Documents - Tips - Buletin Tehnic Rutier 01 2001 PDF

~C!)J[1~J];N u~[}{)!MOCG ~C!
)JUO~~ ROMANIA
Nr. 1. ianuarie 2001 MiNISTERUL TRANSPORTURilOR
ADMINISTRATIA NAŢIONALĂ A DRUMURilOR
B-dul Dinicu Golescu. 38. 77113 Bucureşti. sector 1
Tel.: 0-D40-1-212.62.0l; Fax: 0-040-1-312.09.84
CUPRINS
1. Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase

ORDINUL
de ranforsare a structurilor rutiere suple şi semirigide
DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D.
(metoda analitică), indic. AND 550-99 .. ................................................... 3 nr. 94
2. Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple din 23 iunie 1999
şi semirigide (metoda analitică), indic. PD 177-2001 ............ .. .............. 38

În temeiul Hotărarii Guvernului nr. 1275 din 8.12.1990. privind regulamentul de
3. Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase
organizare şi functionare al Administratiei Nationale a Drumurilor. cu modificările
cu emulsie bituminoasă cati onică pe bază de bitum ulterioare. în baza Contractului de Management nr. 4121 / AN /1994. încheiat cu
~. ministerul Transporturilor. Dănilă BUC$a - manager al Administratiei Nationale a
modificat cu polimeri. indic. AND 555-99 .......................... .. ................... 84 Drumurilor -RA. emite următorul
ORDIN:
Consiliui de coordonare Comitetul de redactie
Art. 1. Se aprobă " Normativul pentru dimensionarea straturilor bituminoase de

Presedinte: dr. ing. N'oihai BOICU P reşed i nte : ing. Florin DASCÂLU
ranforsare a structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda anal itică)"
VICepresedinte: ing. [)ărjă BUCSA Director de redactie: ing. Nicoleta DAVIDESC indic. AND 550. Prezentul normativ anulează" Instructiunile tehnice depar-
Secretor Redactor şef: Costel MARIN tamentale pentru dimensionarea straturilor. bituminoase de ranforsare a
generel: ing. lulion DĂNILA Redactor şef adjunct: Ion ŞINCA structurilor rutiere suple şi semirigide (metOda anali t iCă): ind. AND 518.
MembII: ee. Aurel PETRESCU
prof. d r. ing. Stelion DOROBANŢU
prof. d r. ing. Horia ZAROJANU
Redactor responsabil: ing. Petru CEGUŞ
ing . Tomo IVÂNESCU _.----
Art. 2." Aducerea la îndeplinire a prezentului ordin revine DRDP1 - 7 şi CESTRIN.
--;,S\'fRAN'S -
prof. d r. ing. Gheorghe LUCACI
Grafică : lulian Stejărel JEREP
,Pl'ţ - oS-ki.
prof. dr. ing. Mihai IUESCU Secretar de redactie: Gabriela BURADA
prof dr. ing. Radu PETRE Difuzare: sing. Roda VAJIGA l ~R. -----
Victor Stănescu
Operator PC: Ma gdoJeno W ,-GARU .{. J 1.< U O.!Y c )..;
BULETIN TEHNIC RUTIER
Toale dreOflmle a sup ra a c este i ed il i sunt rezelVme Aa.-=G:':::::el ' ·.::CionaIE anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
3
a Drumunior RA N... es!e permisă re producerea I'tegaiC sa... ::x:rac :: ==-oeIor dir'
Bulehnul TehnIC RIr e r fără c()ll5jmlă'!l6I':~" , = '!,;
ADMINISTRATIA NAŢIONALA A DRUMURILOR
CUPRINS
NORMATIV
NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURI lOR BITUMINOASE PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE
DE RANFORSARE A SISTEMELOR RUTIERE SUPlE ŞI SEMIRIGIDE RANFORSARE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE ŞI SEMIRIGIDE
(Metoda analitică). INDICATIV AND 550-99 (Metoda analitică)
INDICATIV ANO 550

1. Prevederi generale. Elaborat de:
2. Conditii tehnice - SEARCH CORPORATION
3. Principii de dimensionare 10
4. Stabilirea traficului de coicui 12 PREŞEDINTEi Ing. MICHAEL M.STANCIU
5. Analiza sistemului rutier ranforsaT 10 solicitarea osiei standard 14 VICEPREŞEDINTE EXECUTIV: Ing. ION PREDESCU
6. Stabilirea comportării sub Trofic a sistemUlui rutier existent ranforsat .... 2l VICEPREŞEDINTE TEHNIC Ing. STEFAN HĂRĂTĂU
7. Exemple de calcul. RESPONSABIL LUCRAREi Dr.ing. GEORGETA FODOR
- ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A DRUMURILOR

Anexa 1. Metoda pentru Împărţirea În sectoare omogene a unui tron-
son de drum ŞEF SERVICIU TEHNIC: Ing. FLORIN DASCĂLU
1. Generalitati.
2. Princip'ul metodei
3. Metoda de ca!cul
4. Modul de utilizare o programului de calcul SECTOM
Anexa 2. Programul pentru calculul deformajiilor specifice În sisteme-

le rutiere În România - CALDE ROM
Generalităti
L 'oateze de calcul ...... 33
'"- :noe: de rezolvare a problemei mecanice
4. ="::)~S!e de intraer
c ifiizacea practică a programului CALDE ROM
.::. ::xSt''''<:;L...1 de ca!cul

anul!, nr. 1, ianuarie 2001
5
NORMATIV PENTRU DlMENSIONAREA STRATURILOR carea caracteristicilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numărul
BlTUMlNOASE DE RANFORSARE A SISTEMELOR INDICATIV de benzi de circulatie existente. refacerea sau înlocuirea de elemente. detalii
RUTIERE SUFLE ŞI SEMlRlGIDE AND 550-99 sau părti de constructii ieşite din uz, care afectează rezistenta. stabilitatea, sigu-
(Metoda analitică)
ranta în exploatare şi protectia mediului:
- anul modernizării drumului - anul în care a fost efectuată amenajarea com-
plexă a drumului, prin executarea şi a unui sistem rutier cu Îmbrăcăminte mo-
1. PREVEDERI GENERALE
derna (Sistem rutier suplu sau semirigid );
1.1. Prezentul normativ se referă la metoda analitică de dimensionare a stra- - delormajie specifică - notiune prin care se defineşte starea de deformatie
turilor bituminoase de ranforsare o sistemelor rutiere suple şi semirigide. spatială Într-un sistem rutier supus unei Încărcări pe suprafata drumului. În con-
textul acestui normativ. sistemul rutier este considerat un mediu multi-strat elastic
Domeniul de aplicare liniar. iar încărcarea este dată de sarcina statică a semiosiei standard (57.5 kN).
care exercită o presiune verticală uniformă de 0,625 MPa pe o suprafată circu-
1.2. Ranforsările cu straturi bitum in oase se includ în activitatea de reparatii
lară cu raza de 0.171 m.
curente a drumurilor publice si se execută pentru sporirea capacitătii portante a
Programul C6lPEROM (Calculul deformatillor specifice în sistemele rutiere în
drumurilor.
România) din Anexa 2, permite calcularea în coordonate axisimetrice asociate
1.3. Necesitatea rontorsăr!! sistemului rutier este determinată de starea tehnică
sarcini!. a următoarelor componente ale tensorului deformatillor specifice (e) în
a acestuia, conform prevederjior instructiunilor indicativ CD 155 şi este rezultată în
punctele critice ale sistemului rutier:
urma unei expertize tehniCe.
1.4. Date!e referitoare 10 starea tehnică a dn.rnului vor fi extrase din Banca Cen- - deformatia specifică orizontală de Întindere (E r) la baza straturilor bituminoase;
trală de Date Tehnice Rutiere si/seu prin măsurari efectuate pe teren. - deformatia specifică verticală de compresiune (c,) la nivelul pamdntului de
1.5. Prevederile normat!vu!ui se aplică si la străzi - drumurile publice din intra- fundare.
vilanul !ocalităti!or, conditionată de asigurarea conditiilor de sistematizare pe ver- În sistemul international de unităti (m. MPa). deformatiile şpecifice au unitatea
ticaiă (cote obligate la borduri, rigoie, linii de tramvai, intersectii, etc.), de conti- (mIm). fiind de ordinul a 0.000100 ... 0.000500 mIm sau 100x1O"6. 500x 1O"6 mIm.
Pentru simplificare. lxlO· reprezintă o microdeformatie, deci deformatia speci-
6
nuitate a circulatiei (intersectii !a distante de minimum 500 m) şi de conditiile
tehnice şi economice specifice străzilor. ficd este de 100 ... 500 microdef.
1.6. Terminologie. conform STAS 4032/1. cu următoarele completări: - fisura re refiectivă - procesul de transmitere la suprafata unei noi îmbracaminti
- activitatea de întrejinere a drumurilor publice - totalitatea lucrărilor fizice de inter- bitum in oase a fisuri lor şi/sau a crăpături lor existente în vechea Îmbrăcăminte
ventie (determinate de uzura sau de degradarea În conditii normale de rutieră, datorat solicitărilor termice şi ale traficului, în cazul sistemelor rutiere ce
exploata re a drumurilor şi podurilor de şosea), care au ca scop mentinerea con- au în alcătuire straturi din agregate naturale stabillzate cu lianti hidraulici sau
ditii!or tehnice necesare desfăşurarli circulatiei În conditii de sigurantă, precum şi puzzolanfcf sau straturi bituminoase cu grosimi mari, cu fisuri şi crăpături În plăci;
in stare permanentă de curăŢenie şi cu aspect estetic la nivelul traficului existent; - perioada de perspectivă - perioada de timp, exprimată în ani. pentru care se
- activitatea de reparatii a drumurilor publice - totalitatea lucrărilor fizice de inter- stabileşte traficul de calcul al grosimii straturilor de ranforsare;
ventie, care au ca scop compensarea partială sau totală a uzurii fizice şi morale
- sector omogen - sector de drum caracterizat concomitent prin aceleaşi date
produse ca urmare a expl<?atării normale sau a actiunii agentilor de mediu, ridi-
privind traficul de calcul, alcătuirea sistemului rutier, starea de degradare a
Aprobat de:
Elaborat de: îmbrăcămintei bituminoase, tipul de pământ tipul climateric al zonei în care
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
!PTA!\.A - SEAPCH ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR, este situat drumul şi regimul hidrologic al complexului rutier;
cu avizul nr. 93/638/98
BULETiN TEHNiC RUTiER

6 anul 1, m. 1. ianuarie 2G01
anul 1, nr. 1, ianuarie 2001 7
, .. ~"._._-~.~. __ ..- fff;Wif,!;Y"'- 0'-
_temperatura echivalentă a straturilor bituminoase - cea pentru care suma ANO 554-99 Normativ privind administrarea, exploatarea, întretine-
degradărilor produse de solicitările traficului pe parcursul unui an, pentru o dis- rea si repararea drumurilor publice,
1.8. Odată cu intrarea în vigoare a acestui normativ, se restrânge domeniul
tributie dată a temperaturilor, este egală cu degradări le produse de aceleaşi
de aplicarea al Instructiunilor tehnice departamentale pentru dimensionarea sis-
solicitări ale traficului, dar pentru temperatura constantă, 8ec h CC);
temelor rutiere rigide şi nerigide, indicativ P.D.177, În sensul că prevederile capi-
_ trafic de calcul - numărul de osii standard cu sarcina pe osie de 115 kN, pe
tolului III nu se aplică la dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sis-
banda de circulatie cea mai solicitată, echivalent vehiculelor care vor circula
temelor rutiere suple şi semirigide,
pe drumul ranforsat pe perioada de perspectivă,
1.9. Ca alternativă de dimensionare a grosimii straturilor bituminoose în cazul
1J. Referinte: străzilor, se pot aplica principiile Si reglementările tehnice din "Prciectul tip Ţ 3121
S'lsteme rutiere t"ip rigide şi suple pentru strazi" şi respectiv din "Normoflvu! deoar-
Ordinui M J. nr,43jl998 Noc,o,e privind încadrarea în categorii a drumurilor
tamental pentru Întretinerea şi reparatia străzilor".
nationaie.
Ordinul M.T. nr.45j1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi mo- 2. CONDIŢ:H TEHNiCE
·~ernizarea drumurilor.
Lucrări de drumuri. Îbrăcăminti bituminoase cilindrate Alcătuirea straturilor de ranforsare
SR 174-1-97
executate ia cald. Conditii tehnice de calitate.
2.1. Straturile bituminoase de ranforsare sunt alcătuite din:
STAS 1243-88 Teren de fundars. Clasificarea şi identificarea pămân-
- îmbrăcăminte bituminoasă În două straturL cu grosime maximă sub! 3 cm;
turn el. - îmbrăcăminte b'ltuminoasă în două straturi şi strat de bază din rîlixt\Jră asfalt\CCL
STAS 1709/1-90 A.ctiunea fenomenului de Înghet - dezghet 10 lucrări de
cu grosime totală egală sau mai mare de 13 cm,
drumuri. Adâncimea de Înghet În complexul rutier.
Preseriptii de calcul. Elementele geometrice ale straturilor de ranforsare
STAS 1709/2-90 .Actiunea fenomenului de înghet - dezghet la lucrări de 2.2. Grosimea totală minimă constructivă a îmbrăcămintei bii"umi.noose este
drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din în- de 8,0 cm,
ghet - dezghet. Prescriptii tehnice, 2.3, Lucrările la care grosimea necesară a straturilor bitum in oase de ranforsare
STAS 7970-76 Lucrări de drumurI. Straturi de bază din mixturi bitumi- este mai mică de 8 cm fac parte din activitatea de Întretinere a drumurilor pu-
noa se cilindrate executate la cald. Conditii tehnice gen- blice sau a străzilor şi vor fi tratate În conformitate cu prevederile NormativuJui
privind administrarea, exploatarea, întretinerea şi repararea drumuri'ior publice şi
erale de calitate.
cele ale Normativului departamental pentru Întretinerea şi reparatia străziloL
CO 31-94 Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea
2.4. Grosimea totală maximă a straturi lor bitum in oase de ranforsare se stabileşte
prin deftectografie si deflectometrie a capacitătii por-
pe baza eficientei economico-financiare şi de alocare a resurselor materiale, În
tante a drumurilor cu sisteme rutiere suple şi semirigide. comparatie cu solutia de ranforsare cu Îmbrăcăminte din beton de ciment.
CD 155 editia nerevizuită Instructiuni tehnice privind starea tehnică a drumurilor mo- 2.5. În cazul În care grosimea totală maximă a straturi lor bituminoase de rdn-
deme. forsare depăşeste 18 cm, iar eficienta tehnica-economică nu justifică solutia de
ANO 540-98 Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcă ranforsare cu Îmbrăcăminte din beton de ciment, se prevede solutia de refacere
mintii pentru drumuri cu structuri rutiere suple si semirigide, a sistemului rutier.
BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER

8 anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
9
anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
~~. 91,+'Wt:fJ/$
2.6. Lătimea straturiior de ranforsare este aea prevazută În proiect. - caracteristicile geotehnice ale pămăntului de fundare;
2.7. Elementele geometrice ale îmbrăcămintei bitum in oase sunt în conformi- - regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asi-
tate cu prevederile SR 174- 1. iar cele ale stratului de bază din mixtură asfaltică gurare a scurgerii apelor de suprafată, existenta şi starea dispozitivelor de dre-
conform STAS 7970. nare, nivelul apei freatice)
3.5. Datele obtinute conform pct. 3.3 si 3.4 vor fi utilizate În analiza sistemului
3. PlUNCIPU DE DIMENSIONARE
rutier ranforsat la solicitarea osiei standard. conform cap. 5.
3.1" Dimensionareo straturilor bituminoase de ronforsare se bazează pe Înde- 3.6. Perioadele de stocare a acestor date sunt următoarele:
plinlrea concomitentă a următoarelor criterii: - maximum 18 luni În cazul autostrăzilor. drumurilor expres şi drumurilor europene;
- deformatia specifică de întindere admisi bilă la baza sIreturiior bituminoase: - maximum 24 luni În cazul străzilor şi al celorlalte categorii de drumuri;
- deformatia specifică de compresiune admisibilă la nivelul pămăntului de fundare. 3.7. Etapele principale de calcul sunt:
3.2. Metoda de dimensionare permite stabilirea grosimii totale necesare a i. stabilirea traficului de calcul, conform cap.4;
streturilor de ronforsare astfei incât, roto de degradare prin oboseală a streturilor
ii. analiza sistemului rutier ranforsat la solicitarea osiei standard, conform cap.5;
bituminoase să fie subunitoră, conform pct.6.2, iar deformarea permanentă a
iii. stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier existent ranforsat, conform
pământului de fundor8 să nu depăsească o valoare admisibilă, pe perioada pre-
cap.6 .
.t~_c~_g~!.i traficului de calcul. conform pct.6.3.
3.3. Dimensionarea straTurilor bituminoase de ranforsare impune cunoaşterea 3.8. În cazul sistemelor rutiere semirigide sau În cel al sistemelor rutiere suple, a
unor date privind istoric tronsonu!ui de drum ce urmează să fie ranforsat şi anume: căror Îmbrăcăminte prezintă defectiuni datorate procesului de fisurore termică şi
- anul modernizarii drumului si oicătu!rea sistemuiui rutier; dacă grosimea stratur!!or de ranforsare calculată conform acestui normativ este
- anii de execuTie a unor covoere biTurr,inoase si o unor eventuale ranforsări ulte- sub 18 cm, se adoptă pe bază de calcule tehnico-economice, una din următoa
rioare şi grosi mile acestor stroturi bituminoose. rele măsuri, în vederea Încetinirii transmiterii la suprafata noilor straturi bitumi-
3.3. i. Pentru reteaua de (jfumuri nationoie, aceste ,date ~2.~ ,Ji ~)(Jr9se din noase, a fisurilor din contractie termică:
. ~Ş.~.os::a Centrală de DOTe Tehnice Puri ere, - o grosime totală constructivă de l8 cm;
3.3.2. Pentru celelalte reteie de drumuri sau de străzL aceste date vor fi ob-
- o solutie antifisură şi executarea straturilor de ranforsare.
tinute din si!uatiile eXlstente___!o administratorii ac~stora.
3.9. În cazul în core parametrul de degradare al îmbrăcămintei bituminoase,
3,3,3. Aceste dote nu sunt direct implicate în metoda de dimensionare a stra-
turilor de ranforsare. ci vor fi utilizate de proiectant în următoarele scopuri: conform instructiunilor indicativ CD 155 este mai mare de 0.50 sau indicele global
- stabilirea sectoareior omogene de drum din punctUl de vedere al modului de de degradare, conform normativului indicativ AND 540. este mai mic de 50, se
aicătuire a sistemului rutier; poate prevedea pe baza unei expertize tehnice, prin Încercări şi determinări de
- corelarea stării de degradare a îmbrăcăminteî bîtuminoase cu durata de ex- laborator, următoarea solutie:
pioatare a drumului şi cu cea a stratului superior al sistemului rutier. - freza rea straturilor bituminoase superioare, alcătuite din mixturi asfaltice ale căror
3.4. Pentru dimensionarea straturi lor bituminoase de ranforsare este necesar să
caracteristici fizico-mecanice nu Îndeplinesc conditiile din SR 174-1;
se efectueze în prealabil studii de teren, în vederea obtinerii următoarelor date:
- prevederea unui strat antlfisură, În cazul În care după frezare, suprafata stratului
- stareo de degradare a îmbrăcămintei bituminoase, În conformitate cu prevede-
bituminos prezintă fisuri şi crăpături de tip 02 (faiantări, fisuri si crăpături multiple
rile instructiunilor indicativ CD 155 sau oIe Normativului pentru evaluarea stării de
pe directii diferite) sau de tip D3 (fisuri şi crăpături transversale şi longitudinale);
degradare a Îmbrăcămintii pentru drumuri cu structuri rutiere suple şi semirigide
i.ndic. AND 540-98; - executarea straturilor bituminoase de ranforsare, a căror grosime va fi stabilită
- modul de alcătuire a straturi lor rutiere şi grosimile acestora; prin calcule de dimensionare.
BULETIN TEHNIC RUTiER BULETIN TEHNIC RUTIER

10 anUl 1, nr. 1, ianuarie 2001 anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
11
-----------------------------------------------~"9J.@ţV"i"""'
Crt - coeficientul de repartitie transversală, pe benzi de circulatie şi anume:

4. STABILH1EA TRAFICULUI DE CALCUL
- pentru drumuri cu două şi trei benzi de circulatie cIT = 0.50;
4.1. La dimensionarea straturilor bituminoase de ronforsare se ia În considerare - pentru drumuri cu patru benzi de circulatie cIT = 0,45.
traficul de calcul corespunzătar perioadei de perspectivă. exprimat în osii stan- n k95 - intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform rezul-
dard de 115 kN. echivalente vehiculelor care vor circula pe drum. tatelor recensămantului general de circulatie (respectiv din anul 1995);
4.2. Osia standard de 115 kN (o.s. 115) prezintă următoarele caracteristici: PkR - coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k. corespunzător anului de
- sarcina pe rotile duble: 57.5 kN;
dare în exploatare a drumului ranforsat. anul R. stabilit prin interpolare pe
- presiunea de contact: 0.625 MPa
baza datelor din tabelele 2
- raza suprafetei circulare echivalente
PkF - coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k. corespunzător sfărsitului
suprafetei de contact pneu-drum: 0,171 ni
perioadei de perspectivă luată în considerat;e (anui F). stabilit prin inter-
4.3. Perioada de perspectivă va fi indicată de beneficiarul lucrării. Se reco-
polare pe baza datelor din tabelele 2.
mandă adoptarea unei perioade de perspectivă de 15 ani În cazul ranforsării
f ek - coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa kÎn osii standard de 115 kN.
autostrăzilor,o drumuriior expres şi a drumurilor nationale europene şi de 10 ani În
conform tabelulu; 1;
cozul celorlalte categorii de drumuri nationale. În cazul drumurilor judetene, co-
Se mentionează că datele din tabelele 1 şi 2 sunt obtinute pe baza rezul-
munale şi vicino!e, perioada de perspectivă poate fi moi mică de 10 ani. Ea va fi
tatelor recensământului general de circulatie din anul 1995. Ele vor fi reactuall-
stabilită În codrul primei faze de proiectare, avându-se În vedere atât traficul ac-
zate după fiecare recensământ general de circulatie.
tual şi evoiutia În perspectivă a acestuia, cât si starea tehnică a drumului.
4.4.2. Stabilirea traficului de calcul pe baza traficului mediu zilnic anual în os;;
4.4. Traficul de calcul se stabileşte pe baza rezultatelor ultimului recensământ
standard de 115 kN. actual şi de perspectivă. cu relaJia:
general de circulatie. În functie de datele disponibile se va utiliza una din urmă
n +n
toareie metode: Ne = 365 x lU·6 x P. x e . x 0.s.115R 0.s.115F Cm.o.s.)
p n 2 (2)
4.4. 7. Stabilirea traficului de calcul pe baza structurii traficului mediu zilnic
anual în posturile de recenzare aferente sectorulu! ·je drum care urmează să fie În care:
ranforsat, luându-se În considerare următoarele grupe de vehicule: 365. Pp şi ce au semnificatiile de mai sus;
- autocamioane şi derivate cu 2 osii; n o .s.115R numărul de osii standard de 115 kN. corespunzător anului de dare
- autocamioane şi derivate cu 3 osii; în exploatare a drumului ranforsat (anul R). stabilit prin interpolare;
- autocamioane şi derivate cu peste 3 osii; numărul de osii standard de 115 kN. corespunzător sfărşitului pe-
no.S.115F
- autobuze;
rioadei de perspectivă luată în considerare (anul F). stabilit prin
- remorci.
interpolare.
Traficul de calcul se exprimă în milioane de osii standard de 115 kN (m.o.s) şi 4.4.3. În cazul drumurilor pe care recensăr'năntul de circulatie s-a efectuat pe
se stabileştecu relatia: fiecare bandă de circulatie. pentru stabilirea volumului de trafic de calcul se vor
lua În considerare rezultatele recensământului de pe banda cea mai solicitată.
~[PkR+PkF
Nc=365x 10-6 xp xc ·XL.. n k95 x xl k (m.a.s) J (1) În acest caz. coeficientul de repartitie transversală este Crt = 1.
p rT k=l 2 e
4.4.4. În cazul străzilor $i în cel al drumurilor judetene. comunale $i vicinale. în
În core: situatia În care pe tronsonul de drum supus ranforsării nu a functionat nici un post
365 - numărul de zile calendaristice dintr-un an; de recenza re şi nu există nici un post de recenzare, În vederea stabilirii traficului
Pp - perioada de perspectivă. în ani; de calcul este necesar să se efectueze un studiu de trafic.

12 anul 1, ne 1. ianuarie 2001 anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
13
~~-~----------------------------~~.,-~.~f8~:h~?:j
4A5. În stabilirea traficului de calcul se va lua În considerare În cadrul studiilor

2..c
2~
ONlf)0--o
' .. "c-j
de trafic si posibilitatea de atragere, ca urmare a Îmbunătăjirii conditiilor de cir-
culatie, a unei părti din traficul de pe drumurile existente În zonă, precum şi de pe
alte căi de comunicatie. " o
15
<-:0
..c o E 0000['..-0
. . . . .
<D.i="'C 000
4.5. Modificarea perioadei de perspectivă, în vederea coreJării acesteia cu
<ri_ > o
data dării În exploatare a drumului ranforsat. implică restabilirea traficului de cal- e o S'
cul şi În consecintă, redimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare. '" .C'
E o ONr-...<:00
E . . ,....: (".j <0
<D
~ 'E
Tabelul 1. Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN o. :0:;. '"8'
Grupa de vehicule Tip

Vehicul reprezentativ
Sarcini pe osii
Coeficienti de
echivalare In OSII
l - c:
o (])
'U
C ;:
'0
o (])
o
oo
o
,=
...
000.-.-
',:::: o
(standard de 115 kN i (])u <D
N
a. .
! Autocamioane si R8135 45kN+80kN 0,30 c: (])
<- o
o"
1) O<:0co<:::t
. ·,....:Nc<)
I derivate cu 2 osii Cii :=
t;
« ,
Autocamioone şi RI9215 62kl\i+2x80kN 0,44 :o:::.g
2 a. "
<D •
.~
I derivate cu 3 osii -+I__~_-+____________ +_______ ·5 o;::
.\!
.c
E o
'"
I Autocamioane ŞI IlOATM2 62kN+ lOOkN+2x80kN 1.02 - :::J ~82 q0!-qq..q
~ E Q)O<J> ~NN
Iderivate cu peste rI9ATM2> 62kN+2x80kN+100kN+1COkN u-S~
-2-0
.-:::J
1.61 .
130sii I 1-- ~ oQ « "U
(])
IAutobuzellPlllRD I 50kN+IOOkN O.~~ .Q 'U
'5' o o'" E '"
~morci 2R5A I 48kN+48kN 0.06 i -
o> :::J
o(]) 2 ';;
00
'.
OO..-N'<;J"
'.
, Vehicul reprezentativ pentru echivalarea traficului pe drumuriie internationale (E) (])- .:i' u
(]) ~
'U (]) E .-
50 ANALIZA SISTEMUUJI RUTIER RANFORSAT :.;::. Q. 0·8 l.!)o-.q
U N0
' N. . .
LA SOLICiTAREA OSIEi STANDARD ~ ,=
.- 'U
o
:s« :J
...-.--.-NN,
u
5.1. Solutia tronsonului de drum În sectoare omogene se efectuează prin ono- ~o ._~ <D
cia)<D
iizarea datelor de la pct.3.3 si 3.4. Ui: I E N C
I
5. 1.2. În cazul În care pentru tronsonul respectiv de drum se dispune de rezul-
-(])
N '0 ·~ ..6 "EQ
o N -o .-- r--
.220' ·,....:NN
tatele unor măsurări de deformobilitate, împărţirea În sectoare omogene se :2~ E .~
efectuează conform prevederilor din Anexa 1. (]) o
.ou ~ E :sog _
5.2. Sistemul rutier existent este caracterizat, pentru fiecare sector omogen de ~
drum, prin grosimea fiecărui strat rutier si prin caracteristicile de deformabilitate .2'
12 ~
ale materialelor din straturile rutiere şi ale pământului de fundare (modulul de 'f;
.-
"u;. .~ q O: O: O: q
0""-000.-
elasticitate dinamic. E. În MPa şi coeficientul lui Poisson. p.). ~ -O
5.2. j. Modul de alcătuire al sistemului rutier existent se stabileste alăt pe baza E
documentariHor existente şi a istoriei lucrărilor de întreŢ'lnere, cât şi pe bază de "5 ~g~2L()
.5
........
0-0000
""-NNNN
sondaje. Numărul necesar de sondaje se stabileşte pe răspunderea investitorului
15
şi a proiectantului, În functie de lungimea sectoarelor omogene de drum şi tre-
buie consemnat Într-un document Întocmit la fata locului. În cazul În care există
~
41
-....
.
o
.g.g
.,.,
__
('O (II
=
.," .,"
'C
Oi
'C
Oi
rezultate ale unor măsurări de deformabilitate. se recomandă ca sondajele să fie Q.I
.~::,
'E:
<t :uE ZiE .§
u
E
~
efectuate În zone caracterizate prin valori ale deflexiunii apropiate de defle- ~.S~ Q o..a.
;.~1ă r5fa ~~ "" '"

