Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Transporturi

Disciplina: Transmisii pentru autovehicule - proiect

TEMA NR. 16

Să se proiecteze transmisia mecanică (ambreiaj, cutie de viteze) pentru un

automobil cu următoarele caracteristici:

Tipul automobilului: autoturism;

Caroseria: coupé;
Nr. de persoane (locuri): 2 locuri;
Viteza maximă în palier (Vmax); 340 km/h;
MAS: Pmax = 551 kW, nP = 8250 rot/min, Mmax = 690 Nm, nM = 6000
rot/min;

Soluția de organizare: clasica;

Masa proprie: 1525 kg.

Numele și prenumele studentului: Sîrbu Radu-Cătălin

Numele și prenumele îndrumătorului: S.L. Dr. Ing. Dobre Alexandru
Data primirii temei: 01.10.2018 Semnături
Student:

Îndrumător:
Pentru simplificarea proiectului , se va alege un automobil real cu caracteristici
asemănătoare cu cele din tema de proiect .
Automobilul ales pentru acest proiect este un Ferrari F12 Berlinetta

Caracteristici Tehnice :
 Tip motor : MAS aspirat
 Pmax : 551 [kW]
 np : 8250 [rpm]
 Mmax : 690 [Nm]
 nM : 6000 [rpm]
 MPmax : 455[Nm]
 Vmax : 340 [km/h]
 mt : 1525 [kg]
 La : 4618 [mm]
 la : 1942 [mm]
 ha : 1273 [mm]
 L : 2720 [mm]
 E1 : 1665 [mm]
 E2 : 1618 [mm]
 cx : 0.223
Capitolul 1 :
Predeterminarea caracteristicii la sarcina totala a motorului din condiția de atingere a vitezei
maxime in palier la deplasarea automobilului

1.1 Rezistente la înaintare

Rezistentele la înaintare specifice deplasării automobilului sunt :

 Rezistenta la rulare
 Rezistenta la rampa
 Rezistenta aerodinamica
 Rezistenta maselor in mișcare de rotație

In cazul deplasării automobilului cu viteza maxima se iau in considerare următoarele

rezistente

 Rezistenta la rulare

Această forță este calculată cu formula:

𝑅 𝑟𝑢𝑙 = 𝑓(𝑉) ∙ 𝐺𝑎 ∙ cos 𝛼𝑝 [𝑑𝑎𝑁]

Putere necesara învingerii rezistentei la rulare este:

𝑅𝑟𝑢𝑙 ∙ 𝑉 𝑓 ∙ 𝐺𝑎 ∙ cos 𝛼𝑝 ∙ 𝑉
𝑃𝑟𝑢𝑙 = = [𝑘𝑊]
360 360

0.004∙1525∙9.81∙340
𝑃𝑟𝑢𝑙 = = 56.51 [kW]
360

 Rezistenta aerodinamica

𝑘 ∙ 𝐴 ∙ 𝑉2
𝑅𝑎 = [𝑑𝑎𝑁]
13
 𝑅𝑎 ∙ 𝑉 𝑘 ∙ 𝐴 ∙ 𝑉 3
𝑃𝑎 = = [𝑘𝑊]
360 4680

0.0134∙2.47∙3403
𝑃𝑎 = = 277 [𝑘𝑊]
4680

Alegem randamentul transmisiei mecanice (ηt) 0.93 %

1.2 Puterea necesara pentru deplasarea la viteza maxima este :

𝑃𝑟𝑢𝑙 + 𝑃𝑎 56.51 + 277

𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = = = 358.61 [𝑘𝑊]
𝜂𝑡 0.93

1.2 Coeficienți de elasticitate si adaptabilitate ai motorului cu ardere interna

 Coeficientul de adaptabilitate al motorului

𝑀
𝑐𝑎 = 𝑀 𝑚𝑎𝑥
𝑃𝑚𝑎𝑥

𝑃𝑚𝑎𝑥 ∙ 30
𝑀𝑃𝑚𝑎𝑥 =
𝜋 ∙ 𝑛𝑃𝑚𝑎𝑥

𝑀𝑃𝑚𝑎𝑥 = 637 𝑁𝑚

𝑐𝑎 = 1.08

 Coeficientul de elasticitate al motorului

𝑛𝑀
𝑐𝑒 =
𝑛𝑃
 𝑐𝑒 = 0.72

1.3. Calculul coeficienților α β γ

𝑐𝑒2 − 𝑐𝑎 ∙ (2𝑐𝑒 − 1)
𝛼=
(𝑐𝑒 − 1)2
2𝑐𝑒 ∙ (𝑐𝑎 − 1)
𝛽=
(𝑐𝑒 − 1)2
𝑐𝑎 − 1
𝛾=
(𝑐𝑒 − 1)2

