Sunteți pe pagina 1din 9

NAPOLtrOIN

HILL
GANDtrSTtr
SI t
VtrI F'I
B(OGAT
EDTTTE ACTUALTzATA IENTRU srcolur- XXI
DE DR. Anruun R. Prrr

Traducere din limba englezi de


Cora Radulian

4k*
Bucuregti
2019
Think and Grow Rich
NaPoleon Hill
Copyright @ 2014 JMV GrouP
Drepturile au fost obEinute exclusiv prin JMV Group Inc.'
jmwgrouP@jmwgrouP.net

eb CUPR NSI
EdJ;;;*"
O.P. 53; C.P.2t2, sector 4, Bucuregti, Rominia
tel. 02r 319 63 90;03r 425 16 19; 0752 548 372
e-mail: comenzi@litera.ro
Prtfnlo aatorului la ediyia o,iiginali ..9
Prefagd la ediyia actuali .17

Capitolul 1. Puterea glndului. .21


GlndeSte ;i ttei f bogat
Napoleon Hill Omul care gi-a,,gandit" parteneriatul
Copyright @ 2018, 2019 Grup Media Litera cu Thomas A. Edison. .21
pentru versiunea in limba romini La doi pa;i de aur. . . .25
Toate drepturile rezervate
Egti ,,StipAnul destinului tiu, cipitanul
Editor: Vidragcu 9i fiii sufletului tiu' . . I . . . . .34
Redactor: Carmen $tefania Neacgu
Corector: Elena-Anca Coman
Coperti: Alex Eser Capitolul 2. Dorinla - punctul de pornire al tutu
Tehnoredactare gi prepress: Ana Virtosu realizirilor (Primul pas citre bogi;ii). .39
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei Doringa o lntrece pe Mama Naturi ln degtepticiune. . 53
HILL,NAPOLEON
Gindegte gi vei fi bogat / Napoleon Hill; Capitolul 3. Credinga -vizualizatea dorinlei gi credinla
trad.: Cora Radulian - BucureEti: Litera, 2019 ln lndeplinirea ei (Al doileapas citre bogigii) . . . . . . . 65
ISBN 978-606-33 -3523- 5
I. Radulian, Cora (trad.) Capitolul 4. Autosugestia - mijlocul de influenEare
159.9 a subcongtientului (Al treilea pas citre bogigii) . . . . . . 89
RezumatulinstrucEiunilor... ......93
Capitolul 5. Cunogtinlele specializate - experien{ele sau
observagiile personale (Al patrulea pas citre bogi$i) . . 97
Meriti-trt si stii cum si dobAndesti cunostinte t02
Capitolul 6. ImaginaEia - atelierul gAndirii ,,Geniul" este dezvoltat prin cel de-al gaselea simg . . 223
(Al cincilea pas citre bogigii) 115 De ce reusesc arareori in viagi oamenii inainte
Cum si-gi folosegti in mod practic imaginagia r20 de vArsta de patruzeci de ani. . . . . . 229

Capitolul 7. Planificar ea ot ganizati - cristal izar ea Capitolul 12. Subcongtientul - veriga de legituri
dorinEei intr-o acfiune (Al gaselea pas citre bogigii) . . r33 (Al unsprezecelea pas citre bogi;ii) . . 243
Planificarea vinzirii serviciilor r37
Capitolul 13. Creierul - o stagie de emisie-recepfie
Atributele majore ale unui lider adevirat. . . . 138 pentru ginduri (Al doisprezecelea pas citre bogi$i). . . 253
Cum si obgii exact postul pe care giJ doregti. 148 Cele mai mari for;e sunt,,intangibile". . . . . . 255
Noul mod de marketing al serviciilor . . . 150 Povesteadramaticiacreierului .....256
Care este scorul tiu ,,CCS"? 151 ,,Ce este telepatia?" . . 257
Cele treizeci de cauze majore ale egecului. Cit de
Capitolul 14. Al gaselea simg - uga citre templul
multe dintre urmitoarele aspecte te trag inapoi? . . . 153
inEelepciunii (Al treisprezecelea pas citre bogiEii) . . . 26I
Fi-Ei inventarul de personalitate. . . . 161

