt d x p.
6
 Filetul trapezoidal (fig. 7) este destinat transmisiilor șurub-piuliță. Profilul
trapezoidal, cu unghiul la varf  = 300, conduce la următoarele caracteristici ale
filetului:
 randament mai redus decat al filetului patrat;
 rigiditate și rezistență a spirei mai ridicate decât la filetul pătrat;
 centrare bună (pe flancuri) a piuliței pe șurub;
 productivitate ridicată de executie, asigurată de posibilitatea prelucrării prin
frezare.

Fig. 7 Filet trapezoidal. Elemente geometrice

Aceste caracteristici fac din filetul trapezoidal cel mai frecvent utilizat la
transmisiile șurub-piuliță. Standardul [49] prevede trei mărimi de pasi (mare,
normal sau fin), simbolizarea fiind Tr d x p
Filetul rotund (fig. 8) are profilul format din drepte racordate prin arce de cerc.
Este un caz particular al filetului
trapezoidal, având varful și fundul
profilului în arc de cerc. Prin
aceasta se adaugă la
caracteristicile filetului
trapezoidal o rezistență sporită la
oboseală, ceea ce il face
Fig. 8 Filet rotund. Elemente geometrice
avantajos ca filet de mișcare

7
în cazul unor sarcini dinamice, în condiții grele de exploatare (cuplele vehiculelor
feroviare, armaturi hidraulice etc.). Se execută cu pas mare, normal sau fin fiind
simbolizat prin R d x p.
Un caz particular al filetului rotund îl reprezintă filetul Edison, format numai din
arce de cerc. Acesta se obține prin deformarea plastică a pieselor cu pereți subțiri și
este întâlnit cu precădere la instalații electrice.
Filetul ferastrău (fig. 9) este destinat transmisiilor șurub-piuliță. Profilul, cu
flancul activ foarte putin înclinat (30) și cu flancul inactiv înclinat cu 300, este o
combinație a profilelor pătrat și trapezoidal, conducând la următoarele caracteristici:
 randament apropiat de cel al filetului pătrat;
 rigiditate și rezistență ale spirei asemănătoare cu ale spirei filetului trapezoidal;

Fig. 9 Filet ferastrau. Elemente geometrice

 rezistență bună la oboseală, datorată fundului racordat al spirei, care

micțorează concentratorul de tensiuni;
 productivitate ridicată de execuție, asigurată de posibilitatea prelucrării
prin frezare;
 construcția asimetrică permite preluarea sarcinii într-un singur sens.
Aceste caracteristici se recomandă pentru preluarea unor sarcini mari, cu șoc, care
actionează într-un singur sens (dispozitivele de strângere ale laminoarelor, construcția
preselor etc.). Standardul prevede trei mărimi de pași (mare, normal sau fin),
simbolizarea fiind S d x p

8
 1.3. Elementele filetului
Filetul este caracteristica principală a șuruburilor, reprezentând și o bază de clasificare a
acestora. Geometric, desfasurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi
dreptunghic, iar cateta este d (fig. 6):

Fig.10. Desfasurarea filetului

Elicea are urmatoarele elemente caracteristice:

p - pasul;

a - înclinarea elicei;

d - diametrul cilindrului.

Filetul poate fi:

 filet pe dreapta - dacă șurubul sau piulița sunt rotite în sensul acelor de ceasornic,
șurubul are o mișcare de avans;
 filet pe stânga - daca rotind șurubul sau piulița în sensul acelor de ceasornic
șurubul se retrage.
Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse, din acest punct de
vedere șuruburile clasificându-se astfel:
 filete cu un început - având un singur filet; acestea sunt folosite în general la
șuruburile de fixare și de forță;
 filete cu mai multe începuturi - având mai multe filete juxtapuse, identice și
echidistante. Acestea sunt folosite în general la șuruburile de mișcare.
Elementele geometrice ale filetului sunt definite în fig. 11 sunt prezentate elementele
standardizate ale filetelor șurubului și piulitei complementare.