𝛼 = 0,511

𝛽 = 1.564

𝛾 = 1,076

1.3 Determinarea plajei de turație

 Turația de mers in gol 𝑛𝑚𝑖𝑛

𝑛𝑚𝑖𝑛 ≅ 0.2 ∙ 𝑛𝑝 = 1650 [rpm]

 Turația maxima

𝑛𝑚𝑎𝑥 ≅ 1.18 ∗ np = 9000 [rpm]

 Plaja de turație

𝑛 ∈ [1650 ÷ 9000] rpm

1.4 Determinarea caracteristicii la sarcina totala a motorului

 800
700
600
500
kW ;Nm

400
300
200
100
0
0 2000 4000 6000 8000 10000

Pe Me

Capitolul II
Determinarea raportului de transmitere al transmisiei finale i0

2.1 Determinarea razei de rulare

Raza de rulare se calculează cu relația: rr = λ ∙ r0

unde λ – coeficient de deformare a pneului

Pentru pneul autovehiculului de proiectat se alege valoarea λ = 0.90.

Raza liberă r0 se obține cu relația:
𝑟0 = 0.5 ∙ 𝐷𝑢 [mm]

Se aleg pneurile Pirelli PZERO cu dimensiunea :

255/35 R 20

𝐷𝑢 = 𝐷𝑗 + 2 ∙ 𝐻 = (20 ∙ 25.4 + 2 ∙ 0.35 ∙ 255) = 865 [mm]

𝑟0 = 0.5 ∙ 𝐷𝑢 = 432.5 [mm]

Raza de rulare este :

𝑟𝑟 = 0.90 ∙ 431.5 = 389 [mm]

2.2 Predeterminarea raportului de transmitere al transmisiei finale :

 Raportul final de transmitere poate fi predeterminat folosind relația :

Rezulta astfel ca i0 se calculează folosind relația

0.377∙𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 ∙𝑟𝑟
𝑖0 = 𝑉𝑚𝑎𝑥 ∙𝑖𝑠𝑘
Unde :
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 = 0.95 ∙ 𝑛𝑝 = 7837

𝑖𝑠𝑘 = 0.69 (conform producătorului )

Rezulta ca :

𝑖0 = 4.903

2.3 Definitivarea raportului de transmitere al transmisiei finale :

Raportul de transmitere predeterminat având o valoare mai mica decât 7 putem

considera ca transmisia finala este într-o singura treapta

Pentru definitivarea raportului i0 se vor alege 3 variante de perechi de numere de

dinți , pornind de la valoarea predeterminata si de la schema cinematica a
transmisiei principale

i0 2,5 3 4 5 6-7 >7

zpmin 15* 12* 9 7 5 5

Tabel 1
Pentru i0 = 4.90 alegem

Zp = 8 ( Conform tabelului 1)

𝑍𝑐 = 𝑖0 ∗ 𝑍𝑝 = 39.22

Zc se rotunjește la 39

Alegem astfel 3 valori pentru Zc

 Zc1=39
 Zc2=40
  Zc3=38

𝑍𝑐1
𝑖01 = = 4.875
𝑍𝑝

𝑍𝑐2
𝑖02 = =5
𝑍𝑝

𝑍𝑐3
𝑖03 = = 4.75
𝑍𝑝
2.4 Diagrama pentru definitivarea lui i0

Pe baza rapoartelor de transmitere alese se trasează diagrama pentru definitivarea

lui i0

Diagrama pentru definitivarea lui i0

600

500

400
Pr0 ,Prez kW

300

200

100

0
60 110 160 210 260 310 360 410
Viteza V [km/h]

i01 ΣRez i02 i03

2.5 Verificare
Eroarea relativa a valorii efective fata de cea predeterminata

E1 = |i0-i01|/i0 * 100 = 0.561

E2= |i0-i02|/i0 * 100 = 1.988

E3= |i0-i03|/i0 * 100 = 3.111

2.6 Calculul vitezei maxime si compararea valorilor cu cea prestabilita de proiect

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑟𝑟
𝑉𝑚𝑎𝑥1 = 0.377 ∙ = 341.919 [𝑘𝑚/ℎ]
𝑖01 ∙ 𝑖𝑠𝑘