"- "-
xi unea caracteristică . ;g. -.!=
În calcule se adoptă grosimile medii ale straturilor rutiere pentru fiecare sector
omogen de drum.
bCDS
~~
'- "
~::::
(,)
-.J
~
I~
EO ti.
5.2.2. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate d inamic pentru tipurile de 1:: E o
N o
'",
-<'ICi'
pămănt sunt prezentate În tabelul 3. În functie de tipul c limateric al zonei şi de
('II
~:;, vv ci
regimul hidrologic al complexului rutier.
a:
Tipurile de pămănt. În conformitate cu STAS 1243. sunt prezentate În tabelul 4. O"t-
Tipul climateric al zonei este arătat În figura 1. ~oSi
Regimul hidrologic se diferentiază astfel:
- regimul hidrologic 1. corespunzător conditiilor hidrologice FAVORABILE. conform
STAS 1709/ 2;
'ijj
- regimul hidrologic 2. co respunzăto r conditiilor hidrologice MEDIOCRE şi DEFA- 'c
VORABILE. conform STAS 1709/ 2. notat cu: 'O
E
a: pentru sectoare de drum situate În ram bleu cu Înăljimea minimă de 1.00 m; O
b: pentru sectoare de drum situate În ra mbleu cu Înăljim ea sub 1 m. Ia nivelul 2'"

terenului, În profil mixt sau debleu. ..2
2
Tabelul 3. Valorile de calcul ale modulului de elaslicilale dinamic ~ Q)
o.
al pămănlului de fundare (li Q)
S ()
Tipul Regimul
Tipul pămăntului al
2O
P, P2 P3 I p. I P5
S
c limateric hidrologic
Ep. MPo "O
1 70 80 .fi
80 '§
I 2a 75 o.
65 ;=
2b 90 70 70
O
1
80
80 ~
100 65 O
II 20 o.
70 @
2b 80 70
:J
1 90 55 80 bJo-p< ()
60 ~4'-? g
III 20
80 50 65 O
2b I
ci>
u:

16 anul 1, nr. 1, ianuarie 2001 17
f
T Tabelul 4. Tipurile de pămănt pe baza clasificării pământurilor
conform STAS 1243
Tabelul 6. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabili tate
pentru straturile de bază şi de fundatie
I Ca tegoria Tipul de
Clasificarea
pamânturilor
Indicele de
p lasticitate
Compozitia
Argi l ă
granulometrică
Praf Nisip
Denumirea materialului E
MPa fi
păm ântu l ui pământ conform Ip% % % % Macadam penetrat 1000 0.27
STAS 1243 Macadam
600 0,27
I Necoezive
P,
P2
Pietriş cu nisip sub 10
10 ... 20
cu sau fă ră fractiuni sub 0,5 mm
cu fractiuni sub 0.5 mm
~~ote naturale stabilizate cu ciment
Piatra ~arta cilindrata
600
400'
0.27
0.27
Pavaie 3SO
" Nisip prăfos, 0.27
P3 0.. .20 0... 30 O... SO 35 ... 100 Bolovani
200
nisip argilos 0.27
I Praf. praf nisipos, • Notă: in cazul în care piatra spartă cilindrotă constituie un strat infe ril r de fun-
P, praf orgilo$, praf 0... 25 0... 30 35 .. .100 O... SO
datie. modulul elasticitate dinamic se stabileşte conform punc1 ului 5.2.3
I Coezive argilos nisipos 5.2.5. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic a l mixt rilor as-
Argi lă , argi l ă
faltice din straturile bituminoase existente sunt În funclie de tipul climatE ic şi d E
I. prăfoasă, argilă
Ps peste 15 30 ... 100 0... 70 0.. .70 parametrul de degradare al Îmbrăcămintei. conform tabelului 7.
I nisipoasă, argilă
prăfoasă nisipoasă
Tabelul 7. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dina mic
Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stabileşte În funclie de tipul al mixturii asfaltice
pămăntului. conform tabelului 5. Parametrul de degradare al
Tip climateric
imbrăcăm intei bituminoase, Indicele global de 1+11 III
Tabelul 5. Valarile de calcul ale coeficientului lui Poisson conform instructiunilor degradare, conform
pentru pământuri indicativului normativului E, MPa
CD 155 AND540
Tipul de pamânt I P, I P2 I P3 I P4 I p$ sub 0,10 Peste 85 3300 47000
Coeficientul lui Poisson I 0.27 I 0,30 I 0,30 I 0,35 I OA2 0,10 - 0,30 65 - 85 3000 38000
Peste 0,30
I Sub 65 2500 ,000
300
5.2.3. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Et>l
i Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0,35.
se stabileşte cu relalia:
5.3. Valorile de calcul ale modulilor de elasticitate dinamici ai mal erie 'elordin
. , Eb = 0,20 h boAS x Ep (MPa)
straturile rutiere şi ai pămăntulUi de fundare sunt valori minime, corespur ătoare
În care: unei probabilităli de 85 %. În vederea stabilirii valorilor acestor caracteris' ci, spe-
h b - grosimea stratului de balast, În mm; cifice sectorului de drum analizat, se recomandă determinarea lor pe ba a rezul-
Ep - modulul de elosticitate dinamic al pămăntului de fundare, În MPa, con- tatelor măsurărilor cu deflectometre c u sarcina dinamică, folosind pragr, mede
form pc!. 5.2.2. calcul.
.1
Coeficientul lui Poisson pentru balast este de 0,27. 5.4. Straturile bituminoase de ranforsare sunt caracterizate prin grosir ea fie-
'1
5.2.4. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficien- cărui strat şi prin valorile modulului de elasticitate dinamic şi cele ale coei cief\tu-
I tului lui Poisson pentru materialele din straturile de bază şi de fundalie existente se lui lui Poisson.
stabilesc conform tabelului 6. 5.4. ,. Grosimea straturilor bituminoase de ranforsare se estimează , În confor-
mitate cu pct, 2.1. Se recomandă adoptarea pentru o primă fază a calcu elorde
dimensionare, a unei grosimi minime de 8 cm.
I BULETIN TEHNIC RUTIER
BULETIN TEHNIC RUTIEf.
\(;...
-,
t-
5.4.2. Straturile bituminoase de ranforsare sunt caracterizate prin valorile mo-
5.5.7. Suportul fizic al p rogramului CALDEROM se găseşte pe dischetă, parte
dulului de elasticitate dinamic, conform tabelului 8, În functie de tipul stratului integrantă din normativ.
bituminos şi de tipul c limateric.
5.5.2. Modul de utilizare a p rogramului de calcul CALDEROM este d at În Anexa 1.
Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este de 0,35 pentru toate tipu-
5.5.3. Calculele se efectuează În următoarele puncte:
rile de mixtură asfaltică.
5.4.3. Deoarece ranforsarea structurii rutiere presupune În g eneral prevederea n
- pentru er r = O (cm) ZI = L h;m.o. (cm)
mai multor straturi bituminoase. În calcule se adoptă grosimea totală a acestora
şi valoarea modulului de elasticitate dinamic mediu pondera t (Em . MPa), calcu-
i=l
lat cu relatia: În care:
Em = [ L (E;'/3 x h;) / LhJ3 (MPa) h;m.o. - grosimea fiecărui strat bituminos existent şi a straturilor de ranforsare. În
În care cm; - pentru ez r = O (cm) z2 = H + h (cm)
SR
E; - modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice din stratul 1. În MPa; În care:
H - grosimea totală a sistemului rutier existent. În cm;
hj - grosimea sfrafului L În cm.
h SR - grosimea totală a straturilor b ituminoase de ranforsare. În cm.
Tabelul 8, Valarile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic

al mixturilor asfaltice din straturile bituminoase de ranforsare 6 . STABILIREA COMPORTĂRII SUB TRAFIC
Tip climateric A SISTEMULUI RUTIER EXISTENT RANFORSAT
Tipul strotului 1+11 I III
6.1. Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier ranforsat are drept scop
E. Mpa
Uzură. SR 174/1 3600 4200 calcularea grosi mii stratu rilor b ituminoase de ranforsare pentru care sunt respec-
Leaatură. SR 174/1 3000 3ăOO tate c riteriile de dimensionare. conform pct.3.1.
Strat de bază, STAS 7970 5000 5600 6.2. Criteriul deformatiei specifice de Întindere admisibile la baza straturilor
5.4.4. Valorile din tabelul 8 sunt corespunzătoare mixturilor asfaltic e din stra- bituminoase este respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o
turile de uzură şi de l egatură a le Îmbrăcămintei bituminoase. care Îndeplinesc valoare mai mică sau egală c u (RDO) adm isibilă.
conditiile de calitate din SR174- 1 şi mixturii asfaltice cilindrate, executate la cald. 6.2. 7. Rata de degradare p rin oboseală se calculează cu relatia:
din stratul de bază, care Îndeplineşte conditiile de calitate din STAS 7970. În cazul RDO = Ne/N odm (3)
În care:
În care compozitia mixturii asfaltice dintr-un strat va fi diferită de cea din pre-
scriptiile tehnice legale În vigoare. valorile de calcul ale modulului de elasticitate Ne - traficul de calcul. În osii standard de 115 kN. În m.o.s.;
dinamic vor fi stabilite cu echipamentul complex pentru testarea În regim dina- Nodm - numărul de solicitări admisibil. În m.o.s .. care poate fi preluat de stra-
mic a mixturilor asfaltice. turile b ituminoase, corespunzător stării de deformatie la baza acestora.
5 .5. Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard comportă 6.2.2. Numărul de solicitări admisibil. care poate să fie preluat de straturile bitu-
calculul cu programul CALDEROM al următoare lor componente a le deformatiei: minoase. se stabileşte c u ajutorul legilor de oboseală a mixturii aSfaltice, În functie
- deformatia specifică orizontală d e Întindere la baza straturilor bituminoase (er), de categoria drumului sau a străziI. stabilită În conformitate cu prevederile nor-
În microdeformatii; melor de la pct. 1.7 şi de traficul de calcul şi anume, cu relatiile:
- deformatia spec i fică verticală de campresiune, la nivelul patului d rumului (ez). a. - autostrăzi şi drumuri expres;
În microdeformatii. - drumuri nationale europene;
- drumuri şi străzi cu trafic de calc ul mai mare de 1 m.o.s (lx106 o.s. 115):
Nodm = 4,27 x 10 x
8
'r
-3.97
(m.o.s.) (4a)
20 BULETIN TEHN IC RUTIER
-_.~~'""" A)Xf;W
b. - drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.O.S. (l x 10 o.s. 115):
6 6.3. Criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pămăntulUi de
8 ~3.97 fundare este respectat, dacă este Îndeplinită conditia'
Nadm = 24,5 x 10 X Er (m.o.s.) (4b)
EZ:::;; Ezodm
6.2.3. Numărul de solicitări admisibil ale osiei standard de 115 kN poate să fie În care:
stabilit şi cu ajutorul diagramei din fig.2. "z - deformatia specifică verticală de compresiune la nivelul pămăntului
~~II~m-~~~~~~ de fundare, În microdeformatii, calculată conform pct. 5.5;
"
~
i
o ~
Ez deformatia specifică verticală admisibilă la nivelul pămăntului de fun-
adm -
dare, În microdeformajii, calculată conform pct. 6.3.1.
6.3.7. Deformatia specifică verticală admisibilă se calculează cu următoarele
~.~ ~ ~II 1.
0 I1
Ii' I~.II
III!
1. I III !iil.
I III! I
I~::
! 11/1.
III!I
relatii:
a. - autostrăzi şi drumuri expres;
.S
c
.-
~
=
T';,
il,
;'. l
-'-
' i"""
j
T'-..Illi
: I
IJ!IL
"
L-LLillJ
- drumuri nationale europene;
- drumuri şi străzi cu trafic de calcul mai mare de 1 m.o.s.(lx106 o.s. 115):
.2 '!I(l I ~........,
!
ii
i
1:' 1,
"z adm = 329 Ne ,027 (microdef.) (5a)
I!:,
b.' drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o,s.(lx106 o.s. 115);
~
el ,
i'-- 1111'1.1 o2
! Ez adm = 600 Ne , . • (microdef) (5b)
.~o li '1' "'-" 1I "
'~H-"'-',,
i -
~f'l' 6.3.2. Deformajia specifică verticală admisibilă se poate stabili şi cu ajutorul
~ I ! ~!d-;I
,":: '00 i l ' ; II i
. li diagramei din figura 3.

: ~ Lil i ~ i i i 1-t:1
..~~ i Iii.. 1"1~ +H-H
il', ~I I t--·tl l' I ' :'
~~ ~tst.
, II; I
il!: 1 i !, ilj 1;
~
Ilf'Hi i 1·; i..i.J..L 1 1- . 1
I! I:l
~= t rr
aCî
Oi
.., ! ! N.i ' . : : ;',': i
[--ii-.: I::-
I . il i ,
,.,
"
.o, ! _1 I! II f',s., ' .. ' ! i, II
I i1i1 I
l'J Ii
.. r
1 I
Ncdm.m.O.S. , • ' ; 1. ! I
Fig. 2. Diagrama de stabilire a numărului de solicitări admisibil În functie de E

'--'
l' !
,).' "
I
l' ,
~", i l ' I Il
, J' ;"II
' I
i l'
i 1
i
II'
deformatia specifică radială de Întindere la baza straturilor bituminoase ! iOO i i I 111 -~!--,-r 1--1. ill i l' li
I I , I I !'iN!
W++I 1 I I
~ '~~
l 'tUI;
W
6.2.4. Grosimea necesară o straturi lor bituminoase de ranforsare este cea
pentru care se respectă conditia; '"
'-
E g,
=r-t--: l '
;!:
'1
il
i
I
.: ;:1
; 'Im"- ' 1 I :! i ,!
I
i li'!
1.ii l
il'
"' . . . Ii 1..
,. t i
RDO < RDO adm . ! i il li i ii i'. '1 I

1
t--~!I:
1 . · •. ,
În care RDO admisibil are următoarele valori: r------':
-5o 200 l
1
I
'
i l'
'i
.
-tj-+< I ;- . . . I !
Li!
'1' ; l' -1
I ; 1 1,' I 1 1-;" I
'i: ! I ,
i ' 'ii. j i 11"-1
1.' J;
~ ,~ ~-"-..
. 1 ; , , ' ! '
- max. 0,80 pentru autostrăzi şi drumuri expres; . ! ;!
I
i "~--c+"-- I !
.~_I!~. i ! !
. max. 0,85 pentru drumuri nationale europene: 8
i
I !. II ii
ii! ;!!!
ii! i il ii
I ! I
i ......... 1 i IIi li
"u , . i III
1, , 1 !'
,;i
i l' '. 1. i i ,. II ;i I i! l'1' '1
! ,~~1------;·
. ~-..:-! =± i ! I +~ţ_~___~_~L~!1i I ; fii,
- max. 0,90 pentru drumuri nationale principale şi străzi; II!·
- max. 0,95 pentru drumuri nationale secundare: i! 1· !