Chestionar de autoanalizi pentru inventarul Capitolul 15. Cum si picilegti cele gase fantome
de personalitate.. ...161 alefricii ......273
Unde gi cum pogi gisi oportunitigi Capitolul 16. Atelierul diavolului
de aacumulabogigii .....164 (Al qaptelea riu fundamental) . . 289
,,Miracolul" cate asigurat aceste binecuvintiri . . . 157
^
Capitolul 8. Hotirirea - lnvingerea ezitd.rii
(Al gaptelea pas citre bogigii) . . 175

Capitolul 9. Perseverenfa - efortul necesar pentru


a aliea credingi (Al optulea pas citre bogiEii) .. 191

Capitolul 10. Puterea MinEii Supreme - for;a motrice


(Al nouilea pas citre bogigii) . . 207
Dobindirea puterii prin intermediul
,,MingiiSupreme" ....209
Capitolul 11. Misterul transmutirii energiei sexuale
(Al zecelea pas citre bogi;ii)
Cei zece stimuli ai minrii . . . 222
Gdndegte 9i vei fi bogot

preglti;i pentru a atrage gi a se bucura de acest standard de


viagi mai ridicat ce a fost gi va fi mereu rcfuzat tuturor, ln
afara celor care sunt pregitigi pentru el.
Fii, deci, pregitit ca, atunci cind vei aplica in mod acdv
preceptele lui Napoleon Hill, si faci schimblri mari in modul
ln care privegti viaga. Aceste schimbiri te vor recompensa,
permigindu-gi si te bucuri de o viagi plini de armonie gi
ingelegere, precum gi si pregite;ti terenul ca si intri in rin-
dul oamenilor bogaEi'
Dr. Arthur R. pell