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑟𝑟
𝑉𝑚𝑎𝑥2 = 0.377 ∙ = 333.372 [𝑘𝑚/ℎ]
𝑖02 ∙ 𝑖𝑠𝑘

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑟𝑟
𝑉𝑚𝑎𝑥3 = 0.377 ∙ = 350.917 [𝑘𝑚/ℎ]
𝑖03 ∙ 𝑖𝑠𝑘

Viteza cea mai apropiata de cea prevăzută de proiect corespunde raportului de transmitere :

𝑖01 = 4.875

Capitolul III
Determinarea raportului treptei I a schimbătorului de viteza (i1)

3.1 Determinarea raportului de transmitere al primei trepte isv1 din condiția urcării rampei
maxime

Alegem rampa maxima pmax = 40%

𝜓𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝐺𝑎 ∙ 𝑟𝑟
𝑖𝑠𝑣1 =
𝑀𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑖0 ∙ 𝜂𝑡1

𝜓𝑚𝑎𝑥 = 𝑓 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑝𝑚𝑎𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝛼𝑝𝑚𝑎𝑥

 𝛼𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (𝑃𝑚𝑎𝑥 )

𝜓𝑚𝑎𝑥 = 0.004 ∗ cos(24.22) + sin(24.22) = 0.41

0.41∙1525∗9.81∙0.389
𝑖𝑠𝑣1 = = 1.84
690∙4.875∙0.93

Raportul de transmitere este mic deoarece rezerva de putere a motorului este mare

3.2 Determinarea raportului de transmitere al primei trepte isv1 din condiția deplasării cu
viteza minima in palier

𝑟𝑟 ∙ 𝑛𝑚𝑖𝑛
𝑖𝑠𝑣1 = 0.377 ∙
𝑖0 ∙ 𝑉𝑚𝑖𝑛

0.389 ∙ 1000
𝑖𝑠𝑣1 = 0.377 ∙ = 3.01
4.87 ∙ 10
3.3 Determinarea raportului de transmitere maxim din condiția de aderenta

𝛴𝑅 ∙ 𝑟𝑟
𝑖𝑠𝑣1 ≤ 𝑖𝑠𝜑 =
𝑀𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑖0 ∙ 𝜂𝑡1

𝑘 ∙ 𝐴 ∙ 𝑉2
(𝑓(𝑉) ∙ 𝐺𝑎 ∙ cos 𝛼𝑝 + ) ∙ 𝑟𝑟
13
𝑖𝑠𝑣1 ≤ 𝑖𝑠𝜑 =
𝑀𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑖0 ∙ 𝜂𝑡1

((0.091+0.85)∙1525∙9.81∙0.5 )∙0.389
𝑖𝑠𝑣1 ≤ 𝑖𝑠𝜑 = = 3.02
690∙4.87∙0.93

Deoarece momentul motor maxim este foarte mare criteriul de selecție al treptei I
de viteza va fi deplasarea cu viteza minima in palier
De asemenea raportul de transmitere al treptei 1 al automobilei Ferrari F12
Berlinetta este 3.08
Astfel se alege isv1 : 3.01

Capitolul IV
Determinarea raporturilor de transmitere intermediare ale schimbătorului de viteze .
Determinarea etajării schimbătorului de viteze in progresie geometrica/armonica (
ori una ori alta ) .

Stabilirea numărului de trepte si determinarea valorilor rapoartelor de transmitere ale

schimbătorului de viteze se numește etajarea schimbătorului de viteze.
Întrucât valorile rapoartelor primei trepte (raportul maxim) si al cele de priza directa se
determina din alte condiții, in unele lucrări din literatura de specialitate, prin etajarea
schimbătorului de viteze se înțelege determinarea valorilor rapoartelor de transmitere
intermediare.