-+-~_!_Li ..--.".-i------r_l-... f ' '_;".
:;:; 90
t r ."
l'
•
:
_
! ; i! I
j : ţ~r- ~~~·Ffm=nfL~=~rmITm
- max. 1,00 pentru drumuri judetene, comunale si vicinale. o '1 I , ! [1 i l ! Iri
Încadrarea În categorii a drumurilor se face În conformitate cu Normele pri-

vind Încadrarea În categorii a drumurilor de interes national. anexa la Ordinul M.T.
nr.43/l997. i'-------- . !•.! !, I !
"
!- !, i' . 'i ~ iil! ! Iii!! 'J'
' .. L.:..' ."~,_------,- _ _'",,,~ __
......'_.
0.1 10 100
, 6.2.5. În cazul În care conditia de la pct.6.2.4 nu este satisfacută, se repetă NC,m.o.s.
colculul ratei de degradare prin oboseală pentru o grosime mai mare a straturilor
bituminoase de ranforsare. Grosimea necesară a straturi lor bituminoase de ran- Fig. 3. Diagrama de stabilire a deformatiei specifice verticale admisibile la ni-
velul pămăntului de fundare În functie de traficul de calcul
forsare se obtine prin interpolare,

"2 anul 1, nr. 1, ianuarie 2001 anul 1. nr. 1, ianuarie 2001 23
6.3.3. În cazul în care conditia de la pct. 6.3 nu este satisfăcută. se repetă cal-
Rezultă următorul
trafic de calcul. conform relatiei (1):
culul deformatiei specifice verticale. pentru o grosime mai mare a straturilor bitu- 6
Nc =36.5 x 10. x 10 ani x 0.50 x 2572 o .s. 115 = 4.69 m.O.S.
minoase de ranforsare.
7.1.4. Sistemul rutier este caracterizat prin grasimile straturilor rutiere şi valorile
de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson din
7. EXEMPLE DE CALCUL
tabelul 10.
Tabelul 10
7.1. Exemplul 1
Denumirea h E ~
1. ,. ,. Datele problemei materialului din strat cm MPa
Se cere să se stabilească grosimea necesară a straturilor bituminoase de ran- Mixtura sfaltică 20 3300' 0.35'
forsare pentru un sector de drum nationa l european. cu două benzi de circulatie. Piatră spartă cilindrată 10 400" 0.27"
Balast 20 152'" 0.27'''
7. 1.2. Sectorul de d rum este caracterizat de următoarele date implicate În di- 70 .... 0.35 ....
Pămănt P4 ~
mensionarea straturilor de ranforsare: --- - - _-- .. -- _- ..
a. anul modernizării drumului 1965 Nota: · conform pct. 5.2.5 • . conform pct. 5.2.4
b. alcătuirea medie a sistemului rutier. conform documentatiei de proiectare: ... conform pct. 5.2.3 ••. • conform pct. 5.2.2
- straturi bituminoase 20 c m 7.1.5. Se adoptă varianta 7.1.1 de alcătui r e a straturilor bituminoase de ran-
- stra t superior de fundatie d in piatră spartă cilindrată 10 cm forsare. conform tabelului 11.
- strat inferior de fundatie din balast 20 cm Tabelul 11
c. tipul de pămănt p4 VARIANTA 7.1.1. 7.1.2.
tipul climateric I Strat de uzură 6.5cm 4cm
Strat de leQătură 6,5cm 4cm
regimul hidrologic 2b
Strat de bază - 7cm
d. parametrul de degradare al
Em.MPa 3300 4029
Îmbrăcămintei bituminoase 0.09
1.1.3. Stabilirea traficului de calcul 7.1.6. Se cc!culează următoa rele componente ale deformatiei:
a. Anul executiei ranforsării este 1999. iar perioada de perspectivă de 10 ani - 'r. În mic rodeformajii. Ia baza straturilor bituminoase:
(1999 - 2009). - e,. Î~ microdeformaJii. Ia nivelul patului drumului.
b. Se calculează traficul de calcul. conform cap.4. cu ajutorul datelor din Rezultatele sunt date În tabelul 12.
tabelul 9. Tabelul 12
Tabelul 9 VARIANTA 7.1.1. 7.1.2.
nk95 Pk99 PkQ9 Pk99+PkQ9 fek Produsul col. 1 x t; microdef. 94 83
G rupa de vehicole
2 col. 4 x 00.50.5. llt Ez microdef. 234 205
o 1 2 3 4 5 6 Nodm . m.o.s. 6.27 10.27
Autocamioane şi derivate cu 2 osii 537 1.48 3.10 2.29 0.30 369
Autocamioane si derivate cu 3 osii i RDO 0.75 0.46
211 lAO 2.30 1.85 0.44 172
Autocamioane şi derivate cu 7.1.7. Se calculează cu relatia (4a). numărul de solicitări admisibil şi valoarea
oeste 3 osii 531 1.64 2.82 2.23 1.61 1906 ratei de degradare prin oboseală. RDO = 4.69 m.o.s / N adm .. date care sunt
Autobuze 64 1,48 3.30 2.39 0.64 98 prezentate Tn tabelul 12.
Remorci 210 1,40 2.84 2.12 0.06 27 Din acest tabel reiese că. În cazul variantei 7.1.1 de alcătuire a straturilor bitu-
Totalo.s. 115 2572 minoase de ranforsare. cond'i'ia RDO = max.85 este respectată .

24 BULETIN TEHN IC R0TIER
anul J, nr. 1, ianuarie 2001 25
anul 1, nr. 1, ianuarie :!001
_______________ il'l!!i.,ţiW'
â~·''''''''''·''·w .
7. 7.8. Se calculează cu relatia (5a) deformatia specifică verticală admisibilă _. - --- 13

Tabelul ~.
la niveiui patuiui, obţinându-se Cz odm. ::: 217 microdeformatii, valoare care se nk95 Pk99! P:,::C9 Pk99+Pkml fek j Produsul col 1 X 1
Grupa de vehicole
2 !cd.4xCOL50.s.115 5
C01T!poră cu valoarea deformatiei specifice verticală calculată la acest nivel şi o , 2 3 4
I
15 6 I
anume Cz ::::: 234 microdeformatii. Se constată că nu se verifică criteriul Ez : : ; c;: adm. Autocamioane şi derivate cu 2 osii 313 1,32 2,70 I 2,10 10.30 189 1
Autocamioane şi derivate cu 3 osii 63 1,32 2,02 1.6710.44 , 46
le nive!u! patului drumului, fiind necesară adoptarea unor grosimi mai mari ale
Autocamioane şi derivate cu
sTroruriio: de ranforsore. oeste 3 osii
102 1.32 .2,00 1.66 11,02 173 I
7. 1.9. Se reia calculul de dimensionare pentru varianta 7.1.2 de alcătuire a ,~utobuze 32 1,40 2.74 2,07 :0.64 42
strG~urjior bituminoase de ranforsare, conform tabelului 1L Rezultatele sunt date .'(emorci 30 1,32 2,46 1.89 10.06, 3
În tabelul 12. Total o.s, 115 453
7. !. 70. Din exam'lnarea acestui tabel reiese că În cazul acestei variante de Rezultă următorul trafic de calcul, conform relatiei (1):
aic6i-uire CI straturHor bituminoase de ronforsare sunt verificate ambele criterii de Ne = 365 X W 6 X 10 ani X 0,50 x 453 o.s. 115= 0,83 m.o.$.
dimensionare. 7.2.4. Sistemul rutier este caracterizat prin grosimile straturi lor rutiere şi valorile
7.2. Exemplul 2 de calcul ale modulului de elasticitate dinamic si ale coeficientului lui Poisson din
'abelul 14.
7.2.1. DOfeie problemei
,'-''"-'''''u, ' .....
Se cere să se stabilească Qrosimea necesară a straturilor bituminoase de ran- Denumirea h E p
t'orsare pent:u un sector de drum national principal, cu două benzi de circulaţie. materialului din strat cm MPa
7.2.2. Sectorul de drum &ste caractelizat de următoarele date: \·1ixtură asfaltică 10 3000' 0.35'
a. onu: modernizării drumului 1978 ::::atră spartă ciJindrată 8 600" 0.27"
b. alcătuirea medie a sistemului rutier, conform documentatiei de proiectare: 3a\ast 20 141'" 0.27""
_ straturi bituminoase 10 cm :::6mânt P3 ~ 65"" 0,30''''
- mac adam 8cm

Nota:' conform pct. 5,2.5 conform pct. 5.2.4
- slrat de fundatie din balast 20cm
•.• conform pct. 5.2.3 •••• conform pct. 5.2.2
c. tipul de pământ P3
72.5. Se adoptă varianta de alcătuire a straturi lor b·,tuminoase de ranforsare
t;pul climateric I
:j;n 4 cm strat de uzură si 4 cm strat de legatură, modulul de elasticitate dinamic
regi[Y,ui hidr::J!ogic 2b
C',ediu ponderat fiind:
d. parametrul de degraaare oi
Em = 3300 MPa;
Tmbrăcămintei bituminoase 0.25
7.2.6. Se calculează următoarele componente ale deformatiei;
1.2.3. Stabilirea traficului de caicul
~ tr' în microdeformatiL la baza straturilor bitum in oase:
a ..Anui executiei ranforsării este 1999, iar perioada de perspectivă de 10 ani
- Ez, in microdeformatii, la nivelul patului drumului.
(1999 - 2009).
b. Se calculează traficul de calcul conform cap.4, cu ajutorul datelor din Rezultatele sunt date În tabelul 15.
Tabelul 15
Icbelul13.
fr microdef. 189
EZ microdef. 566
N adm m.O.S. 2.29
RDO 0,36
BULETIN TEHNIC RUTiER

BLH.ETlN TEHNIC RUTP:::R 27
26 anui i, m. 1. ianuarie 2001
- - - - - - - - - . . . , , , . - - - - , . . . . , . , , . . , . , " " " "...-----------------------.,...---------~1i#iy:i';/y
1.2.7. Se calculează cu relajia (4b), numărul de solicitări admisibil si valorile Anexa 1

ratei de degradare prin oboseală RDO ~ 0,83 I Nodm , date care sunt prezentate
În tabelul 15.
Din acest tabel reiese că, prin executia unei Îmbrăcăminti bituminoase, cu
METODA PENTRU ÎMPĂRŢIREA ÎN SECTOARE
grosimea minimă de 8 cm, criteriul RDO $ RDOadm . este respectat. OMOGENE A UNUl TRONSON DE DRUM
1.2.8. Se verifică criteriul 8z $ Ez odm. Ia nivelul patului drumului.
Astfel, pentru Ne ~ 0,83 m.o.s., Ez adm calculat cu relatia (5b) este de 631 1. GENERALITĂŢI
microdef. Din examinarea tobelului 15 reiese că şi acest criteriu este verificat.
1.1. Prezenta metodă se referă la Împărjirea În sectoare omogene a unui tron-
1.2.9. Se consideră că poate fi adoptată solutia de ranforsare cu 8 cm Îmbră
căminte bituminoasă.
ion de drum, pe baza rezultatelor măsurărilor de deformabilitate.
1.2. Măsurările de deformabilitate se efectuează cu deflectometrele cu păr
Qhie tip Benkelman sau Soiltest, În conformitate cu prevederile instructiunilor indi-
cotiv CD31 sau cu deflectometrele cu sarcină dinamică, În firul de măsurare situat
a cca 1,00 m de marginea părjii carosabile, În puncte situate la distante de max.
100 m Între ele.
2. PRINCIPIUL METODEI
2.1. Metoda de Împărjire În sectoare omogene se bazează pe studiul pro-

juselor cumulate dintre valoarea deflexiunii şi distanta dintre punctul de oriQine
'3; pOZitia punctului de măsurare.
2.2. limitele Între sectoarele omoQene sunt constituite din punctele În care
j,iferenta dintre ordonata curbei cumu!ate şi cea care ia În considerare o variatie
'niară, prezintă valorile maxime şi minime,
3. METODA DE CALCUL
3.1. La Împărtirea În sectoare omoQene a unui tronson de drum se utilizează

vciorile deflexiunii măsurare În aceleaşi conditii privind:
- perioada de măsurare a capacitătii portante:
- modul de solicitare a complexului rutier (sarcina pe osia din spate a vehicu-
lului de măsurare. În cazul măsurărilor cu deflectometrele cu părQhie sau
presiunea pe suprafata plăcii de Încărcare. În cazul deflectometrelor cu sar-
cină dinamică).
3.2. Deflexiunile măsurate la diferite temperaturi ale straturilor bituminoase se

~Ţ':Jnsformă în def!exiuni normale, corespunzătoare temperaturii de 20 o C, în con-
'c;rmitate cu metodoloQiile de prelucrare a rezultatelor măsurărilor de deforma-
=':itate.