'ry*
w
*
CAPITOLU L #

PUTEREA GANDULUI

Omul core gi-o ,,g6ndil" porteneriolul


cu Thomos A. Edison
(lu eonvinnr, ,,gAndurile sunt lucruri", gi inci lucruri puter-
nice cAnd sunt ingeminate cu claritatea scopului, perseve-
renga gi o oonrNli enzitoene de a le transpune in bogigii
sau in alte obiecre materiale.
Edwin C. Barnes a descoperit c6.t este de adevirat faptul
cI oamenii cANnssc gr sn ilrroc,i.lnsc. Nu a ficut aceaste
clescoperire dintr-odati. Ea a venit treptat, incepAnd cu
r)oRrNTA lui nnz"lroenE, de a deveni partener de afaceri al
rurarelui Thomas Edison.
Una dintre principalele caracteristici ale Doringei lui
llarnes era claritatea. Dorea si lucreze cu Edison, nu pentrru
cl. Observi atent descrierea modului in care Barnes a trecut
a1
Putereo gdndului
G6ndegte 9i vei fi bogot
lJarnes nu a obginut parteneriatul cu Edison de la prima
la transpunerea DoRINTEI sale in realitate gi vei ingelege mai bine
cele treisprezece principii care duc la acumularea bogigiilor.
intllnire. I s-a dat gansa si lucreze in birourile lui Edison, cu
urr salariu foarte mic, ficAnd lucruri care erau neimportante
Cind aceasti oonIN1,i,, sau acest impuls al gindirii, i-a
trecut fulgeritor pentru prima dati prin minte, Barnes nu l)cntru Edison, dar foarte importante pentru Barnes, deoa-
lcce ii dideau ocazia de a-gi prezenta ,,marfa" acolo unde
era in postura si acEione ze inbaza acestui gind. Doui obsta-
rrrtrlt doritul ,partener" o putea vedea.
cole ii stiteau in cale. Nu-l cunoqtea pe domnul Edison 9i
Au trecut luni de zile. Aparent, nu se intAmpla nimic care
nu avea destui bani pentru a-gi pliti biletul de tren pini la
Orange, New Jersey.
sl-l aduci mai aproape de atingerea scopului pe care Barnes
Aceste dificultigi erau suficiente pentru a-i descuraja pe ;i-l stabilise in minte drept sconul siu cLAR MAJoR. Dar ceva
sc intAmpla in mintea lui Barnes. El igi intensifica in mod con-
majoritatea oamenilor de a mai incerca si-gi indeplineasci
srilnt DoRrNle de a deveni partenerul de afaceri al lui Edison.
dorinta. Dar doringa lui Barnes nu era una obignuiti! El era
Psihologii au spus foarte corect: ,,CAnd cineva este cu
atAt de hotirAt si giseasci o cale de a-gi indeplini doringa,
rrclcvirat pregitit pentru dn lucru, acesta i9i materializeazl.
incit a decis in final si cilitoreasci ,,precum un bagaj" in loc
tkrrinEa". Barnes era pregitit pentru a intra in asociere cu
si se lase invins. (Pentru necunoscitori, asta inseamni ci a
lldison; mai mult, era sorinAr si. ni,ltANi iN coNrrNuenp
mers in East Orange cu un tren de marfi.)
El s-a prezentat la laboratorul domnului Edison gi a anungat
rrrnci.rrr p,A.Ni cANl evne s-L pnrunesc,L cEEA cE-gI DoREA.
ci venise si intre in afaceri cu inventatorul. Vorbind' peste ani, Nu gi-a spus: ,,Ei bine, la ce bun? Cred ci mi voi riz-
despre prima sa intilnire cu Barnes, domnul Edison sPunea:
gindi gi voi incerca si obgin o slujbi ca agent de vAnziri". in
sc;himb, gi-a spus: ,,Am venit aici ca si mi asociez cu Edison
,,Stitea acolo in faga rnea, arilta ca un cergetor ordinar, dar era
ceva in expresia de pe faga lui care-mi didea impresia ci e hoti- ;i-mi voi atinge acest scop chiar daci asta imi va lua restul
rit si obgini lucrul pentru care venise. invigasem, din ani de victii". Omul vorbea serios! CAt de diferiti ar fi povestea de
viati a oamenilor daci acegtia ar adopta un scop clen 9i l-ar
experiengi cu oamenii, ci atunci cind un om igi DoREgrE cu
rrrcntine pini ar ajunge si devini o obsesie atotconsumatoare!
adevirat atXt de profund un lucru incAt e dispus si-gi mizeze
Poate ci tinirul Barnes nu gtia acest lucru pe atunci, dar
intregul viitor pe o singuri carte pentru aJ obgine, acela va cig-
lrotirArea sa de buldog, perseverenla sa in menEinerea unei
tiga cu sigurangi. I-am oferit oportunitatea pe care a c€rut-o'
singure DoRTNTE au fost menite si secere toati opozilia 9i si-i
deoarece am vizut ci se hotirise si nu plece pini nu reusette.
,rtluci ocazia mult doriti.
Evenimentele ulterioare au dovedit ci nu ficusem o gre;eali".
CAnd s-a ivit oportunitatea, aceasta a luat o alti formi gi a
Ceea ce i-a spus tinirul Barnes domnului Edison cu acea
vcnit dintr-o alti direcgie decAt se agtepta Barnes. Acesta este
ocazie e mult mai puEin important decAt ceea ce gindea. Edi-
rrrrtrl dintre trucurile oportunitigii. Are obiceiul tainic de a
son insugi a spus asta! Nu infigigarea l-a ajutat pe Barnes
sc firriga pe uga din spate si adesea vine deghizati sub forma
si inigieze colaborarea cu Edison cind a ajuns pentru prima
dati in biroul acestuia; infiEi;area sa era categoric defavora- lilrinionului sau a infrAngerii temporare. Poate de aceea atit
.lc rnulgi oameni nu reugesc si o recunoasci.
bili. A contat ceea ce cANone Barnes.
Domnul Edison tocmai pusese la punct un nou dispozitiv
Daci importanga crucialS a acestei afirmagii ar putea fi
,k' lrirou, cunoscut la acea vreme sub denumirea de Fonograful
transmisi fiecirui om care o citegte, restul cirgii ar fi inutil.
,n 23
Gdndegle 9i veifi bogot Pulereo gdndului