Se dau:

-𝑖𝑚𝑎𝑥 = raportul de transmitere al primei trepte = 𝑖1 = 𝑖𝑠1

-𝑖𝑚𝑖𝑛 = raportul de transmitere al ultimei trepte = 𝑖𝑧 = 𝑖𝑠𝑛
-z = numărul de trepte = 6
𝑖𝑚𝑎𝑥 𝑖
-𝜙𝑠 = gama de variatie a rapoartelor de transmitere = = 𝑖1
𝑖𝑚𝑖𝑛 𝑧

Se caută: 𝑖1 , 𝑖2 … 𝑖𝑧−1

Observații:
𝑖1 𝑖2 𝑖𝑧−1
𝜙𝑠 = ∙∙∙ = 𝜙1 𝜙2 ∙∙∙ 𝜙𝑧−1
𝑖2 𝑖3 𝑖𝑧
Unde 𝜙𝑖 este gama de variatie a unei trepte

Se va alege etajarea in progresie geometrica deoarece are o apropiere foarte mare de

parabola ideala de tracțiune si deoarece automobilul căruia ii este destinata transmisia este
din categoria sport si aceasta etajare permite demararea la turații apropiate de npmax astfel
favorizând accelerarea automobilului

Etajarea in progresie geometrica

𝑖1 3.01
𝜙𝑠 = = = 4.36
𝑖6 0.69

𝑧−1 5
𝜙𝑖 = √𝜙𝑠 = √4.36 = 1.27

𝑖1 = 3.01

𝑖1
𝑖2 = = 2.37
𝜙𝑖

𝑖2
𝑖3 = = 1.86
𝜙𝑖

𝑖3
𝑖4 = = 1.46
𝜙𝑖

𝑖4
𝑖5 = = 1.14 ~ 1
𝜙𝑖

𝑖5
𝑖6 = = 0.89
𝜙𝑖

𝑖6
𝑖7 = = 0.69
𝜙𝑖
Conform rapoartelor de transmitere calculate se trasează diagrama fierăstrău :

Diagrama Fierastrau Progresie Geometrica

120

100

80
Viteza [m/s]

60

40

20

0
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

n [rpm]

V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 n' n''

Capitolul 5

5.1 Calculul principal al parametrilor ambreiajului

5.2 Calculul si proiectarea parții conduse .

Ambreiajul este un mecanism care permite solidarizarea a doua piese care se afla pe aceeași
axa, pentru a putea transmite mișcarea de rotație a uneia celeilalte, apoi sa le
desolidarizeze(decupleze) când nu se mai dorește transmiterea acestei mișcări. La automobile
acest mecanism servește la decuplarea arborelui cotit al motorului termic de arborele primar
al cutiei de viteze si apoi la recuplarea progresiva a acestor doi arbori după fiecare schimbare
de treapta de viteza.
 Tema acestui capitol va fi despre proiectarea unui ambreiaj monodic uscat cu arc
central diafragma si cu amortizor de oscilații torsionale in discul condus.

Determinarea momentului de calcul

In timpul funcționarii ambreiajului, ca urmare a frecărilor normale din fazele de

cuplare-decuplare, suprafețele de frecare ale discurilor conduse sunt supuse uzurii, arcurile de
presiune se detensionează, iar forța de apăsare se micșorează. Pentru ca ambreiajul sa fie
capabil sa transmită momentul maxim al motorului si in cazul când garniturile sunt uzate, la
dimensionarea ambreiajului se adopta un moment mai mare decât momentul maxim al
motorului, numit momentul necesar sau momentul de calcul al ambreiajului:

Se alege un coeficient de siguranță : β 𝛽 ∈ [1.25 ÷ 2]

Momentul maxim al motorului cu ardere interna este 𝑀𝑚𝑎𝑥 = 690 [𝑁 ∙ 𝑚]

Momentul de calcul al ambreiajului

𝑀𝑐 = 𝛽 ∙ 𝑀𝑚𝑎𝑥 = 1.25 ∙ 690 = 862.5 [𝑁 ∙ 𝑚]

Garniturile sunt piese standardizate si sunt realizate într-o gama tipodimensionala

limitata conform STAS 7793-83. In aceste condiții se tine cont de Re si Ri pre dimensionate
pentru alegerea dimensiunilor definitive.

De 150 160 180 200 225 250 280 300 305 310 325 350
Di 100 110 125 130 150 155 165 175 185 195
g 2,5…3,5 3,5 3,5; 4,0
Tabel 2

A. Dimensionarea Garniturii de Fricțiune

Pentru dimensionare trebuie definiți următorii parametrii :

1. Numărul suprafețelor de frecare – Ambreiaj mono disc

unde i=2.n este numarul suprafetelor de frecare (al c􀄃ilor de leg􀄃tur􀄃 dintre partea
conduc􀄃toare şi partea condus􀄃); n-num􀄃rul discurilor conduse ale ambreiajului;
i=2

2. Coeficient de frecare μ ∈ [0.4 ÷ 0.6]

Se alege μ = 0.5 [ - ]