28 anull, ne 1, ianuarie 2001
BULETIN TEHN!C RUTIER
anul!, nr. 1, ianuarie 2001
29
~1i!·;·!Y
~~iţ~~;'!:~1;"W'_ ::;~!
3.3. Diferenta dintre ordonata curbei cumulate ordonata şi corespunzătoare
unei variatii linia re (2 e ) se calculeaza cu urmatoarea relatie:
n n n
ze = 2: ai - e2: a,lL) . 2: "Xi
I
i=l i=l i=l
În core:
Oi:;;;: d jm o ill::j <'~
III
unde:
:~.;
;)' ii!
ii;
d m - media Între deflex!unile normale În punctele de măsurore .. ei-1)" si ..1""; 1 "r

1 !
! li
.6Xj - distanta. dintre punctele de măsurare ,.(i-1)" si "i"; : ,)f;
II1 I
n - numărul de deflexiuni implicat În calcule;
L - lungimea ioeală a tronsonulu! de drum.
I!
, 1
. ',
I
3.4. Punctele de inflexiune ale functiei ZeeL) repreZintă limiiele sectoarelor c
omogene. Se mentionează că În general, drumurile sunt caracterizate printr-o ';~; 11
,,"
variotie more a deformabilii"ătn În lungul acestora, ceea ce poate conduce 10 ;;';
stabilirea unor sectoare de drum cu lungime redusă. Astfel, În cazul unor lungimi Yj
ale acestora mai mici de 200 m, este necesară analizorea indica-rorilor statistici ai :':')\ ~
U·
deformabilitătii pentru fiecare sector omogen de drum, În vederea unei even-
tu ale comasări a sectoarelor omogene de drum. 4.3. Programul prezintă două meniuri, organizate după functiiie r::'d COfe i8
3.5. Împărtirea În sectoare omogene se face cu ajutorul programului de cai- '-?oiizează:
cui SECTOM. - meniul cere se refe"ă la metoda de Împărtire În sectoare G:TloCjc·r~e·
3.6. Suportul fizic ai programului de calcul SECTOM este o dischetă, parte inte- - meniu! core cuprinde facilită)'i generale referitoare la lucru! cu fi:,;iers ':ei:t.
grantă din normativ. 4.4. Împărtireo În sectoare omogen8 o unui tronson de drurn fr,lp'Y'c~ s~:k'~cjo
-'3':::; opi'.un~! "SE-.eTOM" d',n meniul urmatoi- cu următoarele obSGn.jl:"""l}~;,
4. MODUL DE UTILIZARE A PROGRAMULUI DE CALCUL SECTOM
- fularoo procedurii de sectorizare generează un fişier de iosir',;. c.2;·'·~~ni·~ ou '~>
4.1. Programul de calcul SECTOIv1 se instalează de pe dischetă. prin copierea mot "out. dat" . StrUCTura acestuia este prezentată În cont;nuorc:
fişierelor În directorul de lucru. Programul rulează sub sistemul de operare Windo\vs 95. - fisierul de iesire (în format text) poa te fi redenumit, e(~: i'U] si sOlve!. ~::!
4.2. Crearea fişierului de date de iniTare poate fi preluat de alte programe de editare sau de COiCU! tobeio:,
4. 2 . 7. Fisierul de intrare este În format text şi este organizat pe două coloane, pentru prelucrări ulterioare:
prima reprezentând pozitia kilome'trică a punctulUi de măsurare, iar a doua, va- - ia selectarea optiunii "SECTOM" se derulează un meniu secundo:, 'in coeiiui
căiuia se introduc următoarele date:
ioarea deflexiunii normale (vezi figura).
4.2.2. Aceste date poi fi ediiate În cadrul programului SECTOIv1 sau În orice alt - numele drumului:
ediror de texte, cu conditia co fisierul obtinut să fie În format "text -limitele i"ronsonului de drurn s'tudiat, caracterizate prirl pOZitia kiio['f"F3-
trică ini:l'iaiă şi cea finală.
!Iv1POPTANT:
FISIERUL DE INTRARE NU TREBUIE SĂ CONŢINĂ NICI UN FEL DE FORIv1ATĂRI SAU 4.4. 1. Sectiunea "Optiuni" a meniului SECTOM permite personoiizareo (:·orei de
CARACTERE SUPLlIv1ENTARE ÎN PLUS FATĂ DE CELE UTIl.E"! -'s-:-:umen:l'e din fereastra de lucru.
BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN Tt)'lN!C RUTIER

30 anul 1, I1r. Î. ianuarie 2001 anu! i [', ,;;lnuar;22001
31
~F,ţj:'i\?
Anexa 2
PROGRAMUL PENTRU CALCULUL DEFORMAŢIILOR

SPECIFICE ÎN SISTEMELE RUTIERE ÎN ROMANIA·
DfPP,f $Yt.!C>1AL M·n CALDE ROM
""'" ':_,~, _:.,;••: < :.- '" "''' ~,... '" v '''«',"00"",'''-'''<' ,,-:': .... .-"...~<.::_ .;-_,;,,,,,,',,,·v·"',,,"',;< ·<;·.',x:·,·:-,··· .•
;-;,,;,;j p,d",<:ţ,.}t: (::\ft:n,~~~\'J:<nblJ~~~ t~:? _Ld
;0-«:«'.. ,'.'., .".""" ,', .• "z" ,,_, .. '~ ... ,>.-,--o ,.,.,. • '.' .....~.~ •• >".,
",,<O.:.... -.,.,..',...., .•,.,.... '<_'> :'''.: -....;......;.<.,'<-<'C< 1. GENERALITĂŢI
!$~~:~~;<Hd·~~ ,l:'i~<>::l·:'t:{~ -ii_!<), j
1.1" Programul CALDEROM şi suportul fizic al acestuia. care se găseşte pe dis-
f,;:':, ~i(},l; (ld1 :-:-;,~-(y(; ~'\b,\î~'<-\:
K.<,,::: eC>;;';';
:hetă. face parte integrantă din Normativul pentru dimensionarea sfraturilor bitu ..
"'>,
Z::UCiG '::l}.~~?S ;; ':~ lJ Tinoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide.
!
,
)
iH_:(U~;i
i?,4Jh
t-,\,;:J?5
Wl
/1 ,
!,
1.2. Acest program se utilizează la calculul deformaţiilor specifice în sistemele
lH,2'.!:; ()?l O ["fiere. sub solicitarea statică a semiosiei standard de 57.5 kN"
$ (3,1,JJ5 ~H."JF.~ 8} {J
?) -a·~<.p') H5?S :H 3 1.3. Programul se bazează pe rezolvarea' analitică. cu ajutorul modelului
.
'"
:iH.t<;!:G H.>
ţ
)
" $·{,S?<;'
lH,S?~:;
B'4.!6
tţi.r;;
;J"l_./ji;
u
v;
"
1
<)
3urmister, a stării de tensiune şi de deformatie sub sarcină a sistemului rutier .
Hj 8,~ .1/Sj; 84,.'J/S l/iJ ii' 2. IPOTEZE DE CALCUL

"H H.')?S WS.<"i6 (.~ :;
!' 12 -8::,,(0:,; t,$,';:\;::) 'd :} ~~a
2.1. Sistemul rutier este solicitat de o sarcină circulară cu presiunea verticală
.. ....
"cniformă. reprezentănd greutatea semioslei standard cu roji gemene. transmisa
~ '.~._".
:os o suprafată circulară echivalentă suprafetei de contact pneu - drum.

4.4.2. Sectiunea "Info" a meniu lui SECTOM afişează informatii referitoare la
Caracteristicile sarcinii şi anume:
acost program.
- sarcina pe rotile gemene: 57.5 kN:
4.5. Modulul de lucru cu fişiele text este dsponibil din meniul de tip editare.
- presiunea de contact: 0.625 MPa:
care cuprinde opţiunile .. Fişier" ... Editare" ... Caută" ... Opţiuni" şi .. Fereastră". Acest
- raza suprafetei de contact: 17.1 cm.
meniu permite:
constituie date primare. constante. ale programului CALDEROM.
- deschidere şi salvare de fişiere:
2.2. Sistemul rutier este considerat un mediu multistrat (moximum 5 straturi). în
- editare de fişiere text:
:'Jre fiecare strat rutier este considerat un solid elastic liniar. izotrop şi omogen.
- selectare de fonturi:
niini! în plan orizontal şi cu grosime finită. cu exceptia pământului de fundare.
- căutare şi înlocu"lre automată.
·:;,=-,nsiderat semiinfinit.
----;:----~ 2.3. Între straturile rutiere există aderentă.
"" 0J:t".
'-<, 2.4. Punctele de calcul ale deformaţiilor spec"lfice sunt situate într-un profil ver..
____ J ":'-:;0: În centrul sarcinli, la limita Între straturi.
. . ---- "'Y r
r,1
,,~
.,....
A;
r
e-.,./
~.
.~
2.5. Calculul deformatiilor specifice se efectuează în conformitate cu preve-
",?riie cap. 5 din normativ. în următoarele puncte:
:0 partea' inferioară a straturilor bituminoase:
c.../ ._
ia partea inferioară a structurii rutiere (Ia nivelul patului drumului).

32 anul 1, nr. 1. ianuarie 2001 anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
33
--------------------iOii(!lP)10P/·'
3. MODUL DE REZOLVARE A PROBLEMEI MECANICE 3.5. Ipoteza elaşticitătii liniare a modelului permite de a şuprapune Într-un
'sper axişimetric efectele diferitelcr şolicitări. În termeni de;
3.1. Problema mecanică constă din verificarea echilibrului sub o sarcină exte- - tensiune: O"r' O"z;
rioară a unui solid elastic liniar izotrop.
- deformatie specifică: Er' Ez
3.2. Ecuatiile de echilibru şi relatiile exiştente Între tenşiunile şi deformatii le
:;pecifice, conform r::8canicii mediilor continui. Într-un profii axisimetric, ou urmă-
4. DATELE DE INTRARE
toorel8 expresii:
, / (r.z) :::: O
4. L Numărul straturilor reprezintă straturile bituminoase de ranforsare, consi-
În care 11
2
este operatorul bi-armonic, cu următoarea expresie:
:jerate un singur strat rutier, plus numărul straturilor sistemului rutier existent (i'n care
2/021 () 82 2 '23Te inclus şi pămăntul de fundare).
Il =,,-.-+--x--+--)
(ir2 r r 8z 4.2. Caracterjşjicile şiraturilor bituminoaşe de ranforsare, conşiderate stratul 1, şunt;
- grosimea totală estimata, în cm;
3.3. Modelarea structurii după Burmister Într-un mediu alcă'tuit din straturi elas-
- modulul de elasficitafe dinamic mediu ponderat, În MPa, calculat conform
tice I1nime izotrope conduce la rezolvarea pentru fiecare din acestea, o ecuo- . pct, 5,3, din normativ;
tiilor: - coeficientul lui Poisson.
2
'07 (r.z) = O
4.3. Caracteristicile fiecărui strat rutier exis-rent - straturile 2.. .4 - sunt:
3.4. in coordonate axisimetrlce se obtin pentru sarcina de calcul urmăj"oarele - grosimea, În cm;
rezultate: - modulul de elasticitate dinamic, în cm;
- tensiunile: Cîr (r'z), 0"0 (r ,Z), (îl (r ,z) si 1rz (r ,z), conform figurii 1; ~ coeficientul lui Poisson.
- deplasările orizonial0 u (r ,z) şi verticale v (r,z); 4.4. Caracter;şticile de deformobilitate ale terenului (pământului) de fundare
- deformatiile specifice corespunzătoare. ~ stratul 5 - sunt:
Componentele i"ensoruiui de tensiune G şi de deformatle specifică E În Br si el. , modulul de elaşticitate dinamic, În MPa;
suni' nUle si deci, nu se ccdculeoză. - coeficientul lui Poisson.
\/olorlle acestor caracteristici sunt conform cap. 5 din normativ.
\7 n'
Se mentionează că în cazul în core sistemul rutier existent ore mai mui1' de 4
{j •.. ~_~r=:::::::~:=+~=~~":;2l [ ,·,~··:::turi (inclusiv pământuJ de fundare), două sau trei straturi rutiere, alcătuite din
~;/J":-erja:e granu)ore, pot fi caracterizate prin:
i l ' - grosimea totală o aces"tofa, În cm;
f~:; ...;''C1 i'" - modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat, calculat cu relatia:
Em = [ 2: (ti lj3 x hi) I 2: h,l' (MPa)
z~
"r-: care:
i
'--'---.," . . . . . .J.~---~".-"."/' // - modulul de elasticitaj'8 dinamic ai materia!ului din stratui i, În MPa;
- grosimea stratului i, În cm.
ti9. 1. Rezultatele În reper axisimetric ale tensiunilor 4.5. Adăncimiie de calcul a;e deforma!iilor şpecifice şunt;
- ia boza straturi!or bitum in oase , în cm;
~ 10 nivelul patului drumului, În cm.
4.6. Un exemplu de date de intrare es-re datîn cap.6.
bULETIN TEHI~i(; i~UTIER

3~, ,'-'-":.,=---- BULETIN TEHNIC RUTIER
~nui 1, ;~r. 1, I.;HL;::ne 2001
anul 1. I1r Î, lânuane 2001 35
','-',:<w""'''' ;;t,
5. UTILIZAREA PRACTiCĂ A PROGRAMULUI CALDEROM 6. EXEMPLU DE CALCUL
5.1. Continutul dischetei DRUM: DN 75

Discheta contine următoarele fişiere: Sector omogen: km 23+000 - 29+000
- un fişier executabil: ca[derom.exe: Parametrii problemei sunt
- un fişier necesar rulării programului: dosxmsf.exe; Sorcina """""'''''''' "",,57.50 RN
- un fişier cu date de ieşire: rezu[!aLda!. Presiunea pneu[ui """"" .. 0.625 MPa
5.2. Instalarea programului Roza cercului.. ·................ 17.11 cm
Se creează un director numit CALDEROM, în care se copiază fişierele de [a STrC;,", 1: Modu[u[ 3300, MPa,
Coeficientul Poisson .350, Grosimea 13,00cm
pct.5.1. S;;c"C 2: Modu[u[ 3300, MPa,
Coeficientul Poisson .350, Grosimea 20,00 c:m
5.3. Ru[area programului 3-:-'j' 3: Modu[u[ 400, MPa,
Coeficientul Poisson .270, Grosimeo 10,00cm
5.3.1. Se lansează în executie fisierul executabil: calderom.exe. >,,;'J' 4: Modu[u[ 152. MPa,
Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20,00 cm
5.3.2. Date[e de intrare se introduc în mod interactiv, conform pct.4. ;":ru; 5: Modu[u[ 70, MPa,
Coeficientul Poisson ,350 si e semifinit
5,3,3, După rularea corectă a fisierului ca[derom.exe, se generează fisierul de
date de iesire rezu[!aLda!, care poate fi tipărit, REZULTATE: DEFORMAŢ[E DEFORMAŢ[E
5,3,4, Fişieru[ de date de ieşire rezul!aLda! contine următoarele date, conform r, Z RAD[ALĂ VERTICALĂ
exemplului din cap,6: c:m cm microdef microdef
- denumirea drumului;
- sectorul omogen investigat: ,O -33,00 ,938E+02 -,1 1IE+03
- recapitu[area datelor primare privind caracteristicile sarcinii; .0 33,00 ,938E+02 -,171E+03
- recapitu[area datelor de intrare privind caracteristicile straturi[or rutiere; ,O -63,00 ,898E+02 -,148E+03
- rezultatele calculelor efectuate si anume: .0 63,00 ,898E+02 -,234E+03
R - distanta punctului de calcul fotă de profilul [ongitudinal. care este În
toate cazuri[", egală cu O cm, conform ipotezei de calcul;
Z - adâncimea, în cm, a puncte[ol de calcul:
ATENT[E: Semnul - înseamnă că punctul de calcul este [a baza stratu[ui:
Semnul + Înseamnă că punctul de calcul este [a partea supe-
rioară a stratu[ui de dedesubt.
DEFORMAŢ[A RAD[ALĂ, În microdeformatii;
ATENŢ[E: În calculele de dimensionare este utilizată deformatia radia[ă
calculată [a baza straturi[or bituminoase, În exemplul din cap,6,
pentru Z = -33,00cm, DEFORMAŢ[A RAD[ALĂ este .938E+02, ceea
ce înseamnă f r ::;; 94 microdeformatii;
DEFORMAŢ[A VERT[CALĂ, în microdeformatii:
ATENŢ[E: În calculele de dimensionare este utilizată deformatia verticală
calculată [a' nivelul pămăntu[ui de fundare. În exemplul din
cap.6, pentru Z = 63,00 cm, DEFORMAŢ[A VERT[CALĂ este
,234E+03, ceea ce înseamnă z = 234 microdeformatii.
BULETII'J TEHNIC RUTIER