lui Edison (numit mai tArziu Ediphone). Agengii sii de vin- Lo doi pogi de our
ziri nu erau foarte entuziasmagi de aparat. Nu credeau ci I lrr;r dintre cele mai frecvente cauze ale egecului este obice-
se poate vinde firl eforturi mari. Barnes a sesizat o ocazie trrl rlc a renunga atunci cind suferi o infringere temporari.
pentru el. Oportunitatea se furi;ase Pe ticute, ascunsi lntr-o lricr':rrc om este vinovat de aceasti gregeali la un moment sau
magini cu aspect ciudat, care nu interesa pe nimeni in afari ,rltrrl in viagi.
de Barnes gi de inventatorul acesteia. l{.U. Darby, care a devenit mai tArziu unul dintre cei
Barnes ;tia ci putea vinde fonograful lui Edison. I-a suge- trr,ri cle succes agenfi de asiguriri din tari", spune povestea
rat acest lucru lui Edison gi gi-a primit prompt sansa. A vin- rrrrt'hiului siu, care a fost cuprins de,,febra aurului" pe rrre-
dut magina. De fapt, a vindut-o cu un succes atit de mare, rrrt':r goanei dupi aur si a pornit spre Vest pentru a sipe iN
incAt Edison i-a dat un contract pentru a o distribui gi comer- t Ar|rnnne AURULUT gr A sE iunocill. Nu auzise niciodatl
cializape tot teritoriul Statelor Unite. Din acea asociere a api- (;i (lin creierul oamenilor a fost extras mai mult aur decAt
rut sloganul ,,Ficut de Edison gi instalat de Barnes". itt ot-" ,lirr pimAnt. $i-a fixat un gel si a trecur la lucru cu lopata 9i
acestui parteneriat in afaceri, Barnes s-a imbogigit din punct ( ;rznraua. Avea si fie greu, dar patima sa pentru aur era clari.

de vedere financiar, dar a rcalizat ceva infinit mai mireg, a l)upi siptimini de trudi, a fost recompensat prin desco-
dovedit ci pogi intr-adevir si ,,gindegti gi si te imbogigegti". pcrirea minereului strilucitor. Avea nevoie de utilaje pentru
CAt de mulgi bani i-a adus acea nonrNli iniEiali lui Barnes .r I :rduce la suprafagi. in linigte, a acoperit mina 9i s-a intors

nu am cum si gtiu. Poate i-a adus doui sau trei milioane de l,r locuinta sa din'S7'illiamsburg, Maryland, unde le-a spus
rrrlclor si citorva vecini despre ,,lovitura" sa. Au pus mini de
dolari, dar suma, oricare ar fi, devine neimportanti cAnd e
r

l;r rninl ca si strAngi banii pentru utilajele necesare, pe care


comparati cu acel bun de mare preg reprezentat de faptul ci a
.rpoi le-au transportat acolo. Unchiul gi Darby s-au intors si
aflat cu certitudine cI un impuls al gindirii intangibil poate
Irrcreze in mini.
fi transpus in echivalentul siu fizic prin aplicarea principiilor
Primul vagon de minereu a fost extras gi transmis la o
cunoscute.
topitorie. Rezultatul a dovedit cI aveau una dintre cele mai
Barnes literalmente s-a vizut intr-un parteneriat cu marele
lrogate mine din Colorado! Alte citeva vagoane de minereu
Edison! S-a vizut cu o avere. N-a avut nimic la inceput, in rnnau si le achite datoriile. Apoi urmau si dea marea lovi-
afari de capacitatea sa de a grl cE-$I DoREgrE 9I uori,nAnne r rr rii in ceea ce privegte profiturile.
DE A sE TrNE DE DoRINTA rur pANi, e
iNnnprrNtr-o. Au continuat extracgia! Sperangele lui Darby gi ale unchiu-
Nu avea bani la inceput. Aveao educagie foarte sumari. lrri cregteau! Apoi s-a lntXmplat un lucru neprevizut! Filonul
Nu avea influengi. Dar avea inigiativi, credingi gi doringa de a rk: aur a dispirut! Cei doi ajunseseri la capltul curcubeului; iar
invinge. Cu ajutorul acestor forge intangibile a devenit mina v,rsul cu aur nu mai era acolo! Au continuat extractia, incer-
dreapti a celui mai mare inventator al tuturor timpurilor. .ind in disperare si prindi din nou fflonul, dar firi rezultat.
Si vedem acum o alti situagie gi si studiem un om care in cele din urmi, au decis si nnNuNgr. Au vindut utila-
avea o mulgime de dovezi tangibile ale boglgiei, dar le-a pier- fcle unui negustor de vechituri pentru citeva sute de dolari
dut pentru ci s-a oprit cu cigiva pagi mai inainte si-gi atingl ;i au luat trenul inapoi spre casi. Unii negustori de vechituri
scopul dorit. sunt prosti, dar nu gi acesta! El a chemat un inginer de mine