3. Presiunea specifica maxima asupra garniturii de frictiune 𝑝0 ∈ [0.2 ÷ 0.5] [𝑀𝑃𝑎]

 Se alege 𝑝0 = 0.5 [𝑀𝑃𝑎]

4 . Coeficientul de dimensionare c ∈ [0.53 ÷ 0.75]

Se alege c = 0.75

3 2 ∙ 𝑀𝑐
𝑅𝑒𝑡 = √ = 99.86 𝑚𝑚
𝜇 ∙ 𝑖 ∙ 𝜋 ∙ 𝑝0 ∙ (1 − 𝑐 2 ) ∙ (1 + 𝑐)

Astfel se aleg conform tabelului 2 :

𝐷𝑒 = 200 [mm]

𝐷𝑒
𝑅𝑒 = = 100 [𝑚𝑚]
2

𝐷𝑖 = 130 [𝑚𝑚]

𝐷𝑖
𝑅𝑖 = = 65 [𝑚𝑚]
2

5. Grosimea garniturii de frictiune g = 3.5 [mm]

6. Raza medie a ambreiajului :

2 𝑅𝑒 3 −𝑅𝑖 3
𝑅𝑚𝑒𝑑 = ∙ = 83.737
3 𝑅𝑒 2 −𝑅𝑖 2

7. Momentul capabil al ambreiajului

2 2
𝑀𝑐𝑎𝑝 = 𝑅𝑚𝑒𝑑 ∙ 𝜇 ∙ 𝑝0 ∙ 𝜋 ∙ (𝑅𝑒 − 𝑅𝑖 ) ∙ 𝑖 = 1093 [𝑁 ∙ 𝑚]
 𝑀𝑐𝑎𝑝 > Mc ( Se verifica )

8. Forta de apasare pe arcurile de presiune poate fi aflata din relatia :

𝑀𝑐
𝑁= =8583 [N]
𝑅𝑚𝑒𝑑 ∙𝜇∙𝑖

Verificare :

𝑁
𝑝= = 0.473 [MPa] < 𝑝0 Se Verifica
𝜋∙(𝑅𝑒2 −𝑅𝑖2 )

Presiunea axiala in functionare

𝑁
𝑝𝑎 = 𝜋∙𝑅𝑚𝑒𝑑 2
= 1.559 [MPa]
4

B. Dimensionarea arborelui:
Tensinuea tangentiala de forfecare maxima :

ct de material
Diametrul interior al arborelui :

Valoarea finala aleasa :

Diametrul canelurilor :
Calculul canelurilor :

1. Diametrul exterior al canelurilor :

2.Diametrul interior al canelurilor :

3. Numarul canelurilor :

Alegem z = 30 caneluri

Verificarea canelurilor :

Forta de atac :

Unghiul de atac al fortei :

Inaltimea canelurii :

Latimea canelurii :
Alegem L = 47 [ mm ]
Efortul la forfecare :

Efortul la strivire :

Desenul de executie al arborelui:

C. Dimensionare Placa de presiune

1. Variatia de temperatura a ambreiajului de la o stare cuplata pana la decuplare :

Masa pieselor ambreiajului :

Capacitatea termica :

Viteza unghiulara a partii conduse care se considera la limita egala cu turatia de moment
maxim a motorului cu ardere interna .
Coeficientul de proportionalitate :

Randamentul transmisiei:

Momentul de pornire

Raza exterioara a placii de presiune :

Raza interioara a placii de presiune :

Densitatea otelului :
Din motive constructive alegem grosimea placii

Desenul de executie al placii de presiune

D. Dimensionarea arcului diafragma

Diametrul exterior al ambreiajului:

Diametrul exterioar al arcului

Raza arcului:
Diametrul dintre punctele de contact:

Diametrul interior al arcului

Alegem unghiul arcului :

Grosime arcului :

Astfel se obtin :

Calculul Fortei de apasare :

Modulul de elasticitate longitudinal

Coeficientul lui Poisson

Coeficientul de forma :

Asfel reiese

𝑓
𝐹(𝑓) = 122 ∙ 𝑓 ∙ [(3.7 − 𝑓) ∙ (3.7 − ) + 4
2

Graficul de variatie a fortei in functie de deplasarea arcului

F=f(f)
3500

3000

2500

2000
F [N]

1500

1000

500

0
0 1 2 3 4 5 6
f [mm]