36 anul 1, !;( "1, ianuarie 2C01
BULETIN TEHN!C RUTIER
anul 1, nr. 1. ianu811e 2001 37
» . v-#w
ROMANIA
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE,
TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI
ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti, sector 1
Tel.: 0-040-1-212,62,01; Fax: 0-040-1-312,09,84
ADMINISTRATIA NAŢiONALA A DRUMURILOR
NO'RMATll:V
ORDINUL
j>ENTRU mMENSIONAREA SlfiTlEMELOR RUTIERE
DIRECTORULUI GENERAL Al A.N.D. SUFLE ŞI SEMlRIGIDE
nr,9 (Metoda analitică)
din 17 ianuarie 2001
INDICATIV PD 177-2001
Elabora! de:
În conformitate cu regulamentul de organizare şi functionare al Administratiei - SEARCH CORPORATION
Nationale a Drumurilor. stabilit prin Holărarea de Guvern nr, 1275/1990, modifi-
cată si completată prin Hotărarile de Guvern nr. 24/1994,276/1994,250/1997 si VICEPREŞEDINTETEHNIC; Ing, stefan HĂRĂTĂU
612/1998, si în baza contractului de management nr. 4125/1994, încheiat cu DIRECTOR DEPARTAMENT: ,Ifig ,Davi<:I S.tJ,c;I.lL_>=_~
Ministerul Transporturilor, Dănilă Bucsa - manager al Administratiei Nationale a SEF PROIECT: , 'Dr,ing, Georgeta,l-Ol2O.R:l)
Drumurilor - RA, emite următorul VERIFICATOR: '" Ing, Camelia CAPITANu"
ORDIN:
Ar!, 1. Se aprobă "Normativul pentru dimensionorea sistemelor rutiere suple si

semirigide (metoda analitică)" indic, PD 177 - 2001
Ar!, 2, De la data emiterii prezentului ordin îsi încetează aplicabilitatea
prevederile Ordinului MT 332/23,02,1998 de aplicare a "Instructiunilor
tehnice departamentale pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide
si nerigide" indic, PD 177-76,
Ar!, 3, Aducerea la îndeplinire a prezentului Ordin revine DRDP 1-7 $i CESTRIN,
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _. ._ . . . . . . . ." "...""'...' " '...
_''f~~
'.=>-- ~_. _ _ ._.-
NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SIS-

INDICATIV
TEMELOR RUTIERE SUPLE ŞI SEMIRlGIDE
PD 177-200i
(Metoda analitică)
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE 1. Prezentul normativ se referă la metoda analitică de dimensionare o sis-
SUPlE ŞI SEMIRIGIDE _h_s,~--'-s:orrutiera suple şi semirigide.
(Metoda analitică). INDICATIV AND Domeniul de aplicare
1.2. Prevederile normativului se aplică la dimensionareo sistemeior rdiere pentru:

1. Prevederi generale ~
constructii de drumuri noi, drumuri expres, autostrăzi şi străzi;
2. Principii de dimensionare li :0.odernizări de drumuri pietruite existente;
3. Stabilirea traficului de calcul e iucrări de reabilitare o drumurilor (lărgirea părtii carosabiie. benzi supii"îen-
4. Stabilirea capacitătii portante la nivelul patului drumului ",,46
Tare de circulatie, variante), la drumurile din clasele tehnice L ti şi 1"
5. Alegerea alcătuirii sistemului rutier ,:>sntru drumuri din clasele tehnice IV şi V, aplicarea prezentului norrno'j"iv eS:'e
6. Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard ,. """.""""" """",,59
., .~:':: .;iTotivă, În acest caz se adoptă structuri rutiere conform CCToioguÎd; de struc-
7. Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier """ "'"''''''''
8, Exemple de calcul
",65 ., ,'o
oentru drumuri publice. elaborat de CESTRIN.
1.3. Sistemele rutiere dimensionate conform prezentului normariv se verifk:::6
',,'::>~' 8unctul de vedere al rezistentei la actiunea fenomenului de ÎnghE-?T - dezghei·.
- : ,,'orm prevederilor STAS 1709/2,
Anexa 1. Referinţe
1.4. Terminologie, conform STAS 4032/ 1, cu următoarele compietă":
- anul modernizării drumului - anul În core se face amenajarea cornpi8x6 a
Anexa 2. ,jrumuluL prin executarea şi a unui sistem rutier cu Îmbrăcăminte modernă
(sistem rutier suplu sau semirigid);
1, Coeficienti de evolutie a traficului rutier
- fisurare reflecfivă - procesul de transmitere la suprafata părtU carosabiie a
2. Coeficienti de echivalare În osii standard
f;surilor de contractie hidraulică sau termică din straturile alcătuite din agre-
Anexa 3. Programul pentru calculul tensiunilor şi deformaţiilor specifi- QCTe naturale stabilizate cu lianti hidrauHci sau puzzolanicL în cazul ranforsă
ce În sistemele rutiere În România - CALDEROM 2000 -"or drumurilor existente, acest proces se poate referi la trasmiterea la supra·
'ara noii Îmbrăcăminti bituminoase a fisuri lor şi/sau a crăpăturiior existente În
1, Generalităti /8chea Îmbrăcăminte rutieră;
2, Ipoteze de calcul
3,
4,
Mod de rezolvare a problemei mecanice
Datele de intrare
- Aproba! de:
,,81 Elabora! de: 'MINISTERUL TRANSPORTURILOR
5, Utilizarea practică a programului CALDEROM 2000"", """"."".""
SEARCH CORPORATION ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR,
6, Exemple de calcul cU avizul nr, 93/1088/18,12,2000

anul 1, nr, 1, ianuarie 2001
41
~ regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de
~ periooda de perspectivă ~ perioada de timp, exprimată în ani, pentru care
Clsigurare a scurgerii apelor de suprafată, posibiiitătile de drenare, nivelul
se stabileste traficul de calcul al sistemului rutier: Cloei freatice).
~ sector omogen ~ sector de drum caracterizat concomitent prin aceleasi 2,4. Dimensionarea sistemului rutier comportă următoarele etape:
date privind traficul de calcu\' tipul de pămănt, tipul climateric al zonei în • STClbiiirea traficului de calcu\' conform capitolului 3:
care este situat drumul si regimul hidrologic al complexului rutier. Sectorul
• s~abilirea capacităjii portante la nivelul patului drumului. conform capitolului 4:
omogen de drum este caracterizat prin aceeaşi alcătuire a sistemului rutier;
.. c!egerea unei alcătuiri a sistemului rutier, conform capitalului 5;
~ temperatura echivalentă a straturilor bituminoase ~ temperatura pentru care .'" G~aliza sistemului rutier la solicitarea osiei standard, conform capitolului 6;
suma degradărilor produse de solicitările traficului pe parcursul unui an, pen~ • STClbiiirea comportării sub trafic a sistemului rutier, conform capitolului 7.
tru o distributie dată a temperaturilor. este egală cu degradările produse de
aceleasi solicitări ale traficului, dar pentru temperatura constantă, eech CC): 3. STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL
~ trafic de calcul ~ numărul de osii standard cu sarcina de 115 kN, pe banda
de circulatie cea mai solicitată, echivalent vehiculelor care vor circula pe -3.1. La dimensionarea sistemelor rutiere suple şi sem iri gide se ia în considerare
-",::'~cui de calcul corespunzător perioadei de perspectivă, exprimat în osii stan-
drum pe perioada de perspectivă.
e:"j de 115 kN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum.
1.5. Reglementările tehnice conexe sunt dote În anexa 1.
3.2. Osia standard de 115 kN (0.s.115) prezintă următoarele caracteristici:
1.6. Acest normativ înlocuieste capitolul III al Instructiunilor tehnice departamen~
~ sarcina pe rojile duble:
tale pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide si nerigide, indicativ PDl77~76. 57,5 kN
~ presiunea de contact: 0,625 MPa
2. PRiNCIPH. DE DIMENSIONARE - raza suprafetei circulare echivalente
suprafetei de contact pneu ~ drum: 0,171 m
2.1 Dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide se bazează pe îndepli· 3.3. Perioada de perspectivă
nirea concomitentă o următoarelor criterii: 3.3.7. Perioada de perspectivă va fi indicată de beneficiarul lucrării. Ea se sta~
~ e-s'te În cadrul primei faze de proiectare. avându-se În vedere atât traficul ac-
pentru sisteme rutiere suple:
~ deformatia specifică de întindere admisibilă bitumi~
<\II
la baza straturilor _·2' cât şi evolutia În perspectivă a acestuia.

3.3.2. Se recomandă adoptarea unei perioade de perspectivă de minimum
noase;
~ deformatia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului: . :: ·,::ni în cazul constructiilor de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri euro-
e pentru sisteme rutiere semirigide: ="e8 si celorlalte categorii de drumuri din clasele tehnice I şi II si de minimum 10
~ deformatia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase =~.' 'n cazul drumurilor din clasele tehnice II\, IV şi V.
~ tensiunea de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agre· 3,3.3. În cazul dimensionării sistemelor rutiere de pe benzile de lărgire a părtii
gate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici: ::":sabile a drumurilor existente, la lucrări de reabilitare a acestora, perioada de
~ deformatia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului :>~:'~s;:Jectivă va fi aceeaşi ca cea care se ia în considerare la dimensionarea stra-
2.2. Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătui: 'Y de ranforsare ale sistemului rutier existent.
a sistemului rutier, În conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice În vigoor~'J 3.4. Compozitia şi intensitatea traficului.
şi verificarea stării de solicltare a acestuia, sub actiunea traficului de calcul, aS 3 4. 7. Compozitia şi intensitatea traficului corespunzătoare unui post de recen-
fel încăt să îndeplinească criteriile de dimensionare mentionate la punctul 2.1. :,:,':;'-"<:n7 se aplică pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării
2.3. Pentru dimensionarea sistemelor rutiere sup!e şi semirigide este necesar Si "':;"':2:,'e,; facută cu ocazia ultimului recensământ general al circulatiei.
se efectueze în prealabil studii, în vederea obtinerii următoarelor date: ; .:1.2. La lucrările rutiere importante, cum sunt constructiile de drumuri noi, de
_ compozitia şi intensitatea traficului şi evolutia în perspectiva a acestuic '\" J''''.'J(! expres şi de autostrăzi. amenajări de noduri rutiere etc" core impun cu-
~ caracteristicile geotehnice ale pămăntului de funda re: ~>:::ereq curentilor de circulatie pe ansamblul unei rejele de drumuri. datele din
BULETiN TEf lN!C RUTIER
BULET!N TEHN\C RUT\ER .. .
_ .. u'' J,, EI', 1, Ianuarie 2001
",,.., 43
42 anul 1. nr. 1, ianuarie 2001
"OW",!?""Yf!'~?"fIT!'}TI7'""i"'?\<".'; ")1. ",.-A,.,~
recensamantul de circulatie vor fi completate, dupa necesitati, prin anchete de :>0 '::fie pe categorii de vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA)
circulatie, efectuate si prelucrate În cadrul unui studiu de trafic prin care se va .:::';~-~'':"''~' diferite orizonturi de timp.
simula traficul atât pe drumurile noi cât şi pe reteaua existentă. :53. Studiile de trafic pentru drumurile europene supuse modernizarii sau pe
3.4.3. Pentru modernizari de drumuri existente se va lua În considerare posibi- '::!::_~ ':::<urrluri deschise traficului greu trebuie să ia În considerare prezenta în COm-
litatea de atragere a unei părţi din traficul de pe drumurile existente În zonă, pre- :>:-:-<:: c:oficului a autovehiculelor cu sarcină pe osie cuprinsă Între 100 kN si 115 kN,
cum şi de pe alte căi de comunicatle, ca urmare a creării unor conditii mai avan- :··'-:o:e a cresterii limitei maxime a tonajelor pe osia simpla de la 10,0 t la 11,0 t,
tajoase de circulatie (scuftarea duratei de parcurs, reducerea cheltuieliior de :::::;_:, outovehiculelor Cu suspensie pneumatică care VOr circula pe aceste dru-
transport, creşterea confortului şi sigurantei circulaţiei). • conformitate cu prevederile Legii 82/1998 de aprobare a Ordonante;
Aceste redistribuiri ale circulatiei sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru ,"'·ciui nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
reteauajsectoarele de drumuri din zona în cauză. 3.6. Coeficientii de- echivalare În osii standard o diferitelor tipuri de autove-
3.4.4. În cazul străzilor şi în cel oi drumurilor judetene, comunale şi vicino!e, în
situatia în care pe tronsonul de drum supus modernizării nu a funcţionat nici un - : ' Coeficientii de ec~ivalare În osii standard de 115 kN stabiliti pe baza rezui-
post de recenza re sau se anticipează redistribuiri de trafic. este recomandabii să "n',," recensământ general de circulatie sunt prezentati În tabelul 2 din
-::< ," :Jitimului
"""-,-:',,';,,::: 2
se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea intensităţii medii ziinice anuale
actuale şi de perspectivă a traficului şi a compozitiei acestuia. - : ..2, Valorile acestor coeficienti vor fi reactualizate de către AND după fie-
3.5. Evolutia În perspectivă o traficului rutier '>":;0
,--~, -::;:
:'.scensământ general de circulatie sau ca urmare a studiilor de trafic efec-
3.5.1. Coeficientii minima ii de evolutie. stabiliti pe baza ultimului recensământ
:S]. Stabilirea traficului de calcu!
genera! de circulajie pentru periaada 1995 ... 2015, pe grupe de vehicule sunt daji
în anexa 2. Valorile acestor coeficienti de evolutie vor fi reactualizate după fie- Ţ raficul de calcul se exprimă În milioane de osii standard de 115 kN
care recensământ general de circulatie de către Administratia Naţională a Dru- si se stab;leşte pe baza structurii traficuiui mediu zilnic anual În posturile de
murilor (ANO). aferente sectorului de drum, cu relatia:
3.5.2. La proiectarea lucrărilor importante de drumuri de clasă tehnică i, II şi
~'-6
o:: = j05 x 10 x Pp c ri L5 nki x PkR+PkF,
după caz il! se impune stabilirea evolutiei În perspectivă a traficului în cadrul unul X X XT
k=1 2 ek (m.o.s.) (1)
studiu de trafic. Acest studiu necesită determinarea evolutiei acestuia pe tipuri
de trafic: local, de origine, de destinatie si de tranzit, prin examinarea surselor :::·YS:
generatoare ale acestora. - traficul de ca!cul;
Odata estimat prin ancheto de circulatie origine-destinatie (O/O) traficul ge- - numărul de zile calendaristice dintr-un an;
nerat/atras catre fiecare zona de trafic din teritoriul de influenta al drumului prin - perioada de perspectivă. în ani;
procedee specifice de modei are matematică a traficului se pun în evidentă
- coeficientul de repartitie transversală, pe benzi de circulatie şi anume:
curenŢii de circulatie (matricele de trafic O/O) şi se afectează traficul pe reteaua
- pentru drumuri cu doua si trei benzi de circulatie c" = 0,50;
rutieră actuală şi de viitor.
- pentru drumuri cu patru Sau mai multe benzi de circulatie c" = 0,45.
Înlocuind În modelul de trafic calat pentru situatia actuală potentialele de
- intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform
trafic actual generat/atras de fiecare zona cu cele de prognoza si modelănd rezultatelor recensămăntului de Circulatie;
reteaua rutieră de perspectivă prin introducerea tronsoanelor de drumuri noi se
- coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, corespunzator anu-
vor obtine valorile ftuxurilor de trafic de perspectiva prin proceduri specifice de
lui de dare În exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare:
- coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, corespunzător starsi-
afectare a traiicului pe retea.
Tului perioadei de perspectivă luata În consideratie (anul F), stabilit prin

