Studiu de Fezabilitate Regenerarea Spatiului Urban Adiacent Parc Tineretului PDF

STUDIU DE FEZABILITATE
GTX
“REGENERAREA SPAȚIULUI URBAN ADIACENT PARC TINERETULUI” ÎN MUNICIPIUL BUZĂU
Constantin Semnat digital de Constantin

Toma
Toma Data: 2019.05.10 17:38:47

+03'00'
Studiu de Fezabilitate
"REGENERAREA SPATIULUI URBAN
ADIACENT PARC TINERETULUI"
IN MUNICIPIUL BUZAU
ELABORATOR : Global Tech Xpert SRL

CUI RO 28794181
Bucuresti, sect.6, Str. Poarta Alba nr.1-3, bl.110, ap.39
Fax 037 200 0349
BENEFICIAR: UAT MUNICIPIUL BUZAU
DATA ELABORARII : 11.03.2019
FAZA DE PROIECTARE : STUDIU DE FEZABILITATE
Pag 1
GTX
"REGENERAREA SPATIULUI URBAN ADIACENT

PARC TINERETULUI"
IN MUNICIPIUL BUZAU
Faza: STUDIU DE FEZABILITATE
FOAIE DE SEMNATURI
MANAGER DE PROIECT: ARH. CLAUDIA SLIVINSCHI
ARHITECT: ARH. ALEXANDRU NECHITOAIA
EXPERT FONDURI STRUCTURALE: ING. IONELA DRAGOMIR
EXPERT AMENAJARI PEISAGISTICE: URB. IOANA MIRCEA
PROIECTANT: Global Tech Xpert SRL
Nr. contract: 14598

Data contract: 06.02.2019
Pag 2
GTX
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII ............................................ 5

1.1. Denumirea obiectivului de investitii ............................................................................................. 5
1.2. Ordonator principal de credite/investitor ................................................................................... 5
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar) ...................................................................................... 5
1.4. Beneficiarul investitiei ...................................................................................................................... 5
1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie ...................................... 5
2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE INTERVENTII ...... 6
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri
institutionale si financiare ............................................................................................................................. 6
2.2. Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor ........................ 8
2.3. Prognoze pe termen mediu si lung privind evolutia cererii, in scopul justificarii
necesitatii obiectivului de investitii ............................................................................................................ 9
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice ................................... 9
3. SCENARII SI OPTIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE
INVESTITII ........................................................................................................................................ 11
3.1. Particularitati ale amplasamentului ............................................................................................ 11
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si
tehnologic ......................................................................................................................................................... 14
PREZENTAREA SCENARIILOR PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII .......... 31
3.3. Costurile estimative ale investitiei .............................................................................................. 31
3.4. Studii de specialitate ....................................................................................................................... 32
3.5. Grafic de realizare a investitiei ..................................................................................................... 33
4. ANALIZA FIECARUI SCENARIU TEHNICO-ECONOMIC ....................................................... 35
4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si
prezentarea scenariului de referinta ......................................................................................................... 35
4.2. Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv
schimbari climatice, ce pot afecta investitia .......................................................................................... 35
4.3. Situatia utilitatilor si analiza de consum ................................................................................... 38
4.4. Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii ............................................................... 39
4.5. Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de
investitii ............................................................................................................................................................. 40
4.6. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara........... 41
4.7. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara ........ 47
4.8. Analiza de senzitivitate ................................................................................................................... 47
4.9. Analiza de riscuri ............................................................................................................................. 50
5. SCENARIU TEHNICO-ECONOMIC OPTIM, RECOMANDAT .................................................. 52
5.1. Comparatia scenariilor din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilitatii si riscurilor.......................................................................................................................... 52
5.2. Selectarea si justificarea scenariului optim recomandat ..................................................... 66
5.3. Descrierea scenariului optim recomandat ............................................................................... 67
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii .................... 67
Pag 3
GTX
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice

functiunii preconizate dpv al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile
constructiei ...................................................................................................................................................... 68
5.6. Nominalizarea surselor de finantare .......................................................................................... 70
6. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME .................................................................... 72
6.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire .............. 72
6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de lege ... 72
6.3. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de
diminuare a impactului, masuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu, de principiu, in documentatia tehnico-economica ....................................... 72
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilitatilor ......................................................................... 72
6.5. Studiu topografic, vizat de catre OCPI ...................................................................................... 72
6.6. Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, in functie de specificul obiectivului de
investitii si care pot conditiona solutiile tehnice .................................................................................. 72
7. IMPLEMENTAREA INVESTITIEI.............................................................................................. 73
7.1. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea investitiei........................... 73
7.2. Strategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a obiectivului de
investitii (in luni calendaristice), durata de executie, graficul de implementare a investitiei,
esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare .................................................................................... 73
7.3. Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare .... 74
7.4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale .................... 75
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI .............................................................................................. 78
PIESE DESENATE ........................................................................................................................... 79
ANEXA 1 – DEVIZ GENERAL. DEVIZE PE OBIECT ....................................................................... 84
ANEXA 2 – DEVIZ SCENARIUL ALTERNATIV ............................................................................. 103
ANEXA 3 – GRAFIC ANALIZĂ FINANCIARĂ ............................................................................... 107
ANEXA 4 – FIȘE DE DETALIU ...................................................................................................... 112
ANEXA 5 – STUDIU GEOTEHNIC ................................................................................................. 148
ANEXA 6 – STUDIU TOPOGRAFIC ............................................................................................... 168
ANEXA 7 – CERTIFICAT DE URBANISM...................................................................................... 170
ANEXA 8 – PERSPECTIVE 3D ...................................................................................................... 173
Pag 4
GTX
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII
1.1. Denumirea obiectivului de investitii

“Regenerarea spatiului urban adiacent Parc Tineretului” in Municipiul Buzau
1.2. Ordonator principal de credite/investitor

U.A.T. Municipiul Buzau
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar)

Municipiul Buzau
1.4. Beneficiarul investitiei

Beneficiarul si titularul investitiei este Municipiul Buzau.
1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie

Prezenta documentatie a fost eleborata de compania Global Tech Xpert SRL,
J40/8236/2011, CUI RO 28794181, cu sediul in Bucuresti, sector 6, Strada Poarta
Alba nr.1-3, bl.110, ap.39, tel/fax 0372000349.
Pag 5
GTX
2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII

LUCRARILOR DE INTERVENTII
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante,

structuri institutionale si financiare
Prezentul proiect face parte din portofoliul de proiecte incadrate in Obiectivul
specific 1 - „Modernizarea urbanistica, a infrastructurii municipiului Buzau, crearea
unui sistem inteligent de management al traficului in vederea creșterii accesibilității si
mobilității persoanelor si a mărfurilor”, la Interventii asupra zonelor cu nivel ridicat de
complexitate, pozitia 2, si la Revitalizarea economica si sociala a zonelor urbane ale
municipiului, pozitia 5, din cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana a
Municipiului Buzău.
Necesitatea investitiei este fundamentata intr-o serie de documente strategice.

Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Municipiului Buzau 2016 –
2023, este un alt document strategic ale carui obiective specifice contribuie la
cresterea atractivitatii Municipiului Buzau pentru locuire si pentru afaceri.
Obiectivul general al elaborarii Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana
asumat de catre autoritatea publica locala se refera la imbunatatirea calitatii vietii
locuitorilor din Municipiul Buzau si promovarea dezvoltarii economice, sociale si de
mediu, prin promovarea de actiuni integrate si complementare in zone care necesita
aceste actiuni.
Parcul Tineretului este situat in partea de nord a Municipiului Buzau si
reprezinta un pol de atragere a calatoriilor cu scopul agrement, pentru o mare parte a
cetatenilor orasului. Punctele de atractie sunt reprezentate de Casa Stiintei si Tehnicii
pentru Tineret, Sala Sporturilor, Bazinul Olimpic, Roata si Hotelul Tineretului. De
asemenea, in parc a fost amenajata o pista pentru role si biciclete si un cinematograf
in aer liber. Lacul din Parcul Tineretului reprezinta un punct de atractie pentru pescari,
mai ales in weekend. Zona pietonala cuprinsa intre Sala Sporturilor si Parcul
Tineretului este utilizata si pentru organizarea de targuri de sezon.
In cadrul SIDU se releva faptul ca este necesară extinderea spatiilor verzi,
pentru a satisface nevoile crescânde de loisir și pentru a asigura cererea de dotări
sportive în aer liber, în vederea promovării unui stil de viață sănătos și asigurarea unui
grad sporit de calitate a vieții în oraș. In acest sens, SIDU promoveaza dezvoltarea
infrastructurii de agrement si de petrecere a timpului liber.
Planul de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) este un document strategic si
un instrument de politica de dezvoltare, avand ca scop satisfacerea nevoilor de
mobilitate ale persoanelor si agentilor economici din Municipiul Buzau pentru a
imbunatatii calitatea vietii, contribuind in acelasi timp la atingerea obiectivelor
europene privind protectia mediului si eficienta economica. PMUD se bazeaza pe o
componenta analitica si pe un model de transport care simuleaza nivelul si
caracteristicile mobilitatii actuale si a celei de perspectiva. PMUD Buzau asigura
punerea in aplicare a conceptelor europene de planificare si management pentru
mobilitatea urbana durabila, adaptate la conditiile specifice ale Municipiului Buzau
Pag 6
GTX
avand drept scop crearea unui sistem de transport care sa asigure realizarea
urmatoarelor obiective strategice:
- Accesibilitate: asigurarea de optiuni de transport pentru toti cetatenii, astfel
incat acestia sa aiba acces la destinatiile si serviciile esentiale, prin cresterea gradului
de accesibilitate la transportul public si cresterea accesibilitatii la zonele de interes
prin extinderea zonelor pietonale si a pistelor de biciclete. Acest obiectiv include atat
conectivitatea, care se refera la capacitatea de deplasare intre anumite puncte, cat si
accesul, care garanteaza ca, in masura in care este posibil, oamenii nu sunt privati de
oportunitati de calatorie din cauza unor deficiente (de exemplu, o anumita stare fizica)
sau a unor factori sociali (inclusiv categoria de venit, varsta, sexul si originea etnica).
- Siguranta si securitate: imbunatatirea conditiilor de siguranta si securitate
pentru toti calatorii si pentru comunitate in general.
- Mediu sanatos: reducerea poluarii atmosferice si fonice, a emisiilor de gaze cu
efect de sera si a consumului de energie, prin reducerea deplasarilor cu autoturisme
particulare, cresterea gradului de utilizarea a modurilor de transport alternative si a
transportului public, si incurajarea mobilitatii alternative.
- Eficienta economica: cresterea eficientei si rentabilitatii transportului de
persoane si marfuri.
- Calitatea mediului urban: cresterea atractivitatii si calitatii mediului urban si a
peisajului urban, pentru beneficiul cetatenilor, economiei si societatii in ansamblu, prin
extinderea spatiului public, a zonelor destinate modurilor de transport alternative,
mersul pe jos si cu bicicleta.
Zona studiata este adiacenta Parcului Tineretului, care este identificat in cadrul
PMUD ca fiind zona cu nivel ridicat de complexitate adica face parte din categoria
zonelor specifice pentru care sunt identificate aspecte complexe ce țin de transportul
multi și intermodal, cum ar fi zonele istorice urbane, zone comerciale/logistice, zone
cu atracții turistice, zone intermodale, zone cu o mare concentrare a fluxurilor de
transport. In acest sens, PMUD propune conectarea zonei la reteaua de mobilitate
urbană principală și asigurarea tuturor soluțiilor de transport pentru acces la obiectiv.
Prin implementarea proiectului de fata se va atinge si obiectivul specific al

prioritatii de investitii din Programul Operational Regional 2014–2020 Axa prioritara 4
– Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile, Prioritatea de investitii 4.2 Realizarea de
actiuni destinate imbunatatirii mediului urban, revitalizarii oraselor, regenerarii si
decontaminarii terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie),
reducerii poluarii aerului si promovarii masurilor de reducere a zgomotului:
Reconversia si refunctionalizarea terenurilor si suprafetelor degradate, vacante sau
neutilizate din municipiile resedinta de judet.
Alte documente care vizeaza necesitatea investitiilor in mobilitate alternativa in

vederea protejarii calitatii mediului urban:
- Planul Urbanistic General al Municipiului Buzau (2009)
- Strategia integrata de dezvoltare a Municipiului Buzau 2016 – 2023
- Planul de Actiune pentru Energie Durabila 2015-2020 al Municipiului Buzau
- Strategia privind dezvoltarea durabila a judetului Buzau si planul de actiuni
pentru perioada 2014 – 2020
- Planul de mobilitate urbana durabila al Municipiului Buzau
Pag 7
GTX
- Planul de Dezvoltare Regionala Sud Est 2014 – 2020

- Programul Operational Regional 2014 – 2020
- Strategia de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei 2014-2020
- Planul de Amenajare a Teritoriului National - PATN
- Master Planul General de Transport al Romaniei
- Strategia Europa 2020 – „O strategie europeana pentru o crestere
inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii
- Cartea Verde Europeana a Transportului Urban – „Spre o noua cultura a
mobilitatii urbane”
2.2. Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor

Existenta acestui teren neamenajat adiacent zonei Parc Tineretului, conduce la
necesitatea intreprinderii de actiuni in sensul valorificarii acestui teren prin amenajari
peisagistice coerente, lucrari de salubrizare si amenajare a unui parc dotat cu toate
categoriile de echipamente destinate petrecerii timpului liber intr-un ambient placut si
sigur.
In cadrul documentatiei la faza PUZ spre aprobare referitoare la regenerarea

acestui teren neutilizat, se releva faptul ca nu există disfuncții din punct de vedere al
poziționării la nivelul municipiului, terenul bucurându-se de o poziție privilegiată, si nici
disfuncții din punct de vedere al compatibilității funcționale si stabileste ca priorități de
intervenție urmatoarele actiuni:
 Activarea unui nou parc;
 Crearea oportunităților pentru mari zone de recreere și loisir;
 Capitalizarea elementelor antropice/ naturale prezente în zonă (ex:
canalele de irigații dezafectate);
 Dezvoltarea oportunităților de cercetare și educaționale;
 Demonstrarea noii capacități a orașului privind protecția mediului și
dezvoltarea urbană durabilă;
 Facilitarea unei accesibilități sporite și ușoare a parcului cu orașul.
Prin propunerea PUZ s-a avut în vedere definirea unui set de reglementări
cheie care să permită intervenții precum: (i) realizarea de alei pietonale, piste pentru
bicicliști, crearea de trotuare, (ii) amenajarea de spații verzi (defrișarea vegetației
existente; modelarea terenului; plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor,
inclusiv plantare arbori și arbuști), (iii) crearea de facilități pentru recreere pe terenurile
amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii,
etc.), (iv) dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suport
parcare biciclete, împrejmuire etc), (v) sau racordarea la utilități publice a terenului
obiect al investiției, (vi) modernizarea străzilor adiacente zonei ce face obiectul PUZ
care conduc direct la terenul supus investiției, aceste activitati fiind eligibile in
conformitate cu Obiectivul specific 4.2 Realizarea de actiuni destinate imbunatatirii
mediului urban, revitalizarii oraselor, regenerarii si decontaminarii terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluarii aerului si
promovarii masurilor de reducere a zgomotului: Reconversia si refunctionalizarea
terenurilor si suprafetelor degradate, vacante sau neutilizate din municipiile resedinta
de judet, Axa prioritara 4 POR sub care se inscrie proiectul.
Pag 8
GTX
Conform prevederilor Legii 24/2007, privind reglementarea și administrarea

spațiilor verzi din zonele urbane, cu modificările și completările ulterioare, prin PUZ se
va avea în vedere ca suprafața cumulată a obiectivelor ce vizează aleile pietonale,
mobilierul urban, amenajările pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi
activităţi culturale, construcţiile uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de
comerţ şi alimentaţie publică, grupurile sanitare, spaţiile pentru întreţinere, să nu
depăşească 10% din suprafaţa totală a zonei ce face obiectul PUZ.
2.3. Prognoze pe termen mediu si lung privind evolutia cererii, in scopul

justificarii necesitatii obiectivului de investitii
Zona studiata este accesibila, nu este poluata si prezinta un potential de
dezvoltare ca zona de agrement care ar putea stimula dezvoltarea intregii zone.
În prezent, zona nu este supusă presiunilor investiționale, astfel că există un

grad de urbanizare foarte redus. Acest lucru contribuie semnificativ la conturarea
acestei zone ca viitoare zonă de creștere urbană a orașului. Zonele limitrofe
amplasamentului ce fac obiectul PUZ au cunoscut in ultimii 10 ani o presiune
investițională crescută caracterizată prin dezvoltări punctuale și izolate de locuințe
unifamiliale, conducand astfel catre necesitatea asigurari unor activitati
complementare locuirii si implementarea de proiecte complexe care sa controleze si
sa structureze aceste dezvoltari.
In urma lucrarilor de interventie propuse se urmareste un concept nou, avand

ca obiective principale reducerea poluarii si optimizarea microclimatului reducand
efectele noxelor si a caldurii excesive, si promovarea mobilitatii alternative creand un
cadru atractiv desfasurarii acesteia.
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Implementarea proiectului va contribui la dezvoltarea durabila a Municipiului
Buzau prin intermediul masurilor pe care si le propune cu privire la revitalizarea
orasului prin refunctionalizarea unor terenuri degradate si neutilizate dar si la
cresterea ofertei de agrement si recreere a populatiei din comunitatea locala.
Prin realizarea investitiei se preconizeaza: crearea de spatii verzi (minim 90%

din suprafata totala a terenului degradat), modernizarea strazii urbane, reconversia si
refunctionalizarea terenului degradat si nefunctional.
Obiectivele ce vor fi atinse prin realizarea investitiei sunt urmatoarele:

‐ Reducerea poluarii generate de terenul neamenajat situat in apropierea zonei
urbane Parc Tineretului si a anexelor sportive;
‐ Imbunatatirea microclimatului si a calitatii aerului prin amenajarile propuse
(spatii verzi bogat plantate);
‐ Cresterea accesibilitatii, conectivitatii si atractivitatii deplasarilor cu bicicleta si
pietonale, ca parte dintr-un sistem integrat de mobilitate urbana durabila;
‐ Promovarea identitatii locale;
‐ Cresterea sigurantei locuitorilor;
Pag 9
GTX
‐ Cresterea calitatii vietii cetatenilor prin dezvoltarea unei zone pietonale de

agrement si recreere in cadrul orasului, ca areal al interactiunilor sociale si culturale
ale urbei, contribuind la dezvoltarea durabila a Municipiului Buzau.
Pag 10
GTX
3. SCENARII SI OPTIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU

REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
3.1. Particularitati ale amplasamentului

a) Descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan,
suprafata terenului, dimensiuni in plan)
Amplasamentul este situat in zona de Nord-Vest a Municipiului Buzau, fiind

delimitat pe latura sudica de Parcul Tineretului si zona de sport adiacenta acestuia.
Suprafata terenului studiat este de 69 678mp (raportat la masterplanul faza
PUZ in curs de aprobare reprezinta subetapa 1.2 si subetapa 1.3).
b) Relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces

posibile
Amplasamentul este situat adiacent zonei urbane aferente Parcului Tineretului,

centru de interes in cadrul Municipiului.
Zona studiata are o pozitie privilegiata datorita accesibilitatii sale din Centura de
Est a orasului, artera importanta in reteaua de trafic carosabil ce poate fi accesata din
drumul european E85 si asigura legatura cu zona centrala prin Bulevardul Unirii, si
care va fi propusa pentru modernizare si deschidere pentru circulatia publica la
standarde europene. Nu prezinta parcari organizate.
c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si de interes
Pe directia est vest, amplasamentul face parte dintr-un proiect de tip

masterplan aflat in faza PUZ spre aprobare, ce propune amenajarea a patru zone
distincte care speculeaza potentialul peisager existent. Astfel spre vest, in imediata
apropiere, se propune o amenajare de tip munte ocupand fosta platforma de deseuri
cu o declivitate si altimetrie specifica unui deal/munte artificial, iar in plan mai
indepartat o zona impadurita cu rol de perdea forestiere de protectie fata de vanturile
dominante din directia nord-est. Catre est se afla o zona delimitata de doua canale de
irigatii care poate fi amenajata ca o zona verde inundabila ocazional, cu oglizi
permanente de apa, de tip delta. In cadrul acestui masterplan, amplasamentul propus
este compus majoritar din terenurile cu destinatie agricola si drumuri locale din
pamant batatorit si va fi reglementat si amenajat ca spatiu liber, deschis, cu plantatii
punctuale de arbori de talie medie si inalta, cu alei si trasee pietonale si largi spatii
plantate, reprezentand campia.
Pe directia nord amplasamentul se desfasoara pana la zona de protectie a

canalului de irigatii situat la sud de Soseaua de Centura.
Catre sud amplasamentul se invecineaza cu zona urbana Parc Tineretului si
dotarile sportive dezvoltate in imediata sa apropiere, si poate fi racordat la reteaua de
mobilitate urbana a Municipiului.
Pag 11
GTX
d) Surse de poluare existente in zona
Nu exista surse de poluare in zona.

e) Datele climatice si particularitati de relief
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat apartine de zona
sudica a Campiei Romane, cu un climat mai ales continental, media fiind de 92 zile de
inghet pe an (16 zile cu temperaturi sub -100C), dar si cu 92 zile de vara calde si
secetoase. Media anuala este +110C (2005), luna cea mai rece a anului fiind februarie
(temperatura medie -1,30C), iar cea mai calda iulie (temperatura medie +22,40C).
Vanturile predominante sunt Crivatul care bate dinspre N-E spre S-V si Austrul
vara care bate dinspre S-V.
Precipitatiile medii multianuale sunt de 500mm si zapada iarna poate ajunge
pana la 30cm. Valoarea incarcarii din zapada avand IMR 50 ani este 2.0kN/mp, in
conformitate cu CR1-1-3-2012 „Cod de proiectare - Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor”.
Amplasamentul a fost ridicat intr-un studiu topografic intocmit de societatea

Teta Cons SRL, care releva un teren relativ orizontal fara caracteristici topografice
dezavantajoase. Se observa o usoara declivitate de la sud catre nord. Astfel, in zona
de sud, catre oras, se constata cote de nivel intre 93.81 in zona de sud est si 92.19 in
zona de sud vest la nivelul drumurilor locale existente, iar in zona de nord cotele de
nivel fluctueaza intre 87.06 la nord est si 87.83 catre nord vest.
f) Retele edilitare si zone protejate sau de protectie
Terenul aferent amplasamentului nu beneficiaza de racordarea la retelele

edilitare ale utilitatilor publice ale Municipiului Buzau.
In partea sudica a amplasamentului se afla o linie LEA 110kv care necesita o

zona de protectie.
Nu exista interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri
arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata si nu se afla in zone
protejate sau de protectie ale acestora.
Terenul de pe amplasament nu apartine institutiilor din sistemul de aparare,

ordine publica sau siguranta nationala.
g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
Date seismice
Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013 valoarea de
varf a acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.35g, pentru cutremure avand
intervalul mediu de recurenta IMR = 225 de ani, iar valoarea perioadei de control (colt)
Tc = 1,6s.
Pag 12
GTX
Actiunea vantului
Valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului este de 0.7kPa,

mediata pe 10 ani, avand 50 ani interval mediu de recurenta, in conformitate cu CR1-
1-4-2012 „Cod de proiectare - Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor”.
Actiunea zapezii
Valoarea incarcarii din zapada avand IMR 50 ani este 2.0kN/mp, in

conformitate cu CR1-1-3-2012 „Cod de proiectare - Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor
Adancimea de inghet este 0.90m, in conformitate cu STAS 6054-77.
Date asupra terenului de fundare
Terenul de fundare este alcatuit din alternante de pietris, nisip grauntos si nisip
fin. Cunoscute generic ca depuneri de balast, acestea se caracterizeaza printr-o
compresibilitate mare, conform prevederilor STAS 1243-88.
Nivelul hidrostatic nu pune probleme pentru fundare.
Date geologice generale
Municipiul Buzau s-a dezvoltat pe malul drept al raului cu acelasi nume in zona
in care acesta paraseste terasele inalte intrand in zona de ses, mai exact apartine
subunitatii denumite Campia de divagare Buzau – Calmatui, care impreuna cu campia
Buzau-Siret ce se afla in partea stanga a raului Buzau formeaza Campia Romana de
est.
Litologic zona se caracterizeaza printr-o varietate de faciesuri specifice
formatiunilor de con de dejectie cu stratificatie incrucisata, de cele mai multe ori stratul
fiind inlocuit de depuneri sub forma de lentile de diferite dimensiuni. Astfel, la
suprafata se intalnesc pamanturi fine, ca argile si prafuri (uneori cu intercalatii
lenticulare de maluri) cu trecere in nisipuri cu grosimi de 3 – 8 m, de varsta Cuaternar-
Holocen urmate in adancime de depunerile grosiere apartinand conului de dejectie al
raului Buzau, care se dezvolta la adancimi de cca 30 m constituite din elemente mai
mari (bolovanis cu pietris) la partea superioara si mai marunta (nisip cu pietris) la cea
inferioara. In continuare pana la cca 200 m adancime apar “Stratele de Candesti” care
apartin Pleistocenului inferior si care sunt reprezentate de un complex de pietris, nisip
si bolovanis cu intercalatii argiloase.
Date geotehnice si recomandari

Studiul geotehnic elaborat de societatea Geo 7 SRL prezinta conditiile
geotehnice de pe amplasament relevate prin 7 foraje cu adancimea de 1.5m, care au
pus in evidenta urmatoarea structura a terenului observata in coloana litologica:
‐ Foraj S1 in zona de nord: 0.00-0.20m sol vegetal, 0.20-1.50m balast.
Pag 13
GTX
‐ Foraj S2 in zona de nord vest: 0.00-0.30m sol vegetal, 0.30-1.50m

balast.
‐ Foraj S3 in zona de vest: 0.00-0.25m sol vegetal, 0.25-1.50m balast.
‐ Foraj S4 in zona de sud vest: 0.00-0.15m sol vegetal, 0.15-1.50m balast.
‐ Foraj S5 in zona centrala: 0.00-0.10m sol vegetal, 0.10-1.50m balast.
‐ Foraj S6 in zona de sud est: 0.00-0.20m sol vegetal, 0.20-1.50m balast.
‐ Foraj S7 in zona de est: 0.00-0.20m sol vegetal, 0.20-1.50m balast.
Apa subterana nu a fost intalnita in timpul executarii forajului.
Conform „Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii” NP

074/2014 punctajul definirii riscului geotehnic este 11, fapt ce incadreaza
amplasamentul in categoria 2 de risc moderat.
Examinarea stratificatiei in forajele executate evidentiaza depuneri tipice de

lunca, neconsolidate, intr-o structura incrucisata.
In conformitate cu prevederile Normativului NP 112/2014, aceste pamanturi se

incadreaza in grupa pamanturilor grosiere.
Pentru constructiile care se proiecteaza in aceasta incinta, recomandam

fundarea la adamcimea de 1.00m pe stratul de balast, cu o presiune conventionala la
aceasta adancime, conform prevederilor Normativului NP 112/2014, de 260KPa.
Date hidrologice si hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul este situat in bazinul Dacic
in cuprinsul caruia suita sistemelor acvifere din rocile pliocene au extindere regionala,
caracter captiv in cea mai mare parte a dezvoltarii lor, iar inspre limitele de alimentare
si descarcare naturala acestea sunt cu nivel liber.
Zona se caracterizeaza prin prezenta apei subterane la adancimi de 8 -12 m,

aceasta fiind cantonata atat in depozite grosiere apartinand conului de dejectie al
raului Buzau, cat si in stratele de Candesti de sub accestea, cele doua strate fiind in
legatura hidraulica directa.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural

si tehnologic
a) Destinatie, functiuni, configuratie
Interventia propusa in aceasta documentatie presupune castigarea terenului

adiacent Parcului Tineretului, prin reconversia si refunctionalizarea terenurilor
degradate, vacante si neutilizate din acest areal si transformarea acestora intr-un nou
parc urban , in vederea imbunatatirii microclimatului din zona prin amenajarea de
spatii verzi coerente din punct de vedere peisagistic si alte amenajari necesare
Pag 14
GTX
recreerii si agrementului, raspunzand cerintelor locuitorilor din zona, copii, adulti si

persoane cu dizabilitati.
In cadrul Masterplanului reglementat prin PUZ spre aprobare se propune

dezvoltarea unor puncte de centralitate constituite din zone cu activitati cheie si de
referinta pentru Municipiul Buzau, precum si de alte spatii de interes, atractive pentru
publicul general. Astfel, Masterplanul propune patru zone amenajate in acord cu
potentialul peisager existent: zona 1 - zona Padurii (desfasurata intre Soseaua de
centura si canalul de irigatii cu rol de perdea forestiera fata de vanturile dominante din
directia N-E), zona 2 - zona Muntelui (care in prezent este ocupata de fosta platforma
de deseuri, avand o declivitate si altimetrie specifica unui deal/munte artificial), zona 3
- zona Campiei (compusa majoritar din terenurile cu destinatie agricola si drumuri
locale de pamant), zona 4 - zona Deltei (cuprinsa intre doua canale de irigatii, cu
potential de inundare). In acest context, prezenta documentatie se refera la zona 3 –
zona Campiei.
Modelul de reglementare si interventie propus este minim-invaziv, respectand

modelul existent de utilizare a terenurilor in decursul timpului.
Prin Certificatul de Urbanism nr. 151 din 20.02.2019 eliberat de Primaria