24 25
Gdndegie 9i vei fi bogoi Puiereq gdndului

care si. studieze mina gi si faci o serie de calcule. Inginerul O leclie de perseverenld de cincizeci de cenli
i-a spus ci proiectul a eguat pentru ci proprietarii nu cunog-
l,a scurtS" vreme dupi ce domnul Darby gi-a luat diploma de
teau ,,liniile de falie". Calculele sale au aritat ci filonul se
afla la numai DoI pAgI DE Locul uNte iNcnresE FAMILIA l:r ,,lJniversitatea Loviturilor Grele" gi a decis si profite
rlc cxperienta sa in domeniul extracgiei de aur, a avut norocul
DARBv si. ronnzB! Exact acolo s-a gisit aur!
si se afle intr-o situaEie care i-a dovedit ci ,,Nu" nu inseamni.
Negustorul de vechituri a luat milioane de dolari pentru
rrcapirat nu.
minereul din mini, pentru ci a gtiut sI ceari un sfat avi-
intr-o dupi- amiazi. isi ajuta unchiul si macine grAu intr-o
zat inainte si renunEe. Majoritatea banilor care au intrat in
rrroari de modi veche. Unchiul administra o fermi mare, la
utilaje au fost procuragi prin eforturile lui R.U. Darby, care
t;rrc trS.iau mai mulgi fermieri ce lucrau pimdntul si primeau
pe atunci era doar un biiat foarte tinir. Banii veneau de la
t rr plati. o parte din recolti. itr..t, ,,rg" s-a deschis si un copil
rudele sale gi de la vecini, deoarece acegtia aveau incredere in
rnic, fiica unui fermiet a inrrat si gi-a ocupat locul lXngi ugi.
el. El le-a dat inapoi fiecare dolar, de;i a avut nevoie de ani
Unchiul a privit in sus, avdzut-o pe copili si s-a ri.stit la
de zile pentru a le returna banii.
c:t: ,,Ce vrei?"
La multi vreme dupi aceea, domnul Darby 9i-a recupe-
Sfioasi, copila a rispuns: ,,Mama spune s5.-i trimigi cinci-
rat pierderea inzecit, cind a descoperit ci nonrNle poate fi
rct:i de cenli".
transpusi in aur. Descoperirea a venit dupi ce acesta a intrat
,,Nu-i trimit", a ripostat unchiul, ,,acum te pofi duce acasi".
in branga agen;ilor de asiguriri de viaEi.
,,Da, domnule", a rispuns copila. Dar nu s-a miscat.
Amintindu-gi ci a pierdut o avere uriagi deoarece s-a
Unchiul gi-a continuat treaba atit de absorbit, incAt nu i-a
opRrr la doi pagi de aur, Darby a profitat de aceasti experi- ;rcordat copilei suficienti atentie pentru a observa ci. nu a ple-
engi in activitatea aleasi, prin simpla metodi de a-gi spune: r ;rt. Cind 9i-a ridicat privirea si a vizut-o in continuare acolo, a
,,M-am oprit la doi pagi de aur, dar nu mi voi opri niciodati
1ip:rt la ea: ,,Ji-am spus si te duci acasi! Pleaci sau o incasezi".
pentru ci oamenii spun (nu) cind le cer si-gi cumpere o lletiga a spus ,,Da, domnule", dar nu s-a migcat nici un
asigurare". igi datoreazi aceasti insistengi lecgiei inv5.gate in t'cnt imetru.
urma renungirii in domeniul minier. l.Jnchiul a lisat din mini un sac cu grAne pe care se pregi-
inainte si aibi succes, majoritatea oamenilor vor cunoagte ' tc;r sii-l toarne in cogul morii, a ridicat o doagi de butoi gi s-a
categoric, multe infringeri temporare si, poate, cAteva ege- irrtllcptat spre copili cu o expresie pe fagi care indica necazuri.
curi de anverguri. CAnd te confrungi cu infrAngerea, cel mai l)arby gi-a Einut respiratia. Era sigur cd. avea si asiste la o
simplu gi mai logic lucru de ficut este si RENUNTI. Exact asta r lirrui. $tia ci unchiul siu este remperamental. Cind unchiul
fac majoritatea oamenilor. .r ;rjtrns in locul unde se afla copila, ea a ficut rapid un pas
Mai mult de 500 dintre cei mai de succes oameni pe care lrr;rirrte, I-a privit in ochi si a zbierat cu cel mai inalt ton al
i-a avut vreodati America i-au spus autorului ci au avut cel vot.ii ci subgirele: ,,MAMA MEA TREBUTE si pRrMEesci. cnr
mai mare succes la doar un pas dincolo de punctul in care i.a ( rN(irZECI oE crutl!"
lovit infrAngerea. Egecul este un escroc cu un ascugit simg al ( Jnchiul s-a oprit, a privit-o timp de
un minur, apoi a lisat
ironiei gi vicleniei. ii f".. mare plicere si-i puni piedici celui Irrr ct i;or jos doaga de butoi, a bigat mina in buzunat a scos
care aproape a atins succesul. frrnr;'rtlte de dolar gi i l-a dat.
26
Gdndegte qi vei fi bogot Putereo gdndului