La stabilirea traficului de calcul de perspectiva se vor avea În vedere atăi
compozitia traficului căt şi variatia acestuia În timp explicităndu-se În final valorile nterpolare;

44 BULETIN TEHNIC RUTIER
anul 1, nr. 1. ianuarie 2001
anul 1, nr. 1. ianuarie 2001 45
Tabelul 1. Tipurile de pământ pe baza clasificării pământuriiar
f _ coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k În osii standard de
ek
115 kN. conform anexei 2. tabelul 1; Clasificarea Indicele de Granulozitatea :
3.72 în cazul În care se dispune de date privind intensitatea traficului mediu "_ :~0;oria Tipul de pămanturilor plasticitate Argilă Praf Nisip
zilnic anual În osii standard de 115 kN. actual şi de perspectivă. traficul de calcui -:/:":~-::""'~'J!ui pământ conform Ip% % % %
I STAS 1243
se stabileşte cu relatia: . '. _':' I P1 Pietriş cu nisip i sub 10 cu sau fără fractiuni sub 0,5 mm
os (m.o.S) (2) :: >;;:::-;e P2 r 10 .. .20 cu fractiuni sub 0,5 mm
Ne':::: 365 X 10.6 X Pp X Crt X no .s.llSR + n . .llSF
2 Nisip pr6fos,
P3 0 .. .20 0 ... 30 35 ... 100
nisip argllos
în care: Praf, praf nisipos,

365. Pp si Crt au semnificatiile de mai sus; P4 praf argilos, praf 0 .. .25 0 ... 30 0 ... 50
n . .115R _ numărul de osii standard de 115 kN. corespunzător anului de darE
os În exploatare a drumului (anul R). stabilit prin interpolare; argilos nisipos
numărul de osii standard de 115 kN. corespunzător sfărşitului perioade Argilă. argilă
.2
de perspectivă luată În considerare (anul F). stabilit prin interpolare. prăfoasă. argilă
n . .115f _
peste 15 30 ... 100 0 .. .70
recensămăntul n.ipoasă. argilă

os P5
fiecare bandă
3.7.3. în cazul drumurilor pe care
recensămăntului
de circulatie s-a efectuat PE
solicitată.
de circulatie. pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua În cor
siderare rezultatele de pe banda cea mai în aces
_ '? Repartitia ti
.
prafoasănisipoasă
.
pun lor cllmatence pe teritonul
I
tării este Iaratată ÎnI harta din
~ 23 Regimul hidrologic se diferentiază astfel'
caz. coeficientul de repartitie transversală este Crt = 1. 'sg'mul hidrologic 1. corespun za
'tor conditIIlor
. . . .hldrologice
.
3.7.4. Modificarea perioadei de perspectivă. În vederea corelării acesteia c
'C:Fn STAS 1709/2; FAVORABILE. con-
data dării
În exploatare a drumului. implică
recalcularea traficului de calcul Î şi . 'sg;mul hidrologic 2. corespunzăt . .. :
i::JRABILE. conform STAS 1709/2 orc
to.ndltillor hldrologice MEDIOCRE si DEFA-
consecinţă, redimensionarea sistemului rutier. ,no aT:
4. STABILIREA CAPACiTĂŢII PORTANTE LA 2a: ~.~~t~;sectoare de drum situate În rambleu. cu Înăltimea minimă de
NIVELUL PATULUI DRUMULUI

alcătuite pentr~ sectoare de drum situate:
mănturi - :n ram bleu cu Înăltimea sub 1.00 m.
4.1. Suportul sistemului rutier este constituit din terasamente din p' 2b:
formă. Î~
de fundare. În conformitate cu prevederile STAS 2914 si eventual dintr-l
dimensionării ~Ofll
strat de În conformitate cu prevederile STAS 12253 si este caracterizat - nlve.lul te:enului.
vederea prin caracteristicile de deformabilitate; modulul de ele - . mIXT.
4.2. Caracteristicile de deformabilitate ale pămăntului

ticitate dinamic si coeficientul lui p o i s s o n . ' · · ,., \/alo'l odae leu.
de fundare se stabile,! '=\;s~,./2.
ne e calcul ale modulului de elasticitate dinamic sunt prezentate
În functie de tipul pămăntului, de tipul climateric al zonei În care este situat d

mul si de regimul hidrologic al complexului rutier.
421. Tipurile de pămănl. În conformitate cu ST.I\S 1243. sunt prezentate
tabelul 1.

BULETIN TEHN!C RUTIER .'
anul t, nr. 1, lanuane 2001
47
''lip- yJ~
Tabelul 2. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic

al pămăntului de fundare
Tipul pămăntului
= ;ioul Regimul
"
""0:::::
...
U U
'C 'C
(J)(J)
(J
-c
Il>
(.)
"1::
<l.l
:.- ',-r:'\cteric hidrologic
P, I P2 I P3 I p. I P5
" o "(Oro ro .oro
Ep. MPa
EE E E
'-" "'"'
-g:§-~
<t :z5'5 '5 ~ 1 70 80
1~~" i i
80
;~ It .~ 2a 75
65
,,- "
Q. . -
",,"E
2b 90 70 70
con;::: 1 80
:e~~ t,)
o '(ii 80
ii 2a 100 65
o 'c
"t: '-
"E
E°c::i
-~~
N
o N, <o 2b 80 70
70
~:J V V ..•
~ 1 90 55 80
0"'1- '""S W 2a 60
80 50 65
~
0,,0
~ 2b
~ .. 25. Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stabileste în functie de
(J)
o. 00rnântuiuL conform tobelului 3,
(J)
o
.~
Tabelul 3. Valorile de calcul ale coeficientului lui Paisson
Ci pentru pămănturi
.~
o -:':-8 pământ P,
~ :'.>S'"<::ientullui Poisson 0.27
'5
'o::'""
8
o.
"'O .L3. Tn cazul terasamentelor executate din deşeuri de carieră sau din cenuşă
:5ro ~ ::>0 ~2;:TocentraIă se recomandă următoarele valori ale caracteristicilor de defor-
o i'i"ote:
o.
8! . jeseuri de carieră Ep = 100 MPa ~ = 0.27
:J
o . ::snusă de termocentrală Ep = 50 MPa ~ = 0.42
.g >:: sectoarele de drum în exploata re pe care rambleurile ou fost realizate din
o
I
.:0.-", materiale se recomandă stabiHrea valorilor de caicul ale modulului de
ti. "·"·:·270;e dinomic pe baza rezullojelor măsurărilor de deformabilitate cu de-
~ '·\:-~',~"~',=',,~&tre cu sarcină dinamică.
:1, 4. >nbunătăjirea capooităjii portonte la nivelul potului drumului se poate face
,·e.-ederea unui sjrot de formă. în conformitote cu prevederile STAS 12253.
Straturile de forma pot fi olcatuite din:
0',yv~
vl\Il7 " ~·<)";'eriale necoezive:
- :J6mânturi necoezive;
- materiale granu!are din pietruiri existente;
BULETIN TEHNIC RuTIER

49
Tabelul 4. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilita!e
pentru materialele coezive din stratul de formă
_ deşeuri de cariera;
_ zgura 'oruta de furnal înalt: Modulul de elasticitate -1
Denumirea materialului dinamic
Coef cientuI lui Poisson I
1/) materiale coezive: Ll i
_ pământuri coeziv8 tratate cu var; ._._. Es.f.- MPa
_ pamanturi stabilizate cu zgura granulata şi vor; .:' :~:5nturi coezive tratate cu var:
.: ::)3 SÎ P4 150 o·
':!o:;
1
_ pamanturi stobilizate cu ciment;
_ agregate naturale stabilizate cU lianti puzzolanici. - 250 0,35
stabileşte
~---- ,-'-
'- ;:) ~'~---1
4.4.2. Modul de alcatuire a stratului de forma se pe baza de calcule :>:''''-,,5nturi coezive stabilizate cu !
tehnico-economice,în functie de materialele care alcatuiesc terasamentele. de :'-:/ _:-:; aranulată şi vor
200 0,30
şi
materialele disponibile în zona drumului de functiile stratului de forma, atât în stabilizate cu ciment 300
-1
--~"---l
şi
SJ.,zJ.' -
~_;:-2-;;Qte naturale stabilizate cu
perioada de executie a drumului, cât în cea de exploatare o acestuia. !
~_-_-,. ::)uzzolanici:
4.4.3. caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din stratul de forma
: :;-_<-5 granulată 400 0,27
sunt în functie de tipul acestora. şi anume: " ."r- .Js6 de termocentraiă 500 027
pentru materialele necoezive: s _- '-.<J!canic 400 °d?~ __ ,_._"._~_!
@
_ valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic (E ') este în ~.
- .
functie de cea a materialelor din stratul suport (E p) se calculeaza cu şi ti.2. Sistemele rutiere suple, numite şi nerigide, comportă o îmbrăcăminte bitu-
,-, -----::--:]s·5 pe straturi de bază şi de fundatie alcătuite în genera! din ogregate
urmatoarea relatie;
Est" 0,20 X hst 0,45 X Ep (MPa) (3) . ::',-- _'Oi8, Variantele de alcătuire, în conformitate cu prevederile STf:\S 6400 sunt
>:c~ Cn tabelul 5.
în care hst este grosimea stratului de' forma. în mm;
5.-3. Sistemele rutiere semirigide, numite şi mixte, comporta o îrfibrăcăminte
_ coeficientul lui poisson are valoarea 0,27. -:<noaso şi au În alcătuire cel putin un strat din agregate not:.J!'oie stabilizate
• pentru materialele coezive, în conformitate cu tabelul 4.
.' ~ >:]~,ti hidraulici sau puzzolanici. Variantele de alcătuire a sistemelor rutiere
4.4.4. Pentru folosirea rationala a agregatelor naturale în straturile de fundatie
:X':,':'OlciR În conformitate cu prevederile STAS 6400, sunt date ln Tobelul 6.
se recomanda sa se asigure la nivelul patului drumului o capacitate portante
5.4. Variantele de alcătuire ale sistemelor rutiere suple şi semirigide din tabe-
minima, caracterizata prin valoarea modulului de elasticitate dinamic echivalent
-::;;'--'-7 _: si 6 suntîn functie de clasa tehnică a drumului, definită În corrrormii'ote cu
al sistemulUi bistrat (strat de forma - pamânt de fundare) de min. 80 MPa. Grosi,
mea stratului de formă
necesara realizării
acestei
i
capacităt
portante se sta'
·~ .. s(jerile Ordinului M.T. nr. 46/27 ianuarie 1998 pentru ap'obarea Normelor
bileşte CU ajutorul diagramei din figura 2 pentru straturile de din materialeformă '-7_'~-_'-"-_--::e privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
şi
necoezive cu cea din figurile 3, 4. 5 si 6 pentru straturile de din materiale formă 5.5. incadrarea drumurilor În clase tehnice se face În conformitate cu preve-
>2"::'" normelor precizate la pct. 5.4.
coezive, În functie de modulul de elasticitate dinamic al materialului respectiv.
5.6. Tipul de sistem rutier se stabileşte în functie de materialele preponderente
5. ALEGEREA ALCĂTUllUl SISTEMUUJl RUTIER ··~•. cunR şi anume:
- agregatele naturale de carieră, care au o pondere importantă în sis~

5.1. Sistemele rutiere a căror dimensionare face obiectul acestui normativ SE temele rutiere suple:
clasifica în functie de alcătuire în două tipuri: . agregatele naturale de balastieră. care au o pondere importantă în sis-
temele rutiere semirigide.
_sisteme rutiere suple;
_ sisteme rutiere semirigide.