Municipiului Buzau, se certifica:
- Situare imobil: Intravilan.
- Natura proprietatii: Teren-domeniu public nr.cad. 60020, CF 60020; nr.cad.
60019, CF 60019.
- Servitute imobil: Zona utilitate publica.
- Folosinta actuala: Neproductiv, S totala = 7.14ha.
- Destinatia terenului: stabilita prin DUAT conf UTR12, 20; subzone SVp –
zona in care se va elabora PUZ pentru parcuri, agrement, amenajari sportive, spatii de
joaca, recreere.
- Reglementari fiscale: centrale - Legea nr.227/2015, locale - HCLM
nr.294/2018
In conformitate cu PUG aprobat prin HCL nr.235/2009, reactualizat si aprobat

prin HCL nr.239/2009, amplasamentul este situat in prezent sub incidenta RLU PUG
Municipiul Buzau si se afla incadrat in UTR 20 si UTR 12, ingloband zona functionala
SV1 - Zona in care se va elabora PUZ pentru: parcuri, agrement, amenajari sportive,
spatii de joaca, recreere. Aceste UTR-uri au umatoarele reglementari:
Permisiuni:
 Se pot autoriza lucrari de protejare, intretinere, cu scopul imbunatatirii
aspectului calitativ si functional al zonei;
 Se poate autoriza amplasarea de monumente de arta plastica.
 Se pot autoriza amenajari pentru spatii de joaca, agrement, amenajari sportive
 Se pot autoriza amplasarea unor constructii cu caracter provizoriu cu functiuni
complementare zonei verzi, pe amplasamente ce nu afecteaza vegetatia si nu
stanjeneste circulatia pietonilor.
Pag 15
GTX
 Se permite amplasarea unor constructii cu caracter definitiv pe terenuri

concesionate, conform legistatiei in vigoare, cu functiuni complementare zonei verzi,
numai dupa intocmirea unor documentatii de specialitate, de amenajarea teritoriului,
avizate si aprobate conform legii cu obligativitatea ca suprafetele cumulate ale acestor
constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata spatiului verde respectiv.
Conditionari si restrictii:
 Nu se permite micsorarea suprafetelor spatiilor verzi, luate in evidenta de
Administratia publica locala, in registrele locale ale spatiilor verzi cu respectarea
reglementarilor Legii nr.24/2007, completata de Ordonanta de Urgenta nr.114/2007 si
nr.1549 din 4. Dec.2008.
 Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi sau prevazute ca
atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora si stramutarea
lor este interzisa
 Administratia locala are obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata
de spatiu verde de min. 20 mp / locuitor pana la 31 dec. 2010 si de min. 26 mp /
locuitor pana la 31 dec.2013. In acest scop se vor executa PUZ-uri pentru extinderea
zonei verzi spre raul Buzau (zona hasurata in partea grafica).
 Nu se permite traversarea cu circulatii carosabile curente;
 Nu se permite amplasarea de mobilier urban ce stanjeneste circulatia
pietonilor.
Incadrarea in categorii si clase de importanta :

- Obiectivul se incadreaza in categoria de importanta D, conf. HG 766/1997 si
clasa de importanta IV, conf. P100-1/2013.
Descrierea conceptului de amenajare

Zona supusa studiului va cuprinde zona de Campie din cadrul Masterplanului
elaborat in faza PUZ spre aprobare.
Accesul se va realiza dinspre reteaua de mobilitate a orasului prin coltul sudic,
printr-o piateta de acces, din care se dezvolta pe directia nord sud o axa pivot
constituita dintr-o alee cu spatiu verde pe mijloc. Aleea conduce catre o piateta
circulara de articulatie amenajata cu un rond de vegetatie in mijloc, unde se
racordeaza cu o alta alee de promenada, tratata in aceeasi maniera cu spatiu verde
pe mijloc, care strabate amplasamentul de la nord la vest si va traversa ulterior si
celelalte zone ale parcului.
In apropierea accesului se va realiza o zona ambientata cu locuri de joaca
pentru copii (grupate pe categorii de varsta), un sat de rachita si zone de sedere,
socializare si relaxare in ansambluri de pergole. Deasemenea se prevad toalete
publice pentru deservirea publicului din aceasta zona.
In zona de vest, sud-vest mergand catre centru, se amenajeaza si alte
parcursuri pietonale de promenada, parte din care se vor continua in etapele de
Pag 16
GTX
dezvoltare ulterioare. Respectand caracterul natural al parcului acestea se prevad a fi

realizate din alei inerbate si cu dale in iarba, care sa conduca vizitatorul prin toate
zonele amenajate ale parcului.
In zona centrala, dedicata permaculturii, se propun culturi de plante aromate si
medicinale, pentru care se prevad alei din pamant batatorit pentru tranzit si asigurarea
intretinerii.
b) Descrierea lucrarilor si amenajarilor propuse
(1) Infrastructura
Lucrarile de infrastructura contin urmatoarele componente:

- Alei pietonale, in suprafata de 5725mp,
- Suprafata locuri de joaca, in suprafata de 900mp.
- Suprafata sat de rachita, in suprafata de 290mp.
Aleile pietonale vor avea urmatoarea structura proiectata:

 6 cm pavele din beton 20 x 20 cm pozate pe nisip
 10 cm strat de fundatie din beton clasa C16/20
 10 cm strat inferior de fundatie din balast conform SREN
13242+A1
Locurile de joaca vor avea urmatoarea structura proiectata:

 covor antitrauma din dale de cauciuc de 1.0x1.0m in grosime de 3
cm si culori diferite, cu crampoane
 5cm strat de nisip de pozare
 15 cm strat de balast stabilizat compactat
 10 cm strat inferior de fundatie de balast
 geocompozit cu rol anticontaminant
 pamant compactat 98%.
Satul de rachita va avea urmatoarea structura proiectata:

 10cm strat de nisip
Toate delimitarile pavimentelor, spatiilor verzi si structurilor rutiere diferite se

vor realiza cu borduri din beton 10x15cm in lungime de 2745ml, montate pe fundatii
continue din beton de ciment clasa C16/20.
Pag 17
GTX
In vederea indepartarii apelor meteorice spre teren sau canalizare, suprafetele

infrastructurii pietonale vor fi amenajate cu pante in functie de diferentele de nivel ale
terenului existent.
(2) Pergole
Pe aleea sudica care deserveste locurile de joaca se propune dispunerea unor

pergole modulare flexibile (43 buc), care pot fi aranjate in pozitii diferite, caracteristice
felurilor de sedere, socializare si relaxare, si in configuratii grupate, orientate catre
alee sau catre locurile de joaca, ca o invitatie la relaxare si contemplare.
Pergolele vor fi montate pe un soclu din beton armat si sunt compuse din 3
sectiuni articulate realizate din elemente de lemn dispuse intercalat. O sectiune este
dedicata sezutului avand o adancime utila de pana la 50cm si inca circa 20cm pentru
articulare, a doua sectiune este pentru sprijinire (spatar) si suport umbrire, cu o
lungime utila de 160cm si inca circa 40cm pentru articulari, iar ultima sectiune, cu o
lungime utila de 185m si inca circa 15cm pentru articulare, avand rol de umbrire sau
daca se roteste catre exterior poate deveni suport pentru alcatuirea unui sezlong.
Elementele de lemn vor fi finisate si tratate impotriva intemperiilor cu baituri si
lacuri specifice in culoare maron intens, similar cu celelalte elemente de lemn din
cadrul parcului.
(3) Grupuri sanitare
La capatul vestic al aleii care deserveste locurile de joaca se prevede o baterie

de toalete publice (52mp), realizata din doua containere sanitare ce contin grupuri
sanitare pentru barbati, femei si persoane cu dizabilitati. Grupul de containere va fi
imbracat in elemente de lemn (la fatade si deasupra tip pergola) si gabioane care sa
confere o imagine unitara cu amenajarea parcului.
Cele doua containere sanitare special amenajate (cu dimensiuni de cca 2.6m x
6.75m), vor fi montate fata in fata, rezolvand accesul printr-o alee mediana ridicata la
nivelul accesului prin rampe pentru a permite accesul facil al persoanelor cu
dizabilitati, in conformitate cu Normativul NP 051-2012.
Containerele se vor monta pe un radier din beton armat fata vazuta C25-30 in
grosime de circa 20cm asezat pe pat de balast compactat stabilizat (15 cm grosime)
si strat inferior de fundatie din balast (10cm grosime).
Un container va avea un grup sanitar pentru femei continand 3 cabine wc si 3
lavoare, si un grup sanitar configurat in conformitate cu prescriptiile Normativului NP
051-2012 pentru accesul si folosinta persoanelor cu dizabilitati. Celelalte container
sanitar contine grupul sanitar pentru barbati care va avea 3 cabine wc, 3 pisoare si 3
lavoare.
Toate containerele vor fi achizitionate de la firme specializate, in configuratiile
propuse, vor fi agrementate si adaptate legislatiei in vigoare. Ele vor contine dotarile
solicitate, instalatiile aferente, finisaje, tamplarii, sisteme de inchidere si siguranta, si
sisteme de umbrire provizorie.
Pag 18
GTX
Pentru aspectul estetic si obtinerea unei imagini unitare la nivelul parcului, se

propune imbracarea fatadelor containerelor care sunt dispuse catre exterior, in
elemente de lemn finisat si tratat impotriva intemperiilor si gabioane (cutii din plasa
umplute cu piatra sparta cu adancimea de circa 20-25cm).
(4) Spatii verzi
Spatiile verzi sunt absolut indispensabile pentru mentinerea unor echilibre in

natura, pentru buna functionare a intregii biosfere, conditie de baza a existentei
umane. De aceea este necesara intretinerea si regenerarea lor, prin indepartarea
exemplarelor deteriorate si inlocuirea acestora cu altele noi. Totodata este nevoie de
o infrastructura moderna, care sa fie bine integrata in sistemul de spatii verzi al unei
localitati si care sa nu afecteze ce este deja existent.
Functiile de protectie si ameliorare a mediului ambiant prin care spatiile verzi
contribuie in mod esential la calitatea mediului de viata sunt:
- Purificarea atmosferei de catre zonele verzi
Masele de verdeata epureaza atmosfera indeosebi prin retinerea prafului si
pulberilor. Impuritatile in suspensie, intalnind filtrele de vegetatie se depun in principal
pe frunzis. Cercetari minutioase au constatat ca o peluza de iarba retine de 3 - 6 ori
mai mult praf decat o suprafata nuda, iar un arbore matur retine de 10 ori mai multe
impuritati decat o peluza de marimea proiectiei coroanei acestuia pe sol.
- Atenuarea poluarii fonice de catre plantatiile din amenajarile peisagistice
Spatiul atmosferic, perceptibil imediat de catre oameni prin microclimat,
calitatea aerului respirabil, nivelul zgomotelor, este numai o componenta a mediului
de viata atat al fiintei umane, cat si al regnului animal si vegetal. Functiile ecologice
exercitate de catre vegetatia zonelor verzi includ si alte actiuni.
- Imbunatatirea calitatii vietii prin participarea directa senzoriala la compozitiile
amenajarilor peisagere (optic, olfactiv, tactil, auditiv)
Amenajarile peisagistice sunt benefice pentru sanatatea oamenilor nu numai
prin crearea unui microclimat mai favorabil si a unui mediu mai calm cu aer mai curat
si mai bine oxigenat, ci si prin influenta stenica asupra starii neuropsihice. Vegetatia
prin mijloace subtile, armonia culorilor si formelor, parfumurile suave, fosnetul
frunzisului, gratia fragila sau trainicia falnica, viata pulsand in fiecare frunza, floare,
mladita, dar si efectul invizibil al campului bioenergetic al plantelor, actioneaza asupra
sensibilitatii oamenilor, influentandu-le pozitiv tonusul psihic.
Solutiile propuse au cautat sa puna in evidenta caracterul spatiului public aflat
in studiu datorita amplasarii, prestantei si reprezentativitatii sale, fara insa a utiliza
specii scumpe sau foarte pretentioase, dar cu valoare decorative deosebita. Astfel,
reamenajarea vegetala propusa are in vedere urmatoarele aspecte:
- amplasarea de specii de arbori si arbusti (foiosi si rasinosi) care sa
completeze ansamblurile de vegetatie existente cu texturi, culori si inaltimi diferite,
concretizate in compozitii peisagere inedite;
- realizarea de peluze si partere florale;
Pag 19
GTX
- realizarea unui echilibru armonios intre suprafetele plantate diferit (peluze,

arbori si arbusti);
- marirea si diversificarea zonelor de spatiu verde, crearea de compozitii
vegetale judicioase, in perfecta armonie cu aspectele climatice specifice zonei
(rezistente la mediul urban si pericolul social), care sa ofere tablouri interesante din
punct de vedere cromatic si vegetal pe parcursul anului, sa aiba o inflorire esalonata,
prin utilizarea de specii aclimatizate in zona, usor de intretinut folosind sisteme de
irigatii automatizate;
- pastrarea speciilor sanatoase de foioase si rasinoase inalte, pentru care se
prevad operatiuni de curatare, tratare, toaletare si egalaj al vegetatiei care se
pastreaza, precum si extragerea elementelor uscate sau necorespunzatoare ecologic;
- protejarea cu scoarta ornamentala a vegetatiei rasinoase si cu stelaje din
lemn a elementelor vegetale inalte.
Componentele vegetale ale amenajarilor peisagistice sunt foarte variate, de la
cele lemnoase la cele erbacee, reunind o gama foarte bogata de plante. Insusirile
biologice si cerintele lor ecologice conditioneaza relatiile dintre ele. Diversitatea
biologica conduce atat la competitie, cat si la favorizare reciproca, in functie de specii,
de densitatile de plantare, de insusirile mediului fizic. Diversele specii exploateaza in
comun resursele mediului si in acelasi timp sunt mai rezistente la agresiunea unor
factori biotici (boli, daunatori) comparativ cu plantatiile cu specie unica.
Spatiile verzi proiectate a fi amenajate pentru viitorul parc sunt impartite in

zone, in functie de etajul de vegetatie si destinatie si insumeaza o suprafata de
60194mp.
Descrierea vegetatiei in functie de zonele delimitate pe sit
Prin propunerea de amenajare se contureaza cinci tipuri de zone verzi, ce se
imbina sinergic intr-un peisaj de tip campestru, integrand elementele vegetale naturale
prezente deja pe sit. Speciile propuse spre a fi introduse sunt inrudite in mod direct cu
plantele existente, fiind variantele lor de cultura si vin in completarea acestora, perfect
aclimatizate.
Prima zona, ocupand partea de vest a aleei centrale transversale, in suprafata
de 3624mp, este cea de loisir, cu spatii de joaca pentru copii, zone de umbra pentru
relaxare si socializare, cu pergole si masute de sah. In acest spatiu, vegetatia are un
rol peisagistic de sustinere vizuala a amenajarii si crearea unor puncte de umbra. Se
propune utilizarea unor arbori solitari cu o coroana bogata (Quercus Rubra, Tilia
Cordata) si o silueta frumosa, precum si plante agatatoare pentru pergole (Clematix,
Wisteria) si arbusti si perene pentru accente cromatice (Lavandula Angustifolia,
Echinaceea, Rudbeckia).
Cea de-a doua zona, in suprafata de 20037mp, ocupand spatiul central al
amenajarii, dintre aleea principala longitudinala si zona de loisir, se propune a fi
cultivata cu perene si anuale aromatice si decorative, pentru uzul comunitatii locale si
al vizitatorilor. Spatiul este organizat in forma unor alveole plantate, separate de alei
semicurbe, din pamant, servind si ca drumuri de exploatare si intretinere.
Propunerea cromatica sustine tematica, fiind organizata in zone de plante
medicinale – Sunatoare si Musetel, cu nunate calde de alb si galben, plante
medicinale si decorative – Galbenele (Calendula Officinalis) si Craite (Tagetes
Pag 20
GTX
Patula), in nuante de oranj si ocru si zona de plante aromatice – plantata cu

Lavandula Officinalis si diverse tipuri de Menta, acoperind o paleta de culori pastel de
la alb si roz la mov si liliachiu. Se creaza in acest fel un centru cu un nivel redus de
inaltime al vegetatiei si o cromatica puternica, pe zone ample, in continua schimbare
de-a lungul anului.
Cea de-a treia zona, a peisajului campestru spontan, este probabil cea mai
ampla ca suprafata din intreaga amenajare, cuprinzand o suprafata de 29844mp. Ea
preia imaginea actuala a sitului, cu ierboase inalte, presarate cu flori de camp, grupuri
de arbori si arbusti si elemente solitare ca accente verticale. Planeitatea suprafetei a
impus aceste accente cromatice si de volumetrie care sa genereze o nota de
dinamism. Grupurile de arbusti, ierboase si perene si arborii solitari sunt inserate
astfel incat spatiul foarte amplu si cu vizibilitate pe distante mari sa fie adus al scara
umana, sa ghideze privirea si pasii vizitatorilor in lungul unui joc aparent intamplator,
dezvoltat spontan, dar in realitate bine controlat.
Pentru realizarea amenajarii s-au utilizat in primul rand speciile autohtone,
rezistente la seceta, completate cu exemplare similare de cultura. Amestecul de
ierburi este alcatuit din specii salbatice de festuca si stipa, cu flori de camp. La
acestea se adauga specii de cultura precum Stipa tenuissima, Cortaderia Selloana,
Festuca Glauca, Deschampsia, Mischantus si Penissetum, toate fiind graminee
decorative cu siluete si dimensiuni variate, de la registrul mic de inaltime – cca 30-40
cm, pana la inaltimi apreciabile, de 1.5-2m. Accentele de culoare vor fi create de
alaturarea cu perene cu perioade extinse de inflorire, iubitoare de lumina si caldura:
Lavandula Angustifolia, Salvia Nemorosa, Achillea Millefolium, Echinacea, Rudbeckia,
Artemmisia absinthium, precum si specii de maci si plante cu tepi, similare florei
locale: Echinops, Eryngium Giganteum.
Grupurile vegetale mai masive si cu un regim mediu de inaltime vor fi
constituite din arbusti similari cu cei deja prezenti, precum Tamarix, Rosa Canina,
Cornus Alba, Salix Alba, dar cu valoare decorativa superioara, fiind subspecii cultivate
special in acest scop.
Elementele vegetale solitare, precum si arborii inclusi in grupurile mentionate
sunt specifice zonelor de lunca si campie din Romania, precum: Alnus Glutinosa –
Arin, Populus nigra – Plopul Negru, Quercus Rubra – Stejarul rosu si Fraxinus
Angustifolia – Frasinul.
Zona a patra, in suprafata de 3989mp, este reprezentata de masive cu o
densitate vegetala crescuta, formate din speciile de arbori si arbusti din zona a treia,
menite sa delimiteze perimetrul si sa actioneze ca zone tampon pe anumite directii. In
cadrul acestor masive sunt prezente toate etajele de vegetatie: joase, medii si inalte,
generandu-se cateva elemente de contragreutate pentru amploarea si deschiderea
spatiului din zona centrala.
Zona a cincea, in suprafata de 2700mp, este compusa din mai multe fragmente
de alveole si ronduri in lingul si in jurul circulatiilor principale. Sunt zonele amenajate
cel mai strict, atat ca imagine finala cat si a proces tehnologic, fiind formate exclusiv
din specii de cultura, cu valoare estetica ridicata. Pe langa plantele utilizate pentru
grupurile din zonele 3 si 4, in alveole se prpopun si tufe de trandafiri normali sau
pititci, cu inflorire abundenta aproape intregul an.
La acestea se adauga cateva elemente mai deosebite, precum Acer Dissectum
Rubrum si Albizia Julibrissin.
Pag 21
GTX
Aliniamentele ce dubleaza aceste alei si circulatii sunt create din specii

rezistente, cu siluete frumoase si variate si, in functie de zona si necesitati, care
genereaza umbra datorita coroanei, sau ofera si alte experiente senzoriale pe langa
cele vizuale: sunet – fosnetul Mestecenilor, parfum – florile de Catalpa Bignonioides.
Arborii sunt plantati astfel incat sa marcheze si sustina prin ritmul lor circulatiile,
oferind o noua dimensiune proiectului, cea a unui dinamism pe directie verticala.
Toate speciile de plante sunt autohtone, usor de achizitionat si foarte bine
adaptate la mediul climatic din zona campiei.
Alei ecologice
In cadrul amenajarilor peisagere sunt propuse trasee de promenada, realizate
ecologic, fara infrastructura construita, din alei inerbate si alei cu dale presarate in
iarba. Acolo unde este necesar aceste dale sunt dispuse ca trepte, iar diferentele de
nivel vizibile in rampe pot fi preluate cu foi de corten incastrate. Aleile tratate in acest
fel sunt in suprafata de 1972mp cu o latime medie de circa 2.0m, din care 1070mp
sunt tratate cu dale dispuse in iarba.
In zona culturilor vor fi realizate alei din pamant batatorit pentru tranzit si
asigurarea intretinerii. Acestea au o suprafata de circa 545mp cu o latime de 1.2m.
(5) Irigatii
Pentru mentinerea vegetatiei in bune conditii, se prevad solutii de irigatii

adaptate la conditiile de amplasament, clima si cerintele materialului dendricol plantat.
Pentru intretinerea spatiilor verzi se prevede montarea unei instalatii de irigatii
folosind apa din reteaua edilitara.
Elementele care stau la baza proiectarii sistemului de irigatii sunt: suprafata
irigata, normele de udare in luna de varf, timpul de revenire a udarii pe aceeasi
suprafata, timpul maxim de functionare a statiei pe zi si numarul de aspersoare cu
functionare simultana.
Dimensionarea sistemului se va face pentru asigurarea normelor specifice de
udare pentru gazon, flori, arbusti si arbori:
- pentru gazon – 30 l/m2 saptamanal;
- pentru flori – 10-15 l/m2 la 3 zile;
- pentru arbusti – 10-20 l/ arbust saptamanal, in functie de marimea arbustului;
- pentru arbori – 20-50 l/arbore saptamanal, in functie de marimea arborelui.
Pentru stabilirea lucrarilor si determinarea elementelor de dimensionare a

acestora se considera urmatoarele: suprafata totala a zonei, suprafata irigabila,
suprafata impadurita, spatiile florale, spatiile inierbate, metoda de udare propusa –
prin aspersiune, norma de udare min.200 mc/ha (20 l/mp), timpul de revenire cu udare
pe aceeasi suprafata – o saptamana, tipul amenajarii retea de distributie divizata in
zone de udare, ramificata catre elemente de aspersiune telescopice, cu montare
suberana, debitul maxim de alimentare pentru udare (debit de dimensionare) pentru
udare este de minim 7 mc/h, tipul aspersoarelor propuse a se utiliza.
Pag 22
GTX
Sursa de apa:
Alimentarea sistemului de irigatii se va realiza de la reteaua de apa a incintei
prin 26 bransamente amenajate in 6 camine de vane prevazute in incinta, echipate cu
vana de separare si apometru.
Reteaua de transport:
Pentru o maxima siguranta in functionarea sistemului, se va realiza o retea
inelara, cu vane de izolare corespunzatoare pentru modularizarea sa. Conducta se va
dimensiona pentru debitul calculat in structura arborescenta si grosimi descrescatoare
pe zonele magistrale si pe o parte din fasciculele radiale si conductele secundare. Pe
retea sunt prevazute vane in camin, instalatii de golire, instalatii aerisire-dezaerisire.
Amenajarea interioara pentru irigatii:

In solutia ce se propune, distantele dintre conductele de distributie secundare
(capilare) variaza in general intre 10-15m, pentru deservirea aspersoarelor
telescopice asezate in schema patrat; pentru suprafetele plantate cu flori, se prevad
scheme de udare specifice cu duze pulverizatoare cu ploaie fina. Pentru zonele cu
pante se va realiza amplasarea liniilor de aspersoare adaptata reliefului. Astfel, se
prevad 140 aspersoare tip spray si 260 de aspersoare tip rotor.
Aspersorul telescopic va functiona la presiuni intre 2.0 – 4.0 bari, cu debite intre
0.0316 si 0.89 l/s, cu pluviometria intre 3 si 47 mm/h, in asezare patrat. Duzele
pulverizatoare functioneaza la aceleasi presiuni si se amplaseaza in scheme care sa
se incadreze in spatiile de udat.
Aspersoarele telescopice prezinta avantaje fata de celelalte tipuri, care deriva
din faptul ca se retrag sub nivelul terenului in perioadele de neutilizare, si anume:
- nu impiedica executarea lucrarilor de intretinere a covorului vegetal;
- se incadreaza in peisagistica, fiind mascat in decor;
- protectie impotriva degradarii prin expunere la radiatiile solare;
- protectie impotriva deteriorarii, demontarii, sustragerii, etc.
Reteaua de distributie propusa, cu conducte subterane fixe, elimina instalatiile

mobile de la suprafata terenului (furtune, aripi mobile de udare, aspersoare pe trepied,
etc.), irigatia aplicandu-se fara participarea udatorilor cu costuri minime de exploatare.
Varianta propusa prezinta avantajul unui minim de forta de munca la aplicarea
udarilor si crearea unei ambiante peisagistice de un efect deosebit. Deasemenea, sunt
avantaje deosebite ce decurg din calitatea covorului vegetal, controlul volumelor si a
timpului de adminstrare a apei, posibilitatea aplicarii ingrasamintelor lichide odata cu
apa de irigatie, improspatarea aerului si indepartarea prafului, precum si a unor stropiri
in perioadele reci, pentru prevenirea inghetului plantelor.
Descriere structurala si eficientizarea parametrilor functionali:

Optimizarea retelei de distributie a apei pentru irigat va avea la baza
urmatoarele repere tehnice:
- analiza detaliata a caroiajului de aspersoare, conform schemei de udare in
patrat, cu latura 2-15m in functie de vegetatie si panta terenului.
- debitul pe care il va furniza reteaua edilitara.
Pag 23
GTX
- realizarea normei de udare.

- marirea sectiunii utile prin utilizarea polietilenei de inalta densitate cu diametre
majorate pe conductele principale, pentru minimizarea pierderilor de presiune,
micsorarea consumului energetic si marirea randamentului.
- corelarea exacta a dimensionarii cu debitele precise pe conductele
secundare, in functie de numarul de capete subterane de aspersiune de pe fiecare
ramura in parte.
- evitarea oricaror compromisuri tehnice.
- prevenirea aparitiei unor probleme de manipulare a conductelor pe durata
instalarii viitoare a retelelor.
Automatizarea sistemului de irigatii, constand in programarea acestuia si
monitorizarea debitelor, va fi conceputa in ideea posibilitatii de centralizare si
coroborare a datelor din diversele locatii irigate aflate sub aceeasi jurisdictie.
Pentru controlul sistemului de irigatii vor fi prevazute electrovane, diametrele,
debitele si pierderile de presiune ale acestora fiind corelate cu cele ale retelei de
conducte pe care vor fi intercalate. Electrovanele permit astfel impartirea sistemului in
zone distincte, divizare ce are rol atat de micsorare a debitului instantaneu al
sistemului in perioada functionarii, cat si de adaptare a timpilor de udare si a ratelor de
precipitatie cerintelor specifice diferitelor formatiuni dendrologice (flori, arbusti, gazon,
etc).
In cazul sistemului de control, se vor utiliza un panouri de comanda potrivit
oricarui tip de aplicatie, incepand cu spatii rezidentiale pana la spatii publice sau
terenuri sportive. Pe intreg situl vor fi 5 panouri de comanda a electrovanelor. In total
vor fi 26 de zone de irigare cu 26 electrovane. Panoul de comanda va fi de tip modular
extensibil, avand posibilitatea de a controla de la 8 pana la 48 de electrovane. Se vor
programa prin intermediul sau pana la 4 programe de udare independente, avand la
randul lor cate 8 timpi de pornire.
Datele de programare nu vor fi pierdute nici macar in timpul unei pene de
curent. In varianta aleasa de conectare a acestora la un dispecer electronic, pentru
automatizarea timpilor si orelor de udare si pentru reglarea sezoniera, cablarea
electrovanelor se face prin intermediul a unui total de N + 1 fire, unde N este numarul
de zone din sistem. Numarul de zone si numarul de electrovane nu sunt implicit egale,
controlul unei zone de udare putand fi realizat si prin intermediul mai multor
electrovane cu actionare si programare simultana. Lungimea firelor variaza in functie
de pozitionarea dispecerului/dispecerelor electronice si a electrovanelor in teren,
aceste lungimi determinand si marimea sectiunii firului electric. Fiecarei zone ii este
dedicat un fir unic, iar un fir distinct este comun tuturor electrovanelor. Aceasta
varianta permite, optional, conectarea zonelor/electrovanelor in subunitati
independente de control ce comunica intre ele prin intermediul uneia sau mai multor
interfete de comunicare locala si a cel putin unei interfate de comunicare globala.
(6) Instalatii de alimentare energie electrica
Lucrarile de retelele de alimentare cu energie electrica se refera la alimentarea

sistemului de iluminat si a consumatorilor din cadrul amplasamentului.
Pag 24
GTX
Alimentarea cu energie electrica:

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua electrica de joasa
tensiune existenta a distribuitorului local de energie electrica conform avizului tehnic
de racordare, printr-un BMPT din care se alimenteaza un tablou general TG, amplasat
in exterior, pe spatiul verde pe fundatie de beton.
Pentru alimentare cu energie electrica a instalatiilor electrice de iluminat public,
ornamental si festiv a fost prevazut tabloul electric TE-IL alimentat din tabloul general
(TG), amplasat in exterior, pe spatiul verde pe fundatie de beton. Comanda pornit-
oprit a iluminatului se va realiza manual si automat (fotocelula sau automat
programabil).
Pentru alimentarea cu energie electrica a sistemului de irigatii spatii verzi,
puncte comert ambulant, toalete publice, au fost prevazute cabluri de racord din
tabloul electric general (TG).
Pentru alimentarea cu energie electrica a instalatiilor electrice de curenti slabi
din zona a fost prevazut tabloul electric TE-CS, amplasat in exterior, pe spatiul verde
pe fundatie de beton.
Iluminat public
Iluminatul urban trebuie sa raspunda urmatoarelor nevoi esentiale:
 Nevoia de siguranta.
 Nevoia de convietuire.
 Nevoia de integrare estetica.
 Nevoia de identitate.
Se impune insa, gasirea unui raspuns optim la toate aceste cerinte, cu atat mai
mult cu cat lumina trebuie sa fie perfect adaptata la exigentele unei epoci constienta
de importanta energiei, a eficientei si a ambientului. Lumina asociata unui ambient
denota o functie simbolica sau reala, un punct de orientare, un punct vizual final, un
obiect central intr-o panorama sau un creator de repere.
Potrivit acestei noi tendinte lumina gandita si planificata devine un participant

activ in exprimarea identitatii unui oras, care tine cont de transformarile si evolutia sa,
este un catalizator al vietii sociale, leaga oamenii si locurile, favorizeaza timpul liber
petrecut in oras, servind in acelasi timp siguranta, securitatea fara a reduce insa
permeabiltatea urbana.
Criterii in determinarea solutiei de iluminat:
 Armonizarea vizuala a diferitelor componente nocturne ale zonei;
 Crearea unei identitati coerente a spatiului atat pe timpul noptii dar si ziua;
 Indeplinirea parametrilor cantitativi si calitativi ai iluminatului in functie de
functionalitatea fiecarei subzone;
 Generarea unei imagini specifice spatiului printr-un design adaptat al
sistemelor de iluminat;
 Minimizarea poluarii luminoase;
 Adaptarea la natura suprafetelor de iluminat. Lumina nu este vizibila prin ea
insasi, ci prin obiectele iluminate, prin reflexia luminii pe suprafetele acestora, care
astfel, devin fizic vizibile;
Pag 25
GTX
 Alegerea surselor de lumina;