Forța de apăsare necesară este Fe = N = 4000 [N] iar pentru a afla săgeata arcului necesară
cuplării trebuie sa efectuăm o ecuație de gradul III :

61*f3-935.13*f2+3673.67*f=2000

Solutiile ecuatiei sunt :

f1 = 0.64 [mm]
f2 = 5.56 [mm]
f3=9.12 [mm]

Se adopta fcuplare = 5.56 [mm]

Efortul unitary in arcul diafrgma

4 ∗ 𝐸 ∗ 𝑓𝑑𝑒𝑐 𝑓
𝜎(𝑓)𝑑𝑒𝑐 = 2 2
∗ [𝐾2 ∗ (ℎ − ) + 𝐾3 ∗ 𝑆] ≤ 80 [𝑀𝑝𝑎]
(1 − 𝑢 ) ∗ 𝐾1 ∗ 𝑑1 2

Unde :

fdecuplare = fcuplare + 1.5 = 7 [mm]

Desenul de executie al arcului diafragma

E. Calculul elementelor de legatura

Dimensiunile de baza :

Raza de dispunere a bridei:

Inaltimea bridei:

Grosime brida :

Diametrul nitului :

Numar nituri

Forta care actioneaza asupra nitului :

Tensiunea de Forfcare < 200MPa (Verifica)

Tensiunea de intindere <200 MPa (Verifica )

F. Calculul elementului elastic suplimentar

Raza de dispunere a arcurilor :

Momentul maxim produs de motorul cu ardere interna :

Numarul de arcuri :

Numarul de spire active :

Sageata arcului:

Astfel se alege :
Verificare :

Capitolul 6 : Proiectarea rotilor dintate .

A. Distanta dintre axe

Factorul Global al presiunii hertziene de contact :

Factorul de utilizare

Momentul de torsiune pe arbore :

Raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului :

Materialul ales pt rotile dintate :

41MoCr11

Duritatea Rockwell a materialului :

Rezistenta la pitting (presiune hertziana limita la oboseala)

Raportul de transmitere maxim :

Distanta calculata dintre axe :

Se alege conf: STAS dintanta dintre axe 80 [mm]

B. Modulul normal al danturii

Factorul global al tensiunii la piciorul dintelui :

Rezistenta limita la rupere prin oboseala la piciorul dintelui :

Modulul normal minim :

Se alege conf STAS 822.82 mn = 4 [mm]

C. Stabilirea unghiului de inclinare a rotilor dintate

Unghiul ales specific rotilor dintate prelucrate din materiale de imbunatatir sau normalizate
D< 350 [HB]
 D. Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul z1 ;z2

D1.Treapta I u=3

Numarul de dinti ai rotii conducatoare :

Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

D2. Treapta II i2=2.4

Numarul de dinti ai rotii conducatoare :

Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

Numarul de dinti ai rotii conduse ales :

D3 Treapta III i3=1.86

Numarul de dinti ai rotii conducatoare :

Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

Numarul de dinti ai rotii conduse ales :

D4 Treapta IV i4=1.46
Numarul de dinti ai rotii conducatoare :

Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

Numarul de dinti ai rotii conduse ales :

D5 Treapta a V-a i5=1.14

Numarul de dinti ai rotii conducatoare :
Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

Numarul de dinti ai rotii conduse ales :

D6 Treapta VI i6=0.89
Numarul de dinti ai rotii conducatoare :

Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

Numarul de dinti ai rotii conduse ales :

D7 Treapta VII i7=0.69

Numarul de dinti ai rotii conducatoare :

Numarul de dinti ai rotii conducatoare ales :

Numarul de dinti ai rotii conduse :

Numarul de dinti ai rotii conduse ales :

Capitolul 8 Proiectarea Arborilor

Arborii sunt solicitati la torsiune ( prin intermendiul lor se transmit momente de torsiune de
la o roata la alta , sau de la o roata la o semicupla de culplaj) si incovoiere, ca urmare a
fortelor introduse de angrenaje.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt : Otelurile carbon de uz general :
OL42 OL 50,OL60, oteluri carbon de calitate OLC25, OLC35,OLC45, otelurilealiate pentru
piese tratate termic sau termochimic 13CrNi30,15Cr08,18MoCr10.690
În fiecare angrenaj acţionează o forţă tangenţială Ft, una radială Fr, şi una axială Fa, ale
căror valori sunt date de relaţiile:

Unde:
-ii raportul de transmitere de la motor la roata pentru care se determină forțele
-α unghiul de angrenare
-γ unghiul de înclinare a danturii
-rd raza cercului de divizare a roții