Copila a luat banul gi s-a retras incet spre ugi, firi si-gi cxlrcriengele in care ai fost infrint sau ai dat greg in trecut gi
desprindi o clipi privirea de la omul pe care tocmai il domi- pn;rtc aduce la suprafaEl o lecgie prin care pogi recigtiga ror
nase. Dupi ce a plecat, unchiul s-a agezat Pe o cutie 9i a privit t r ;ri pierdut prin acea infrAngere.
pe o fereastri in gol timp de Peste zece minute. Cugeta, cu l)upi ce i-am descris domnului Darby puterea folositi in
mirare, la gfichiuirea pe care tocmai o incasase' nr,r,l inconstient de copilagul, a trecur rapid in revisti ultimii
trt'izcci de ani de experiente in calitate de agent de asigu-
$i domnul Darby se gindea. Aceasta a fost prima dat6
in viaga sa cind l-a vizut pe copilul unui fermier stipinind r.iri <lc viatigi a recunoscut deschis ci. succesul si.u in acest
in mod deliberat un adult cu autoritate. Cum reugise? Ce se rLrrrrcfliu se datora, nu intr.o mici mi.suri, lecgiei pe care o
intimplase cu unchiul siu de il determinase si-gi piardi fero- irrvilase de la acel copil.
citatea gi si devini docil ca un miel? Ce putere ciudati folo- l)omnul Darby a subliniat: ,,De fiecare dati cind un
sise acea copili, care o ajutase si-gi stipineascl superiorul? lrotcntial client incerca si se retragi firi si cumpere, vedeam
Acestea gi alte intrebiri aseminitoare ii treceau fulgeritor .r, t'l copil stind acolo, in veghea moari, ii vedeam ochii mari

prin minte lui Darby, dar nu a aflat rispunsul decAt cAgiva rrlii lucind sfiditori si-mi spuneam: ,iTrebuie si vind aceasri
ani mai t|.rzil, cind mi-a spus povestea. poliliu. Cele mai bune vAnziri pe care le-am flcut au fost
Ciudat, povestea acestei experienge neobi;nuite i-a fost , clc care au urmat dupi ce oamenii au spus NU".