 Modelarea sau reliefarea spatiala a obiectelor;
 Economia de energie electrica in iluminat;
 Programul de intretinere a sistemului de iluminat.
La randul sau, iluminatul a fost supus unei ierarhizari in principal prin: culoarea
surselor de lumina, inaltimea punctelor luminoase si design-ul aparatelor de iluminat.
S-a urmarit ca spatiile sa fie iluminate conform destinatiei lor, pentru a alege cel
mai potrivit design al aparatelor de iluminat. Designul aparatelor de iluminat genereaza
o imagine specifica fiecarui spatiu public, reprezentand elemente de microarhitectura
prin care se transmite enorm cu minim de limbaj formal.
Din punct de vedere luminotehnic solutia de iluminat este dezvoltata pe doua

directii principale:
 Iluminat functional pietonal
 Iluminat de ambianta
Iluminatul functional
Conceperea proiectului de iluminat a urmarit realizarea unui iluminat pliat pe
necesitatile zonei preponderent pietonale. Ca urmare s-a impus un concept de iluminat
public care sa permita orientarea pietonilor, fara sa impieteze circulatia.
Avand in vedere caracterul parcului, pentru incadrarea stilistica se vor folosi
stalpi si aparate de iluminat cu un design simplist, insa rafinat si discret. Cu linii sobre
dar fluide, corpurile de iluminat propuse se potrivesc atat tipului de spatiu, cat si
cadrului si stilului arhitectural cerut in zona.
Astfel, se propun urmatoarele sisteme de iluminat:
- 77 sisteme de iluminat S1, compuse din coloana luminoasa multifunctionala
prevazuta cu un modul de iluminat 360° 5119/20LED/700mA/WW/46W (surse HP),
temperatura de culoare 3000K, IP66, sistem de telegestiune si inaltimea totala a
coloanei = 6m.
Bilant energetic iluminat functional S1: Pi = 3.542 kW
prevazuta cu 2 module de iluminat: 360° 5119/20LED/700mA/WW/46W + 180°
5119/20LED/700mA/WW/46W (surse HP), temperatura de culoare 3000K, IP66, sistem
de telegestiune si inaltimea totala a coloanei = 6m.
temperatura de culoare 3000K, un modul Hotspot WiFi 4.8, IP66, sistem de
telegestiune si inaltimea totala a coloanei = 6m.
prevazuta cu un modul de iluminat: 360° 5119/20LED/700mA/WW/46W (surse HP),
temperatura de culoare 3000K, un modul de supraveghere video (CCTV), IP66, sistem
Pag 26
GTX
Bilant energetic iluminat functional: Pi = 4.88 kW

Iluminatul de ambianta
Iluminatul ambiental propus constituie parte integranta a proiectului de
amenajare a acestui spatiu urban si se refera la iluminatul unor accente. Astfel, se
prevad 18 de corpuri de iluminat incastrate in paviment pentru iluminatul accesului
principal si pergolelor, precum si un numar de 10 proiectoare care sa evidentieze
silueta arborilor sau tablouri de vegetatie deosebite prin marime sau specie. Se vor
utiliza proiectoare de tipul incastrat, echipate cu 16LED/27W/500mA/6326.
Iluminatul vegetatiei fiind de tip sezonier alimentarea acestuia cu energie
electrica se va realiza pe circuite separate.
Bilant energetic iluminat de ambianta: Pi = 0.76 kW
Instalatii electrice pentru iluminat pietonal si de ambianta

Din tabloul electric TE-IL se vor alimenta cu energie electrica prin circuite
distincte iluminatul aleilor pietonale si iluminatul ornamental. Toate circuitele de
iluminat exterior se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF protejate in tuburi de
protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota terenului.
Legaturile electrice se vor realiza in interiorul stalpilor de iluminat sau al
corpurilor de iluminat ornamental in cleme.
Corpurile de iluminat ornamental vor fi prevazute cu doua cleme de legatura si
presetupe pentru intrare-iesiere cablu de alimentare.
Stalpii de iluminat vor avea prevazut in interior un intrerupator automat de 6A,
230V, 50Hz, Curba B/C, 6kA, pentru protectia coprului de iluminat iar in cazul in care
stalpii sunt prevazuti si cu priza bipolara pentru iluminatul festiv atunci vor fi prevazuti
cu doua intrerupatoare automate.
Toti stalpii metalici, cutiile metalice (tablouri electrice, cutii de distributie) vor fi
legati cu platbanda Ol-ZN 40x4 la prizele de pamant prevazute. Au fost prevazute
prize de pamant langa tablourile electrice, la capetele retelelor de iluminat. Rezistenta
de dispersie a prizelor de pamant va fi sub 4 ohm.
Nivelul de iluminat al zonelor pietonale si a cailor de circulatie realizat prin
proiect este in conformitate cu prescriptiile normativului NP-062 si SR-EN
13201/2015, conform breviar de calcul realizat in DIALUX.
Instalatii de alimentare a consumatorilor
Se prevad instalatii de alimentare cu energie electrica pentru functionarea
echipamentelor sistemului de irigatii.
Bilant energetic echipamente irigatii: Pi = 1.5 kW
Se prevad deasemenea doua puncte de alimentare cu energie electrica unde
se pot racorda chioscuri de comert ambulant. Puterea absorbita si consumul de
energie vor varia in functie de consumatori, dar nu vor depasi 15 kWh.
Bilant energetic puncte comert ambulant: Pi = 15.00 kW
Se prevad instalatii de alimentare cu energie electrica pentru toaletele publice
amenajate in containere sanitare.
Bilant energetic toalete publice = 8.00 kW
Se prevad deasemenea instalatii de alimentare cu energie electrica pentru
functionarea sistemelor CCTV si WiFi.
Bilant energetic CCTV+WiFi: Pi = 0.05 kW
Pag 27
GTX
Total bilant energetic consumatori: Pi = 24.55 kW

Puterea absorbita si consumul de energie vor varia in functie de orarul de
functionare.
Din tabloul electric se vor alimenta cu energie electrica prin circuite distincte
consumatorii. Toate racordurile electrice se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF
protejate in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota
terenului.
Fiecare consumator prevazut in proiect (containerele sanitare, sistemul de
irigatii, puncte de comert ambulant), este prevazut cu propriul tabloul electric de
automatizare, care este furnizat de catre furnizorul de echipament odata cu
echipamentul. In cadrul proiectului a fost prevazuta doar alimentarea cu energie
electrica a tablourilor electrice de automatizare cu care vin echipate acestea.
Instalatii electrice pentru curentii slabi (WiFI si Supraveghere video)

Alimentarea cu energie electrica a modulelor WIFI si a camerelor video
amplasate pe stalpii de iluminat se va realiza din tabloul electric TE-CS prin circuite
distincte realizate cu cabluri de energie din cupru.
Echipamentele active de curenti slabi se vor monta in interiorul tabloului electric
TE-CS intr-o sectiune distinca a acestuia (switch, router, etc). Echipamentele active
nu fac obiectul proiectului, urmand a fi stabilite de catre furnizorul de echipament in
functie de solutia tehnica adoptata.
Toate circuitele de curenti slabi se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF si
FTP4p protejate in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de
cota terenului.
Camerele video si modulele WiFi vor fi integrate sau montate in/pe stalpii de
iluminat conform plan.
(7) Instalatii de alimentare cu apa si canalizare
Lucrarile de retele de apa si canalizare se refera la alimentarea cu apa a

cismelelor, fantanii, toaletelor publice, grupurilor sanitare din cladirea administrativa si
sistemului de irigatii, precum si la preluarea apelor menajere si pluviale de pe
platformele pietonale si carosabile.
Alimentarea cu apa
Pentru alimentarea cu apa a tuturor consumatorilor din cadrul parcului (cismele,
sistem de irigatii, grupuri sanitare) se va realiza un bransament, de la reteaua publica
de alimentare cu apa potabila si canalizare a orasului dinspre bazinul olimpic, printr-un
camin echipat cu apometru cu vane de separare, in conformitate cu avizul de principiu
al furnizorului de servicii de alimentare cu apa si canalizare local.
Alimentarea cu apa a consumatorilor din cadrul incintei se va realiza de la
caminul de bransare printr-o retea interioara de alimentare Ø110mm si 6 camine de
vane. Pentru sistemul de irigatii sunt prevazute 26 puncte de racord, 8 pentru amenajari
peisagere si 18 pentru culturi, amenajate in caminele de vane.
Se prevad 5 fantani de apa potabila (cismele) in cadrul amplasamentului.
Pag 28
GTX
Toate racordurile de apa vor fi echipate cu contoare pentru inregistrarea

consumurilor de apa si pentru identificarea eventualelor pierderi din instalatie.
Reteaua de distributie a apei se va face cu conducte de PEID de diametre diferite in
functie de de lungimea tronsonanelor, debitele specifice, si pierderile de presiune din
instalatie. Aceste conducte vor fi amplasate sub adancimea de inghet de -0.8m de la
cota terenului amenajat.
Canalizarea apelor menajere
Pentru colectarea apelor uzate menajere, a scurgerilor de la cismele si grupuri
sanitare se va realiza o retea exterioara de canalizare menajera din tuburi de PVC-KG
si camine de racordare a instalatiilor interioare de canalizare menajera. Deversarea
apelor uzate menajere se va realiza prin racordare la reteaua edilitara.
Canalizarea apelor pluviale
Aleile si suprafetele pietonale vor fi configurate astfel incat apele pluviale sa fie
directionate catre terenul inierbat amenajat.
Evacuarea apelor pluviale in zona culturilor se va face prin amenajarea
circulatiilor dintre culturi in debleu cu sant stanga / dreapta de 40x40cm si fund 20cm.
(8) Canalizatie tehnica subterana
Se va prevede o canalizatie subterana unica.

Canalizatia va fi dimensionata astfel incat sa asigure retelei subterane conditii
de dezvoltare, intretinere si exploatare rationala din punct de vedere economic si
urbanistic permitand instalarea succesiva de noi cabluri, inlocuiri sau desfiintari de
cabluri fara desfaceri de pavaje si fara perturbatii in functionare.
Totodata canalizatia va asigura protectia mecanica a cablurilor, protectia contra
coroziunii sau contra potentialelor periculoase ale solului.
La dimensionarea canalizatiei se va tine cont de capacitatea retelelor de cabluri
ce urmeaza a fi instalate precum si de rezervele necesare pentru pozarea unor cabluri
in viitor s-au inlocuirea unor cabluri pe anumite sectiuni. Canalizatia se va realiza cu
conducte PEHD.
(9) Dotari si echipamente stradale (mobilier urban)
Una din conditiile esentiale pentru ca acest spatiu sa devina dedicat publicului
spectator nu numai tranzitului, este sa ofere suficiente spatii de sedere, aranjate
atragator si sa confere siguranta si confort prin ergonomie si calitate. Se propune
dispunerea de rasteluri de biciclete (6 buc) si cosuri de gunoi (60 buc), tinand cont ca
primul pas pentru a mentine curatenia este de a dispune cosuri de gunoi in numar
indestulator si dispuse convenabil, astfel incat sa fie facila folosirea lor.
Pe parcursul aleilor se prevad banci independente cu spatar (140 buc), dispuse
singular sau grupate, banci liniare dispuse perimetral la locurile de joaca si in cele trei
alveole in jurul copacilor (cca.200ml), propice interactiunilor socio-culturale, avand
configuratii si aspect modern, si banci tip pat-sezlong (12 buc) pentru relaxare si
contemplare, orientate catre aleea dubla.
Pag 29
GTX
Se prevede amplasarea a 5 fantani de apa potabila (cismea) in apropierea

locurilor de joaca si pe aleile principale.
(10) Echipamente pentru locurile de joaca
In cadrul locurilor de joaca, impartite pe grupe de varsta, se propun

echipamente de joaca, dupa cum urmeaza:
- Locul de joaca pentru grupa 10-12 ani (380mp), amplasat catre aleea
principala, va avea urmatoarele echipamente: ansamblu de joaca central (1 buc),
piramida de catarat cu funii armate (1 buc), balansoar cu doua arcuri si doua locuri (1
buc), leagan cu doua locuri (2 buc), carusel (1 buc), balansoar clasic de lemn (1 buc).
- Satul de rachita (320mp), amplasat intre locul de joaca pentru 10-12ani si
locul de joaca pentru 6-10ani, cu acces si din aleea sudica, va contine: ansamblu
central de joaca si catarare(1 buc), labirint din pereti de rachita (1 buc), corturi indiene
(7 buc), caruta cu 2 cai si coviltir (1 buc), sareta cu 1 cal si coviltir (1 buc), coliba tip
turn din rachita (1 buc), totem de catarare (2 buc), elemente decorative tip foc de
tabara (2 buc), bancute (12 buc), garduri din panouri de rachita (5 buc), grupuri de
butuci de lemn cu inaltimi diferite (6 buc) si coliba semirotunda din rachita cu bancute
(4 buc), dispuse pe o suprafata cu rumegus. In zona de nord a satului se va monta o
instalatie de tiroliana pe iarba (1 buc, suprafata aferenta 250mp).
- Locul de joaca pentru grupa 6-10 ani (360mp), amplasat la vest de satul de
rachita, va avea urmatoarele echipamente: ansamblu de joaca central (1 buc),
echipament de catarat hexagonal (1 buc), pod orizontal cu manere de catarat (1 buc),
leagan cu doua locuri (2 buc), carusel (1 buc).
- Locul de joaca pentru grupa 3-6 ani (160mp), amplasat catre vest, va avea
urmatoarele echipamente: ansamblu de joaca central (1 buc), balansoar cu doua
arcuri si doua locuri (1 buc), leagan cu dezut cuib (1 buc), balansoar figurina cu un arc
si un loc (2 buc), balansoar figurina cu un arc si patru locuri (1 buc).
Echipamentele trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii: dimensionarea
produselor si forma acestora trebuie sa permita utilizarea lor facila si in conditii de
siguranta pentru copii intre 3-12 ani si sa respecte legislatia; sa fie proiectate pentru o
greutate declarata; sa confere stabiliatea; sa aiba un aspect placut; calitatea
materialelor utilizate sa confere rezistenta, siguranta in exploatare, rezistenta la
impact si uzura, rezistenta climatica, cerinte privind mediul, trebuie sa confere
elasticitate, rotunjimea muchiilor, imbinarile sa fie realizate astfel incat copiii sa nu
poata atinge suruburile si clemele de imbinare, in acelasi timp sa fie astfel gandite
incat sa fie greu de demontat; montajul echipamentelor va fi efectuat in conformitate
cu fisele de la producator si montajul produselor va fi efectuat de personal calificat, cu
repectarea tuturor normelor in vigoare.
Echipamentele de joaca se vor executa cu precadere, in masura in care se
poate, din materiale ecologice si “calde” – lemn masiv de pin/brad uscat 12-15%,
impletituri rachita, protejate impotriva intemperiilor prin baiture/lacuire. Pentru scari,
platforme, pereti se vor folosi materiale rezistente in timp – tego antiderapant,
okoume, fibra de sticala. Tematica echipamentelor va urmari dezvoltarea psihica si
motorie a copiilor.
Pag 30
GTX
Toate echipamentele vor certificate de performanta, vor fi certificate ISCIR si se

vor executa conform normativelor specifice EN 1176-EN 1177.
PREZENTAREA SCENARIILOR PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE

INVESTITII
In vederea asigurarii unor suprafete pietonale moderne, conforme cu

reglemetarile tehnice actuale si cu cerintele legate de siguranta se recomanda
urmatoarele doua solutii pentru realizarea structurii rutiere si anume:
SCENARIUL 1:
Pentru platforme si zone pietonale:

13242+A1
SCENARIUL 2:

 Pavaj din piatra cubica 9 x 9 x 9 pozate pe mortar de ciment de tip M100
 10 cm strat inferior de fundatie din balast conform SREN 13242+A1
3.3. Costurile estimative ale investitiei

Costurile estimative pentru implementarea celor doua scenarii propuse au fost
calculate pe baza solutiilor tehnice ale proiectului, urmarind fiecare categorie de
cheltuieli care participa la realizarea obiectivului final si se bazeaza pe analiza
solutiilor comerciale oferite de integratorii care activeaza pe piata europeana.
Valoarea totala a investitiei pentru scenariul propus este detaliata in devizul
general anexat.
Scenariul I selectat de proiectant

Denumirea capitolelor si Valoare Valoare
TVA
subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) (inclusiv TVA)
lei lei lei
TOTAL GENERAL 17.797.829,30 3.351.692,18 21.149.521,48
din care: C+M (Cap.1.2 + Cap.1.3 +
Cap.1.4 + Cap.2 + Cap.4.1 + Cap.4.2 14.304.013,65 2.717.762,59 17.021.776,24
+Cap.5.1.1)
Pag 31
GTX
Scenariul II alternativ
TVA
lei lei lei
TOTAL GENERAL 18.475.412,38 3.479.169,69 21.954.582,07
Cap.1.4 + Cap.2 + Cap.4.1 + Cap.4.2 14.908.445,97 2.832.604,73 17.741.050,70
+Cap.5.1.1)
3.4. Studii de specialitate

In conformitate cu HG907/2016 si tema de proiectare, au fost intocmite
urmatoarele studii:
a) Studiu de trafic si studiu de circulatie
Nu este cazul.
b) Studiu topografic
Studiul topografic este prezentat ca anexa a studiului de fezabilitate.
c) Studiu geotehnic si/sau studii de analiza si de stabilitate a terenului
Studiul geotehnic este prezentat ca anexa a studiului de fezabilitate.
d) Studiu hidrologic, hidrogeologic
Nu este cazul.
e) Studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de

eficienta ridicata pentru cresterea performantei energetice
Nu este cazul.
f) Raport de diagnostic arheologic preliminar in vederea exproprierii,

pentru obiectivele de investitii ale caror amplasamente urmeaza a fi
expropriate pentru cauza de utilitate publica
Nu este cazul.
g) Studiu peisagistic in cazul obiectivelor de investitii care se refera la

amenajari spatii verzi si peisajere
Prezentul proiect are la baza studiul peisagistic intocmit in vederea elaborarii

PUZ pentru zona extinsa (Masterplan) aflat in stadiu de aprobare.
Pag 32
GTX
h) Studiu privind valoarea resursei culturale
Nu este cazul.
3.5. Grafic de realizare a investitiei
Conform documentelor anexate prezentului studiu de fezabilitate.
Pag 33
GTX
Pag 34
GTX
4. ANALIZA FIECARUI SCENARIU TEHNICO-ECONOMIC
4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de

referinta si prezentarea scenariului de referinta
Perioada de executie propriu-zisa a lucrarilor va fi de 12 luni calendaristice
(durata totala de implementare este de 27 de luni, incluzand durata pentru realizarea
SF si studii de teren, a proiectului tehnic si procedurile de achizitie).
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilitatii proiectului de investitii

este necesara previzionarea evolutiei intrarilor si iesirilor aferente acestuia pe termen
mediu si lung. Astfel, avand in vedere natura proiectului de infrastructura s-a
considerat un orizont de timp impartit in:
- preimplementare inceputul anului 2019 (studii teren, SF, Cerere finantare)
- etapa de implementare („ iulie 2019"- „ martie 2021”),
- etapa de operare („ Anul 2021"- „ Anul 2033")
In ceea ce priveste perioada de referinta, anul 2019 este considerat anul de

referinta al proiectului pentru elaborarea analizei economico-financiare.
4.2. Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali,

inclusiv schimbari climatice, ce pot afecta investitia
Riscul este formula urmatoare: Riscurile = Vulnerabilitati + Hazard
Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:
Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea

populatiei, fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.
Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care
afecteaza viata, proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la
dezastre; hazarde: geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);
climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii,
desertificare, defrisare paduri); epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv
terorismul).
Criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare
asupra valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau
impreuna).
Accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie

normala, avand drept cauza activitatea umana; accident complementar = accident
care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui dezastru natural, datorat acestuia.
Pag 35
GTX
Evaluarea vulnerabilitatii reprezinta rezultatul analizei riscului. Este totalitatea

riscurilor implicate de un eveniment extrem si poate fi considerata ca si insumarea
tuturor riscurilor identificate.
RISCURI (HAZARDELE) NATURALE - Sunt manifestari extreme ale unor

fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, seceta care au o
influenta directa asupra vietii fiecarei persoane, asupra societatii si a mediului
inconjurator, in ansamblu.
- In cazul unor factori naturali de magnitudine mare dotarile si instalatiile pot fi
deteriorate
RISCURILE GEOMORFOLOGICE - Cuprind o gama variata de procese, cum

sunt prabusirile, tasarile sau alunecarile de teren, avalansele.
- Efectele miscarii maselor de pamant puternice conduc la degradari in
fundatie.
RISCURILE CLIMATICE - Cuprind o gama variata de fenomene si procese

atmosferice care pot genera pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale
mediului inconjurator. Cele mai intalnite manifestari tip risc sunt furtunile care definesc
o stare de instabilitate a atmosferei ce se desfasoara sub forma unor perturbatii
cateodata foarte violente.
- Furtunile puternice pot degrada dotarile propuse
RISCURILE HIDROGRAFICE - Sunt procese de scurgere si revarsare a apei

din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru
agricultura, habitat, cai de comunicatie, etc. Producerea inundatiilor este datorata
patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a
zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle
favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unor inundatii
puternice.
- Infiltatiile puternice la fundatii deterioreaza stabilitatea dotarilor
RISCURILE BIOLOGICE NATURALE - Sunt reprezentate de epidemii, invazii

ale insectelor, boli ale plantelor, contaminarile infectioase.
- Nu e cazul
Riscul de INCENDIU - Reprezinta manifestari periculoase pentru mediu si

pentru activitatile umane si determina distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafete
impadurite si ale unor constructii. Incendiile pot fi declansate de cauze naturale cum
sunt fulgerele, eruptiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetatiei si de
activitatile omului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri
intentionate)
- Desi materialele propuse au o buna rezistenta la foc, un incendiu de proportii
deterioreaza dotarile.
RISCURILE ANTROPICE - Riscurile antropice sunt fenomene de interactiune

intre om si natura, declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt
daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. Aceste fenomene
sunt legate de interventia omului in natura, cu scopul de a utiliza elementele cadrului
Pag 36
GTX
natural in interes propriu: activitati agricole, miniere, industriale, de constructii, de

transport, amenajarea spatiului.
- Actiunile umane rauvoitoare asupra terenului sau dotarilor pot conduce la
deteriorarea lor.
RISCURILE SOCIALE
 Esecul utilitatilor publice. Riscul esecului utilitatilor publice este mai mare in
zonele urbane/rurale, avand in vedere densitatea populatiei si existenta mai multor
sisteme de utilitati publice. Esecul (scoatere din functiune) sistemelor, instalatiilor si
echipamentelor care poate conduce la intreruperea alimentarii cu apa, energie
electrica si termica pentru o zona extinsa din cadrul localitatii/judetului poate duce la
aparitia de epidemii, epizootii, contaminari sau riscuri sociale.
- Nu e cazul
 Conflicte sociale - conflictele sociale de masa, epurarile etnice sunt deosebit

de numeroase. Termenul “etnic” descrie adesea un grup de oameni care au
sentimentul unei apartenente comune, bazata pe istorie, obiceiuri sau mod de viata.
Simtul identitatii defineste cel mai bine grupul etnic, dar poate fi accentuat de aceeasi
limba, religie, culoare a pielii sau un statut comun de clasa sau de casta. Conflictele
etnice pot aparea oricand, deoarece, de-a lungul mileniilor, oamenii sau amestecat
unii cu altii.
- Neincluziune sociala si marginalizarea conduce la actiuni distructive in timpul
noptii asupra dotarilor si instalatiilor propuse.
 Criminalitatea si consumul de droguri – au devenit probleme sociale cu

raspandire in lumea intreaga.
- Violenta datorata consumului de alcool si droguri conduce la actiuni distructive
in timpul noptii asupra dotarilor propuse si instalatiilor propuse
CONCLUZII PRIVIND RISCURILE NATURALE ANTROPICE SI CLIMATICE

Riscul este vazut ca o pierdere potentiala ce dauneaza oamenilor, societatii,
mediului, economiei sau ca o amenintare pentru oameni si bunurile lor. Riscul se
identifica cu hazardul. Riscul reprezinta inundatii, alunecari de teren, prabusiri de
cladirii precum si efectele lor.
Existenta, exploatarea, functionarea utilajelor tehnologice din dotare, cu toate

activitatile aferente, nu constituie un factor de risc major daca normele specifice de
exploatare si intretinere sunt respectate cu strictete.
Situatii de risc in perioada de executie
In perioada de executie pot aparea urmatoarele forme de risc:
 riscuri si accidente datorate excavatiilor, fundatiilor, realizarii structurilor etc.;
 riscuri si accidente datorate circulatiei vehiculelor in incinta: transport materiale

constructii, transport utilaje, transport pamant in exces etc.;
Pag 37
GTX
Riscul producerii unor accidente in timpul perioadei de executie nu poate fi

complet eliminat. Pentru evitarea oricaror situatii de risc si accidente este necesar sa
se respecte toate prescriptiile tehnice, de exploatare si intretinere prevazute in
normativele tehnice de exploatare si intretinere a utilajelor folosite pe durata executiei.
Zona obiectivelor analizate va trebui imprejmuita si prevazuta cu poarta de

acces astfel incat riscul producerii unor accidente printre membrii comunitatilor
invecinate sa fie eliminat. Totusi, vor fi necesare panouri semnalizatoare prin care sa
se atraga atentia asupra rutelor pe care vor circula utilajele de trafic greu ce asigura
aprovizionarea santierului, respectiv transportul deseurilor rezultate.
Impactul este caracterizat ca minor, local, pe termen scurt. Pentru minimizarea

sa, pe langa masurile detaliate mai sus, este necesar sa se realizeze si sa se
implementeze un plan si program al derularii traficului.
4.3. Situatia utilitatilor si analiza de consum

Necesarul de utilitati
Ansamblul utilizeaza alimentarea cu energie electrica, alimentarea cu apa si

canalizare. Acestea se vor asigura prin bransamente realizate de furnizorul local de
utilitate.
In cadrul analizei de consum se vor lua in calcul urmatoarele consumuri:
 Consumul de apa pentru cismele si grupuri sanitare– in total 3 307.5mc/an,

defalcat:
Consum de apa cismele:
0.125 mc/h x 10 h/zi x 30 zile x 9 luni x 5 cismele = 1 687.5mc/an
Consum apa grupuri sanitare (cf SR 1343-1/2006 – zona de interes turistic):

150 persoane x 20l/persoana x 30 zile x 9 luni x 2 puncte = 1 620.0mc
 Consumul de apa pentru irigatii – in total 33 183.0 mc/an, defalcat:

9 l/min x 15 min/zi x 270 zile x 140 aspersoare (spray) = 5 103.0 mc/an
20l/min x 20 min/zi x 270 zile x 260 aspersoare (rotor) = 28 080.0 mc/an
 Consumul de energie electrica pentru alimentarea sistemului de iluminat

functional, ambiental si sezonier, prize si fantani – in total 105 555.6 kWh/an, defalcat:
Consum energie electrica iluminat functional si ambiental:
5.64 kWh x 9 h x 30 zile x 12 luni = 18 273.6 kWh/an
Consum energie electrica puncte comert ambulant:
15 kWh x 10 h x 30 zile x 12 luni = 54 000.0 kWh/an
Consum energie electrica grupuri sanitare:
8 kWh x 10 h x 30 zile x 12 luni = 28 800.0 kWh/an
Pag 38
GTX
Consum energie electrica sistem irigatii:

1.5 kWh x 10 h x 30 zile x 9 luni = 4 050.0 kWh/an
Consum energie electrica sisteme Wi-fi si CCTV:
0.05 kWh x 24 h x 30 zile x 12 luni = 432.0 kWh/an
4.4. Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii
Sustenabilitatea scenariilor
Analiza sustenabilitatii scenariilor arata modul in care in perioada de referinta a
acestora, sursele de finantare vor egala platile an dupa an. Durabilitatea financiara a
scenariilor a fost evaluata prin verificarea fluxului de numerar cumulat.
Pentru determinarea fluxului de numerar net cumulat au fost luate in

considerare:
- costurile de investitie (eligibile si neeligibile);
- costurile de operare;
- veniturile aduse de fiecare scenariu;
- toate sursele de finantare pentru investitie si operare care cuprind:
- contributia UE;
- contributia nationala.
Pentru ca o investitie sa fie sustenabila trebuie ca fluxul de numerar cumulat,

calculat pentru fiecare al perioadei de referinta sa fie pozitiv. Fluxul de numerar
cumulat se calculeaza prin insumarea fluxului din anul respectiv cu cel din anul
precedent. Din analiza sustenabilitatii financiare a scenariilor rezulta ca acestea au
asigurata durabilitatea financiara doar in cazul sustinerii anuale de la buget cu o
valoare care sa acopere cheltuielile, obtinandu-se astfel un flux net de numerar egal
cu 0 pentru fiecare an al perioadei de analiza. In tabelele de mai jos, costul investitiei
include finantarea din fonduri UE, contributia nationala si cofinantarea de la bugetul
local.
Tabelele de mai jos prezinta fluxul de numerar pentru fiecare scenariu.
Scenariul I recomandat de proiectant
Pag 39
GTX
4.5. Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea

obiectivului de investitii
Cererea totala de bunuri publice si servicii se determina prin insumarea

cererilor individuale ale beneficiarilor lucrarii. Pentru un bun cererea totala se obtine
prin insumarea cererilor individuale (la diferite nivele de pret se aduna cantitatile
cerute de fiecare persoana). Primaria Buzau asigura in prezent mentenanta si
intretinerea spatiilor verzi.
Sectorul public asigura o multitudine de bunuri si servicii pe care firmele private

nu le pot oferi sau nu le ofera din diverse motive. Este vorba despre:
ꞏ bunuri publice pure (apararea nationala, servicii de politie si securitate)
ꞏ bunuri non-rivale (parcuri si servicii de transport)
ꞏ utilitati publice (servicii de apa si canalizare)
ꞏ bunuri private pure (bauturi produse in conditii de monopol de stat)
Atunci cand excluderea este posibila, bunurile capata un pret, iar sectorul
public devine generator de venituri si urmareste alocarea eficienta a resurselor.
Exista trei categorii de bunuri oferite de sectorul public care fac obiectul
procesului de determinare a pretului:
a) utilitatile numite monopoluri naturale
b) bunurile publice suprasolicitate
c) alte bunuri si servicii pe care sectorul privat le ofera in cantitati insuficiente
sau pe care sectorul public le produce si ofera, prin traditie.
Amenajarea si intretinerea spatiilor verzi si a locurilor de joaca este o activitate

neaducatoare de profit, sustinuta din fonduri locale.
Suprafetele verzi tot mai reduse si necesitatea de amenajari locuri de joaca
pentru copii in zone cu spatii verzi au devenit o necesitate in ultima vreme pe plan
mondial.
Oferta de produse si servicii a firmelor in domeniu este foarte variata, de la
locuri de joaca gonflabile, din metal sau lemn, tobogane gonflabile, saltele elastice
profesionale, la dotari pentru parcuri de distractii de interior si exterior, locuri de joaca
pentru spatii publice: parcuri, ansambluri rezidentiale sau pentru gradinite si spatii
private. In ultimii ani s-au infiintat firme care ofere servicii complete, de la consultanta
initiala pentru alegerea modelului ideal de amenajarii spatii de joaca in aer liber si care
se potriveste zonei, mediului climatic, pana la recomandarea modului in care sa se
desfasoare activitatile in aer liber. In prezent exista servicii de amenajare a parcurilor
Pag 40
GTX
de distractii si de furnizare a jocurilor gonflabile, care ofera si servicii de organizare a

evenimentelor de divertisment pentru copii si adulti.
Datorita stresului si a grijilor cotidiene parintii se bucura de asemenea de o
plimbare in aer liber ceea ce face ca in viitor, firmele din domeniu sa isi extinda
activitatea atat pe partea de vanzare si proiectare a locurilor de joaca, cat si in ceea
ce priveste parcurile de distractii si organizarea de evenimente.
Valorile care rezulta sunt tipice pentru acest gen de proiecte unde grant-ul UE
este determinat prin noua abordare: spre deosebire de perioada anterioara de
programare, diferenta de finantat este numai partial acoperita de grant-ul UE.
Profitabilitatea financiara scazuta a acestui gen de proiecte comparativ cu proiectele
comerciale poate fi explicate prin faptul ca o parte semnificativa a noii infrastructurii
planificate in cadrul proiectului are ca scop principal imbunatatirea serviciului si a
standardelor de calitate a mediului, care are un impact redus asupra veniturilor (si
anume realizarea parcului cu locuri de joaca). Tinand cont de rezultatele analizei
economice, in concluzie, profitabilitatea financiara scazuta a proiectului poate fi
justificata de beneficiile economice si de mediu majore generate de proiect.
4.6. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta

financiara
Analiza financiara s-a realizat pe baza ghidurilor, normelor si reglementarilor in
vigoare la nivel national, conformandu-se de asemenea, si cu recomandarile Comisiei
Europene privind acest tip de analiza.
Analiza financiara are ca scop ilustrarea viabilitatii si rentabilitatii financiare a
scenariilor propuse. Acest capitol este structurat corespunzator pentru a oferi
informatiile necesare asupra costurilor de investitie, a costurilor de operare si
intretinere, veniturilor proiectului, indicatorilor de rentabilitate financiara si
sustenabilitatii.
Analiza financiara urmareste evaluarea necesarului financiar, care trebuie
bugetat pentru sustinerea investitiilor in proiecte de mobilitate durabila.
Totodata, sunt evaluati si indicatorii de rentabilitate financiara, care vor arata
modul in care scenariile depind de finantare si suport bugetar.
Scopul principal al analizei financiare este evaluarea profitabilitatii si
sustenabilitatii financiare a proiectului din punctul de vedere al
beneficiarilor/operatorilor proiectului.
Aceasta se face prin analizarea fluxului de numerar al proiectului, care include
atat iesirile de numerar, in termenii investitiilor si costurilor de intretinere si operare cat
si intrarile de numerar, in termenii surselor de finantare si veniturilor. Aceste intrari si
iesiri nu trebuie confundate cu fluxurile de numerar contabile. Fluxurile de numerar din
analiza financiara nu includ amortizarea, rezervele si alte elemente de contabilitate
care nu corespund fluxurilor reale din analiza economica.
Analiza financiara cuprinde urmatorii pasi:

- Stabilirea costurilor totale de investitie pentru fiecare scenariu si repartizarea
acestora pe perioada de analiza a costurilor
Pag 41
GTX
- Estimarea costurilor totale de operare si a veniturilor din exploatare, pentru

perioada de analiza a fiecarui scenariu
- Calcularea indicatorilor de rentabilitate a investitiei: FNPV(C) (Financial Net

Present Value) si FIRR(C) (Financial Internal Rate of Revenue)
- Verificarea sustenabilitatii financiare pe toata durata de analiza a proiectului
Metodologia utilizata pentru determinarea indicatorilor de rentabilitate FNPV si

FIRR este DCF (Discounted Cash Flow), care presupune urmatoarele ipoteze:
- sunt luate in considerare numai intrarile si iesirile de numerar (nu se considera
amortizarea, rezervele si alte elemente de contabilitate);
- determinarea fluxurilor de numerar se bazeaza pe metoda incrementala, care

reprezinta diferenta costurilor si veniturilor intre scenariul „a nu face nimic” si
scenariul considerat.
- agregarea cash flow-urilor pe durata diferitilor ani necesita adoptarea unei rate
financiare de actualizare adecvata pentru calcularea valorii nete prezente
financiare a fluxurilor de numerar viitoare.
Pentru calculul practic de actualizare a fluxului de numerar se utilizeaza factorul

de actualizare cu care se multiplica fluxul de numerar anual. In realizarea analizei
financiare a prezentului proiect s-a considerat o rata de actualizare de 5%.
In cadrul analizei cost beneficiu perioada pe care se analizeaza fiecare

scenariu este diferita de durata de viata fizica sau economica, fiind denumita perioada
de referinta sau orizontul de timp.
Perioada de referinta (orizontul de analiza) este numarul de ani pentru care se

fac previziunile fluxului de numerar.
Perioada de referinta depinde de sectorul in care se realizeaza investitia si nu

poate depasi durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic.
Perioada de referinta are un impact extrem de mare asupra valorii indicatorilor de
rentabilitate utilizati in Analiza Cost Beneficiu. In acest caz, perioada de referinta a fost
considerata 15 ani, pornind de la tabelul din Anexa I al Reglementarii 480/2014 cu
privire la stabilirea perioadelor de referinta pe sectoare.
Valoarea reziduala a investitiei reprezinta valoarea investitiei la sfarsitul

perioadei de referinta. Valoarea reziduala este luata in considerare pentru calcularea
indicatorilor financiari ai investitiei si ai capitalului doar daca ea corespunde unui flux
real pentru investitor. In acest caz, se considera ca scenariile nu vor avea o valoare
reziduala la finele perioadei de analiza, tinand cont de specificul acestora.
Pag 42
GTX
Costurile financiare ale scenariilor
Costurile financiare ale scenariilor sunt preluate din evaluarile realizate in

Devizul general al proiectului (atasat la finalul SF).
Costul total al investitiei pentru fiecare dintre cele 2 scenarii prezentate anterior
si detaliate pe categorii de cheltuieli se regaseste in tabelele de mai jos:

Valoare cu
Componentele majore ale investiţiei TVA
lei
Proiectare și asistența tehnică 1.233.078,87
Investiția de bază: 19.604.874,46
Organizare de șantier 409.689,47
Bransamente 265.477,10
Construcții 16.387.578,62
Dotari 1.625.670,90
Diverse și neprevăzute 916.458,37
Alte cheltuieli, din care: 311.568,15
Comisioane, cote și taxe legale 157.344,15
Publicitate obligatorie 114.240,00
Audit financiar 39.984,00
TOTAL 21.149.521,48
Valoare cu
Componentele majore ale investiţiei TVA
lei
Proiectare și asistența tehnică 1.275.285,28
Investiția de bază: 20.361.079,88
Organizare de șantier 427.275,64
Bransamente 265.477,10
Construcții 17.091.025,53
Dotari 1.625.670,90
Diverse și neprevăzute 951.630,71
Alte cheltuieli, din care: 318.216,91
Comisioane, cote și taxe legale 163.992,91
Publicitate obligatorie 114.240,00
Audit financiar 39.984,00
TOTAL 21.954.582,07
Din punct de vedere al costurilor de operare si mentenanta, necesarul pentru
acestea si valoarea totala au fost estimate in capitolele anterioare.
Valoarea monetara estimata a acestor costuri pentru perioada de 15 de ani

avuta in considerare este prezentata in analiza financiara a proiectului. Costurile de
operare si intretinere devin necesare dupa finalizarea implementarii proiectului.
Pag 43
GTX
Totalul costurilor estimative de operare si mentenanta

Frecvență -
Costuri mentenanță Lei cu TVA
ani
Mentenanță arhitectură, din care:
Spații verzi și toaletare copaci 1,00 44.850,00
Mobilier urban, locuri de joacă 2,00 58.650,00
Mentenanță iluminat si WI-FI, camere video, din care:
Instalații WI-FI si camere video 2,00 11.500,00
Instalatii iluminat 2,00 27.600,00
Instalații sanitare, din care:
Intreținere instalații alimentare cu apa-
2,00 43.800,00
canal/irigatii
Intreținere echipamente hidraulice 2,00 18.000,00
Intreținere instalații si dotari inclusiv alei 5,00 4.678.117,01
Frecvență -
Costuri mentenanță Lei cu TVA
ani
Mentenanță arhitectură, din care:
Spații verzi și toaletare copaci 1,00 44.850,00
Mobilier urban, locuri de joacă 2,00 58.650,00
Mentenanță iluminat si WI-FI, camere video, din care:
Instalații WI-FI si camere video 2,00 11.500,00
Instalatii iluminat 2,00 27.600,00
Instalații sanitare, din care:
Intreținere instalații alimentare cu apa-
2,00 43.800,00
canal/irigatii
Intreținere echipamente hidraulice 2,00 18.000,00
Intreținere instalații si dotari inclusiv alei 5,00 5.379.834,56
Veniturile financiare ale scenariilor

Evolutia prezumata a tarifelor.
Calculul tarifului pentru acest tip de investitie este irelevant deoarece consiliul
local nu impune o taxa pentru beneficiarii parcului si care sa fie in concordanta cu
cheltuielile de mentenanta.
Evolutia Prezumata a veniturilor.

Prin natura proiectului, acesta nu va genera venituri financiare (ex: taxe).
Proiectul este generator, indirect, doar de efecte pozitive la nivelul economiei judetului
ce pot fi cuantificate in cadrul analizei economice. In acest caz se vor considera
venituri sumele transferate din bugetul local pentru cheltuielile de mentenanta si
intretinere.
Pag 44
GTX
Indicatorii financiari ai scenariilor

Dupa colationarea costurilor totale de investitie, costurilor totale de operare si
mentenanta, si a veniturilor, urmatoarea etapa a analizei financiare consta in
calcularea indicatorilor rentabilitatii financiare a capitalului investit si a sustenabilitatii
financiare a fondurilor din cadrul proiectelor.
Pentru evaluarea indicatorilor financiari s-au folosit urmatoarele ipoteze de

calcul:
- Rata de actualizare – 5%
- Rata de schimb valutar – 4,5744 lei/euro.
- Indicatorii financiari ai investitiei sunt calculati pe baza urmatoarelor elemente:
- costul investitiei
- rata de actualizare
- perioada de referinta
- preturi utilizate
- venituri si cheltuieli.
Pentru calcularea indicatorilor financiari ai capitalului au fost luate in

considerare fluxurile financiare de venituri si cheltuieli.
Indicatorii financiari ai proiectului sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Rata rentabilitatii financiare a investitiei (RIRF/ C) % #DIV/0!
Venitul net actializat al investitiei lei -31.012.596,79
Raport cost beneficiu al investiei coeficient #NAME?
investitie neaducatoare de profit, rata de rentabilitatea si raportul cost beneficiu nu pot
fi calculate
fi calculate
Parcul nu este amenajat pentru a se percepe o taxa de folosire, de aceea este
necesara infuzie de capital, de fonduri nerambursabile.
Faptul ca VAFN/C este negativ arata ca proiectul necesita interventie financiara

din fonduri nerambursabile pentru a fi viabil.
Rentabilitatea investitiei nu poate fi calculata deoarece proiectul nu asigura

realizarea unei afaceri aducatoare de profit.
Pag 45
GTX
Rata Interna de rentabilitate #DIV/0! sau NUME - Indicator

financiara imposibil de calculat. Fluxurile de numerar isi
schimba semnul mai mult de o singura data
pe durata perioadei de referinta (ceea ce este
perfect fezabil in cazul proiectului de fata). -
aceasta fiind o investitie neaducatoare de
profit
Valoarea Actualizata Neta Valoarea este negativa aratand ca

proiectul nu este fezabil din punct de vedere
financiar. Necesita finantare din fonduri
nerambursabile
Investitia se refera la refunctionalizarea unor infrastructuri negeneratoare de

venit .
Dupa cum se observa din valorile obtinute, scenariile nu respecta principiile de

rentabilitate (FNPV>0, FIRR>5%), ceea ce indica faptul ca proiectul necesita sprijin
financiar si este eligibil pentru obtinerea de fonduri UE.
Ca urmare a accesarii finantarii prin POR, Axa 4.3, luand in calcul doar
cofinantarea de la bugetul local, conform procentelor stabilite pentru axa pe care se
depune lucrarea.
Rentabilitatea financiara a investitiei
Rentabilitatea financiara a investitiei a fost determinata prin calcularea venitului

net actualizat al investitiei VAN.
Indicatorii financiari, in general, arata capacitatea beneficiilor financiare ale
proiectului de a sustine costul total cu investitia indiferent de sursele de finantare ale
acestuia. Faptul ca VAN este negativ arata ca proiectul necesita interventie financiara
din fonduri nerambursabile pentru a fi viabil.
Rata interna a rentabilitatii financiare a investitiei, prin definitie, este calculata
luand in considerare costurile totale ale investitiei ca o iesire (impreuna cu costurile de
exploatare), iar beneficiile ca o intrare. Ea masoara capacitatea veniturilor din
exploatare de a sustine costurile investitiei. Pentru calcularea indicatorului RIR se
utilizeaza fluxul de numerar al proiectului.
Proiectul prevede in cadrul analizei rentabilitatii financiare venituri sub forma
sumelor alocate de la bugetul local strict pentru acoperirea cheltuielilor de operare
ulterioare. Conform Previziunilor Financiare in calculul rentabilitatii si a fluxului de
numerar net actualizat nu se vor lua in considerare veniturile din alocatii bugetare si
alte elemente care reprezinta o potentiala sursa de finantare pentru cheltuielile
operationale. In consecinta fluxul de numerar este negativ pe perioada de referinta a
proiectului.
Din acest motiv, calcularea indicatorului RIR si a raportului cost/beneficii este
practic imposibila si nejustificata in cazul proiectului de fata.
Indicatorii calculati in cadrul analizei financiare se incadreaza in urmatoarele
limite:
Pag 46
GTX
– Fluxul de numerar cumulat este nul in fiecare an al perioadei de referinta asa

cum se poate observa in Anexa 1. Analiza Financiara, tabelul nr.5.
Fluxul de numerar cumulat este nul deoarece costurile de intretinere si operare
vor fi acoperite in totalitate de venituri de la bugetul local al Primariei Urlati in functie
de necesitati.
– Fluxul de numerar net actualizat este negativ in fiecare an al perioadei de
referinta
asa cum se poate observa in Anexa 1. Analiza Financiara, tabelul nr.6.
Fluxul de numerar cumulat este negativ deoarece nu sunt luate in calcul ca si
intrari veniturile din alocatii bugetare.
4.7. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta

financiara
Scenariul I si Scenariul II
Conform legislatiei in vigoare, analiza economica este obligatorie doar in cazul
investitiilor publice majore.
In concluzie, drept urmare celor mentionate anterior, pentru proiectul propus nu
este necesar a se elabora o analiza economica.
De asemenea, in cadrul Regulamentului (UE) nr.1303/2013, in cuprinsul
articolului 100 se mentioneaza definitia proiectului major si anume:
„[...] o operatiune care include un ansamblu de lucrari, activitati sau servicii,
destinate sa indeplineasca prin ele insele o functie indivizibila cu caracter economic
sau tehnic precis, care urmareste obiective clar identificate si al carei cost total eligibil
depaseste 50 000 000 EUR si, in cazul operatiunilor care contribuie la obiectivul
tematic prevazut la articolul 9 primul paragraf punctul 7, al carei cost total eligibil
depaseste 75 000 000 EUR[...].”
Putem concluziona ca, drept urmare celor mentionate anterior, proiectul propus
nu reprezinta o investitie publica majora si, astfel, nu este necesar a se elabora o
analiza economica.
4.8. Analiza de senzitivitate
Analiza consta in studierea probabilitatii ca un proiect sa obtina o performanta

satisfacatoare (sub forma ratei interne a rentabilitatii sau valorii actuale nete) ca si
variabilitatea rezultatului in comparatie cu cea mai buna estimare facuta.
Procedura recomandata pentru evaluarea riscului se bazeaza pe:
- ca un prim pas, o analiza a senzitivitatii, care reprezinta impactul pe care
schimbarile presupuse ale variabilelor care determina costuri si beneficii le are asupra
indicilor economici calculati (rata interna a rentabilitatii si valoarea actuala neta) ;
- un al doilea pas va fi studierea distributiilor probabile ale variabilelor selectate
si calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta a proiectului.
Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta «variabilele critice» ai
parametrilor modelului, care este acela ale carui variatii, pozitive sau negative,
comparate cu valoarea utilizata ca cea mai buna estimare in cazul de baza. Au cel
mai mare efect asupra ratei interne a rentabilitatii sau valorii actuale nete. Criteriile
care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice difera in functie de proiectul
specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz.
Pag 47
GTX
Identificarea variabilelor utilizate pentru calcularea iesirilor si intrarilor analizei

financiare, grupandu-le in categorii omogene:
 costul investitiei
 dinamica preturilor
Analiza de senzitivitate isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul
obiectiv la unele modificari ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatarii
sale viitoare si se concretizeaza in variatii ale indicatorilor privind rentabilitatea
financiara si economica a proiectului – RIR (rata interna de rentabilitate) si VNA
(venitul net actualizat).
In cazul proiectului de fata, infrastructura creata nu aduce venituri certe
masurabile, iar sursele de finantare atrase vin sub forma de alocatii bugetare si au
menirea de a acoperi cheltuielile de mentenanta ale investitiei si nu de a aduce profit.
Drept urmare celor spuse mai sus RIR-ul este imposibil de calculat avand in
vedere faptul ca fluxul de numerar este negativ pe intreaga perioada de referinta, iar
VNA-ul este negativ.
Cu toate acestea analiza de fata isi propune sa urmareasca modificarea VNA-
ului in urma modificarii investitiei cu -10%, -5%, 5% si 10% precum si in urma cresteri
costurilor de reparatii si mentenanta cu +20%.
Variabilele care influenteaza sustenabilitatea proiectului in perioada de
exploatare
Sustenabilitatea proiectului este data de valoarea cumulata a fluxului de
numerar de la un an la altul. Pentru scenariul de baza luat in considerare in Analiza
economico-financiara, proiectul isi demonstreaza sustenabilitatea dupa cum reiese din
Tabelul nr. 5 din cadrul Anexei 1.
Rezultatele Analizei financiare se bazeaza pe o serie de ipoteze de modificare
pentru fiecare variabila. Valorile variabilelor utilizate in analiza pot suferi modificari si
pot afecta situatia preconizata. In acest sens, este necesar sa se testeze senzitivitatea
valorilor actualizate la modificari ale variabilelor cheie.
Variabilele cheie identificate se refera la costurile din perioada post-
implementare comparativ cu situatia fara proiect.
Scenariul 1
Pag 48
GTX
Scenariul 2 alternativ
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus proiectul ramane sustenabil
si in cazul in care costurile de operare cresc cu 20% fata de scenariul de baza,
deoarece acestea sunt acoperite prin surse de finantare atrase sub forma de alocatii
bugetare care au menirea de a acoperi cheltuielile generate de mentenanta si
reparatiile investitiei.
Se presupune modificarea costurilor cu investitia cu +-5% si +-10% fata de
scenariul de baza, drept urmare VNA-ul devine:
Pag 49
GTX
Scenariul 1
Variatie investitie VNA (lei)
+10% -32.436.577,01
+5% -31.959.284,74
0% -31.012.596,79
-5% -29.879.134,18
-10% -28.900.216,74
Scenariul 2 alternativ
Variatie investitie VNA (lei)
+10% -34.643.410,23
+5% -34.128.856,13
0% -33.144.906,36
-5% -31.974.181,92
-10% -30.958.002,66
Dupa cum se poate observa variatia cu pana la 10% a costurilor de investitie

influenteaza, insa nu semnificativ, indicatorii financiari ai investitiei. Variatia cu mai
mult de 10% este practic imposibil a se realiza datorita calculatiilor detaliate si realiste
realizate in cadrul calculului de investitie. De asemenea, s-a tinut cont de stabilirea
unei sume de bani reprezentand cheltuieli diverse si neprevazute care acopera riscul
cresterii cheltuielilor cu investitia.
In concluzie, functionarea si operarea proiectului poate fi sustinuta de catre
Primaria Buzau chiar si in conditiile unor variatii de +-5%, +20% a oricaruia dintre
elementele de cost de mai sus.
4.9. Analiza de riscuri
Numim risc nesiguranta asociata oricarui rezultat. Nesiguranta se poate referi la

probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment
in cazul in care acesta se produce.
Riscul apare atunci cand:
- un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur
- efectul unui eveniment este cunoscut, dar aparitia evenimentului este
nesigura
- atat evenimentul cat si efectul acestuia sunt incerte.
Managementul riscului presupune urmatoarele etape:
- Identificarea riscului
- Analiza riscului
- Reactia la risc
Identificarea riscului - se realizeaza prin intocmirea unor liste de control.
Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.
Pag 50
GTX
Analiza riscului - utilizeaza metode cum sunt: determinarea valorii asteptate,

simularea Monte Carlo si arborii decizionali.
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor
pentru controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea
unor metode de masurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru
riscurile identificate.
Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie
de probabilitatea de aparitie si impactul produs.
Reactia la Risc - cuprinde masuri si actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau
repartizarea riscului.
Tehnicile de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart
in urmatoarele categorii:
- Evitarea riscului – implica schimbari ale planului de management cu
scopul de a elimina aparitia riscului
- Transferul riscului – impartirea impactului negativ al riscului cu o terta
parte (contracte de asigurare, garantii)
- Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea si/sau impactul
negativ al riscului
- Planuri de contingenta – planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in
momentul aparitiei riscului.
Pag 51
GTX
5. SCENARIU TEHNICO-ECONOMIC OPTIM, RECOMANDAT
5.1. Comparatia scenariilor din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al

sustenabilitatii si riscurilor
Pentru selectarea scenariilor propuse si descrise anteror s-au luat in calcul
criterii de tipul:
 tehnic
 economic - financiar
 sustenabilitate
 riscuri
a) Din punct de vedere tehnic
(1) Infrastructura
Lucrarile de infrastructura contin urmatoarele componente:

- Alei pietonale, in suprafata de 5725mp,
- Suprafata locuri de joaca, in suprafata de 900mp,
- Suprafata sat de rachita, in suprafata de 290mp.
Aleile pietonale vor avea urmatoarea structura proiectata:

13242+A1
Locurile de joaca vor avea urmatoarea structura proiectata:

 covor antitrauma din dale de cauciuc de 1.0x1.0m in grosime de 3
cm si culori diferite, cu crampoane
 5cm strat de nisip de pozare
Satul de rachita va avea urmatoarea structura proiectata:

 10cm strat de nisip
Pag 52
GTX
Toate delimitarile pavimentelor, spatiilor verzi si structurilor rutiere diferite se

vor realiza cu borduri din beton 10x15cm in lungime de 2745ml, montate pe fundatii
continue din beton de ciment clasa C16/20.
In vederea indepartarii apelor meteorice spre teren sau canalizare, suprafetele
infrastructurii pietonale vor fi amenajate cu pante in functie de diferentele de nivel ale
terenului existent.
(2) Pergole
Pe aleea sudica care deserveste locurile de joaca se propune dispunerea unor

pergole modulare flexibile (43 buc), care pot fi aranjate in pozitii diferite, caracteristice
felurilor de sedere, socializare si relaxare, si in configuratii grupate, orientate catre
alee sau catre locurile de joaca, ca o invitatie la relaxare si contemplare.
Pergolele vor fi montate pe un soclu din beton armat si sunt compuse din 3
sectiuni articulate realizate din elemente de lemn dispuse intercalat. O sectiune este
dedicata sezutului avand o adancime utila de pana la 50cm si inca circa 20cm pentru
articulare, a doua sectiune este pentru sprijinire (spatar) si suport umbrire, cu o
lungime utila de 160cm si inca circa 40cm pentru articulari, iar ultima sectiune, cu o
lungime utila de 185m si inca circa 15cm pentru articulare, avand rol de umbrire sau
daca se roteste catre exterior poate deveni suport pentru alcatuirea unui sezlong.
Elementele de lemn vor fi finisate si tratate impotriva intemperiilor cu baituri si
lacuri specifice in culoare maron intens, similar cu celelalte elemente de lemn din
cadrul parcului.
(3) Grupuri sanitare
La capatul vestic al aleii care deserveste locurile de joaca se prevede o baterie

de toalete publice (52mp), realizata din doua containere sanitare ce contin grupuri
sanitare pentru barbati, femei si persoane cu dizabilitati. Grupul de containere va fi
imbracat in elemente de lemn (la fatade si deasupra tip pergola) si gabioane care sa
confere o imagine unitara cu amenajarea parcului.
Cele doua containere sanitare special amenajate (cu dimensiuni de cca 2.6m x
6.75m), vor fi montate fata in fata, rezolvand accesul printr-o alee mediana ridicata la
nivelul accesului prin rampe pentru a permite accesul facil al persoanelor cu
dizabilitati, in conformitate cu Normativul NP 051-2012.
Containerele se vor monta pe un radier din beton armat fata vazuta C25-30 in
grosime de circa 20cm asezat pe pat de balast compactat stabilizat (15 cm grosime)
si strat inferior de fundatie din balast (10cm grosime).
Un container va avea un grup sanitar pentru femei continand 3 cabine wc si 3
lavoare, si un grup sanitar configurat in conformitate cu prescriptiile Normativului NP
051-2012 pentru accesul si folosinta persoanelor cu dizabilitati. Celelalte container
sanitar contine grupul sanitar pentru barbati care va avea 3 cabine wc, 3 pisoare si 3
lavoare.
Pag 53
GTX
Toate containerele vor fi achizitionate de la firme specializate, in configuratiile

propuse, vor fi agrementate si adaptate legislatiei in vigoare. Ele vor contine dotarile
solicitate, instalatiile aferente, finisaje, tamplarii, sisteme de inchidere si siguranta, si
sisteme de umbrire provizorie.
Pentru aspectul estetic si obtinerea unei imagini unitare la nivelul parcului, se
propune imbracarea fatadelor containerelor care sunt dispuse catre exterior, in
elemente de lemn finisat si tratat impotriva intemperiilor si gabioane (cutii din plasa
umplute cu piatra sparta cu adancimea de circa 20-25cm).
(4) Spatii verzi
Spatiile verzi proiectate a fi amenajate pentru viitorul parc sunt impartite in

zone, in functie de etajul de vegetatie si destinatie si insumeaza o suprafata de
60194mp.
Descrierea vegetatiei in functie de zonele delimitate pe sit
Prin propunerea de amenajare se contureaza cinci tipuri de zone verzi, ce se
imbina sinergic intr-un peisaj de tip campestru, integrand elementele vegetale naturale
prezente deja pe sit. Speciile propuse spre a fi introduse sunt inrudite in mod direct cu
plantele existente, fiind variantele lor de cultura si vin in completarea acestora, perfect
aclimatizate.
Prima zona, ocupand partea de vest a aleei centrale transversale, in suprafata
de 3624mp, este cea de loisir, cu spatii de joaca pentru copii, zone de umbra pentru
relaxare si socializare, cu pergole si masute de sah. In acest spatiu, vegetatia are un
rol peisagistic de sustinere vizuala a amenajarii si crearea unor puncte de umbra. Se
propune utilizarea unor arbori solitari cu o coroana bogata (Quercus Rubra, Tilia
Cordata) si o silueta frumosa, precum si plante agatatoare pentru pergole (Clematix,
Wisteria) si arbusti si perene pentru accente cromatice (Lavandula Angustifolia,
Echinaceea, Rudbeckia).
Cea de-a doua zona, in suprafata de 20037mp, ocupand spatiul central al
amenajarii, dintre aleea principala longitudinala si zona de loisir, se propune a fi
cultivata cu perene si anuale aromatice si decorative, pentru uzul comunitatii locale si
al vizitatorilor. Spatiul este organizat in forma unor alveole plantate, separate de alei
semicurbe, din pamant, servind si ca drumuri de exploatare si intretinere.
Propunerea cromatica sustine tematica, fiind organizata in zone de plante
medicinale – Sunatoare si Musetel, cu nunate calde de alb si galben, plante
medicinale si decorative – Galbenele (Calendula Officinalis) si Craite (Tagetes
Patula), in nuante de oranj si ocru si zona de plante aromatice – plantata cu
Lavandula Officinalis si diverse tipuri de Menta, acoperind o paleta de culori pastel de
la alb si roz la mov si liliachiu. Se creaza in acest fel un centru cu un nivel redus de
inaltime al vegetatiei si o cromatica puternica, pe zone ample, in continua schimbare
de-a lungul anului.
Cea de-a treia zona, a peisajului campestru spontan, este probabil cea mai
ampla ca suprafata din intreaga amenajare, cuprinzand o suprafata de 29844mp. Ea
preia imaginea actuala a sitului, cu ierboase inalte, presarate cu flori de camp, grupuri
de arbori si arbusti si elemente solitare ca accente verticale. Planeitatea suprafetei a
Pag 54
GTX
impus aceste accente cromatice si de volumetrie care sa genereze o nota de

dinamism. Grupurile de arbusti, ierboase si perene si arborii solitari sunt inserate
astfel incat spatiul foarte amplu si cu vizibilitate pe distante mari sa fie adus al scara
umana, sa ghideze privirea si pasii vizitatorilor in lungul unui joc aparent intamplator,
dezvoltat spontan, dar in realitate bine controlat.
Pentru realizarea amenajarii s-au utilizat in primul rand speciile autohtone,
rezistente la seceta, completate cu exemplare similare de cultura. Amestecul de
ierburi este alcatuit din specii salbatice de festuca si stipa, cu flori de camp. La
acestea se adauga specii de cultura precum Stipa tenuissima, Cortaderia Selloana,
Festuca Glauca, Deschampsia, Mischantus si Penissetum, toate fiind graminee
decorative cu siluete si dimensiuni variate, de la registrul mic de inaltime – cca 30-40
cm, pana la inaltimi apreciabile, de 1.5-2m. Accentele de culoare vor fi create de
alaturarea cu perene cu perioade extinse de inflorire, iubitoare de lumina si caldura:
Lavandula Angustifolia, Salvia Nemorosa, Achillea Millefolium, Echinacea, Rudbeckia,
Artemmisia absinthium, precum si specii de maci si plante cu tepi, similare florei
locale: Echinops, Eryngium Giganteum.
Grupurile vegetale mai masive si cu un regim mediu de inaltime vor fi
constituite din arbusti similari cu cei deja prezenti, precum Tamarix, Rosa Canina,
Cornus Alba, Salix Alba, dar cu valoare decorativa superioara, fiind subspecii cultivate
special in acest scop.
Elementele vegetale solitare, precum si arborii inclusi in grupurile mentionate
sunt specifice zonelor de lunca si campie din Romania, precum: Alnus Glutinosa –
Arin, Populus nigra – Plopul Negru, Quercus Rubra – Stejarul rosu si Fraxinus
Angustifolia – Frasinul.
Zona a patra, in suprafata de 3989mp, este reprezentata de masive cu o
densitate vegetala crescuta, formate din speciile de arbori si arbusti din zona a treia,
menite sa delimiteze perimetrul si sa actioneze ca zone tampon pe anumite directii. In
cadrul acestor masive sunt prezente toate etajele de vegetatie: joase, medii si inalte,
generandu-se cateva elemente de contragreutate pentru amploarea si deschiderea
spatiului din zona centrala.
Zona a cincea, in suprafata de 2700mp, este compusa din mai multe fragmente
de alveole si ronduri in lingul si in jurul circulatiilor principale. Sunt zonele amenajate
cel mai strict, atat ca imagine finala cat si a proces tehnologic, fiind formate exclusiv
din specii de cultura, cu valoare estetica ridicata. Pe langa plantele utilizate pentru
grupurile din zonele 3 si 4, in alveole se prpopun si tufe de trandafiri normali sau
pititci, cu inflorire abundenta aproape intregul an.
La acestea se adauga cateva elemente mai deosebite, precum Acer Dissectum
Rubrum si Albizia Julibrissin.
Aliniamentele ce dubleaza aceste alei si circulatii sunt create din specii
rezistente, cu siluete frumoase si variate si, in functie de zona si necesitati, care
genereaza umbra datorita coroanei, sau ofera si alte experiente senzoriale pe langa
cele vizuale: sunet – fosnetul Mestecenilor, parfum – florile de Catalpa Bignonioides.
Arborii sunt plantati astfel incat sa marcheze si sustina prin ritmul lor circulatiile,
oferind o noua dimensiune proiectului, cea a unui dinamism pe directie verticala.
Toate speciile de plante sunt autohtone, usor de achizitionat si foarte bine
adaptate la mediul climatic din zona campiei.
Pag 55
GTX
Alei ecologice
In cadrul amenajarilor peisagere sunt propuse trasee de promenada, realizate
ecologic, fara infrastructura construita, din alei inerbate si alei cu dale presarate in
iarba. Acolo unde este necesar aceste dale sunt dispuse ca trepte, iar diferentele de
nivel vizibile in rampe pot fi preluate cu foi de corten incastrate. Aleile tratate in acest
fel sunt in suprafata de 1972mp cu o latime medie de circa 2.0m, din care 1070mp
sunt tratate cu dale dispuse in iarba.
In zona culturilor vor fi realizate alei din pamant batatorit pentru tranzit si
asigurarea intretinerii. Acestea au o suprafata de circa 545mp cu o latime de 1.2m.
(5) Irigatii
Pentru mentinerea vegetatiei in bune conditii, se prevad solutii de irigatii

adaptate la conditiile de amplasament, clima si cerintele materialului dendricol plantat.
Pentru intretinerea spatiilor verzi se prevede montarea unei instalatii de irigatii
folosind apa din reteaua edilitara.
Sursa de apa:
Alimentarea sistemului de irigatii se va realiza de la reteaua de apa a incintei
prin 26 bransamente amenajate in 6 camine de vane prevazute in incinta, echipate cu
vana de separare si apometru.
Reteaua de transport:
Pentru o maxima siguranta in functionarea sistemului, se va realiza o retea
inelara, cu vane de izolare corespunzatoare pentru modularizarea sa. Conducta se va
dimensiona pentru debitul calculat in structura arborescenta si grosimi descrescatoare
pe zonele magistrale si pe o parte din fasciculele radiale si conductele secundare. Pe
retea sunt prevazute vane in camin, instalatii de golire, instalatii aerisire-dezaerisire.
Amenajarea interioara pentru irigatii:

In solutia ce se propune, distantele dintre conductele de distributie secundare
(capilare) variaza in general intre 10-15m, pentru deservirea aspersoarelor
telescopice asezate in schema patrat; pentru suprafetele plantate cu flori, se prevad
scheme de udare specifice cu duze pulverizatoare cu ploaie fina. Pentru zonele cu
pante se va realiza amplasarea liniilor de aspersoare adaptata reliefului. Astfel, se
prevad 140 aspersoare tip spray si 260 de aspersoare tip rotor.
Reteaua de distributie propusa, cu conducte subterane fixe, elimina instalatiile
mobile de la suprafata terenului (furtune, aripi mobile de udare, aspersoare pe trepied,
etc.), irigatia aplicandu-se fara participarea udatorilor cu costuri minime de exploatare.
Varianta propusa prezinta avantajul unui minim de forta de munca la aplicarea
udarilor si crearea unei ambiante peisagistice de un efect deosebit. Deasemenea, sunt
avantaje deosebite ce decurg din calitatea covorului vegetal, controlul volumelor si a
timpului de adminstrare a apei, posibilitatea aplicarii ingrasamintelor lichide odata cu
apa de irigatie, improspatarea aerului si indepartarea prafului, precum si a unor stropiri
in perioadele reci, pentru prevenirea inghetului plantelor.
Pag 56
GTX
Descriere structurala si eficientizarea parametrilor functionali:
Automatizarea sistemului de irigatii, constand in programarea acestuia si

monitorizarea debitelor, va fi conceputa in ideea posibilitatii de centralizare si
coroborare a datelor din diversele locatii irigate aflate sub aceeasi jurisdictie.
Pentru controlul sistemului de irigatii vor fi prevazute electrovane, diametrele,
debitele si pierderile de presiune ale acestora fiind corelate cu cele ale retelei de
conducte pe care vor fi intercalate. Electrovanele permit astfel impartirea sistemului in
zone distincte, divizare ce are rol atat de micsorare a debitului instantaneu al
sistemului in perioada functionarii, cat si de adaptare a timpilor de udare si a ratelor de
precipitatie cerintelor specifice diferitelor formatiuni dendrologice (flori, arbusti, gazon,
etc).
In cazul sistemului de control, se vor utiliza un panouri de comanda potrivit
oricarui tip de aplicatie, incepand cu spatii rezidentiale pana la spatii publice sau
terenuri sportive. Pe intreg situl vor fi 5 panouri de comanda a electrovanelor. In total
vor fi 26 de zone de irigare cu 26 electrovane. Panoul de comanda va fi de tip modular
extensibil, avand posibilitatea de a controla de la 8 pana la 48 de electrovane. Se vor
programa prin intermediul sau pana la 4 programe de udare independente, avand la
randul lor cate 8 timpi de pornire.
(6) Instalatii de alimentare energie electrica
Lucrarile de retelele de alimentare cu energie electrica se refera la alimentarea

sistemului de iluminat si a consumatorilor din cadrul amplasamentului.
Alimentarea cu energie electrica:
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua electrica de joasa
tensiune existenta a distribuitorului local de energie electrica conform avizului tehnic
de racordare, printr-un BMPT din care se alimenteaza un tablou general TG, amplasat
in exterior, pe spatiul verde pe fundatie de beton.
Pentru alimentare cu energie electrica a instalatiilor electrice de iluminat public,
ornamental si festiv a fost prevazut tabloul electric TE-IL alimentat din tabloul general
(TG), amplasat in exterior, pe spatiul verde pe fundatie de beton. Comanda pornit-
oprit a iluminatului se va realiza manual si automat (fotocelula sau automat
programabil).
Pentru alimentarea cu energie electrica a sistemului de irigatii spatii verzi,
puncte comert ambulant, toalete publice, au fost prevazute cabluri de racord din
tabloul electric general (TG).
Pentru alimentarea cu energie electrica a instalatiilor electrice de curenti slabi
din zona a fost prevazut tabloul electric TE-CS, amplasat in exterior, pe spatiul verde
pe fundatie de beton.
Pag 57
GTX
Iluminat public
Din punct de vedere luminotehnic solutia de iluminat este dezvoltata pe doua
directii principale:
 Iluminat functional pietonal
 Iluminat de ambianta
Iluminatul functional
Conceperea proiectului de iluminat a urmarit realizarea unui iluminat pliat pe
necesitatile zonei preponderent pietonale. Ca urmare s-a impus un concept de iluminat
public care sa permita orientarea pietonilor, fara sa impieteze circulatia.
Avand in vedere caracterul parcului, pentru incadrarea stilistica se vor folosi
stalpi si aparate de iluminat cu un design simplist, insa rafinat si discret. Cu linii sobre
dar fluide, corpurile de iluminat propuse se potrivesc atat tipului de spatiu, cat si
cadrului si stilului arhitectural cerut in zona.
Astfel, se propun urmatoarele sisteme de iluminat:
temperatura de culoare 3000K, IP66, sistem de telegestiune si inaltimea totala a
coloanei = 6m.
prevazuta cu 2 module de iluminat: 360° 5119/20LED/700mA/WW/46W + 180°
5119/20LED/700mA/WW/46W (surse HP), temperatura de culoare 3000K, IP66, sistem
temperatura de culoare 3000K, un modul Hotspot WiFi 4.8, IP66, sistem de
telegestiune si inaltimea totala a coloanei = 6m.
prevazuta cu un modul de iluminat: 360° 5119/20LED/700mA/WW/46W (surse HP),
temperatura de culoare 3000K, un modul de supraveghere video (CCTV), IP66, sistem
Bilant energetic iluminat functional: Pi = 4.88 kW
Iluminatul de ambianta
Iluminatul ambiental propus constituie parte integranta a proiectului de
amenajare a acestui spatiu urban si se refera la iluminatul unor accente. Astfel, se
prevad 18 de corpuri de iluminat incastrate in paviment pentru iluminatul accesului
principal si pergolelor, precum si un numar de 10 proiectoare care sa evidentieze
silueta arborilor sau tablouri de vegetatie deosebite prin marime sau specie. Se vor
utiliza proiectoare de tipul incastrat, echipate cu 16LED/27W/500mA/6326.
Pag 58
GTX
Iluminatul vegetatiei fiind de tip sezonier alimentarea acestuia cu energie

electrica se va realiza pe circuite separate.
Bilant energetic iluminat de ambianta: Pi = 0.76 kW
Instalatii electrice pentru iluminat pietonal si de ambianta

Din tabloul electric TE-IL se vor alimenta cu energie electrica prin circuite
distincte iluminatul aleilor pietonale si iluminatul ornamental. Toate circuitele de
iluminat exterior se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF protejate in tuburi de
protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota terenului.
Legaturile electrice se vor realiza in interiorul stalpilor de iluminat sau al
corpurilor de iluminat ornamental in cleme.
Corpurile de iluminat ornamental vor fi prevazute cu doua cleme de legatura si
presetupe pentru intrare-iesiere cablu de alimentare.
Stalpii de iluminat vor avea prevazut in interior un intrerupator automat de 6A,
230V, 50Hz, Curba B/C, 6kA, pentru protectia coprului de iluminat iar in cazul in care
stalpii sunt prevazuti si cu priza bipolara pentru iluminatul festiv atunci vor fi prevazuti
cu doua intrerupatoare automate.
Toti stalpii metalici, cutiile metalice (tablouri electrice, cutii de distributie) vor fi
legati cu platbanda Ol-ZN 40x4 la prizele de pamant prevazute. Au fost prevazute
prize de pamant langa tablourile electrice, la capetele retelelor de iluminat. Rezistenta
de dispersie a prizelor de pamant va fi sub 4 ohm.
Nivelul de iluminat al zonelor pietonale si a cailor de circulatie realizat prin
proiect este in conformitate cu prescriptiile normativului NP-062 si SR-EN
13201/2015, conform breviar de calcul realizat in DIALUX.
Instalatii de alimentare a consumatorilor

Se prevad instalatii de alimentare cu energie electrica pentru functionarea
echipamentelor sistemului de irigatii.
Bilant energetic echipamente irigatii: Pi = 1.5 kW
Se prevad deasemenea doua puncte de alimentare cu energie electrica unde
se pot racorda chioscuri de comert ambulant. Puterea absorbita si consumul de
energie vor varia in functie de consumatori, dar nu vor depasi 15 kWh.
Bilant energetic puncte comert ambulant: Pi = 15.00 kW
Se prevad instalatii de alimentare cu energie electrica pentru toaletele publice
amenajate in containere sanitare.
Bilant energetic toalete publice = 8.00 kW
Se prevad deasemenea instalatii de alimentare cu energie electrica pentru
functionarea sistemelor CCTV si WiFi.
Bilant energetic CCTV+WiFi: Pi = 0.05 kW
Total bilant energetic consumatori: Pi = 24.55 kW
Puterea absorbita si consumul de energie vor varia in functie de orarul de
functionare.
Din tabloul electric se vor alimenta cu energie electrica prin circuite distincte
consumatorii. Toate racordurile electrice se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF
Pag 59
GTX
protejate in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota

terenului.
Fiecare consumator prevazut in proiect (containerele sanitare, sistemul de
irigatii, puncte de comert ambulant), este prevazut cu propriul tabloul electric de
automatizare, care este furnizat de catre furnizorul de echipament odata cu
echipamentul. In cadrul proiectului a fost prevazuta doar alimentarea cu energie
electrica a tablourilor electrice de automatizare cu care vin echipate acestea.
Instalatii electrice pentru curentii slabi (WiFI si Supraveghere video)

Alimentarea cu energie electrica a modulelor WIFI si a camerelor video
amplasate pe stalpii de iluminat se va realiza din tabloul electric TE-CS prin circuite
distincte realizate cu cabluri de energie din cupru.
Echipamentele active de curenti slabi se vor monta in interiorul tabloului electric
TE-CS intr-o sectiune distinca a acestuia (switch, router, etc). Echipamentele active
nu fac obiectul proiectului, urmand a fi stabilite de catre furnizorul de echipament in
functie de solutia tehnica adoptata.
Toate circuitele de curenti slabi se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF si
FTP4p protejate in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de
cota terenului.
Camerele video si modulele WiFi vor fi integrate sau montate in/pe stalpii de
iluminat conform plan.
(7) Instalatii de alimentare cu apa si canalizare
Lucrarile de retele de apa si canalizare se refera la alimentarea cu apa a

cismelelor, fantanii, toaletelor publice, grupurilor sanitare din cladirea administrativa si
sistemului de irigatii, precum si la preluarea apelor menajere si pluviale de pe
platformele pietonale si carosabile.
Alimentarea cu apa
Pentru alimentarea cu apa a tuturor consumatorilor din cadrul parcului (cismele,
sistem de irigatii, grupuri sanitare) se va realiza un bransament, de la reteaua publica
de alimentare cu apa potabila si canalizare a orasului dinspre bazinul olimpic, printr-un
camin echipat cu apometru cu vane de separare, in conformitate cu avizul de principiu
al furnizorului de servicii de alimentare cu apa si canalizare local.
Alimentarea cu apa a consumatorilor din cadrul incintei se va realiza de la
caminul de bransare printr-o retea interioara de alimentare Ø110mm si 6 camine de
vane. Pentru sistemul de irigatii sunt prevazute 26 puncte de racord, 8 pentru amenajari
peisagere si 18 pentru culturi, amenajate in caminele de vane.
Se prevad 5 fantani de apa potabila (cismele) in cadrul amplasamentului.

Toate racordurile de apa vor fi echipate cu contoare pentru inregistrarea
consumurilor de apa si pentru identificarea eventualelor pierderi din instalatie.
Reteaua de distributie a apei se va face cu conducte de PEID de diametre diferite in
functie de de lungimea tronsonanelor, debitele specifice, si pierderile de presiune din
Pag 60
GTX
instalatie. Aceste conducte vor fi amplasate sub adancimea de inghet de -0.8m de la

cota terenului amenajat.
Canalizarea apelor menajere
Pentru colectarea apelor uzate menajere, a scurgerilor de la cismele si grupuri
sanitare se va realiza o retea exterioara de canalizare menajera din tuburi de PVC-KG
si camine de racordare a instalatiilor interioare de canalizare menajera. Deversarea
apelor uzate menajere se va realiza prin racordare la reteaua edilitara.
Canalizarea apelor pluviale
Aleile si suprafetele pietonale vor fi configurate astfel incat apele pluviale sa fie
directionate catre terenul inierbat amenajat.
Evacuarea apelor pluviale in zona culturilor se va face prin amenajarea
circulatiilor dintre culturi in debleu cu sant stanga / dreapta de 40x40cm si fund 20cm.
(8) Canalizatie tehnica subterana
Se va prevede o canalizatie subterana unica.

Canalizatia va fi dimensionata astfel incat sa asigure retelei subterane conditii
de dezvoltare, intretinere si exploatare rationala din punct de vedere economic si
urbanistic permitand instalarea succesiva de noi cabluri, inlocuiri sau desfiintari de
cabluri fara desfaceri de pavaje si fara perturbatii in functionare.
Totodata canalizatia va asigura protectia mecanica a cablurilor, protectia contra
coroziunii sau contra potentialelor periculoase ale solului.
La dimensionarea canalizatiei se va tine cont de capacitatea retelelor de cabluri
ce urmeaza a fi instalate precum si de rezervele necesare pentru pozarea unor cabluri
in viitor s-au inlocuirea unor cabluri pe anumite sectiuni. Canalizatia se va realiza cu
conducte PEHD.
(9) Dotari si echipamente stradale (mobilier urban)
Una din conditiile esentiale pentru ca acest spatiu sa devina dedicat publicului
spectator nu numai tranzitului, este sa ofere suficiente spatii de sedere, aranjate
atragator si sa confere siguranta si confort prin ergonomie si calitate. Se propune
dispunerea de rasteluri de biciclete (6 buc) si cosuri de gunoi (60 buc), tinand cont ca
primul pas pentru a mentine curatenia este de a dispune cosuri de gunoi in numar
indestulator si dispuse convenabil, astfel incat sa fie facila folosirea lor.
Pe parcursul aleilor se prevad banci independente cu spatar (140 buc), dispuse
singular sau grupate, banci liniare dispuse perimetral la locurile de joaca si in cele trei
alveole in jurul copacilor (cca.200ml), propice interactiunilor socio-culturale, avand
configuratii si aspect modern, si banci tip pat-sezlong (12 buc) pentru relaxare si
contemplare, orientate catre aleea dubla.
Se prevede amplasarea a 5 fantani de apa potabila (cismea) in apropierea
locurilor de joaca si pe aleile principale.
Pag 61
GTX
(10) Echipamente pentru locurile de joaca
In cadrul locurilor de joaca, impartite pe grupe de varsta, se propun

echipamente de joaca, dupa cum urmeaza:
- Locul de joaca pentru grupa 10-12 ani (380mp), amplasat catre aleea
principala, va avea urmatoarele echipamente: ansamblu de joaca central (1 buc),
piramida de catarat cu funii armate (1 buc), balansoar cu doua arcuri si doua locuri (1
buc), leagan cu doua locuri (2 buc), carusel (1 buc), balansoar clasic de lemn (1 buc).
- Satul de rachita (320mp), amplasat intre locul de joaca pentru 10-12ani si
locul de joaca pentru 6-10ani, cu acces si din aleea sudica, va contine: ansamblu
central de joaca si catarare(1 buc), labirint din pereti de rachita (1 buc), corturi indiene
(7 buc), caruta cu 2 cai si coviltir (1 buc), sareta cu 1 cal si coviltir (1 buc), coliba tip
turn din rachita (1 buc), totem de catarare (2 buc), elemente decorative tip foc de
tabara (2 buc), bancute (12 buc), garduri din panouri de rachita (5 buc), grupuri de
butuci de lemn cu inaltimi diferite (6 buc) si coliba semirotunda din rachita cu bancute
(4 buc), dispuse pe o suprafata cu rumegus. In zona de nord a satului se va monta o
instalatie de tiroliana pe iarba (1 buc, suprafata aferenta 250mp).
- Locul de joaca pentru grupa 6-10 ani (360mp), amplasat la vest de satul de
rachita, va avea urmatoarele echipamente: ansamblu de joaca central (1 buc),
echipament de catarat hexagonal (1 buc), pod orizontal cu manere de catarat (1 buc),
leagan cu doua locuri (2 buc), carusel (1 buc).
- Locul de joaca pentru grupa 3-6 ani (160mp), amplasat catre vest, va avea
urmatoarele echipamente: ansamblu de joaca central (1 buc), balansoar cu doua
arcuri si doua locuri (1 buc), leagan cu dezut cuib (1 buc), balansoar figurina cu un arc
si un loc (2 buc), balansoar figurina cu un arc si patru locuri (1 buc).
Echipamentele de joaca se vor executa cu precadere, in masura in care se
poate, din materiale ecologice si “calde” – lemn masiv de pin/brad uscat 12-15%,
impletituri rachita, protejate impotriva intemperiilor prin baiture/lacuire. Pentru scari,
platforme, pereti se vor folosi materiale rezistente in timp – tego antiderapant,
okoume, fibra de sticala. Tematica echipamentelor va urmari dezvoltarea psihica si
motorie a copiilor.
Toate echipamentele vor certificate de performanta, vor fi certificate ISCIR si se
vor executa conform normativelor specifice EN 1176-EN 1177.
SCENARIUL 1:

13242+A1
Pag 62
GTX
SCENARIUL 2:

 Pavaj din piatra cubica 9 x 9 x 9 pozate pe mortar de ciment de tip M100
 10 cm strat inferior de fundatie din balast conform SREN 13242+A1
Celelalte echipamente dotari si amenajari raman neschimbate.
SCENARIU RECOMANDAT, S-A STABILIT A FI VARIANTA I, DEOARECE
VALOAREA DE INVESTITIE ESTE MAI MICA.
b) Din punct de vedere financiar

Scenariul I selectat de proiectant
TVA
lei lei lei
TOTAL GENERAL 17.797.829,30 3.351.692,18 21.149.521,48
Cap.1.4 + Cap.2 + Cap.4.1 + Cap.4.2 14.304.013,65 2.717.762,59 17.021.776,24
+Cap.5.1.1)
TVA
lei lei lei
TOTAL GENERAL 18.475.412,38 3.479.169,69 21.954.582,07
Cap.1.4 + Cap.2 + Cap.4.1 + Cap.4.2 14.908.445,97 2.832.604,73 17.741.050,70
+Cap.5.1.1)
SCENARIU RECOMANDAT, S-A STABILIT A FI VARIANTA I, DEOARECE
VALOAREA DE INVESTITIE ESTE MAI MICA, PERIOADA DE REALIZARE A
LUCRARILOR REDUSA SI COSTURI DE INTRETINERE SI REPARATII IN TIMP
MAI MICI.
c) Din punct de vedere economic

fi calculate
Pag 63
GTX
SCENARIU RECOMANDAT, S-A STABILIT A FI SCENARIUL I, DEOARECE

VALOAREA DE INVESTITIE ESTE MAI MICA
d) Din punct de vedere sustenabilitate
SCENARIU RECOMANDAT, S-A STABILIT A FI SCENARIUL I, DEOARECE

VALOAREA DE INVESTITIE ESTE MAI MICA COSTURI DE INTRETINERE MAI
MICI
e) Din punct de vedere riscuri
Scenariul I si II
Pentru a analiza proiectul de investitii s-au luat in considerare riscurile ce pot

aparea atat in perioada de implementare a proiectului cat si in perioada de exploatare
a obiectului de investitie.
Riscuri tehnice
Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al

activitatilor prevazute in planul de actiune al proiectului, in faza de proiectare sau in
faza de executie:
Pag 64
GTX
a) Etapizarea eronata a lucrarilor;

b) Erori in calculul solutiilor tehnice;
c) Executarea defectuoasa a unei/unor parti din lucrari;
d) Nerespectarea normativelor si legislatiei in vigoare
e) Dificultati in angajarea si instruirea personalului specializat in intretinerea si
exploatarea noilor instalatii;
Administrarea acestor riscuri consta in:

a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de
actiune au fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale
proiectului;
b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;
c) Managerul de proiect, impreuna cu responsabilul juridic si responsabilul
tehnic se vor ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in
implementarea proiectului;
d) Responsabilul tehnic se va implica direct si va supraveghea atent modul de
executie al lucrarilor, avand o bogata experienta in domeniu; se va implementa un
sistem foarte riguros de supervizare a lucrarilor de executie. Acesta va presupune
organizarea de raportari partiale pentru fiecare stadiu al lucrarilor in parte. Acestea vor
fi prevazute in documentatia de licitatie si la incheierea contractelor;
e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele
prevazute;
f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materialele,
echipamentele si metodele de implementare a proiectului;
g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator;
h) Se va solicita furnizorilor echipamentelor si instalatiilor instruirea personalului
responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora. Procesul de recrutare a
personalului va avea in vedere calificarea corespunzatoare posturilor.
Riscuri financiare
a) Cresterea nejustificata a preturilor de achizitie pentru utilajele si

echipamentele implicate in proiect;
b) Modificari ale structurii grupului tinta, modificari majore ale cursului de
schimb;
c) Lipsa surselor financiare pentru cofinantare.
Adminstrarea riscurilor financiare:

a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in
vederea obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor
de achizitie lucrari, echipamente si utilaje;
b) Estimarea cat mai realista a cresterii preturilor pe piata;
c) Asigurarea in bugetul local a cel putin sumei aferenta contribuitiei proprie.
Riscuri institutionale
a) Comunicarea defectuoasa intre entitatiile implicate in implementarea

proiectului si executantii contractelor de lucrari si achizitii echipamente si utilaje.
Pag 65
GTX
Riscuri legale
Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct

de beneficiarul proiectului:
a) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita gradului redus de
participare la licitatii;
b) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului mare de
oferte necomforme primite in cadrul licitatiilor;
c) Instabilitatea legislativa – frecventa modificarilor de ordin legislativ, modificari
ce pot influenta implementarea proiectului.
RISCURI IDENTIFICATE IN PERIOADA DE EXPLOATARE
Riscurile identificate sunt riscuri externe proiectului si se refera la:

- Dificultati in angajarea si instruirea personalului specializat in intretinerea si
exploatarea noilor instalatii.
Administrarea riscurilor in perioada de exploatare:

- Se va solicita furnizorilor echipamentelor si instalatiilor instruirea personalului
responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora. Procesul de recrutare a
personalului va avea in vedere calificarea corespunzatoare posturilor.
5.2. Selectarea si justificarea scenariului optim recomandat

In urma evaluarii alternativelor s-a ales scenariul 1 ca fiind scenariul optim,
corespunzator celui mai bun punctaj, scenariu care este conform si cu Expertiza
Tehnica efectuata.
Avantajele scenariului recomandat :

 Costuri mai mici ale investitiei;
 Perioada de realizare a investititiei mai mica;
 Cheltuielile de intretinere mai mici;
 Imbunatatirea factorilor de mediu;
 Standarde civice si de mediu la nivel mult mai ridicat comparativ cu situatia
existenta;
 Imbunatatirea administrarii infrastructurii.
 Asigurarea accesibilitatii unor zone cu potential la nivel de regiune unde conditiile
economice au impiedicat dezvoltarea zonei;
 Pretul de cost evaluat al investitiei mai mic la scenariul 1 cu investitie decit la
scenariul 2 cu investitie.
Pag 66
GTX
5.3. Descrierea scenariului optim recomandat
Se vor executa alei pietonale in parc cu urmatoarele caracteristici:
- Panta unica – 2.0%

- Structura proiectata:
13242+A1
In profil longitudinal, niveleta proiectata va urmari situatia existenta, facandu-se

corectii doar pentru dirijarea apelor catre terenul amenajat.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii
a. INDICATORI MAXIMALI lei

1. Valoarea investitiilor din cadrul proiectului (cu TVA)
VALOAREA TOTALA (cu TVA) 21.149.521,48
VALOAREA TOTALA (fara TVA) 17.797.829,30
C+ M cu TVA 17.021.776,24
C+ M fara TVA 14.304.013,65
VALOAREA TOTALA (cu TVA) 21.149.521,48
C+ M cu TVA 17.021.776,24
- dotari 1.625.670,90
- alte cheltuieli 2.502.074,34
TVA 3.351.692,18
2. Valoarea investitiilor din cadrul proiectului (Fara TVA) 17.797.829,30
3. Esalonare valoarea investitiilor din proiect (Fara TVA) 17.797.829,30
ANUL I (exclusiv TVA) 717.161,51
ANUL II (exclusiv TVA) 16.912.074,90
ANUL III (exclusiv TVA) 168.592,89
b. INDICATORI MINIMALI
Suprafata amplasament = 69 678mp

Suprafata construita = 6 967mp (10%)
- Suprafata alei din pavele prefabricate = 5 725mp
- Suprafata locuri de joaca cu dale de cauciuc = 900mp
- Suprafata sat de rachita cu nisip = 290mp
- Suprafata teren de sport = 924mp
- Suprafata toalete publice (containere) = 52mp
Suprafata spatii verzi = 62 711mp (90%)
- Suprafata alei inierbate si cu dale in iarba = 1972mp
- Suprafata alei din pamant batatorit = 545mp
Pag 67
GTX
- Suprafata spatii verzi pe mijlocul aleilor = 2 700mp

- Suprafata spatii verzi culturi = 20 037mp
- Suprafata impadurita = 3 989mp
- Suprafata spatii verzi amenajate = 33 468mp
c. DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI
Durata de realizare a investitiei este de 27 de luni.
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile

specifice functiunii preconizate dpv al asigurarii tuturor cerintelor
fundamentale aplicabile constructiei
Studiul de fezabilitate ia in considerare la stabilirea solutiilor tehnice de
amenajare a spatiilor verzi propuse in prezentul proiect toate standardele si
normativele tehnice in vigoare, precum si legislatia aplicabila in domeniu. Totodata,
este necesar ca aceste reglementari sa fie respectate si la fazele urmatoare de
proiectare, precum si pe parcursul executiei lucrarilor, astfel incat, la finalizarea
acestora, sa asigure amenajarea unor zone verzi cu loc de joaca si mobilier urban, in
conditii optime de siguranta si confort.
De asemenea au fost respectate indicatiile Beneficiarului cu privire la

interventiile necesare.
Asigurarea functionarii conform cerintelor si exigentelor de calitate
Solutia I este cea recomandata de elaboratorul documentatiei.
a) Rezistenta mecanica si stabilitate