A. Proiectarea arborelui de intrare :

Momentul de torsiune la care e solicitat arborele :

Tensiunea maxima admisibila la torsiune :

Diametrul arborelui :

Se alege diametrul arborelui de intrare de Ø50 [mm]

Calculul fortelor :

Calculul la incovoiere :
1. Schema arborelui primar :

Lungmimele intre reazeme:

I1=lp-L1 , unde L1=li-ls => L1=30 mm=>l1:=790 mm
Dar L1=l2+l3 => l2=l3=15 mm
R CH ∗ L1 − Ft ∗ l2
R AH = => R AH = 117.54N
l1
Fr ∗l2 −Fa ∗rd +RCV ∗L1
R AV = l1
= >R AV = 1539.2N

R A = √R2AH + R2AV => R A = 1391.42N

R CH ∗ (L1 + l1 ) − Ft ∗ (l1 + l2 )
R BH = => R BH = 94.85N
l1
Fr ∗(l1 +l2 )−Fa ∗rd +RCV ∗(L1+l1 )
R BV = => R BV =2122.87N
l1

R BA = Fa => R BA = 993.12N

R B = √R2BH + R2BV + R2BA => 𝑅B = 2936.05N

Momentele la care este supus arborele :

MiH = R AH ∗ (l1 + l2 ) - R BH ∗ l2 => MiH = 69233.66Nmm
MiV = R AV ∗ (l1 +l2 ) -R BV ∗ l2 => MiV = 79350.7Nmm

2 2
Mi = √MiH + MiV => Mi =758456.7Nmm

B. Proiectarea arborelui secundar :

Momentul de torsiune al arborelui de intrare:

Raportul de transmitere maxim

Momentul de torsiune la care e solicitat arborele :

Tensiunea maxima admisibila la torsiune :

Diametrul arborelui :
Se alege diametrul arborelui de intrare de Ø72 [mm]

Schema arborelui secundar :

L2 = ls = 830mm
L2 = l4 + l5 => l4 = 150mm și l5 = 7500mm
l
R CH = Ft ∗ L5 =>R CH = 3334.29
2

Ft =8124.31 N
Fr ∗l5 −Fa ∗rd6
R CV = =>R CV = 1004.77N
L2

Fr = 3105.25N ; Fa = 2556.13N

R C = √R2CH + R2CV =>R C = 4656.308N

l
R DH = Ft ∗ L4 => R DH = 4050.01 N
2

Fr ∗l4 +Fa ∗rd

R DV = L2
=> R DV = 1295.57 N

R DA = Fa =>R DA = 2587.65N

R D = √R2DH + R2DV + R2DA =>R D = 5751.58N

Calcul momentelor
MiH = R CH ∗ l4 => MiH = 2193501Nmm
MiV = R CV ∗ l4 => MiV = 451219.5Nmm

2 2
Mi = √MiH + MiV => Mi =1629704.52Nmm
 9.Calculul si alegerea Rulmentilor
In majoritatea cazurilor lagarele cutiilor de viteze sunt lagare de rostogolire.In calculul de
determinare a rulmentilor se tine cont de caracterul sarcinilor,conditiile de montaj si durata
de functionare.
Dependenta dintre aceste marimi este data de relatia:
𝑝
𝐶 = 𝑄 ∗ √𝐷
Unde:
C-capacitatea de incarcare dinamica necesara a rulmentului
D-durabilitatea necesara a rulmentului,in milioane de rotatii
Q-forta echivalenta medie
p-exponent ce tine cont de tipul rulmentului(p=3 pentru rulmenti cu bile;p=10/3 pentru
rulmenti cu role).
Relatia este valabila pentru rulmentii care lucreaza la sarcina si turatie constanta.
Durabilitatea D,in milioane de rotatii se poate exprima cu relatia:
60 ∗ 𝑛𝑒𝑐ℎ ∗ 𝐷ℎ
𝐷=
106
Unde:
Dh-durata de functionare in ore
nech-turatia echivalenta [rot/min]
Pentru schimbatoarele de viteze in 7 trepte , coeficientii α au urmatoarele valori :
. α1=1; α2=2; α3=4; α4=8; α5=16 α6=32 α7=64
Dh=4000 ore
α1∗i1+α2∗i2+ α3∗i3+ α3∗i4+α5∗i5
Isv med= =2.28
α1+α2+α3+ α4+.α5

Unde:
i= sunt rapoartele de transmitere in diferite trepte ale schimbatorului de viteze;
αi = este timpul relativ de utilizare a fiecarei trepte, exprimat in procente din timpul total de
exploatare.