9
 Semnificațiile geometrice ale notațiilor folosite în figura 11 sunt următoarele:

Unghiul profilului
pasul p
Numărul de începuturi i
Diviziunea
Filetul multiplu p', p=ip'
Diametrul exterior d;D
Diametrul interior d1 ; D1
Diametrul mediu d2 ; D2
Înălțimea totală H1
Înălțimea utilă H2
Unghiul de înfășurare

Cel mai folosit este filetul cilindric, adică cel trasat pe o suprafață cilindrică. În
condițiile speciale se poate folosi filetul conic, iar acesta poate fi :
 perpendicular pe axa piesei;
 perpendicular pe generatoarea conului.
Din punct de vedere al mărimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas normal, cu pas fin.

10
 1.4. Tipuri de filete
Sistemele de filetare reprezintă totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni și formă
cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate în continuare.
Filetul triunghiular - este folosit ca șurub de fixare, pentru instrumente de măsurare și
de reglare. Se construiește în variantele filet metric și filet Whitworth.
a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi echilateral.
Vârful triunghiului este retezat la distanta H/S, iar varful filetului piuliței la distanța H/4
de vârful profilului teoretic (fig. 12).

Fig.12. Filetul triunghiular metric

b) Filetul triunghiular Whitworth - are profilul sub forma de triunghi isoscel cu unghiul
la vârf de 55°. La acest filet, pasul se exprimă în numărul de spire pe 1 țol; 1 țol = 25,4 mm
(fig.13). Este folosit pentru asamblarea țevilor în scopul fixării și etanșării.

Fig.13. Filetul triunghiular Whitworth

11
 CAPITOLUL II. PRELUCRAREA ȘI ASAMBLAREA FILETELOR

2.1. Prelucrarea filetelor

2.1.1. Strunjirea filetelor

În tehnologia de dimensionare a filetului și a planului, strunjirea o întâlnim aproape la

toate tipurile de producție. Există filete cu pas normal sau cu pas fin. Prelucrarea filetelor cu
diametre mari și foarte mari, cu pas fin se prelucrează numai prin strunjire. Prelucrarea
filetelor până la M24 (de diametru mici) pas normal și pas fin se mai pot prelucra cu filiere
sau tarozi.
După profilul filetelor se pot strunji de asemenea toate tipurile: triunghilar,
trapezoidal, pătrat, rotund, etc., care prin alte procedee nu pot fi prelucrate.

Strunjirea filetelor triunghilare: Schema de prelucrare:

În schema a) se prelucrează cu avans radial la fiecare trecere care este o adâncime de

fapt pentru filetele cu pas mic.Dacă pasul >2 forțele de așchiere cresc foarte mult pe cele 2
taișuri ale sculei și astfel se recomandp schema b), unde la fiecare trecere se deplasează
cutițul după o direcție paralelă cu planul filetului. Această deplasare se realizează prin
combinarea a 2 deplasări, după care se strunjeste o spiră, se retrage cuțitul la capătul inițial al
filetului și se deplasează la fel la o altă deplasare a cuțitului după o direcție paralelă cu flancul
filetului până se executa și treceri .Se recomandă ca ultima trecere să se facă numai cu avans
radial ca în schema a) pentru o precizie mai bună dar cu o adâncime mult mai mică ca să nu
existe forțe mari.
În prelucrarea filetelor cu mai multe începuturi atat la cele triunghilare cât și al cele
profilate NU se reglează pe pas al alicei pe = i*p, unde: p- pasul(sau un plin sau un gol), i- nr
de începuturi al filetului.Metoda cea mai utilizată este metoda de deplasare a saniei port-cuțit
cu o cantitae p după fiecare prelucrare a unei elice.

12
 Strujirea filetelor trapezoidale:

Se observă în a) că forma cuțitului de strung este tot o formă trpezoidală și se poate

așeza cu fața de deplasare într-un plan axial adică într-un plan orizontal care conține axa
piesei ca în a) pentru unghi de înclinare al elicei relativ mic w≤6. Pentru w>6 se observă că
cuțitul se înclină cu un unghi w, adică cu fața de degajare perpendicular pe planul
filetului.Dacă la o elice cu înclinare mare s-ar așeza cutitul ca în a), unghiul de funcționare α1
și α2 vor diferi foarte mult astfel încat α2 poate ajunge la 0, rezultând imposibilitatea
prelucrării prin înclinarea cuțitului, cele 2 unghiuri vor fi egale, condiția de așezare fiind mult
mai bună.La producția de serie mare și mai ales la șuruburile cu pasul mare se procedează mai
întai o frezare a filetului pentru că este mult mai productiv după care o finisare prin strunjire.