Amenajrile propuse asigura respectarea normelor si normativelor in vigoare
pentru proiectarea locurilor de joaca si a mobilierului urban cu asigurarea incastrarii
obiectelor in beton pentru rezistenta si siguranta beneficiarilor lucrarilor propuse.
b) Securitate la incendiu
Avand in vedere ca lucrarea se refera la parcuri/spatii verzi in aer liber, acest
criteriu nu e aplicabil.
c) Igiena, sanatate si mediu inconjurator

Proiectantul a solutionat problemelor legate de amenajarea parcului cu dotari si
alei, respectand implementarea tuturor prevederilor legislatiei nationale si a
directivelor europene in domeniu. Impact asupra mediului si asupra factorului uman se
manifesta doar in perioada de executie este insa de scurta durata. La finalizarea
acestora, cadrul natural si zonele sistematizate vor fi refacute.
Lucrarile proiectate nu se situeaza pe arii protejate sau ecosisteme sensibile. In

acest context, nu se va produce aparitia unul Impact negativ asupra mediului.
Impactul potential asupra mediului este redus si acceptabil in perioada de

executie a lucrarilor datorita anumitor factori cum ar fi: zgomot, vibratii, poluare
Pag 68
GTX
atmosferica, scurgeri accidentale de combustibili cauzate de mijloacele de transport si

executie a lucrarii.
Proiectul va include toate lucrarile de constructii si amenajarile necesare pentru

protectia factorilor de mediu pe amplasamentul si in apropierea lucrarilor proiectate.
La alegerea solutiilor finale se va tine cont si de urmatoarele masuri:

 ocuparea unei suprafete minime de teren si a terenurilor slab productive sau
neproductive carora sa le revina un cost de achizitie cat mai redus;
 evitarea pe cat posibil a demolarii constructiilor existente sau obiectivele de
interes din zona;
 evaluarea tuturor factorilor de impact negativ asupra mediului inconjurator si
adoptarea solutiilor fezabile din punct de vedere tehnic si economic pentru
diminuarea impactului negativ.
Masurile pentru diminuarea/eliminarea impactului produs asupra mediului
constau in:
 masuri propuse pentru perioada de executie: respectarea tehnologiei de
executie conform proiectului si graficului de realizare a lucrarilor;
 masuri pentru evacuarea in conformitate a deseurilor existente si a deseurilor
tehnologice ramase de la executia lucrarilor, dezafectarea incintelor de santier,
refacerea dotarilor edilitare si a peisajului in zona, monitorizarea factorilor de
mediu, aer, apa, sol, zgomote si vibratii etc.;
 masuri propuse pentru mentinerea unui ecosistem corespunzator in zona,
recomandate pentru perioada de exploatare, cum ar fi: reducerea vibratiilor si a
poluarii sonore prin folosirea de materiale absorbante de vibratii la constructia
sistemului rutier si plantarea unei perdele vegetale de arbusti; asigurarea
salubrizarii si asigurarea ritmicitatii evacuarii deseurilor la depozitul municipal;
organizarea colectarii selective a deseurilor (menajere si tehnologice),
mentinerea si intretinerea spatiilor verzi etc.
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii
se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care
sa efectueze o monitorizare a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia
mediului pe durata executiei lucrarii, respectiv conformarea cu normele impuse prin
legislatia actuala.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, eventualele zone ocupate temporar

de proiect vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala. Ultima transa
de plata a lucrarilor se va face doar dupa ce constructorul a facut dovada redarii in
forma initiala a suprafetelor de teren ocupate temporar.
In perioada de exploatare se propun urmatoarele masuri minime, fara a

exclude adoptarea unor solutii suplimentare:
 monitorizarea nivelurilor de poluanti specifici traficului (noxe si zgomot);
 monitorizarea periodica a tasarilor umpluturii in zona mobilierului urban.
Pentru pastrarea cadrului existent si pentru a-l feri de degradare, este necesar
a se prevedea tehnologii clasice care nu degradeaza mediul ambient de sapatura,
Pag 69
GTX
transport, compactare, asternerea straturilor componente ale sistemului rutier. In urma

imbunatatirii suprafetei de rulare, poluantii de aer se vor diminua. Lucrarile necesare
executarii investitiei nu presupun crearea de surse de radiatii.
d) Siguranta si accesibilitate in exploatare

Lucrarile si dotarile propuse vor asigura in mod satisfacator confortul si
siguranta beneficiarilor din zona parcurilor/spatii verzi.
e) Protectie impotriva zgomotului

Zgomotul autovehiculelor pe durata executiei lucrarilor constituie neplacerea
cea mai puternica resimtita de oameni. Traseul drumurilor de interes local este o
sursa potentata de zgomot si vibratii, datorita suprafetei de rulare a partii carosabile.
Amenajarile propuse nu conduc la depasirea numarului de decibeli, lucrarile
reprezentand amenajari de parcuri/spatii verzi.
f) Economie de energie si izolare termica

Avand in vedere ca lucrarea se refera la parcuri/amenajari de spatii verzi in aer
liber, acest criteriu nu e aplicabil.
g) Utilizare sustenabila a resurselor naturale

Materialele de constructii folosite pentru fundatii in unele zone sunt nisip, balast
de rau, iar materialele rezultate din sapaturi si amenajarea terenului pentru alei vor fi
refolosite pentru alte lucrari, duse pe un teren indicat de Primaria Buzau.
5.6. Nominalizarea surselor de finantare

In cadrul Programului Operational Regional, proiectul este inscris in Obiectivul
specific al Axei prioritare 4 din care se solicita finantarea proiectului la 4.2 –
Reconversia si refunctionalizarea terenurilor si suprafetelor degradate, vacante sau
neutilizate din municipiile resedinta de judet.
Prin implementarea proiectului de fata se va atinge si obiectivul specific al

prioritatii de investitii din Programul Operational Regional 2014–2020 Axa prioritara 4
– Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile, Prioritatea de investitii 4.2 Realizarea de
actiuni destinate imbunatatirii mediului urban, revitalizarii oraselor, regenerarii si
decontaminarii terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie),
reducerii poluarii aerului si promovarii masurilor de reducere a zgomotului.
Pag 70
GTX
Investiția proiectului
Costul total cu investiția (fără TVA) din care: Lei 17.797.829,30
Costuri eligibile Lei 17.797.829,30
Costuri neeligibile Lei 0,00
Costul total aferentTVA, din care: Lei 3.351.692,18
Costuri eligibile aferente TVA* (TVA nedeductibila
Lei 3.351.692,18
pentru cheltuielile eligibile ale proiectului)
Costuri neeligibile aferente TVA Lei 0,00
Costul total cu investiția (inclusiv TVA) Lei 21.149.521,48
Pag 71
GTX
6. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME

6.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de
construire
Certificat de Urbanism nr.151 din 20.02.2019 emis de Primaria Municipiului
Buzau, anexat prezentei documentatii.
6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute
de lege
Anexat prezentei documentatii.
6.3. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului,
masuri de diminuare a impactului, masuri de compensare, modalitatea de
integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, in documentatia
tehnico-economica
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilitatilor
Anexate prezentei documentatii.
6.5. Studiu topografic, vizat de catre OCPI
Anexate prezentei documentatii.
6.6. Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, in functie de specificul
obiectivului de investitii si care pot conditiona solutiile tehnice
a) Studiu de trafic si studiu de circulatie, dupa caz
Nu este cazul.
b) Studiu topografic
c) Studiu geotehnic
d) Alte studii
Nu este cazul.
Pag 72
GTX
7. IMPLEMENTAREA INVESTITIEI
7.1. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea investitiei
Primaria Municipiului Buzau
Piața Daciei, Nr. 1
120191, Municipiul Buzau
7.2. Strategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a

obiectivului de investitii (in luni calendaristice), durata de executie,
graficul de implementare a investitiei, esalonarea investitiei pe ani,
resurse necesare
Durata de implementare a obiectivului (luni calendaristice) este de 27 luni din

care pentru lucrarile cuprinse in capitolele C+M – 12 de luni.
Resursele pentru implementarea proiectului vor fi urmatoarele:
- pentru serviciile de realizarea temei de proiectare, consultanta si achizitii se

va apela, in acest caz, la personalul calificat din primarie
- pentru servicii de proiectare (studiu de fezabilitate, autorizatie de constructie

si proiect tehnic) la furnizori externi specializati, conform legii.
- pentru lucrari, de asemenea, se va contracta, conform legii, un constructor.
Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia:

Nu e cazul.
Pag 73
GTX
7.3. Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse

necesare
Cerinte pentru servicii sustenabile

Pentru a initia si desfasura un anumite serviciu, sunt esentiale mai multe
activitati, dupa cum urmeaza:
- Colectarea de venituri
- Administrare
- Exploatare tehnica
- Intretinere si conducere.
In toate aceste zone, sunt necesare abilitati care sa asigure realizarea acestor
activitati in mod eficient, astfel incat serviciile sa ramana functionale. In conditiile unor
Pag 74
GTX
competente insuficiente pe o anumita zona, acest lucru ar putea avea efecte

dezastruoase asupra intregului serviciu.
In plus fata de abilitatile detaliate mai sus, este necesara si luarea in calcul a
urmatoarelor aspecte:
- Constientizarea opiniei publice
- Nivelul de bunastare al comunitatii
- Posibilitatea continua de a plati contravaloarea serviciilor
- Conflicte sociale.
Etape esentiale ale durabilitatii
- Recunoasterea necesitatii (oportunitatii) unui serviciu
- Trasarea unei cereri
- Planificarea serviciului
- Proiectarea si constructia infrastructurii fizice
- Constituirea cadrului institutional
- Trasarea standardelor si cerintelor de intretinere, precum si punerea in
functiune initiala.
Etapa de concretizare propriu-zisa se manifesta pe parcursul intregii durate de
viata a proiectului si include:
- Intretinerea infrastructurii la standardele necesare
- Administrarea, precum si toate celelalte activitati cotidiene specifice.
Cheia asigurarii sustenabilitatii in etapa de continuare consta din sistemul de
sprijin si cooperare, care ar trebui sa fie constituit ca parte a intelegerilor institutionale
dintre urmatoarele parti:
- Autoritati locale
- Consilii locale
- Consilii judetene
- Guvern national.
In consecinta, pentru ca proiectele sa supravietuiasca, ajungand de la etapa de
initiere la cea de continuare, este necesara acordarea unei atentii egale, daca nu chiar
marite, investitiile si experienta trebuind sa fie avute in vedere, pentru a se asigura ca
au fost stabilite sistemele de sprijin institutional si ca acestea au capacitatile necesare
pentru a-si indeplini functiile prevazute.
7.4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale

Pentru managerierea lucrarilor pentru care Primaria Municipiului Buzau a
solicitat intocmirea unui studiu de fezabilitate, se recomanda angajarea unei firme
specializata in constructia de parcuri si poduri pietonale pe perioada executiei
lucrarilor, firma ce va avea ca obiect urmarirea pe perioada executiei a intregii
proceduri legale incepind cu atribuirea lucrarilor pina la receptia finala.
Pentru urmarirea lucrarilor in perioada de executie Primaria Municipiului Buzau

va trebui sa angajeze un diriginte de santier pentru supravegherea lucrarilor si
intocmirea Cartii Tehnice a lucrarii.
Pag 75
GTX
In situatia in care Municipiul Buzau dispune de o persoana pregatita in

domeniul managementului poate sa nu mai angajeze o firma si aceasta persoana sa
indeplineasca si aceasta functie.
Managementul proiectului va fi asigurat la nivelul fiecarei unitati interne

implicate (serviciul achizitii, serviciul financiar contabil, serviciul juridic si serviciul de
operare a investitei) supervizate de catre responsabilul de proiect, in acest caz
Primarul Municipiului Buzau.
Activitatea de administrare are stabilite ca principale actiuni in care cad in

sarcina administratorului:
1. Referitor la mentinerea in functiune a parcurilor, pe perioada de efectuare a
lucrarilor de reparatii, extindere si modernizare. Acestea se vor realizata in mod
constant 24 de ore/zi, 7 zile/saptamana.
2. Este necesara formarea unor echipe de depistare a furturilor si a celor care
distrug bunuri publice, echipa care sa verifice sistematic si programat. zona parcurilor;
Principalele aspecte ce se desprind din analiza sesizarilor venite din partea
populatiei se refera la:
– existenta unor spatii verzi in paragina, aflate probabil in litigiu sau intrate in
posesia proprietarilor, pentru care se solicita ingradirea si salubrizarea;
– degradarea vegetatiei arboricole prin depozite de bitum si smoala, ramase in
urma unor asfaltari;
– degradarea vegetatiei spatiului verde public, ca urmare a utilizarii neadecvate
a acestuia, respectiv pentru parcarea autoturismelor;
– intretinerea necorespunzatoare a vegetatiei unor spatii verzi, care nu mai
poate fi un moderator al factorilor climatici excesivi;
– lipsa de responsabilitate a factorilor implicati in realizarea salubrizarii si igienei
spatiilor verzi;
– folosirea improprie de catre cetateni a spatiilor verzi din jurul blocurilor
respectiv pentru depozitarea diverselor obiecte;
– existenta unor deseuri vegetale si menajere ramase dupa efectuarea de lucrari
in spatiul verde de catre angajati ai Administratiei Domeniului Public;
– propuneri pentru dotarea si infrumusetarea unor parcuri; – necesitatea
imbunatatirii calitatii spatiului verde pe unele bulevarde, alei secundare, precum si in
zonele adiacente blocurilor de locuinte;
– propuneri pentru o mai buna amenajare si dotare a unor parcuri;
– propuneri pentru evitarea distrugerii complete a spatiului verde in cazul
realizarii de parcari;
– solicitari pentru pastrarea spatiului verde, in pofida necesitatii realizarii de
parcari;
– sesizari privind defrisarea arborilor din spatiul verde de pe strazi si dintre
blocuri, in scopul amenajarii de locuri de parcare;
– propuneri pentru amenajarea de noi spatii verzi;
– necesitatea igienizarii unor spatii verzi;
– masuri pentru imbunatatirea starii vegetatiei prin plantari, udare etc.;
– insuficienta dotare cu mobilier a parcurilor (banci, cosuri de gunoi etc.);
– propuneri de plantare a unor arbusti, cu rol de protectie contra noxelor
provenite de la autoturisme;
Pag 76
GTX
– existenta de instalatii de joaca pentru copii neadecvate sau degradate, cu risc

de accidentare, in caz de utilizare;
– insuficienta spatiilor de joaca pentru copii si necesitatea amenajarii altor locuri
noi.
Pag 77
GTX
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Lucrarile propuse prin proiect vor viza dezvoltarea durabila a zonei, nu vor
induce efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului,
drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei sau din punct de
vedere al zgomotului si peisajului, ci dimpotriva vor aparea influente favorabile asupra
factorilor de mediu cat si din punct de vedere economic si social. Proiectul isi propune
sa asigure un echilibru intre toate sistemele socio-economice si cadrul natural, pe
fondul principiului gandirii sistematice, interconexiunii intre economie, societate si
mediu, promovand masuri de protejare a biodiversitatii si ecosistemului si de crestere
a eficientei energetice.
La nivel mondial, modul de viata urban va ingloba, in viitor, mai mult de
jumatate din locuitorii planetei (adica in jur de 3,3 miliarde persoane), avand, in
prezent, un ritm mediu anual de extindere de circa doua procente. Acest fenomen va
determina suprapopularea oraselor, mai ales in tarile in curs de dezvoltare. In
asemenea conditii, la marile probleme cu care se confrunta majoritatea oraselor lumii,
precum intensificarea traficului, poluarea atmosferica, criza de locuinte, acumularea
de deseuri etc., se adauga si reducerea, pe alocuri dramatica, a spatiilor verzi, prin
convertirea acestora in suprafete ocupate cu constructii.
Restrangerea spatiilor verzi accentueaza masiv riscurile ecologice urbane,
avand un impact negativ imediat asupra viabilitatii si sustenabilitatii acestora, asupra
calitatii vietii si starii de sanatate a populatiei.
Constructiile si suprafetele pavate sau betonate creeaza un climat urban
specific, cu temperaturi mai ridicate si o restrictie a circulatiei aerului, ceea ce conduce
la producerea asa-numitului efect de „insula de caldura”. In contrast cu acesta,
vegetatia, prin efectul de umbra si de crestere a umiditatii aerului contribuie la crearea
unui mediu mai confortabil. De aici si folosirea sintagmei „parcul – insula racoroasa”,
in contrast cu „insula de caldura” urbana.
Un alt beneficiu adus de vegetatie il constituie atenuarea poluarii fonice.
Spatiile verzi, inspecial cele compacte, constituie adevarate bariere pentru zgomote,
contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora, in perioada de vegetatie.
Unele cercetari arata ca zgomotele, care in mediul urban ating intensitati cuprinse
intre 40 si 80 decibeli, pot fi reduse la jumatate in cazul existentei unor perdele
arborescente cu o latime de 200–250 m. Spatiile verzi, atunci cand sunt si naturale, au
rolul de a pastra si perpetua vegetatia naturala autohtona din zonele in care sunt
situate orasele, prin furnizarea si conservarea habitatelor pentru diferite specii, ce pot
avea, uneori, o diversitate mai mare decat in habitatele rurale.
Data: Intocmit,
Februarie SC GLOBAL TECH XPERT SRL
2019 Arh.Claudia SLIVINSCHI
Pag 78
GTX
PIESE DESENATE
Pag 79
GTX
ANEXA 1 – DEVIZ GENERAL. DEVIZE PE OBIECT
Pag 84
GTX
Proiectant ‐ SC GLOBAL TECH XPERT SRL
Bucureşti, Str. Poarta Alba Nr.1‐3
Nr. de inreg. CC. : J40/8236/2011
CUI : 28794181

DEVIZ GENERAL AL OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
“REGENERAREA SPATIULUI URBAN ADIACENT PARC TINERETULUI”
IN MUNICIPIUL BUZAU
Faza de proiectare: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTIE

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor si TVA
Nr. crt. (fara TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5

CAPITOLUL 1
CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJAREA TERENULUI
1.1
Obtinerea terenului 0,00 0,00 0,00
1.2
Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00
Amenajari pentru protectia mediului si
1.3 0,00 0,00 0,00
aducerea terenului la starea initiala
1.4. Cheltuieli pentru relocare/protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 1 0,00 0,00 0,00

CAPITOLUL 2
CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
2.1 Constructii 223.090,00 42.387,10 265.477,10
2.2 Utilaje, echipamente 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 2 223.090,00 42.387,10 265.477,10

CAPITOLUL 3
CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA
3.1. Studii 0,00 0,00 0,00
3.1.1. Studii de teren 0,00 0,00 0,00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00
Documentatii‐suport si cheltuieli pentru
3.2. obtinerea 11.800,00 2.242,00 14.042,00
de avize, acorduri si autorizatii
3.3. Expertiza tehnica 0,00 0,00 0,00
Certificarea performantei energetice si audit
3.4. energetic 0,00 0,00 0,00
al cladirilor
3.5. Proiectare 626.987,61 119.127,65 746.115,26
3.5.1 Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00
Pag 85
GTX
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

Studiu de fezabiliitate / documentatie de
3.5.3 avizare 125.000,00 23.750,00 148.750,00
a lucrarilor de interventii si deviz general
Documentatiile tehnice necesare in vederea
3.5.4 obtinerii 0,00 0,00 0,00
avizelor / acordurilor / autorizatiilor
Verificarea tehnica de calitate a proiectului
3.5.5 tehnic 20.000,00 3.800,00 23.800,00
si a detaliilor de executie
3.5.6 Proiect tehnic si Detalii de executie 481.987,61 91.577,65 573.565,26
3.6. Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 0,00
3.7. Consultanta 224.447,00 42.644,93 267.091,93
Managementul de proiect pentru obiectivul de
3.7.1 151.451,00 28.775,69 180.226,69
investitii
Consultanță pentru elaborarea cererii de
3.7.2 39.396,00 7.485,24 46.881,24
finanțare
3.7.3 Auditul financiar 33.600,00 6.384,00 39.984,00
3.8. Asistenta tehnica 206.566,12 39.247,56 245.813,68
3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 110.168,60 20.932,03 131.100,63
3.8.1.1. pe perioada de executie a lucrarilor 88.134,88 16.745,63 104.880,51
pentru participarea proiectului la fazele incluse
in programul de control al lucrarilor de
3.8.1.2. 22.033,72 4.186,41 26.220,13
executie, avizat de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii
3.8.2 Dirigentie de santier 96.397,52 18.315,53 114.713,05
TOTAL CAPITOL 3 1.069.800,73 203.262,14 1.273.062,87
CAPITOLUL 4
CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA
4.1. Constructii si instalatii 13.771.074,47 2.616.504,15 16.387.578,62
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si
4.2. 0,00 0,00 0,00
functionale
Utilaje, echipamante tehnologice si
4.3. functionale 0,00 0,00 0,00
care necesita montaj
functionale
4.4. 0,00 0,00 0,00
care nu necesita montaj si echipamente de
transport
4.5. Dotari 1.366.110,00 259.560,90 1.625.670,90
4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 4 15.137.184,47 2.876.065,05 18.013.249,52
CAPITOLUL 5
ALTE CHELTUIELI
5.1. Organizare de santier 344.276,87 65.412,60 409.689,47
Pag 86
GTX
Lucrari de constructii si instalatii aferente
organizarii
5.1.1 309.849,18 58.871,34 368.720,52
de santier (2.5% din cap. 4.1 + 4.2 + 1.2 + 1.3) x
90%
Cheltuieli conexe organizarii santierului
5.1.2 34.427,69 6.541,26 40.968,95
(2.5% din cap. 4.1 + 4.2 + 1.2 + 1.3) x 10%
5.2. Comisione, cote, taxe, costul creditului 157.344,15 0,00 157.344,15
Comisioanele si dobanzile aferente creditului
5.2.1. 0,00 0,00 0,00
bancii finantatoare
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii
5.2.2. lucrarilor de 71.520,07 0,00 71.520,07
constructii
Cota aferenta ISC pentru controlul statutului in
5.2.3 amenajarea teritoriului, urbanism si pentru 14.304,01 0,00 14.304,01
autorIzarea lucrarilor de constructii
Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor ‐
5.2.4 CSC 71.520,07 0,00 71.520,07
(0.5% din valoarea de C+M)
Taxe pentru acorduri, avize conforme si
5.2.5 autorizatia de 0,00 0,00 0,00
construire / desfiintare
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 857.733,08 162.969,29 1.020.702,37
5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate 8.400,00 1.596,00 9.996,00
Cheltuieli de informare și publicitate pentru
5.4.1 proiect, care rezultă din obligațiile 8.400,00 1.596,00 9.996,00
beneficiarului
TOTAL CAPITOL 5 1.367.754,10 229.977,89 1.597.731,99
CAPITOLUL 6
CHELTUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE SI TESTE
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00
6.2 Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 17.797.829,30 3.351.692,18 21.149.521,48

din care: C+M (Cap.1.2 + Cap.1.3 + Cap.1.4 +
Cap.2 + 14.304.013,65 2.717.762,59 17.021.776,24
Cap.4.1 + Cap.4.2 +Cap.5.1.1)
În prețuri la data de 11.03.2019; 1 Euro = 4.7516
Data: 11.03.2019
Beneficiar/Investitor: UAT Municipiul Buzău
Intocmit,
SC GLOBAL TECH XPERT SRL
ARHITECT CLAUDIA SLIVINSCHI
Pag 87
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
CAPITOLUL NR.1
Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitelor si TVA
(fara TVA) (cu TVA)
crt. subcapitelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
1.1. Obtinerea terenului 0,00 0,00 0,00
1.2. Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului
1.3. 0,00 0,00 0,00
la starea initiala
1.4. Cheltuieli pentru relocare / protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 1 0,00 0,00 0,00
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 88
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
CAPITOLUL NR.2
CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI DE INVESTITII

Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitelor si TVA
(fara TVA) (cu TVA)
crt. subcapitelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
2.1. CONSTRUCTII
2.1.1. Lucrari de constructii
Asigurarea alimentarii cu apa si canalizare 169.450,00 32.195,50 201.645,50
Asigurarea alimentarii cu energie electrica 53.640,00 10.191,60 63.831,60
TOTAL 2.1. 223.090,00 42.387,10 265.477,10
2.2. MONTAJ UTILAJ TEHNOLOGIC
2.2.1. Montaj utilaj tehnologic 0,00 0,00 0,00
TOTAL 2.2. 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 2 223.090,00 42.387,10 265.477,10
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 89
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
CAPITOLUL NR.3
Valoare Valoare
Denumirea capitelor si TVA
Nr.crt. (fara TVA) (cu TVA)
subcapitelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
3.1. STUDII
3.1.1. Studii de teren 0,00 0,00 0,00
3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
TOTAL 3.1. 0,00 0,00 0,00
3.2. DOCUMENTATII‐SUPORT SI CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA DE AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZATII
3.2.1. Certificat de urbanism inclusiv prelungirea 0,00 0,00 0,00
Autorizatie de constructie, reconstruire,
3.2.2. modificare, extindere etc 0,00 0,00 0,00
(inclusiv prelungirea)
Avize si acorduri pentru racorduri si bransamente
3.2.3. 800,00 152,00 952,00
la retele publice
3.2.4. Aviz si acord detinator retea de gaze 800,00 152,00 952,00
3.2.5. Aviz si acord detinator retea de termoficare 800,00 152,00 952,00
3.2.6 Aviz si acord detinator retea de energie electrica 1.600,00 304,00 1.904,00
3.2.7. Aviz si acord detinator retea de telefonie 800,00 152,00 952,00
3.2.8. Aviz si acord Serviciu Salubritate 0,00 0,00 0,00
Obtinerea avizului/acordului de gospodarire a
3.2.9. 0,00 0,00 0,00
apelor
3.2.10. Obtinerea avizului Politiei Rutiere 0,00 0,00 0,00
3.2.11. Obtinerea acordului de mediu 2.000,00 380,00 2.380,00
3.2.12. Obtinere aviz I.S.C. 0,00 0,00 0,00
Obtinerea avizului Administratiei de Drumuri
3.2.13. 0,00 0,00 0,00
Nationale
3.2.14. Obtinere aviz Apele Romane 0,00 0,00 0,00
Obtinere aviz Oficiul National de Cadastru si
3.2.15. 0,00 0,00 0,00
Publicitate Imobiliara
Total 6.800,00 1.292,00 8.092,00
3.2.16. Alte documentatii avize 5.000,00 950,00 5.950,00
TOTAL 3.2. 11.800,00 2.242,00 14.042,00
Pag 90
GTX
3.3. EXPERTIZA TEHNICA
3.3.1. Expertiza tehnica 0,00 0,00 0,00
TOTAL 3.3. 0,00 0,00 0,00
3.4. CERTIFICAREA PERFORMANTEI ENERGETICE SI AUDIT ENERGETIC AL CLADIRILOR
3.4.1. 0,00 0,00 0,00
energetic al cladirilor
TOTAL 3.4. 0,00 0,00 0,00
3.5. PROIECTARE
3.5.1. Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00
Studiu de fezabiliitate / documentatie de avizare
3.5.3. 125.000,00 23.750,00 148.750,00
3.5.4. obtinerii 0,00 0,00 0,00
Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic
3.5.5. 20.000,00 3.800,00 23.800,00
3.5.6. Proiect tehnic si Detalii de executie 481.987,61 91.577,65 573.565,26
TOTAL 3.5. 626.987,61 119.127,65 746.115,26
3.6. ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZITIE
3.6.1. Organizarea procedurior de achizitie 0,00 0,00 0,00
TOTAL 3.6. 0,00 0,00 0,00
3.7. CONSULTANTA
Managementul de proiect pentru obiectivul de
3.7.1. 151.451,00 28.775,69 180.226,69
investitii
3.7.2. Consultanță pentru elaborarea cererii de finanțare 39.396,00 7.485,24 46.881,24
TOTAL 3.7. 224.447,00 42.644,93 267.091,93
3.8. ASISTENTA TEHNICA
3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului 110.168,60 20.932,03 131.100,63
pentru participarea proiectului la fazele incluse in
programul de control al
3.8.1.2. 22.033,72 4.186,41 26.220,13
lucrarilor de executie, avizat de catre Inspectoratul
de Stat in Constructii
Pag 91
GTX
3.8.2. Dirigentie de santier 96.397,52 18.315,53 114.713,05

TOTAL 3.8. 206.566,12 39.247,56 245.813,68
TOTAL CAPITOLUL 3 1.069.800,73 203.262,14 1.273.062,87
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 92
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
CAPITOLUL NR.4
Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de TVA
(fara TVA) (cu TVA)
crt. cheltuieli
lei lei lei
1 2 6 7 8
Cap.4 ‐ CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA
4.1. Constructii si instalatii
Terasamente, sistematizare pe verticala si
4.1.1. 6.697.107,67 1.272.450,46 7.969.558,13
amenajari exterioare
4.1.2. Rezistenta 281.595,00 53.503,05 335.098,05
4.1.3. Arhitectura 4.172.622,00 792.798,18 4.965.420,18
4.1.4. Instalatii 2.619.749,80 497.752,46 3.117.502,26
TOTAL I ‐ subcapitol 4.1. 13.771.074,47 2.616.504,15 16.387.578,62
4.2. MONTAJ UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE
4.2.1. Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00
TOTAL II ‐ subcapitol 4.2. 0,00 0,00 0,00
4.3. UTILAJE, ECHIPAMANTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NECESITA MONTAJ
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
4.3.1. 0,00 0,00 0,00
TOTAL V ‐ subcapitol 4.3. 0,00 0,00 0,00
UTILAJE, ECHIPAMANTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NU NECESITA MONTAJ
4.4.
SI ECHIPAMENTE DE TRANSPORT
4.4.1. Utilaje si echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00
TOTAL IV ‐ subcapitol 4.4. 0,00 0,00 0,00
4.5. DOTARI
4.5.1. Dotari 1.366.110,00 259.560,90 1.625.670,90
TOTAL VI ‐ subcapitol 4.5. 1.366.110,00 259.560,90 1.625.670,90
4.6. ACTIVE NECORPORALE
Pag 93
GTX
4.6.1. Active necorporale 0,00 0,00 0,00