relatati autorului in vechea moari, exact in locul unde lil si-a amintit, de asemenea, de gregeala ficuti cAnd s-a
unchiul ;i-a primit lecgia. rrlrlit la numai doi pagi de aur, ,dar", a spus el,,,acea experi-
in timp ce stiteam in moara aceea veche, domnul Darby crrli a fost o binecuvdntare ascunsi. M-a inv5"tat si perseve-
a repetat povestea neobignuitei cuceriri 9i a terminat cu intre- r,'2, oricAt de greu mi-ar fi - o lecgie pe care trebuia si o invig
barea: ,,Ce pogi ingelege din asta? Ce putere ciudati a folosit irr;rinte si reugesc in orice domeniu".
acel copil de l-a inmuiat complet pe unchiul meu?" Aceasti poveste a domnului Darby gi a unchiului siu, a
r olrilei fermierului si a minei de aur va fi cititl,, firi indoiali,
Rispunsul la intrebare se gisegte in principiile descrise
in aceasti carte. Raspunsul esre complet gi pe deplin redat' rlt' .sute de oameni care-si cAgtigi pS.inea vA"nzind asigurS"ri de
ConEine detalii s,i instrucgiuni suficiente pentru a permite vi;rti, si tuturor acestora autorul doreste si. le sugereze ci Darby
oricui sl ingeleagi gi sI aplice aceeagi forgi peste care a dat in ,l.rtoreazi acestor doui. experiente capacitatea sa de a vinde
mod accidental acea copili. ,rrrrrrrlasiguriri de viagi in valoare de peste un milion de dolari.
RimAi receptiv ;i vei observa exact ce putere ciudata a Viata e ciudati si adesea imprevizibili! ArAt succesele, cAt
,,i csccurile i;i au ridicinile inexperiente simple. Experientele
venit in ajutorul copilului,-vei sesiza ac€asti putere in capi-
tolul urmitor. Undeva in cuprinsul cirgii vei gisi o idee care ,l,rrrnultii Darby au fost suficient de banale gi de simple, Ei
iti va accelera puterile receptive gi va pune aceeagi irezisti- r()lrr.si au oferit ri.spunsul destinului siu in viag5", fiind, prin

bili putere sub controlul tiu, in beneficiul tiu. Pogi deveni ulr)rlrre, la fel de importante (petrttu el) ca viaga in sine. EI
congtient de aceasti putere in primul capitol sau pogi deveni ,r profitat de aceste doui experienge dramatice, deoarece le-a

congtient de ea intr-un capitol ulterior. Ea poate veni sub .rnrrlizat si a descoperit lectia pe care o ofereau. Ce se intim-
forma unei singure idei. Sau poate veni prin structura unui 1rl;i insi cu omul care nu are nici timpul, nici inclinatia de
plan sau a unui scop. Te poate face si te intorci cu gAndul la :r stuclia esecul in ci"utarea cunoagterii care poate duce la
Gdndegte 9i vei fi bogot Pulereo gdndului

succes? Unde gi cum va inviEa arta de a converti infrAngerea


,rrrlt'l irrcAt intunericul se transformi in lumini firi si-ri dai
,r.rn:r, la fel a dispirut treptar frica din mingile oamenilor si
intr-o trambulini spre succes?
Ca rispuns la aceste intrebiri, a fost scrisi cartea de fagi.
i ,r r r':lllsformat in credinti.
( )bscrvi foarte atent ci, de
indati ce stipinesti principiile
Pentru a rispunde a fost necesar si descriu treisprezece
r.\rt.i f ilosofii si incepi
si urmezi instructiunile de aplicare a
principii, dar, pe misuri ce citegti, reline ci rispunsul pe ,rr

r r, ir uilria ta financiari va incepe si se imbuni.titeasci" si tot


care-l caugi la intrebirile care te-au ficut si cumpinegti asu-
pra bizareriei viegii se poate afla in mintea ta sub forma unei ' ' v('i :ltinge va incepe si se transforme intr-un activ care este
idei, a unui plan sau a unui scop care se poate ivi brusc in tiu. Imposibil? Deloc!
trr lrcrreficiul

mintea ta in timp ce citegti. dintre principalele slibiciuni ale omenirii este gradul
I lrra