2.1.2. Prelucrarea prin frezare a filetelor

a)Frezarea filetelor scurte

-se consideră filete scurte filetele cu L≤2.5d, p<5mm.

Procesul de frezare este mult mai productiv deoarece se află simultan mai mulți dinți
în așezare. Scula de frezat este formată dintr-o reuniune din mai multe discuri profilate deci
cu w=0, iar pentru crearea condiției de așezare se ascut canale paralele cu axa frezei pentru a
se crea suprafața de degajare. Se observă ca prin practicarea acestor canale se formează mai
mulți dinți profilați de tip pieptene. Miscarea principală I este miscarea de rotație a sculei de
frezat care asigură și viteza de așchiere vI=15..25 m/min scula fiind din oțel rapid. II este o
miscare mai lentă de rotație a piesei care asigură un avans circular. III-miscarea de avans
longitudinal. IV-miscarea de avans radial a sculei de frezat care se face simultan cu III a.i. la o
deplasare III = 2..3 pai, piesa este filetată.

13
 Frezarea filetelor lungi

Se observă că freza are profilul unui dol dintre flancurile filetului. În funcție de
mărimea pasului și al diametrului se calulează tgω=p/d2.Tot în funcție de acestea se stabilește
și numărul de treceri. Procedeul se folosește foarte des la prelucarea șuruburilor conducătoare
de la masini unelte și mai ales la serii.

Filetarea cu scule care materializează directoarea filetului

 pentru filete de exterior se folosesc filiere

 pentru filete de interior se folosesc taozii

Tarozii se construiesc în 2 variante :

a)tarozi de mână în set de 3 bucăți :primul execută degajarea ,al2-lea face prefinisarea
iar al 3-lea face finisarea.
b)tarod de mașină se execută 1buc cu unghiul de atac mai mare deoarece acelasi tarod
are dinți de finisare, prefinisare și dinți de degrosare.Tarozii de mașină se folosesc numai la
filete strapunse, la producția de serie mijlocie și serie mare (pe o parte intră pe cealaltă parte
iese tarodul).

Prelucarea filetelor in vartej

Se observă că scula așchietoare este un cap de frezat cu mai multe cuțite .Se observă
că în ambele cazuri aceste cuțite trebuie să fie în așchiere cu fața de degajare pentru
eliminarea așchiilor sub acțiunea gravitațională a acestora.
a)reprezintă filetarea în vârtej cu tangenta exterioară
b)reprezintă filatrea în vârtej cu tangenta interioară

14
 Distanța e la montaj și respectiv la reglarea sculei, se calculează diferit ca pe scheme.

Capul de frezat are avantajul că se pot monta și cuțite cu cărburi ce asigură viteze
foarte mari. Forma așchiei este sub forma de virgulă. In ambele situații se începe cu o secțiune
"O" apoi se ajunge la sectiunea maximă apoi iar la "O".

2.2. Asamblarea filetelor

2.2.1. Caracterizare, rol funcţional, domenii de aplicare
a) Caracterizare
Asamblările prin şuruburi fac parte dintre cele mai răspândite asamblări demontabile.
Ele au în compunere cel puţin două piese cu filet şi cea de-a treia cu/sau fără filet.
Filetul reprezintă urma (suprafaţa) lăsată de un profil oarecare (triunghiular, pătrat,
trapezoidal, circular) pe un cilindru sau con în deplasarea axială a acelui profil (Fig.14.)

Fig.14. Filet circular

AB = p d0 – lungimea de desfăşurare a cilindrului
BC = p – pasul filetului (distanţa măsurată într-un plan paralel cu axa şurubului sau în
acelaşi plan median, între punctele omoloage pe două flancuri consecutive)
d0 – diametrul
b - unghiul de înclinare al spirei

Relaţia între b, p şi d0 este

15
 Părţile componente ale asamblării filetate
Într-o asamblare filetată a două piese (A şi B) pot exista două variante constructive
(Figura 15)
Învârtind piuliţa 2 (Fig. 15.a) – şurubul 1 fiind ţinut pe loc – ea alunecă pe spire şi
înaintează în direcţia axială, similar împingerii unui corp pe plan înclinat. În Fig.15 b este
prezentată asamblarea a două piese prin strângerea directă a şurubului în gaura filetată
executată în una din piese (B), care ia rolul piuliţei.