TOTAL VI ‐ subcapitol 4.5. 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 4 15.137.184,47 2.876.065,05 18.013.249,52
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 94
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
CAPITOLUL NR.5
ALTE CHELTUIELI
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt. Denumirea capitolelor de cheltuieli (fara TVA) (cu TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
5.1. ORGANIZARE DE SANTIER
Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii
5.1.1. de 309.849,18 58.871,34 368.720,52
santier (2.5% din cap. 4.1 + 4.2 + 1.2 + 1.3) x 90%
5.1.2. 34.427,69 6.541,26 40.968,95
(2.5% din cap. 4.1 + 4.2 + 1.2 + 1.3) x 10%
TOTAL 5.1. 344.276,87 65.412,60 409.689,47
5.2. COMISIONE, COTE, TAXE, COSTUL CREDITULUI
Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii
5.2.1. 0,00 0,00 0,00
finantatoare
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor
5.2.2. 71.520,07 0,00 71.520,07
de constructii
Cota aferenta ISC pentru controlul statutului in
amenajarea teritoriului,
5.2.3 14.304,01 0,00 14.304,01
urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de
constructii
Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor (0.5 %)
5.2.4. 71.520,07 0,00 71.520,07
din valoarea de C+M
Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia
5.2.5. 0,00 0,00 0,00
de construire / desfiintare
TOTAL 5.2. 157.344,15 0,00 157.344,15
5.3. CHELTUIELI DIVERSE SI NEPREVAZUTE
5.3.1. Cheltuieli diverse si neprevazute 857.733,08 162.969,29 1.020.702,37
TOTAL 5.3. 857.733,08 162.969,29 1.020.702,37
5.4. CHELTUIELI PENTRU INFORMARE SI PUBLICITATE
Cheltuieli de informare și publicitate pentru proiect,
8.400,00 1.596,00 9.996,00
5.4.1 care rezultă din obligațiile beneficiarului
Pag 95
GTX
TOTAL 5.4. 8.400,00 1.596,00 9.996,00
TOTAL CAPITOLUL 5 1.367.754,10 229.977,89 1.597.731,99
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 96
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
CAPITOLUL NR.6
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt. Denumirea capitolelor de cheltuieli (fara TVA) (cu TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
6.1. PREGATIREA PERSONALULUI DE EXPLOATARE
6.1.1. Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00
TOTAL 6.1. 0,00 0,00 0,00
6.2. Probe tehnologice si teste
6.2.1. Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00
TOTAL 6.2. 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 6 0,00 0,00 0,00
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 97
GTX
IN MUNICIPIUL BUZAU
DEVIZUL OBIECTULUI ‐ TOTAL
Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Pret TVA
U.M. Cantitate (fara TVA) (cu TVA)
crt. cheltuieli Unitar
lei lei lei
1 2 3 5 4 6 7 8
I LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
1 TROTUARE
Terasamente
trotuare
sapatura manuala mc 1.717,500 58,00 99.615,00 18.926,85 118.541,85
compactare pat fundare mp 5.725,000 6,82 39.044,50 7.418,46 46.462,96
evacuare materiale excedentare to 3.091,500 18,50 57.192,75 10.866,62 68.059,37
Total terasamente trotuare 195.852,25 37.211,93 233.064,18
Suprastructura
trotuare
pavaj din beton tip 20 x 20 mp 5.725,000 150,000 858.750,00 163.162,50 1.021.912,50
nisip pozare mc 229,000 115,00 26.335,00 5.003,65 31.338,65
strat de fundatie din beton de ciment clasa
mc 572,500 380,00 217.550,00 41.334,50 258.884,50
C16/20
strat de fundatie din balast la trotuare si piste
mc 572,500 131,00 74.997,50 14.249,53 89.247,03
biciclete
Pag 98
GTX
borduri prefabricate 10 x 15 pentru trotuare
incusiv fundatiile 15 x 30 din beton de ciment m 2.745,000 35,00 96.075,00 18.254,25 114.329,25
clasa C16/20
Total suprastructura trotuare 1.273.707,50 242.004,43 1.515.711,93
TOTAL TROTUARE 1.469.559,75 279.216,36 1.748.776,11
2 CONSTRUCTII (PERGOLE, TOALETE, LOCURI DE JOACA, SAT RACHITA)
Terasamente
sapatura mecanica in teren tare mc 430,000 9,200 3.956,00 751,64 4.707,64
sapatura manuala mc 30,000 58,00 1.740,00 330,60 2.070,60
fundatie balast compactat mc 150,000 131,00 19.650,00 3.733,50 23.383,50
balast stabilizat compactat mc 205,000 200,00 41.000,00 7.790,00 48.790,00
nisip pozare mc 85,000 115,00 9.775,00 1.857,25 11.632,25
geotextil cu rol anticontaminant mp 1.370,000 2,70 3.699,00 702,81 4.401,81
evacuare materiale excedentare to 1.150,000 18,50 21.275,00 4.042,25 25.317,25
Total terasamente 101.095,00 19.208,05 120.303,05
Suprastructura
beton armat C25‐30 cofrat mc 190,000 950,000 180.500,00 34.295,00 214.795,00
Total suprastructura 180.500,00 34.295,00 214.795,00
TOTAL CONSTRUCȚII 281.595,00 53.503,05 335.098,05
3 IZOLATII SI FINISAJE (PERGOLE, TOALETE, LOCURI DE JOACA, SAT RACHITA)
covor cauciuc antitrauma 3cm grosime 1x1m
mp 900,000 190,00 171.000,00 32.490,00 203.490,00
color cu crampoane
placari diverse cu piatra naturala 2cm grosime mp 85,000 350,00 29.750,00 5.652,50 35.402,50
placari verticale lemn tratat mp 60,000 800,00 48.000,00 9.120,00 57.120,00
elemente lemn tras si tratat (pergole,
mc 1.650,000 2.200,00 3.630.000,00 689.700,00 4.319.700,00
imbracaminte toalete)
confectii metalice finisate kg 7.580,000 25,00 189.500,00 36.005,00 225.505,00
gabioane plasa cu piatra sparta, maxim 30cm
mc 1,380 2.000,00 2.760,00 524,40 3.284,40
grosime
Pag 99
GTX
container sanitar la cheie buc 2,000 33.250,00 66.500,00 12.635,00 79.135,00

TOTAL IZOLATII SI FINISAJE 4.137.510,00 786.126,90 4.923.636,90
4 SPAȚII VERZI
terasamente spatii verzi mp 60.194,000 8,00 481.552,00 91.494,88 573.046,88
spatii verzi mp 60.194,000 65,00 3.912.610,00 743.395,90 4.656.005,90
toaletare si curatare vegetatie existenta mp 42.135,800 10,00 421.358,00 80.058,02 501.416,02
evacuare materiale excedentare to 22.272 18,50 412.027,92 78.285,30 490.313,22
TOTAL SPAȚII VERZI 5.227.547,92 993.234,10 6.220.782,02
5 INSTALATII ELECTRICE
terasamente instalatii electrice ans 1 197.300,00 197.300,00 37.487,00 234.787,00
instalatii electrice‐corpuri de iluminat ans 1 1.295.499,80 1.295.499,80 246.144,96 1.541.644,76
instalatii electrice‐priza de pamant ans 1 107.065,00 107.065,00 20.342,35 127.407,35
instalatii electrice‐distributie electrica ans 1 35.995,00 35.995,00 6.839,05 42.834,05
instalatii electrice‐conductoare/cabluri ans 1 198.460,00 198.460,00 37.707,40 236.167,40
TOTAL INSTALATII ELECTRICE 1.834.319,80 348.520,76 2.182.840,56
6 INSTALATII IRIGATII
terasamente instalatii irigatii ans 1 53.750,00 53.750,00 10.212,50 63.962,50
lucrari instalatii irigatii ans 1 364.800,00 364.800,00 69.312,00 434.112,00
TOTAL INSTALATII IRIGATII 418.550,00 79.524,50 498.074,50
7 INSTALATII ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
terasamente instalatii ans 1 181.850,00 181.850,00 34.551,50 216.401,50
instalatii de alimentare cu apa si canalizare ans 1 185.030,00 185.030,00 35.155,70 220.185,70
TOTAL INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE 366.880,00 69.707,20 436.587,20
8 MONTAJ DOTARI
montare dotari buc 418 84,00 35.112,00 6.671,28 41.783,28
TOTAL MONTAJ DOTARI 35.112,00 6.671,28 41.783,28
TOTAL I 13.771.074,47 2.616.504,15 16.387.578,62
Pag 100
GTX
II MONTAJ UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE
Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00
TOTAL II 0,00 0,00 0,00
III UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NECESITA MONTAJ
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
0,00 0,00 0,00
TOTAL UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NECESITA MONTAJ
0,00 0,00 0,00
UTILAJE, ECHIPAMANTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NU NECESITA MONTAJ
IV
SI ECHIPAMENTE DE TRANSPORT
Utilaje si echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00
TOTAL IV UTILAJE, ECHIPAMANTE TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NU NECESITA MONTAJ SI 0,00 0,00 0,00
ECHIPAMENTE DE TRANSPORT
V DOTARI
cosuri de gunoi buc 60 715,00 42.900,00 8.151,00 51.051,00
rasteluri de biciclete buc 6 950,00 5.700,00 1.083,00 6.783,00
banci liniare cu spatar ml 200 2.000,00 400.000,00 76.000,00 476.000,00
banci independente cu spatar buc 140 1.800,00 252.000,00 47.880,00 299.880,00
banci sezlong buc 12 3.600,00 43.200,00 8.208,00 51.408,00
echipamente locuri de joaca ans 1 227.885,00 227.885,00 43.298,15 271.183,15
echipamente sat de rachita ans 1 394.425,00 394.425,00 74.940,75 469.365,75
TOTAL DOTARI 1.366.110,00 259.560,90 1.625.670,90
VI ACTIVE NECORPORALE
Active necorporale 0,00 0,00 0,00
Pag 101
GTX
TOTAL ACTIVE NECORPORALE 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 4 15.137.184,47 2.876.065,05 18.013.249,52
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 102
GTX
ANEXA 2 – DEVIZ SCENARIUL ALTERNATIV
Pag 103
GTX
Proiectant ‐ SC GLOBAL TECH XPERT SRL
Bucureşti, Str. Poarta Alba Nr.1‐3
Nr. de inreg. CC. : J40/8236/2011
CUI : 28794181
DEVIZ GENERAL AL OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
IN MUNICIPIUL BUZAU
Faza de proiectare: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTIE
Valoare Valoare
Denumirea capitolelor si TVA
Nr. crt. (fara TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1
1.1 Obtinerea terenului 0,00 0,00 0,00
1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00
Amenajari pentru protectia mediului si
1.3 0,00 0,00 0,00
aducerea terenului la starea initiala
Cheltuieli pentru relocare/protectia
1.4. 0,00 0,00 0,00
utilitatilor
CAPITOLUL 2
CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
2.1 Constructii 223.090,00 42.387,10 265.477,10
2.2 Utilaje, echipamente 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 2 223.090,00 42.387,10 265.477,10
CAPITOLUL 3
3.1. Studii 0,00 0,00 0,00
3.1.1. Studii de teren 0,00 0,00 0,00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
Documentatii‐suport si cheltuieli pentru
3.2. obtinerea 11.800,00 2.242,00 14.042,00
de avize, acorduri si autorizatii
3.3. Expertiza tehnica 0,00 0,00 0,00
3.4. energetic 0,00 0,00 0,00
al cladirilor
3.5. Proiectare 647.677,22 123.058,67 770.735,89
Pag 104
GTX
3.5.1 Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00

3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00
Studiu de fezabiliitate / documentatie de
3.5.3 avizare 125.000,00 23.750,00 148.750,00
3.5.4 obtinerii 0,00 0,00 0,00
Verificarea tehnica de calitate a proiectului
3.5.5 tehnic 20.000,00 3.800,00 23.800,00
3.5.6 Proiect tehnic si Detalii de executie 502.677,22 95.508,67 598.185,89
3.6. Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 0,00
3.7. Consultanta 230.358,00 43.768,02 274.126,02
Managementul de proiect pentru obiectivul
3.7.1 157.283,00 29.883,77 187.166,77
de investitii
Consultanță pentru elaborarea cererii de
3.7.2 39.475,00 7.500,25 46.975,25
finanțare
3.8. Asistenta tehnica 215.433,09 40.932,28 256.365,37
3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 114.897,65 21.830,55 136.728,20
pentru participarea proiectului la fazele
incluse in programul de control al lucrarilor
3.8.1.2. 22.979,53 4.366,11 27.345,64
de executie, avizat de catre Inspectoratul de
Stat in Constructii
3.8.2 Dirigentie de santier 100.535,44 19.101,73 119.637,17
TOTAL CAPITOL 3 1.105.268,31 210.000,97 1.315.269,28
CAPITOLUL 4
4.1. Constructii si instalatii 14.362.206,33 2.728.819,20 17.091.025,53
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si
4.2. 0,00 0,00 0,00
functionale
4.3. functionale 0,00 0,00 0,00
functionale
4.4. 0,00 0,00 0,00
care nu necesita montaj si echipamente de
transport
4.5. Dotari 1.366.110,00 259.560,90 1.625.670,90
4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 4 15.728.316,33 2.988.380,10 18.716.696,43
CAPITOLUL 5
ALTE CHELTUIELI
5.1. Organizare de santier 359.055,16 68.220,48 427.275,64
Pag 105
GTX
Lucrari de constructii si instalatii aferente
organizarii
5.1.1 323.149,64 61.398,43 384.548,07
de santier (2.5% din cap. 4.1 + 4.2 + 1.2 + 1.3)
x 90%
5.1.2 35.905,52 6.822,05 42.727,57
(2.5% din cap. 4.1 + 4.2 + 1.2 + 1.3) x 10%
5.2. Comisione, cote, taxe, costul creditului 163.992,91 0,00 163.992,91
Comisioanele si dobanzile aferente creditului
5.2.1. 0,00 0,00 0,00
bancii finantatoare
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii
5.2.2. lucrarilor de 74.542,23 0,00 74.542,23
constructii
Cota aferenta ISC pentru controlul statutului
5.2.3 in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru 14.908,45 0,00 14.908,45
autorIzarea lucrarilor de constructii
Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor ‐
5.2.4 CSC 74.542,23 0,00 74.542,23
(0.5% din valoarea de C+M)
Taxe pentru acorduri, avize conforme si
5.2.5 autorizatia de 0,00 0,00 0,00
construire / desfiintare
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 887.289,67 168.585,04 1.055.874,71
5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate 8.400,00 1.596,00 9.996,00
Cheltuieli de informare și publicitate pentru
5.4.1 proiect, care rezultă din obligațiile 8.400,00 1.596,00 9.996,00
beneficiarului
TOTAL CAPITOL 5 1.418.737,74 238.401,52 1.657.139,26
CAPITOLUL 6
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00
6.2 Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 18.475.412,38 3.479.169,69 21.954.582,07

din care: C+M (Cap.1.2 + Cap.1.3 + Cap.1.4 +
Cap.2 + 14.908.445,97 2.832.604,73 17.741.050,70
Cap.4.1 + Cap.4.2 +Cap.5.1.1)
Data: 11.03.2019
Intocmit,
Pag 106
GTX
ANEXA 3 – GRAFIC ANALIZĂ FINANCIARĂ
Pag 107
GTX
ANEXA 4 – FIȘE DE DETALIU
Pag 112
CARACTERISTICI PRINCIPALE - ECHIPAMENTE DE JOACA
Din dorinta de diversitate si pentru a personaliza fiecare loc de joaca, se propune

alegerea unei tematici pentru amenajarea locului de joaca. In elaborarea tematicii se
vor tine cont de anumite principii de functionalitate avandu-se in vedere estetica
amplasamentului: functionalitatea complexului determinata de impactul educational,
vizual si sensorial si nivelul ridicat de calitate.
In cadrul amplasamentului se vor instala trei locuri de joaca pentru copii,
diferentiate pe categorii de varsta, marime si tip de activitate/complexitate.
LOC DE JOACA PENTRU GRUPA 3-14 ANI (380MP), compus din:

1. Ansamblu de joaca din lemn pentru copii mari – 1 bucata
Se prevede amplasarea unui ansamblu de joaca cu turnuri si tobogan, ambientate

cu elemente de joaca.
Gabarit: 9.10m x 7.20m, h maxim 4.00m.

Dimensiuni arie de siguranta: 13.3mx11.1m.
Arie de siguranta: 90.1mp.
Alcatuire constructiva
Elementele constructive ale ansamblului propus sunt: doua turnuri hexagonale,
din lemn si acoperisuri din lemn hexagonale; un pod de trecere din lemn ce prezinta doua
arcuri din lemn intre cele doua turnuri hexagonale. Pentru fixarea in siguranta a arcurilor
din lemn, podul de trecere va prezenta pe cele doua parti, pe lungimea de 1m, in parti
diagonal opuse, elemente de gard cu inaltimea ce creste progresiv; un turn din lemn
1x1m, un acoperis
conic segmentat din
polietilena de inalta
densitate; doua scari
de acces din lemn cu
mana curenta si
elemente de gard pe
laterale; un tobogan
curbat tip J din
plastic/fibra de sticla
cu inaltimea de
cca.1.5m; un tobogan
plastic/fibra de sticla,
cu cadere in doua
dorectii diferite ; un
tobogan spiralat tip S
din HDPE, cu inaltimea
de 1.5m; plasa de
catarat din funii
armate cu cadru din lemn. Partile libere de activitati ale turnurilor prezinta elementede
gard in culori diverse, rotunjite la un capat si h = 0.9m.
Echipamentul va fi accesorizat cu mai multe jocuri educative.
Ansamblul de joaca va avea structura din stalpi din lemn lamelar uscat, baituit,
impregnat, cu dimensiunea 120x120mm.
Fixarea la sol se va face prin fixare mecanica prin furci metalice de blocuri de
ancoraj din beton, cu o adancime minima de 90cm.
Certificate: Rina Simtex; ISO 9001; ISO 14001
2. Piramida de catarat cu funii armate – 1 bucata
Gabarit: 2.8mx2.8m, inaltime 2.7m.

Elementele constructive ale echipamentului
propus sunt: stalp metalic cu diametrul 100mm,
vopsit in camp electrostatic si o plasa armata cu
diametrul 16mm, cu conectori din aluminiu.
Echipamentul de joaca se va fixa la sol prin
furci metalice de blocuri de ancoraj din beton, cu
o adancime minima de 90cm.
Certificate: TUV sau echivalent.
3.Leagan cu doua locuri – 2 bucati
Gabarit: 3.5mx1.8m, h maxim 2.3m.

Arie de siguranta: 21mp.
Cadrul pentru leagan, sub forma a
doua barne intersectate in forma de „X”
trebuie sa fie robust, usor de asamblat si
instalat. Stalpii trebuie sa fie confectionati
din lemn stratificat, impregnat si lacuit, cu
diametrul de 120mm.
Toate cadrele pentru leagan trebuie
sa fie furnizate cu mecanisme pentru
fixarea leaganelor. Mecanismele trebuie sa
fie din otel galvanizat si dotate cu un
rulment la partea mobila. Mecanismul
trebuie sa se poata inlocui intotdeauna ca
un ansamblu complet.
Stalpii vor fi fixati intre ei prin piese
din metalice si saibe de plastic pentru
rigidizarea legaturilor.
Stalpii vor fi protejati contra intemperiilor prin capace de plastic rotunde cu
diametrul de 120mm. Lanturile trebuie sa fie confectionate din otel inoxidabil.
Scaunele de leagan vor fi pentru
copiii pana in 3 ani, acestea avand o
protectie de jur imprejur, sau/si pentru
copii cu varsta cuprinsa intre 3-14 ani.
Scaunele pentru copii peste 3 ani trebuie
sa fie din cauciuc cu insertie metalica.
Partile din lemn nu trebuie sa vina
in contact cu solul si de aceea toti stalpii
vor fi fixati de fundatia din beton prin
furci metalice prinse cu suruburi torbant.
Elementele constructive trebuie sa
fie colorate atractiv.
Fixarea la sol se va face prin
intermediul unor furci metaliceprinse in blocuri de ancoraj din beton, cu o adancime
minima de 90cm.
4.Carusel – 1 bucata
Gabarit: Ø 1.8m, h maxim 0.9m.

Arie de siguranta: Ø 5.80m.
Ansamblu de joaca carusel, pentru
activitati de rotire, avand forma rotunda, cu
doua bancute incorporate prin turnare
dispuse pe margine, fata în fata, cu stalp
central de susținere și având banda de
protecție continua pe margine.
Structura echipamentului este din
polietilena dura, rezistenta la UV.
minima de 90cm.
Certificate: TUV sau echivalent;
5.Balansoar cu doua arcuri si doua locuri - 1 bucata
Gabarit: 1.8mx1m, inaltime 0.6m.

Balansoarul cu doua arcuri si doua locuri este construit din barna din lemn lamelar,
uscat, de rasinoase, tratat, baituit, lacuit, cu sectiunea de 100x100 mm, fixata de cele
doua arcuri metalice printr- o placa de tego
antiderapant. Echipamentul este prevazut cu
2 sezuturi din HDPE si doua manere metalice.
Elementele de rezistenta vor fi produse din
materiale care corespund cerintelor EN 1176-
1 la solicitari fixe si variabile. Elementele de
imbinare vor fi executate din otel galvanizat.
Elementele metalice vor fi protejate

impotriva coroziunii si vopsite in camp
electrostatic cu vopsele rezistente la UV.
Elementele de imbinare vor fi executate
din otel galvanizat. Celelate elemente vor
fi executate din placaj rezistent la apa
acoperit cu un strat triplu de lac acrilic si
vopsele rezistente la UV.
Echipamentul va trebui sa aiba
forma ergonomica.
Elementele constructive trebuie sa fie colorate atractiv.
Manerele vor fi din plastic realizat prin injectie, iar capetele elementelor vor fi
securizate cu capace din polipropilena ce ofera siguranta in exploatarea aparatelor si
impotriva accidentelor.
Fixarea la sol se va face prin intermediul unei placi asezate pe o fundatie (placa)
din beton cu o adancime de minim 30cm.
6.Balansoar clasic din lemn – 1 bucata
Dimensiuni echipament: 3mx0.5m, inaltime 0.7m.

Dimensiuni spatiu de siguranta echipament: 3mx6m.
Balansoar cu barna din lemn lamelar, uscat, de rasinoase, tratat, baituit, lacuit,
patrat cu sectiunea 120x120mm. Echipamentul este prevazut cu 2 sezuturi din HDPE si
doua manere metalice. Elementele de rezistenta vor fi produse din materiale care
corespund cerintelor EN 1176-1 la solicitari fixe si variabile.
Elementele metalice vor fi protejate impotriva coroziunii si vopsite in camp
electrostatic cu vopsele rezistente la UV. Celelate elemente vor fi executate din placaj
rezistent la apa acoperit cu un strat triplu de lac acrilic si vopsele rezistente la UV.
Elementele de conectare sunt confectionate din metal galvanizat şi nu permit
dezasamblarea fara instrumente specifice. Toate elementele metalice utilizate în
constructia echipamentului sunt protejate împotriva intemperiilor prin aplicarea unor
vopsele non toxice.
Echipamentul va trebui sa aiba
forma ergonomica.
Elementele constructive trebuie
sa fie colorate atractiv.
Manerele vor fi din plastic
realizat prin injectie, iar capetele
elementelor vor fi securizate cu capace
din polipropilena ce ofera siguranta in
exploatarea aparatelor si impotriva accidentelor.
1. Ansamblu de joaca din lemn – 1 bucata
Se prevede amplasarea unui ansamblu de joaca cu turn si tobogan, ambientate cu

elemente de joaca.
Gabarit: 10,80m x 9,50m, h maxim 4m.

Elementele constructive ale
ansamblului propus sunt: un turn
central hexagonal, fara acoperis, trei
turnuri 1x1m, cu acoperis conic din
plastic, un pod de trecere din lemn,
un pod de trecere cu lanturi si podea
lemn pentru siguranta, un tub de
trecere din plastic, un panou cu
pietre de catarat, o plasa de catarat
din funii armate, o scara de acces cu
mana curenta si elemente de gard pe
laterale, un tobogan tubular drept
din plastic, un tobogan drept in valuri
din PAFS, un tobogan cu iesire in
doua directii din PAFS/plastic.
Pentru siguranta copiilor, partile libere de activitati ale turnurilor prezinta elemente de
gard in culori diverse, rotunjite la un capat si h = 0.9m.
Echipamentul va fi accesorizat cu mai multe jocuri educative.
impregnat, cu dimensiunea 120x120mm.
2. Echipament de catarat hexagonal – 1 bucata
Gabarit: 2.55mx2.20m, h 2.22m.

Dimensiuni arie de siguranta: Ø 6.2m.
Echipament de joaca din lemn de rasinoase,
uscat, baituit, lacuit, cu stalpi din lemn lemn
lamelar. Prezinta bare metalice de catarat, plase se
catarat cu funii armate, panou cu pietre de catarat.
Structura echipamentului este din lemn
lamelar de rasinoase, baituit, lacuit.
Certificate: Certificate: Rina Simtex; ISO
9001; ISO 14001
3.Carusel – 1 bucata
Gabarit: Ø 1.8m, h maxim 0.9m.

Arie de siguranta: Ø 5.80m.
Ansamblu de joaca carusel, pentru
activitati de rotire, avand forma rotunda, cu
doua bancute incorporate prin turnare dispuse pe
margine, fata în fata, cu stalp central de
susținere și având banda de protecție continua
pe margine.
Structura echipamentului este din
polietilena dura, rezistenta la UV.
Fixarea la sol se va face prin intermediul unor furci metaliceprinse in blocuri de
Certificate: TUV sau echivalent/
4.Pod orizontal cu manere de catarat – 1 bucata
Gabarit: 3.7mx0.9m, h 1.9m.

Echipament de joaca din lemn de rasinoase,
uscat, baituit, lacuit, cu stalpi din lemn lemn
lamelar cu sectiunea 120x120mm. Prezinta doua
rampe de acces si barne orizontale din lemn cu inele
metalice de catarat prinse cu lanturi metalice.
Structura echipamentului este din lemn
lamelar de rasinoase, baituit, lacuit
Certificate: Certificate: Rina Simtex; ISO
9001; ISO 14001
5.Leagan cu doua locuri – 2 bucati
Gabarit: 3.5mx1.8m, h maxim 2.3m.

Cadrul pentru leagan, sub forma a
doua barne intersectate in forma de „X”
trebuie sa fie robust, usor de asamblat si
instalat. Stalpii trebuie sa fie confectionati
din lemn stratificat, impregnat si lacuit, cu
diametrul de 120mm.
Toate cadrele pentru leagan trebuie
sa fie furnizate cu mecanisme pentru
fixarea leaganelor. Mecanismele trebuie sa
fie din otel galvanizat si dotate cu un
rulment la partea mobila. Mecanismul
trebuie sa se poata inlocui intotdeauna ca
un ansamblu complet.
Stalpii vor fi fixati intre ei prin piese
din metalice si saibe de plastic pentru
Scaunele de leagan vor fi pentru
copiii pana in 3 ani, acestea avand o
protectie de jur imprejur, sau/si pentru
copii cu varsta cuprinsa intre 3-14 ani.
Scaunele pentru copii peste 3 ani trebuie
sa fie din cauciuc cu insertie metalica.
Partile din lemn nu trebuie sa vina
in contact cu solul si de aceea toti stalpii
vor fi fixati de fundatia din beton prin
furci metalice prinse cu suruburi torbant.
minima de 90cm.
1. Ansamblu de joaca pentru copii mici – 1 bucata
Gabarit: 6.15m x 5.45m, H max = 3.20m

Suprafata de siguranta: 8.95m x 9.65m
Elementele constructive ale ansamblului propus sunt: doua turnuri 0.7mx0.7m cu
acoperis tip „floare” din okoume viu colorat si podea din tego antiderapant, cinci turnuri
0.7mx0.7m fara acoperis si
cu podea din tego
antiderapant, un pod de
trecere cu lanturi, o plasa
de catarat din lant cu
teaca din plastic, un
balcon semirotund din
metal, vopsit in camp
electrostatic, cu podea din
tego antiderapant, o scara
de acces din tego
antiderapant, o rampa de
acces din tego
antiderapant si doua
tobogane din plastic/fibra
de sticla. Ansamblul este
ambientat cu trei jocuri educative/interactive. Pentru siguranta copiilor, partile libere
de activitati ale turnurilor prezinta elemente de gard in culori diverse, rotunjite la un
capat si h = 0.9m.
impregnat. Capetele stalpilor sunt protejate prin capace din plastic.
2. Leagan cu sezut tip „Cuib” – 1 bucata
Gabarit: 3mx1.8m, h maxim 2.3m.

Leagan cuib cu scaun mare, pentru mai multe persoane, cu cadru metalic invelit
în funie și plasa din funie armata, suspendat în funie care absoarbe socuri și lanțuri.
Cadrul pentru leagan, sub forma a doua barne intersectate in forma de „X” trebuie sa fie
robust, usor de asamblat si
instalat. Stalpii trebuie sa fie
confectionati din lemn stratificat,
impregnat si lacuit, cu diametrul
de 120mm.
Toate cadrele pentru leagan
trebuie sa fie furnizate cu
mecanisme pentru fixarea
leaganelor. Mecanismele trebuie
sa fie din otel galvanizat si dotate
cu un rulment la partea mobila.
Mecanismul trebuie sa se poata
inlocui intotdeauna ca un
ansamblu complet.
Stalpii vor fi fixati intre ei prin piese din metalice si saibe de plastic pentru
Partile din lemn nu trebuie sa vina in contact cu solul si de aceea toti stalpii vor
fi fixati de fundatia din beton prin furci metalice prinse cu suruburi torbant.
Elementele constructive trebuie sa fie colorate atractiv.
Fixarea la sol se va face prin intermediul unor furci metaliceprinse in blocuri de
Certificate: Certificate: Rina Simtex; ISO 9001; ISO 14001
3. Balansoar cu doua arcuri si doua locuri - 1 bucata
Gabarit: 1.8mx1m, inaltime 0.6m.