Sarcinile echivalente Qi pentru rulmentii radiali si radiali-axiali se determina cu relația:

Qi = [XVRi+Y(Ai+S`i)]fd,
Unde:

 Ri este sarcina radiala , corespunzatoare treptei de ordinul i schimbatorului de viteze,

in N;
 Ai este sarcina axiala, exterioara care actioneaza asupra rulmentului in treapta de
ordinul i, în N;
 X este coeficientul de transformare a sarcinii locale in sarcina circumferentiala
(coeficinetul radial);
 Y este coeficientul de transformare a sarcinii axiale in sarcina radiala;
 V este coeficientul de rotatie (ia in considerare influenta rotirii inelului interior sau
exterior);
 S` este rezultanta fortelor axiale care iau nastere in rulmentii radiali-axiali sub
influenta sarcinilor radiale;
 fd este coeficientul care ia in considerare caracterul dinamic al sarcinii (in cazul
transmisiei automobilului fd =1..1,5 pentru autoturisme fd =1,2..1,8 pentru
autocamioane); limitele inferioare se iau pentru rulmentii schimbatorului de viteze;

Se alege viteza medie a automobilului 100 [km/h]

𝑉𝑚𝑒𝑑∗103
nech=3.91* *isvmed*i0=3105.8 [rot/min]
𝑟𝑟

A.Arborele primar
Se adoptă rulment radiali cu bile caruia i se calculează capacitatea de încarcare:

X=0.54 Y=0,56 V=1 fd=1.2 p=3

Durabilitatea :

60∗𝑛𝑒𝑐ℎ∗𝐷ℎ
𝐷= =174 [milioane de rotatii]
106

Qprimar= [XVRB+Y(RBA)]fd => Q=1.358*104[N]

Capacitatea de încărcare pentru rulmentul arborelui primar va fi:

C=1.462*104*∛219=1.444*106[N]

2.Arborele secundar
Se adoptă rulmenți cu bile cărora li se calculează capacitatea de încărcare:
X=0.54 Y=0,56 V=1 fd=1.2 p=3
Durabilitatea :
60∗𝑛𝑠∗𝐷ℎ
𝐷= =92 [milioane de rotatii]
106
 𝑧1∗𝑧7
ns=nech*𝑧2∗𝑧8=470.28[rot/min]

Rulment A
Qsecundar= [XVRD+Y(RDA)]fd => Q=1.793*104[N]
Capacitatea de încărcare pentru rulmentul arborelui secundar va fi:

C=1.793 ∗ 104 ∗ ∛104=78883.28 [N]

Rulment in B
Qsecundar= XVRC => Q=7.759*103[N]
Capacitatea de încărcare pentru rulmentul arborelui secundar va fi:

C=5.159 ∗ 10^3 ∗ ∛104=51057.12 [N]

Pentru rotile dintate se vor folosi rulemti cu ace cu diametru interior corespunzator arborilor

Capiltolul 10 Calculul Sincronizatoarelor:

Sincronizatoarele sunt mecanisme cu ajutorul carora se realizeaza egalarea vitezelor
unghiulare ale arborelui si rotii dintate inainte de solidarizarea la rotatie a lor, permitand o
schimbare rapida si fara soc a treptelor indiferent de indemanarea conducatorului.

Dupa principiul de functionare, se deosebesc:

a) sincronizatoare cu presiune constanta sau sincronizatoare simple;

b) sincronizatoare cu inertie sau sincronizatoare cu blocare.
In cazul constructiei acestui tip de schimbator de viteza se va folosi o constructie cu
Sincronizator conic cu inertie cu dantura de blocare si dispozitiv de fixare cu pastile si
inele elastice

1, 8 roti dintate libere pe arbore, prevazute cu danturi de cuplare si suprafete tronconice

de frecare; 2, 7 inele de sincronizare cu dantura de blocare si ferestre frontale; 3 coroana
culisanta cu dantura interioara; 3’canal coroana; 4 pastile; 4’ proeminenta pastila; 5
manson solidar la rotatie cu arborele si prevazut cu o dantura exterioara si locasuri pentru
pastile; 6 inele elastice (arcuri expandoare); 9 arbore

Sincronizatorul proiectat :