Fig. 15 Asamblări filetate

b) Rolul funcţional şi domenii de aplicare

Rolul funcţional al şurubului este

- de strângere – cu rol de a crea tensiuni între piese şi deci de a etanşa

diferite medii, de a transmite diferite forţe sau momente

Exemple:
 asamblări demontabile (şuruburi de fixare)
 creare de tensiune (asamblarea capetelor de tiranţi)
 închidere etanşă (dopuri filetate)

16
 - de reglaj – pentru fixarea poziţiei relative sau strângerea ulterioară în scopul
eliminării jocurilor după uzură
Exemple:
 cuzineţi
 şuruburile de reglare ale penelor săniilor mici
- transformarea mişcării rotative în mişcare axială sau invers
Exemple:
 şurubul central la strunguri
 deplasarea mesei la strungurile normale, paralele
- transformare de forţe periferice mici în forţe axiale mari
Exemple:
 prese
 organe de închidere
 menghine
- măsurare
Exemple:
 micrometrul
Avantaje:
 gabarit redus (datorită spirei care se înfăşoară pe un cilindru se poate obţine o suprafaţă
mai mare de contact – prin mărimea lungimii de înfăşurare - posibilitatea adaptării
formei capului şurubului şi piuliţei la forma pieselor de asamblat şi la condiţiile de
acces
 execuţie relativ uşoară
Dezavantaje:
 filetul este un concentrator de tensiuni (datorită formei), periclitând rezistenţa la
oboseală;
 necunoaşterea precisă a forţei de strângere a piuliţei (poate duce la suprasolicitări
periculoase) – necesită utilizarea cheilor dinamometrice pentru cunoaşterea forţei de
strângere;
 asigurarea contra desfacerii;
 randamentul scăzut (la şuruburile de mişcare);
 uzura flancurilor (care pot introduce jocuri în cazul şuruburilor de mişcare)
 lipsa de autocentrare.

17
 2.2.2. Materiale și tehnologie
Alegerea materialului organelor de ansamblare filetate se face pe baza criteriilor care
privesc îndeplinirea funcţiunii, tehnologia de fabricaţie şi costul.
Pentru şuruburi se folosesc:
- oţeluri laminate OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2 ) cu capacitate bună de
deformare plastică la rece
- oţeluri de calitate OLC35, OLC45 (STAS 880) pentru solicitări medii
- oţeluri aliate 41C10, 33MoC11 (STAS 791) pentru şuruburi supuse la condiţii severe
de solicitare
- materiale şi aliaje neferoase
 Al şi Cu pentru condiţii care cer materiale cu o bună conductibilitate
electrică şi termică
 Titan pentru şuruburi solicitate în condiţii de tempeaturi ridicate şi mediu
coroziv
- materiale plastice (poliamide, nylon, teflon) pentru cerinţe de rezistenţă la coroziune,
izolare termică şi electrică.
Pentru piuliţe se folosesc
- oţel fosforos OLF (STAS 3400)
- fonta
- bronz
Alegerea unuia sau altuia dintre materiale se face în funcţie de temperatura de lucru a
asamblării:
- T < 2300C – oţeluri normale de înaltă rezistenţă;
- T = 2300C ¸ 4800C – oţeluri aliate cu Cr, Mo, Va
- T = 4800C ¸ 6500C – aliaje de Fe, Ni şi Cr
- T = 6500C ¸ 8800C – aliaje pe bază de Ni
- T = 8800C ¸ 11000C – aliaje Ni – Co

Ca procedee tehnologice de prelucrare, alegerea depinde de seria de fabricaţie

- manual (tarod şi filieră) pentru unicate;
- pe strung cu cuţitul (cuţitul de filet simplu, pieptăne);
- pe strunguri automate;
- prin frezare;
- filetarea în vârtej;

18
 - rulare (cu păstrarea continuităţii fibrelor de material);
Filetele se pot rectifica (pentru cele de mişcare) creându-se o stare favorabilă a
tensiunii remanente.

19
 CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și înlăturarea cauzelor care pot provoca

accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale trebuie luate o serie de măsuri, sarcini ce
revin atat conducătorului locului de muncă dar și lucrătorilor.

Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, încălzirii și ventilației în atelier;
- mașinile și instalațiile să fie echipate cu instrucțiuni de folosire;
- să fie asigurata legarea la pământ și la nul a tuturor mașinilor acționate electric;
- mașinile să fie echipate cu ecrane de protecție conform normelor de protecție a
muncii;
- atelierele să fie echipate în locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul să fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari
de 20 kg;
- muncitorii să poarte echipament bine ajustat pe corp cu mânecile incheiate iar
părul să fie acoperit sau legat;
- înainte de începerea lucrului va fi controlată starea mașinilor, a dispozitivelor de
pornire-oprire și inversare a sensului de mișcare;
- se va verifica înaintea lucrului
dacă atmosfera nu este încărcată cu
vapori de benzină sau alte gaze
inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se
deconectează legăturile electrice de la
prize, mașinile vor fi oprite, sculele se
vor așeza la locul lor iar materialele și
piesele vor fi stivuite în locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spăla pe
mâini cu emulsie de răcire și nu se vor șterge pe mâini cu bumbacul utilizat la curățirea
mașinii. Dacă pentru spălarea mainilor a fost necesară utilizarea produselor ușor infla-
mabile se va folosi imediat apă și săpun;
- ciocanele trebuie să aiba cozi din lemn de esență tare, fără noduri sau crăpături;

20
 este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, știrbituri,
spărturi sau deformări în forma de floare;
- la folosirea trașatoarelor se cere atenție pentru a nu produce înțepături iar după
utilizare vor fi așezate în truse speciale;
- dacă în timpul realizării unei operații mecanice sar așchii vor fi purtați ochelari de
protecție;
-în cazul polizării cu ajutorul mașinii vor fi verificate cu atenție pietrele de polizat
să nu prezinte fisuri sau spărturi precum și prinderea piesei pe mașina. Polizorul trebuie să
aibă prevăzut ecran de protecție.
După terminarea lucrului responsabilul fiecărei incăperi (atelier, laborator) va controla
dacă:
• sunt închise robinetele de pe conductele de gaze;
• sunt închise bine buteliile de gaze;
• aparatele electrice sunt scoase din priză;
• ventilația este în bună stare de funcționare;
• focurile și alte surse de căldură sunt inchise;
• deșeurile, resturile de materiale combustibile, eventualele scurgeri de ulei sunt
înlăturate și curățate;
• sunt stinse becurile de gaze, de lumină și întrerupte alte aparate care functionează cu
gaze naturale sau GPL.
Se interzice demontarea aparatelor de măsurat presiunea, debitul, temperatura și alți
parametri, înainte ca acestea să fie izolate de circuit.

21
 BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU Gheorghe, STURZU A, MILITARI C., POPESCU L., Tolerante și

masuratori tehnice, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU Aurel, CONSTANTIN Mariana, Asamblarea, Intretinerea și

repararea masinilor și instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCÂRLEA- VASILESCU Aurel, CONSTANTIN Mariana, Sisteme de transmitere a

mișcării, Editura CD Press,Bucuresti, 2007
4. DĂNILĂ Theodor. Componente si circuite electronice. Editura Didactica si Pedagogică,
București, 1980
5. TANASESCU Mariana, GHEORGHIU Tatiana, GHETU Camelia, CEPISCA Cornelia,
Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005
6. CIOCARLEA-VASILESCU Aurel, CONSTANTIN Mariana, Organe de mașini și
mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

7. GHEORGHE Ion, VOICU Mihai, PARASCHIV Ion, HUZUM Neculai, RANTZ Gabriel,
Utilajul și tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii și montajului, Editura Didactica și
Pedagogica, Bucuresti, 1990

8 TANASESCU Mariana, GHEORGHIU Tatiana, GHETU Camelia, CEPISCA Cornelia,

Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

9. ZGURA Gh.,ARIESANU E., PEPTEA Gh., Utilajul și tehnologia meseriei-lacatuserie,

Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1991

10. MANOLE Maria, IONESCU Mihaela Gabriela, ANTOSICA Florina, COFARU Ana
Olivia, ENACHE Gabriela Alice, Asamblari mecanice, Editura Akademos Art, Bucuresti,
2007

11. Internet

22