Balansoarul cu doua arcuri si doua locuri
este construit din barna din lemn lamelar,
uscat, de rasinoase, tratat, baituit, lacuit, cu
sectiunea de 100x100 mm, fixata de cele doua
arcuri metalice printr- o placa de tego
antiderapant. Echipamentul este prevazut cu 2
sezuturi din HDPE si doua manere metalice.
Elementele de rezistenta vor fi produse din
materiale care corespund cerintelor EN 1176-1
la solicitari fixe si variabile. Elementele de imbinare vor fi executate din otel galvanizat.
Elementele metalice vor fi protejate impotriva coroziunii si vopsite in camp
electrostatic cu vopsele rezistente la UV.
Elementele de imbinare vor fi executate din
otel galvanizat. Celelate elemente vor fi
executate din placaj rezistent la apa
acoperit cu un strat triplu de lac acrilic si
vopsele rezistente la UV.
Echipamentul va trebui sa aiba forma
ergonomica.
Manerele vor fi din plastic realizat
prin injectie, iar capetele elementelor vor fi securizate cu capace din polipropilena ce
ofera siguranta in exploatarea aparatelor si impotriva accidentelor.
Certificate: Certificate: Rina Simtex; ISO 9001; ISO 14001
4.Balansoar figurina pe arc – 2 buc
Gabarit: 0.8m x 0.3m x 0.8m

Suprafata de siguranta: 3.3m x 3.8m
Balansoarul consta intr-o figurina din HDPE (diverse
animale) fixata pe un arc metalic vopsit in camp
electrostatic. Sezutul balansoarului este tot din HDPE.
Manerele si suportii pentru picioare sunt din plastic cu profil antialunecare.
5. Balansoar pe arc cu patru locuri -1 buc
Dimensiuni:
Gabarit: 1m x 0.9m x 0.7m
Suprafata de siguranta: 3m x 2.9m
Balansoarul consta intr-o figurina din HDPE (diverse animale) fixata pe un arc
metalic vopsit in camp electrostatic. Balansoarul are patru sezuturi din HDPE
SAT DE RACHITA (290MP), compus din:
1. Panou gard rachita – 35 bucati
Panourile gard rachita au 0.7 latime pe 1m si 1.30 m inaltimea stalpilor de
sustinere gardut
Certificate: Rina Simtex; ISO 9001; ISO 14001.
2. Butuci lemn - 42 buc
H = 0.35-0.75m.
Diamentru 0.2m.
3. Tiroliana -1 buc
Gabarit: 27x2.6x3.8m.
Dimensiuni suprafata de siguranta: 27.8x2.6m.
Elemente constructive:
un punct de pornire care
consta intr-un leagan (numai
structura), cu platforma si
rampa de acces si un punct de
sosire care consta intr-un
leagan (numai structura).
Sistemul de rulare este
compus din: un carucior
metalic de rulare cu franare
automata, un maner din otel
inoxidabil, un sezut pendul
din cauciuc, un cablu din otel
galvanizat L=25m, diam.10mm, spirala de franare din otel inoxidabil pentru cablu, un
dispozitiv din metal galvanizat pentru tensionare cablu, un dispozitiv din metal
galvanizat pentru fixare cablu. Tot lemnul utilizat este din rasinoase, este uscat,
rindeluit, slefuit, fasonat, impregnat, baituit si lacuit. Stalpii echipamentului au
diametrul 12cm, sunt realizati din lemn lamelar impregnat, baituit si lacuit si sunt
protejati la capete cu capace de plastic. Feroneria de asamblare a echipamentului este
zincata. Montajul stalpilor echipamentului se realizeaza in fundatii de beton prin furci
metalice vopsite in camp electrostatic.
4. Banca lemn cu umbrar din rachita – 4 buc

5. Ansamblu cetate -1 buc
Ansamblu cetate cu 3 turnuri acoperite, pod cu funii, rampa de catarat, rampa cu
funie, spalier orizontal + 2 x vertical, plasa verticala de catarare, 1 tobogan h=1.5m, 1
scara.
6.Coliba tip cort indian din rachita 7 buc
Gabarit: D=1.50m, Inaltimea maxima H=1.80m

Suprafata de siguranta: 9.50mp, 2.50 x 2.50m
dimensiuni maxime
Cort indian de forma conica, cu barne din lemn
de fag si pereti din rachita impletita. Lemnul este
tratat, baituit, lacuit.
Barnele vor fi fixate in pamant 30cm.
Cortul are un panou cu gol pentru intrare, doua
panouri cu gol pentru fereastra si opt panouri pline.
7. Umbrar mare rachita, model caruta, cu figurine sculptate din lemn - 1 buc
Gabarit: 1.80x1.00x1.40m, Inaltimea sezutului 0.40m

Suprafata de siguranta = 10.45mp, 3.80x3.00m dimensiuni maxime
Caruta cu doi cai sculptati din lemn are
platforma alcatuita din barne rotunde de lemn masiv
de rasinoase impregnat cu diametrul sectiunii de 7-
8cm dispuse una langa alta, sprijinind pe pe un cadru
din dulapi, barne si roti, deasemenea din lemn masiv
de rasinoase impregnat. Piesele de prindere sunt din
otel galvanizat.
Coviltirul are un cadru din teava metalica si
panouri din rachita fiarta impletita, cu coaja.
Toate elementele din lemn sunt tratate
baituite si lacuite.
Ancorarea rotilor si a cailor din lemn in
fundatiile de beton se face prin intermediul unor furci
din platbanda metalica vopsite in camp electrostatic.
8. Umbrar mic rachita, model sareta, cu figurina sculptata din lemn1 buc
Gabarit: 1.10x0.70x1.10m, Inaltimea sezutului 0.40m

Suprafata de siguranta = 6.75mp, 3.10 x 2.70m dimensiuni maxime
Carul cu un cal sculptat din lemn, are
platforma alcatuita din barne rotunde de lemn masiv
de rasinoase impregnat cu diametrul sectiunii de 7-
8cm dispuse una langa alta, sprijinind pe pe un cadru
din dulapi, barne si roti, deasemenea din lemn masiv
de rasinoase impregnat. Piesele de prindere sunt din
otel galvanizat.
Coviltirul are un cadru din teava metalica si
panouri din rachita fiarta impletita, cu coaja.
Toate elementele din lemn sunt tratate
baituite si lacuite.
Ancorarea rotilor si a calului din lemn in
fundatiile de beton se face prin intermediul unor furci
din platbanda metalica vopsite in camp electrostatic.
9. Coliba tip turn 1 buc
Gabarit: D=1.30m, H max = 2.20m,

Inaltimea de cadere 0.90m,
Suprafata de siguranta: 8.80mp, 3.30x3.30m
dimensiuni maxime.
Turn cu baza octogonala cu structura din barne din
lemn de fag, cu sectiune rotunda, are pereti si acoperis
din rachita fiarta impletita, cu coaja. Barnele vor fi
fixate 30cm in pamant.
Turnul are un panou cu gol pentru intrare, si patru
goluri de observare. o scara si o platforma interioara din
lemn masiv de rasinoase impregnat. Lemnul este tratat,
baituit, lacuit.
10. Totem de catarare – 2 buc
Din lemn sculptat in diverse forme - pentru catarare.
11. Bancute lemn -12 buc
Dimensiuni 0.7x 0.25 m

12. Elemente decorative tip vatra - 2 buc
Diametru: 1.02m, H=1.0m
13.Labirint din panouri de rachita – 1 set
Gabarit: 2mx2m, inaltime 1.3m la porti.
Un labirint alcatuit din mai multe panouri
realizate din pari din lemn rotund de fag cu
diam. 3,2cm si panouri de rachita fiarta
impletita, cu coaja.
Barnele ce constituie structura cortului
vor fi incastrate in pamant sau in blocuri de
ancoraj din beton circa 30cm.
Certificate: TUV sau echivalent; ISO
9001:2015; ISO 14001:2015; ISO 45001:2018.
Generalitati
Scopul principal al unui loc de joaca este bucuria copiilor, el creand un mediu
propice pentru stimularea imaginatiei, sociabilitatii, dezvoltarii fizice si a abilitatilor de
coordonare motorie, de aceea se solicita prezentarea de oferte pentru produsele cu nivel
inalt de prelucrare industriala, o gama coloristica cat mai diversificata, preocupare
pentru mediu, cerinte scazute pentru intretinere. In cazul aparatelor de fitness,
produsele trebuie sa fie atractive si diversificate, astfel incat sa permita activitati
sportive cat mai complexe care sa utilizeze cat mai multe categorii de muschi.
Pentru ofertare, pentru fiecare produs ofertat va fi prezentata o documentatie
tehnica care cuprinde un text si planse, toate caracteristicile tehnice ale produselor,
materialelor folosite, finisajele, informatii referitoare la capacitate, dimensiuni,
imbunari, materialul din care e confectionat.
Cerinte minime obligatorii

Ansamblurile de joaca trebuie sa satisfaca intru totul cerintele normativelor
europene in vigoare: SR EN 1176/1-7/2002, care cuprind reguli de siguranta generala si
testare, riscurile privind leaganele, toboganele, balansoarele, inspectia si intretinerea
lor si standardul european SR EN 1177/2002 privind distantele de siguranta.
Echipamentele si lucrarile de amenajare a spatiului de joaca trebuie sa respecte
cerintele de securitate din HG 1102/2002, prescriptiile tehnice din PT R 19/2002 si NP
051/2012 privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. Deasemenea se vor pune la
dispozitie autorizatiile ISCIR CERT pentru montare si reparare, intretinere si revizie,
autorizatia de livrare producator, certificatul de garantie si declaratia de conformitate
de la producator, precum si declaratia producatorului privind numarul de utilizatori
concomitent pentru fiecare echipament in parte.
Informatiile trebuie sa fie complete, corecte, precise si explicite, cuprinzand pe
langa principalele caracteristici tehnice, calitative si termen de valabilitate, durata
medie de utilizare, varsta copiilor careia se adreseaza, capacitate - respectiv cati copii
utilizeaza produsul, specificatii legate de utilizarea de catre persoanele cu dizabilitati,
eventuale riscuri previzibile.
Materiale
Materialele din care vor fi confectionate trebuie sa corespunda domeniului de
utilizare conform destinatiei produselor si sa fie stabilite prin standarde de produs sau
norme tehnice de ramura privind materiile prime si materialele, si totodata sa fie
autorizate pentru astfel de utilizatori. Se vor folosi astfel: lemn lamelar, uscat, baituit
si impregnate (exclusiv pentru locurile de joaca), material plastic de tip polietilena de
inalta densitate HDPE, HPL, profile din teava din otel galvanizat vopsiti in camp
electrostatic, si acolo unde este cazul platforme antiderapante.
Conditiile tehnice de calitate pentru reperele din lemn, polietilena, metal, alte
materiale utilizate vor fi cele prevazute in standarde, avandu-se in vedere urmatoarele:
- Platformele, turnurile, toboganele, acoperisurile si toate celelalte componente
ce formeaza ansamblurile de joaca pentru copii vor fi sustinute prin stalpi. Capetele
stalpilor si/sau elementele componente ale modulelor de siguranta vor fi inchise cu
capace de protectie din polipropilena.
- Suprafetele de joaca cum ar fi corpurile de alunecare - toboganele, vor trebui sa
fie executate din plastic si fibra de sticla, sa fie plane si curate, sa nu prezinte zgarieturi,
ondulari, lipsa de material, fisuri, sa reziste la actiunea agentilor corozivi si sa reziste la
actiunea factorilor de mediu.
Prescriptii tehnice
- Toboganul trebuie sa raspunda cerintelor de conformitate cu standardul si
normele EN 1176-3 si testat conform SR EN 1176 – 1 – Standarde generale de siguranta.
Toboganele trebuie sa aiba 3 sectiuni: partea de intrare, partea de alunecare si partea
de iesire; toboganele vor fi astfel concepute incat peretii laterali ai primei sectiuni si
peretii laterali ai sectiunii de alunecare sa ramana in interior. İnaltimea peretilor laterali
de care se va tine utilizatorul va fi de min.30cm, iar zona de care se va tine utilizatorul
va fi rotunjita. İnaltimea de la sol a sectiunii de iesire va fi de cca.30cm; vor fi realizate
dintr-un material de plastic, care nu permite modificari ale geometriei.
- Pe toata lungimea de urcare se afla dispuse balustrade. Balustradele vor fi
produse conform standardului SR EN 1176 – 1 – reguli de siguranta.
- Scaunele leaganelor vor fi executate din material plastic de tip polietilena HDPE,
cu rezistenta la rupere, duritate, netoxic si ignifugat, care nu se aprinde instantaneu,
suprafata neteda. Vor fi prevazute cu spatar, protectii laterale si bara de retinere ceea
ce face ca utilizatorul sa fie bine protejat in timpul miscarii. Elementele de suspendare
trebuie sa indeplineasca cerintele SR EN 1176 – 2 : 2008 si respecta cerintele SR EN 1176
– 1: 2008.
- Pentru a proteja suprafetele metalice impotriva coroziunii cadrul metalic trebuie
acoperit cu vopsea ce corespunde cerintelor SR EN 1176, vopsea ce nu contine elemente
chimice periculoase, si va fi vopsit in camp electrostatic.
Conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca produsele

vizeaza:
1. Tipodimensiuni - dimensionarea produselor si forma acestora trebuie sa permita
utilizarea lor facila si in conditii de siguranta;
2. Sa fie proiectate pentru o greutate declarata;
3. Sa confere stabiliatea;
4. Sa aiba un aspect placut;
5. Calitatea materialelor utilizate sa confere rezistenta, siguranta in exploatare,
rezistenta la impact si uzura, rezistenta climatica, cerinte privind mediul, cum este
potentialul de reciclare, elasticitate, rotunjimea muchiilor, imbinarile sa fie realizate
astfel incat copii sa nu poata atinge suruburile si clemele de imbinare, in acelasi timp sa
fie astfel gandite incat sa fie greu de demontat pentru cine nu are dispozitivele dedicate
(furnizate impreuna cu locurile de joaca), in conformitate cu standardele si normativele
in vigoare;
6. Montajul echipamentelor va fi efectuat in conformitate cu fisele de la
producator.
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE ECHIPAMENTELOR DE ILUMINAT
Sistemele de iluminat vor fi impartite astfel:

- Sistem tip 1 compus din coloana luminoasa multifunctionala prevazuta cu un
modul de iluminat 360° 46W/WW si sistem de telegestiune. H total coloana 6m.
modul de iluminat 360° 46W/WW , un modul de iluminat 180º 46W WW si sistem
de telegestiune. H total coloana 6m.
modul de iluminat 360° 46W/WW, un modul HotSpot Wi-Fi 4.8 si sistem de
telegestiune. H total coloana 6m.
modul de iluminat 360° 46W/WW, un modul supravegere video si sistem de
telegestiune. H total coloana 6m.
- Sistem tip 5 compus din proiector incastrat 16 LED 27W/WW cu rezistenta la
sarcina statica 4000kg
Caracteristicile principale ale echipamentelor de iluminat propuse pentru

iluminare Parc Tineretului din Bucau, sunt urmatoarele:
Sistem tip 1
Modul de iluminat 360°

- alimentare electrica: 230V/50Hz
- grad de protectie compartiment optic (minim) IP66
- grad de protectie compartiment accesorii electrice (min.) IP66
- rezistenta la impact (minim) IK08
- diametru exterior:194mm
- putere maxim instalata (maxim) 50W
- flux luminos instalat (minim) 4800lm
- clasa de izolatie electrica: I sau II
- corpul aparatului de iluminat este realizat din aluminiu turnat sub
presiune sau alt aliaj metalic necoroziv, pentru mentinerea in timp a
carcateristicilor mecanice initiale
- difuzor din sticla tratata termic, securizata, plana/curbata sau
policarbonat tratat UV
- echipare cu sursa luminoasa tip LED de mare putere:
• temperatura de culoare Tc = 3000K±10%
• indicele de redare al culorilor Ra≥80
- balastul electronic programabil, compatibil cu tipul de sursa luminoasa
utilizata, va avea minim urmatoarele functii:
• asigurarea functionarii cu factorul de putere >0,92, pentru
functionare la 100%
• permite comunicarea cu componentele de comanda ale sistemelor
de control, cel putin prin protocoalele de comunicare DALI sau 1-
10V
• permite reducerea fluxului luminos cu minim 90% din valoarea
fluxului nominal, in trepte de minim 1%
- aparatul de iluminat va permite ca la 100.000 ore de functionare fluxul
luminos sa nu se deprecieze cu mai mult de 30%
- echipat cu dispozitiv de control individual fara fir (parte componenta a
sistemului de control), pentru comanda si controlul independent al
aparatului de iluminat, prin utilizarea cel putin a protocoalelor de
comunicare 1-10 V sau DALI; acesta va indeplini cel putin functiile descrise
ale sistemului de telegestiune
- permite echiparea cu senzor de prezenta
Stalp de iluminat pentru coloana multifunctionala

- Stalp cilindric drept cu diametru exterior 194 mm, realizat din otel,
rotund, sudura invizibila, galvanizat conform standardului EN ISO 1461,
vopsit in camp electrostatic
- Montaj cu flansa
- Prevazut in partea inferioara cu usa de vizitare care permite montarea in
interiorul stalpului a doua cutii de conexiune:
• cutie conexiune iluminat:
- grad de protectie: IP44
- clasa de izolatie I sau II
- permite racordarea prin partea inferioara a (minim) 3 cabluri cu 5
conductoare cu sectiunea de 16 mm2, iar prin partea superioara a
(minim) 2cabluri cu 3 conductoare cu sectiunea de 2,5 mm2
- prevazuta cu protectie la descarcari atmosferice de pana la 10kV si
siguranta termica dimensionata corespunzator
• cutie conexiune camera / HotSpot WiFi
- in cazul in care coloana multifunctionala nu este echipata cu modul
de filmare sau HotSpot WiFi, aceasta nu este necesara
Sistem tip 2

- diametru exterior: 194mm
functionare la 100%
10V

- diametru exterior:194 mm
functionare la 100%
10V

- Montaj cu flansa
Sistem tip 3

- diametru exterior: 194 mm
functionare la 100%
10V
Modul HotSpot WiFi

- posibilitate de integrare in coloana multifunctionala, sau intr-unul dintre
modulele acesteia
- echipat cu HotSpot WiFi
- frecventa 2.4GHz/5GHz

- Montaj cu flansa
Sistem tip 4

- diametru exterior: 194 mm
functionare la 100%
10V
Modul camera video

- posibilitate de integrare in coloana multifunctionala, sau intr-unul dintre
modulele acesteia
- echipat cu camera video
- etanseitate compartiment optic (minim) IP66
- filmare Full HD
- rezolutie (minim) 2MP

- Montaj cu flansa
Sistem tip 5
Proiector incastrat LED
- grad de protectie compartiment optic IP67
- rezistenta la impact IK10
- difuzor din sticla tratata termic, securizata cu rezistenta mecanica mare
4000kg
functionare la 100%
10V
Propuneri concepute pentru:

- Coloana multfunctionala - Proiector incastrat
Sistem de telegestiune
Sistemul de telegestiune al iluminatului public are rolul de a monitoriza,
comanda si controla de la distanta aparatele de iluminat, intr-un mod facil, pentru a
permite efectuarea de interventii prompte in caz de defect, dar si pentru reducerea
costurilor aferente consumului de energie electrica si a mentenantei sistemului de
iluminat public.
Prin realizarea unui sistem de telegestiune la nivelul proiectul Parc Tineretului

Buzau, se vor indeplini cel putin urmatoarele functii:
o transmiterea de la distanta a comenzilor utilizand tehnologii inovatoare pe baza
unor protocoale de comunicatie radio (wireless) standardizate, de tip deschis.
Nu se accepta tehnologii de comunicatie apartinand unui singur producator, care
vor necesita costuri suplimentare de exploatare
o pornirea/oprirea/reducerea fluxului luminos la nivelul aparatelor de iluminat,
individual sau in grup, conform condiitiilor impuse prin programe de functionare
prestabilite, care pot fi modificate in interfata utilizator in functie de nevoile
autoritatii contractante
o controlul cresterii fluxului luminos pe baza unor senzori, care pot fi conectati
fizic la oricare dintre aparatele de iluminat/dispozitivele de control ofertate si
pe baza carora poate fi gestionat modul de functionare al mai multor aparate de
iluminat ce deservesc aceluiasi scop, fara ca toate acestea sa fie conectate
direct la acelasi senzor. De exemplu, un senzor PIR montat la primul aparat de
iluminat dintr-un sir va controla prin intermediul sistemului de telegestiune inca
minim 5 aparate de iluminat din vecinatate. Totodata, un aparat de iluminat
trebuie sa fie capabil sa raspunda la comanda transmisa de cel putin 2 senzori
configurati in interfata utilizator a sistemului de control, montati in zonele
inconjuratoare ale acestuia. Pentru a fi eficient, timpul de raspuns nu trebuie sa
fie mai mare de 1-2 secunde
o sistemul de control va permite integrarea iluminatului festiv, precum si a altor
consumatori permanenti sau ocazionali, pentru acestia trebuind sa poata fi
controlata cel putin oprirea si pornirea, atat dupa un program prestabilit, cat si
pe baza de comenzi manuale
o sistemul de control trebuie sa fie scalabil, sa permita adaugarea in viitor si a
altor dispozitive de control /aparate de iluminat, daca va fi necesar
o colectarea centralizata a datelor de la dispozitivele de control utilizand
tehnologii de comunicatie fara fir
o reprezentarea grafica a fiecarui dispozitiv de control/aparat de iluminat si a
starii acestuia, pe o harta, in functie de coordonatele GPS ale sale
o modificarea nivelului de focalizare (zoom) in interfata grafica, putandu-se
observa amplasarea individuala a fiecarui punct luminos pozitionat in teren
o mentinerea constanta a fluxului luminos (Constant Lumen Output). Aceasta
permite compensarea deprecierii fluxului luminos al unui aparat de iluminat si
elimina costurile suplimentare datorate supradimensionarii initiale a fluxului
luminos si implicit, a puterii absorbite
o utilizarea doar a fluxului luminos necesar (Adjustable Lighting Output). Aceasta
permite utilizarea in permanenta a unei anumite puteri instalate pe lampa mai
mica decat puterea nominala a acesteia, functie necesara daca pentru obtinerea
rezultatelor luminotehnice in teren se va constata ulterior ca va fi nevoie de un
flux luminos mai mic decat cel considerat in calculele luminotehnice depuse in
cadrul ofertei tehnice si financiare
o modificarea statica a fluxului luminos (dupa programe prestabilite, definite de
beneficiar). Aceasta permite reducerea fluxului luminos cu diferite procente fata
de fluxul luminos nominal, pe anumite paliere orare, in functie de densitatea
traficului, durata zi-noapte sau alte conditii predefinite. Aceasta functie trebuie
sa poata fi realizata pentru cel putin 10 nivele ale puterii absorbite, cu increment
de cel putin 1 procent
o modificarea dinamica a fluxului luminos (dupa programe prestabilite, definite de
beneficiar, in functie de semnalul primit de la senzori). Aceasta permite
reducerea fluxului luminos cu diferite procente fata de fluxul luminos nominal,
cand nu este detectata miscare/prezenta trafic urmand ca la momentul realizarii
detectiei trafic, pe anumite paliere orare, nivelul puterii absorbite sa creasca la
un alt nivel predefinit. Aceasta functie trebuie sa poata fi realizata pentru cel
putin 10 nivele ale puterii absorbite, cu increment de cel putin 1 procent
o mentinerea constanta a fluxului luminos, utilizarea doar a fluxului luminos
necesar, modificarea statica a fluxului luminos si modificarea dinamica a
fluxului luminos trebuie sa poata fi realizate simultan, pe oricare din aparatele
de iluminat prevazute cu sistem de telegestiune
o functionarea in caz de nevoie prin intermediul comenzilor manuale, ce vor putea
fi transmise cel putin la nivel de punct luminos si la nivel de grup de functionare
selectat, in "timp real" (timp de raspuns in teren maxim 5 minute; in interfata
datele vor fi actualizate in maxim 15 minute)
o programarea si reprogramarea facila, ori de cate ori este necesar, a unor profile
de functionare economice ale iluminatului public, pentru diferite paliere orare,
definite de beneficiar, in functie de densitatea traficului, incadrarea viitoare a
strazilor/zonelor de trafic, evenimente temporare sau de durata lunga,
sarbatori, etc
o permite configurarea a cel putin 10 de scenarii de functionare diferite (ex: M1,
M2, M3, M4, M5, M6, C1, C2, C3 intersectii, treceri pietoni, parcari, pietonal,
etc.) la care pot fi alocate oricare dintre aparatele de iluminat existente in
sistemul de control, in functie de aplicatia deservita (iluminat stradal, iluminat
parcari, iluminat treceri de pietoni, iluminat festiv, etc). In caz de nevoie,
pentru aceste aparate de iluminat se pot incarca intr-un mod facil alte scenarii
de functionare dintre cele 10
o programele de functionare (si dispozitivele de control alocate lor), definite
pentru diferite scenarii de functionare, nu vor fi conditionate de apartenenta la
o anumita locatie/ strada, la un anumit punct de aprindere, la un anumit
dispozitiv de control zonal sau de configuratia retelei de alimentare cu energie
electrica
o fiecare program de functionare va permite cel putin 2 scenarii de functionare,
care pot fi diferite pentru anumite perioade ale anului
o interfata va permite definirea in avans a unor zile speciale, in decursul unui an,
avand scenarii de functionare diferite fata de cel activ pentru restul anului,
pentru fiecare program de functionare in parte
o cunoasterea de la distanta a starii sistemului de iluminat public privind: starea
aparatului de iluminat/ starea dispozitivului de control, disfunctionalitati in
functionare
o Cunoasterea de la distanta minim a urmatorilor parametri electrici si de
functionare la nivel de dispozitiv de control:
- putere electrica absorbita, cumulata pentru sarcinile electrice alocate
dispozitivului de control;
- tensiunea de alimentare;
- intensitatea curentului electric;
- cosϕ;
- energie consumata la nivel de dispozitiv de control individual, cumulata
pentru sarcinile electrice alocate dispozitivului de control;
- numarul de ore de functionare ale sarcinilor electrice conectate
- nivelul curent de reducere a puterii si/sau a fluxului luminos
- ultima pornire si ultima oprire a aparatului de iluminat;
- starea in care se afla aparatul de iluminat – pornit/oprit
o in cazul unei avarii, precum intreruperea alimentarii cu energie electrica a
dispozitivelor de control, dupa revenirea alimentarii sistemul de control trebuie
sa fie operational in maximum 5 minute si sa transmita date in sistem in maxim
20 minute
o monitorizarea permanenta a aparatelor de iluminat si, la cerere sau in functie
de momente predefinite de timp, transmiterea de rapoarte cel putin prin
intermediul e-mail-urilor, catre destinatarii predefiniti in sistem cu privire cel
putin la energia consumata
o monitorizarea permanenta a aparatelor de iluminat si, la cerere sau in functie
de momente predefinite de timp, transmiterea de alerte cel putin prin
intermediul e-mail-urilor, catre destinatarii predefiniti in sistem cu privire cel
putin la aparatele de iluminat nefunctionale
o definire utilizatori in functie de rolurile alocate de catre administratorul
sistemului (vizualizare sistem, emitere comenzi manuale, configurare
echipamente, vizualizare rapoarte de functionare,etc.)
o permite actualizarea de software pentru dispozitivele de control, fara alte
costuri suplimentare in perioada de garantie, prin intermediul retelei de
comunicatie, de la distanta, daca acestea sunt necesare la un moment dat
ulterior montajului
o dispune de o interfata de programare a aplicatiei (API- Application Programming
Interface), pentru interactiunea viitoare cu o platforma tip Smart City
o transmisia si traficul de date, actualizarile de software, gazduirea pe server a
datelor – gratuit pe perioada de garantie si postgarantie – de minim 10 ani
GTX
ANEXA 5 – STUDIU GEOTEHNIC
Pag 148
GTX
ANEXA 6 – STUDIU TOPOGRAFIC
Pag 168
GTX
ANEXA 7 – CERTIFICAT DE URBANISM
Pag 170
GTX
ANEXA 8 – PERSPECTIVE 3D
Pag 173

Studiu de Fezabilitate Regenerarea Spatiului Urban Adiacent Parc Tineretului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Regenerarea Spatiului Urban Adiacent Parc Tineretului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Constantin Semnat digital de Constantin

Toma Data: 2019.05.10 17:38:47

ELABORATOR : Global Tech Xpert SRL

BENEFICIAR: UAT MUNICIPIUL BUZAU

DATA ELABORARII : 11.03.2019

FAZA DE PROIECTARE : STUDIU DE FEZABILITATE

"REGENERAREA SPATIULUI URBAN ADIACENT

ARHITECT: ARH. ALEXANDRU NECHITOAIA

EXPERT FONDURI STRUCTURALE: ING. IONELA DRAGOMIR

EXPERT AMENAJARI PEISAGISTICE: URB. IOANA MIRCEA

PROIECTANT: Global Tech Xpert SRL

Nr. contract: 14598

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII ............................................ 5

5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar)

1.4. Beneficiarul investitiei

1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie

2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII

2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante,

Necesitatea investitiei este fundamentata intr-o serie de documente strategice.

Prin implementarea proiectului de fata se va atinge si obiectivul specific al

Alte documente care vizeaza necesitatea investitiilor in mobilitate alternativa in

- Planul de Dezvoltare Regionala Sud Est 2014 – 2020

2.2. Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor

In cadrul documentatiei la faza PUZ spre aprobare referitoare la regenerarea

Conform prevederilor Legii 24/2007, privind reglementarea și administrarea

2.3. Prognoze pe termen mediu si lung privind evolutia cererii, in scopul

În prezent, zona nu este supusă presiunilor investiționale, astfel că există un

In urma lucrarilor de interventie propuse se urmareste un concept nou, avand

2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Prin realizarea investitiei se preconizeaza: crearea de spatii verzi (minim 90%

Obiectivele ce vor fi atinse prin realizarea investitiei sunt urmatoarele:

‐ Cresterea calitatii vietii cetatenilor prin dezvoltarea unei zone pietonale de

3. SCENARII SI OPTIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU

3.1. Particularitati ale amplasamentului

Amplasamentul este situat in zona de Nord-Vest a Municipiului Buzau, fiind

b) Relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces

Amplasamentul este situat adiacent zonei urbane aferente Parcului Tineretului,

Pe directia est vest, amplasamentul face parte dintr-un proiect de tip

Pe directia nord amplasamentul se desfasoara pana la zona de protectie a

d) Surse de poluare existente in zona

Nu exista surse de poluare in zona.

Amplasamentul a fost ridicat intr-un studiu topografic intocmit de societatea

f) Retele edilitare si zone protejate sau de protectie

Terenul aferent amplasamentului nu beneficiaza de racordarea la retelele

In partea sudica a amplasamentului se afla o linie LEA 110kv care necesita o

Terenul de pe amplasament nu apartine institutiilor din sistemul de aparare,

Valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului este de 0.7kPa,

Valoarea incarcarii din zapada avand IMR 50 ani este 2.0kN/mp, in

Date asupra terenului de fundare

Nivelul hidrostatic nu pune probleme pentru fundare.

Date geologice generale

Date geotehnice si recomandari

‐ Foraj S1 in zona de nord: 0.00-0.20m sol vegetal, 0.20-1.50m balast.

‐ Foraj S2 in zona de nord vest: 0.00-0.30m sol vegetal, 0.30-1.50m

Conform „Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii” NP

Examinarea stratificatiei in forajele executate evidentiaza depuneri tipice de

In conformitate cu prevederile Normativului NP 112/2014, aceste pamanturi se

Pentru constructiile care se proiecteaza in aceasta incinta, recomandam