Tot ce e necesar pentru a avea succes este o idee solidi. Prin-


,l, l,rrniliarizare a omului de rind cu cuvAntul ,,imposibil".
Ar csr:r stie toare regulile care NU vor functiona. Stie toate
cipiile descrise in aceasti carte conlin ce e mai bun gi ce e mai
lrr, rrrlile care NU por Fr ficute. Cartea de fagi a fost scrisi
practic in materie de moduri gi mijloace de a crea idei utile.
inainte si continuim gi si trecem la descrierea acestor prin- l,r'nrlu cei care cauti regulili ce le-au adus altora succesul si
cipii, credem ci egti indreptigit si primesti urmitoarea suges- ',rrrrr clispusi si mizeze totul pe acele reguli.
t )u mulgi ani in urml am cumpirat un dicgionar bun.
tie importanti: cANo noci,prrn iNcep si. sE ACUMULEzr, ELE
I'r irrrul lucru pe care l-am fZ"cut a fost sl-l deschid la cuvAntul
vrN erAr DE RAIID, iNrn-o enuNonuli. erAr or MARE, iNc,A.r
TE vnr tNrnrse uNDE AU srAT ASCUNsn iN rolI ACE9TI ANI. ..irrr1r<rsibil" si si-l decupez cu grijd din carte. Acesta ar fi un
ln, r rr intelept pe care siJ faci gi tu.
Aceasta este o afirmagie uluitoare, mai ales daci luim in con-
Strccesul vine spre cei care devin coN;uENTr DE succEs.
siderare tradigionala convingere populari ci bogigiile vin doar
li.sccul vine spre cei care isi permit si devini coNsrrENTr
la cei care muncesc din greu, pe o perioadi indelungati.
ttr
CAnd incepi si ciNoBgrl gr si rn irvrnoci.pgrl, vei I t,t\sEC.
(
)lriectivul acestei ci.rti este si-i ajute pe toli cei care doresc
observa ci bogiEiile incep cu o stare mentali, cu un scop clar,
firi si muncesti din greu sau muncind din greu doar pentru ',.r invcte arta de a-gi transforma mintea, ficXnd ca aceasta si.
,lcvirrir, din coNgueNT;, DE EsEC, coNSTrENri DE succEs.
scurt timp. Tu 9i oricine altcineva ar trebui si fiti interesagi
( ) elti sllbiciune care se gisegte la prea mulgi oameni este
si aflagi cum si ajungegi in acea stare mentali care va atrage
bogigia. Am petrecut douizeci 9i cinci de ani cercetand, ana-
,,lritcirrl de a evalua totul si pe oricine in funcgie de propri-
lizind peste 25 000 de oameni, deoarece gi eu doream si gtiu rlt irrrpresii si convingeri. Unii dintre cei care vor citi aceste
r.rrrr.lrrri vor crede ci nimeni nu poate s,L cANoeesc,i, gr si sn
,,cum se imbogigesc oamenii bogagi".
rr'r rrocirBAsc;.. Ei nu pot gAndi in termeni de bogigie, deoa,
Firi respectiva cercetare, aceasti carte nu ar fi putut fi scrisi.
Ia seama la un adevir foarte important: Marea Crizi a r,', t' obiceiurile lor de gAndire au fost axate pe siricie, lipsuri,
inceput in 1929 gi a continuat pini a atins un nivel record al ',rr lt'r.i r-rti, egec gi infrAngere.
tuturor timpurilor in materie de distrugere, continuand pini
M ilioane de oameni privesc realizlrile lui Henry Ford giJ
la un moment dat dupi ce Roosevelt a devenit pregedinte.
Atunci criza a inceput si slibeasci, atenuindu-se. La fel rrrvirli:rzi pentru norocul sau pentru geniul siu sau pentru
cum un electrician aprinde treptat luminile dintr-un teatru, ,rri(rlrc ar fi acel lucru care i-a adus lui Ford averea. Poate

3r

S-ar putea să vă placă și