anul 1. nr. 1, ianuarie 2001 51
50 anul \, nr. 1, ianuarie 2001
170
170
,80
160
1'50
150
,8
-<t"
140
140
'30
130 + )
, I I I / /1 /1 /i I I"."<~
1 17~
;: 120
:;:
~
r 7\ IV 11 li .Ii
•
~-
~
,i
-dt
'20
'{:C
.~
'" 110
1/ Y /17 1/ 1<:,/
1::X
100
I ,
I II J
J ' l1\
1 1 ! / 1',1
s.n 1:/ ,4 ,/1 ,/ I,
Diagrama de stabilire a mo- Diagrama de stabilire a mo-

dului de elastictate dinamic dului de elastictate dinamic
echivalent (Eech) la nivelul
!{lI /' / echivalent (Eech) la nivelul
patului drumului În funcţie de patului drumului în funcţie de
modulul de elastieitate modulul de elasticitate
dinamic al p6mantului de ~1'<-/-r'----+----+----4----J
·\.f~i
dinamic al pămantului de
fundare (E p) şi de gros'lmea fundare (E p) Ş'I de grosimea
stratului de formă din mate- stratului de formă din
riale necoezive (hs.f.> ,sori--t---j--+--+-- pămanturi coezive tip P3 şi P4
tratate cu var (h s.f '>
so~I-- __~--4-__-+____~__~
50 60 70 80 90 100
50 \ \ 1\
50 60 70 80 90 100 r.,MP.
EI" 'MPa
Fig. 30. Strat de forma din pamânturi coezive tip P3 si P4 tratate cu var
Fig. 2. Strat de forma din materiale necoezive
BULET!N TEHNIC RUTIER
BULETIN TEHNIC RUTIER anul 1, nr. 1, ianuarie 2001
53
,<~!!~!mC'tL, ~~., JEi m
=,"g=~--'-
.
170~~T
-<>./' 7.....
!
.- •. /il7~.~.. \ \ i i
170
~6s0 r:~\.- V
!..... Li.j•. 160
( i\ / ::: t.,-
14Q
/ \ X__~sLL-,~-Â-
130
1/1/\/17'
<
. . .
~
~
120 70'
1 . 7···· i , !
, , 1
i
I
/\.
I
Y\viii.·.~
i I
' . . 120
110 ,;.;.
,J
110\ /
100
/ !
\
L' . i
i
:
i
:
_L""~I
! 100
90
Diagrama de stabilire a mo-
dului de elastictate dinamic
,.., I 7f Diagrama de stabilire a mo-
80 I ,L
.--+---+--+_._~ echivaient (Eech) la nivelul echivalent (Eech ) la nivelul
patului drumului în funcţie de TO f-r--t---t--.--t---t----i patului drumului În functie de
modulul de elasticitate modulul de elasticitate
70
.__J ~--r--! dinamic al pămantului de
fundare (E p) şi de grosimea ei) +-1- - - } . -
dinamic al p6mantului de
fundare (E p) şi de grosimea
\ . stratului de formă din stratului de formă din p6man-
p6manturi coezive tip P5 turi coezive stabilizate cu
60 \.. ;.; ...
1---+----i--+--_+----<
tratate cu var (hs.f) zgura granulată şi var (hsJ)
50 60 70 80 90 100
50 LI_-I---I-~~-:;-~
Ep, MPa
80 90 100
50 60 70
Ep.l'tfPa
4, -~~'JT de formă din pamânturi coezive stabllizate cu zgură granulată si var

Fig. 3b. Strat de forma din pamânturi coezive tip Ps tratate cu var
BULETIN TEHNIC RUTIER . . 20 O1
anul I,nr. 1, Ianuarie 55
2::-0
190' J 7 \ /'1 220111 7 /1I
180 t NJ4 Y, ~
7! 71 2'0 I Y ,V
170'
li' \1 l A! 711/ 1 ~,n
","'"'' ,iSi 7/ 1/
/ 7
/
160
1/ ' K
v 1/
/1-
1
1/
/
'.30 I / I 7 / 1 7 1
'.$0 +1--_ I. 7'1
7 V
7; 7 /
150 i \/ V",· \ 7 / :7 qO
~'$J __ 'o
~
~\ 'S2Vt-~i V: ~
w
1
''\te- ------- 7/ 71
110tl I 7\1/ \
'~y--- TiI j 1/\ } '
1, /
, l I 7/
1
100,)'
I \ \/ \ Diagrama de stabilire a mO-
"1 dului de elastictate dinamic
*""*iV
.".""", 1
I
II 7 / Diagrama de stabilire a mo-
echivalent (Eech) la nivelu!
II echivalent (Eech) la nivelul
90
t \ /.
1/ \
patului drumului În funclie de
modulul de elasticitate
:"z s
1 l
/\
1 17
/
patului drumului În functie de
modulul de elasticitate
dlnam·lc 0\ pămantul ui de '~i --t-7- "+---
dinamic al pămantului de
fundare (E p) şi de grosimea
fundare (E p ) şi de grosimea I
80~ ,1
stratului de formă din
pămanturi stabilizate cu
ciment (hs.f)
-bl-I
0.,.
I
~~~-.l-I--.lI__~I:---:;:-~o
stratului de formă din agre-
gate naturale stabilizate cu
lianti puzzolanici - zgură gro-
nulată şi tuf vulcanic (h sJ)
70+1----4-----~~~----~--~
50 60 70 80 90 100
~-::
E~> 1'rfP:l
Ep-.MPa
6<0.. STrat de formă din agregate naturale stabilizate cu lian)i puzzalan!ci -
zgură granulată şi tuf vulcanic
Fig. 5. Strat de formă din pămănturi stabilizate cu ciment BULETIN TEHNIC RUTiER
57
&i'bl%;;;;;;;~~I;;::rC4Ult 2dU
230
Alcătuirea
ţ
5.7 sistemului rutier si anume, variatia pe grosimea acestuia o tipu-
220 LL Lc:__. ce ce straturi rutiere şi o grosimilor acestora se stabileste luănd În considerare
f~6toarele:
§
, grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere, conform preve-
210r~ cerilor tabelelor 5 si 6;
200
'"
iL
I
A l/
, grosimile
r
maxime ale diferitelor straturi rutiere, tinând cont de anumite con-
3T ângeri specifice tehnologiilor de executie;
"educerea numârului de straturi, respectiv de interfete, În scopul miCsorârii

190 riscului aparitiei unor defectiuni privind oderenta între straturi;
, STcbilirea alcătuirii stratului de formâ astfel Încât, grosimea acestuia să Poată
180 ;.luată În considerare În dimensionarea structurii rutiere la actiunea fenome-
euiui de Înghet - dezghet, În conformitate cu prevederile STAS 1709/2;
170
. Tigurarea unei protectii suficiente
"ore reflectivă.
fată
de manifestarea procesului de fisu-
•
~ 3.8. in cazul modernizârii unor drumuri existente, atunci când traseul drumului
1 160 "ec2Tizat coincide cu cel al drumului existent, luarea În considerare o mate-
'" ' '>2U granulare din pietruirea existentâ În alcâtuirea complexului rutier se face
150 :,':::;'e de lâtimea şi grosimea pietruirii, conform prevederilor STAS 6400.
i
,~..
53 i. PietrUirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de funda-
140 -',Tai dacâ Îndeplineşte conditiile tehnice prevâzute În STAS 6400.
: 52 in cazul În core pietruirea nu este pe toatâ lâtimea patului drumului, iar
130 ;:~i&C ei este moi mică de 10 cm, nu se ia În considerare În dimensionarea sis-
':?i~-:,_.·<j: rutier. Ea se scarifică şi se reprofilează pe toată Iătimea patUlui drumului.
120
Diagrama de stabilire a mo~ ' 3 3. În cazul În care pietruirea ore o lâtime egală
cu cea a patului drumului,
dului de e\astictate dinamic 72s'rnea ei este de minimum 10 cm, ea poate alcâtui stratul de formâ sau
echivalent (E ech) la nivelul -" -'-' --nferior de fundatie, care va fi luat În considerare în dimensionarea sis-
~"'~>--. > rutier.
110 patului drumului În funcţie de
modulul de elasticitate : 3 c:!. in cozul În core pietruirea nu este pe toatâ Iătimea patUlui drumului, dar
100 dinamic al pamantului de i'i':.'i'-.~,) ei este mai more de 10 cm, se sacrificâ si se reprofileazâ, iar grosimea
funda re (E p ) şi de grosimea 'i'":c'; eompactare va fi luată În ConSiderare În dimensionarea sistemului rutier.
/ stratului de formă din agre- 59. Se recomandâ adoptarea unei structuri rutiere tip, conform Catalog ului
90
7 gate naturale stabi\izate cu ,crvi rutiere tip pentru drumuri publice, elaborat de CESTRIN.
lianţi puzzolanici ~ cenuşă de
80 centrală termoelectrică (h s.t
6. ANALIZA SISTEMULUI RUTIER
50 60 70 80 90 100
Ep.MPa
LA SOLICITAREA OSlE! STANDARD
Fig. 6b. Strat de formă din agregate naturale stabilizate cu liant puzzolanic . ',-ernul rutier supus analizei este caracterizat prin grosimea fiecârui strat
cenuşă de cE-ntra\ă termoeiectrică -;::-::i. caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere

58 2.flui 1. nr. 1, ianuarie 2001 BULETIN TEHNIC RUTIER
Tabelul 5. Variante de alcătuire a sistemului rutier suplu
Îmbrăcăminte bituminoasă
strat de bază Grosimi minime
Clasa tehnică a drumului
Straturi de fundatie Grosimi minime V constructive, cm
I II III IV
Grosimi minime Mod de alcătuire constructive, cm
da da
Mod de alcătuire constructive, cm 8 · · ·
Macadam · · · da da
5
15 Mixtură asfaltică · · · . da
Balast . · da da
I 10 cm pentru 8
Un strat inferior din Mocadam
stratul inferior .
balost sau din pământ Macodam semipene- da da da
10 cm pentru 8
stabilizat mecanic şi un trat sau penetrat cu
stratul superior da
strat superior din bolast . da
bitum . · 4 cm la covor
. . da da
amestec optimal
10 cm pentru 1· 8 · 8 cmÎn doua
Un strat inferior din
stratul inferior Macadam = da da · straturi
ba\ast şi un strat superior Macodom semipenetrot · da
12 cm pentru 8
din piatră spartă mare, sau penetrat cu bitum da da da da ·
stratul superior 5
sort 63-90 sau piatră Mixtură asfaltică . · da . ·
spartă amestec optimal . · da da
. ·
10 cm pentru 8
stratul inferior Macadam
21 cm pentru
stratul mijlociu .
Un strat inferior din balast, . da da
inciusiv 5 cm 5
un strat mijlociu din blocaj Mixtură asfa\tică
nisip)
de piatră brută şi un strat de
6 cm pentru
egalizare din piatră spartă
stratul de egalizare
- -
Tabelul 6. Variante de alcătuir e .

a sistemului rutier semirigid
Straturi de fundatie Strat de bază Imbrăcăminte bituminoasă

Grosimi minime Grosimi minime Clasa tehnică a drumului Grosimi minim
Mod de alcătuire Mod de alcătuire I II III IV
constructive, cm constructive, cm V constructive, ecm
Agregate naturale stabi- 8* pentru clasele
Balast 15 lizate cu lianti hidraulici 12 . da da da IV şi V. 10' pentru
sau puzzolanici clasa III
8· pentru clasele
Mixtură asfaltică 5 da da da da da 1I1.IVşiV
Un sira! infenor din balast ~ 10 penlru slratul 10 penlru clasele I ~ II
un strat superior dÎn agregate inferior Piatră spartă Împănată cu
9 . . da da da 8'
s~aturale stabilizate cu lianti 12 penlTu stratul split bitumat
hldraulici sau puzzolanici superior Agregate naturale stabi- 8"" pentru clas"a IV
lizate cu lianti hidraullci 12 da da da da . 10· pentru ciasa III
L..._.. sau puzzolanici 13' penlru ck:lseie I ~ 1\
Notă: cu riscul manifestării fisurării reflective

iildiJ!9 wr " "m ' L li J] M J,JiLiliJffIIL ••1)J'Iti!"
,~
Tabelul 7. Valorile de calcul ale caracteristicilor de d
pămăntului de fundare (modulul de elasticitate dinamic, E, în MPa şi coefi-

pentru mat, - ------ --- - - ---- - ---- ---- - ----- - - -- ----- r - - - :;'_'.--'--
si ale Modul de elasticitate dinamic CE) coeficientullUil

>?:"".Fnirea materialului MPa Poisson Cu)
dentullui
6.2. Valorile de ~),
poisson, calcul ale caracterist'lcilor de deformabilitate ole materialelor ',~'-:::.c.cdam semipenetrat sau penetrat t 1000 0,27
următor: '/c:::c.odam 600 0,27

prevăzut formă, caracteristidle de
din suportul sistemului rutier se stabilesC în modul :>',::-'6 spartă mare sort 63-90 400 0,27
6.2,7, În cazul în core nu este un strat de
deformabilitate sunt cele corespunzătoare materialelor din terasamente, în con-
~ ::'--::;~r6 sparta, amestec optimal 500' 0,27
':;',--:','::Cl! de piatră brută 300 0.27
6.2.2, În cazul în core este prevăzut un strat de formă, se stabileşte modulul de

formitate CU prevederile cap. 4, :'~ -:::.s.,., amestec optimal 300' 0,27
formă
3<>'="-/oni 200 0,27
elasticitate dinamic echivalent 01 sistemului bistrat (strat de - materiale din dotie, modulul de elos-
terasamente), în functie de tipul stratului de formă,
de grosimea acestuia de şi bileste conform punctului 6.3
valoarea modululu'l de elasticitate dinamic 01 pămăntuluide f,undare, cu ajutorul Tabelul 8. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilltafe
pentru agregatele naturale stabilizate cu lianri hidraulici şi puzzolanici
6.2.3,2MValoarea
figurilor ,6, de calcula coeficientului lui poisson este cea corespunzătoare ----
[Modul de elasticitate dinamic CE)I Coeficientul lui
materialelor din stratul superior 01 terasamentelor rutiere sau din stratul de formă, ,.'.:.:.~'- ",rnirea materialului I MPa POisson Cu) !
6.3. caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din ~"';.'.9''--':'",.OT,e naturale stab,ilizote cu Cime,nt I I I
:s,-"'\j strat de bază 1200 0.25
pietruirea existentă se stabilesc în modul următor: -:-:;--~-'U strat de fundatie 1000 0.25
_ valoarea de calcula modulului de elasticitate dinamic este în functie de
şi calculează
cea o materialelor din stratul suport (E p ) se cu relatia (3):
':'-;:'s·JOTe naturale stabilizare cu nanri
,~'.-=-:,:8nici
'", ,= _ ;:-./'5 granulată:
şi ale coeficientu-
_ coeficientul lui poisson ore valoarea 0,27:
6.4. Valorile de calcul ale modululu'l de elastidtate dinamic '::-,,7.<~:'...; strat de baza 1200 0.25
lui lui poisson pentru materialele necoezive din straturile de bază şi de fundatie se ':,.-:;-.--, •• ,..1 strat de fundatie 700 0.25
': '~---..:s6 de termocentrală
6.5. Valorile de calcul ale modulului de elastidtate dinamic şi ale coeficientu·

stabilesc conform tabelul ui 7. '::':;-'~'~".J
strat de baza 1800 0.25
lui lui poisson pentru agregat ele nCiturale stabilizate cu lianti hidraulici şi puz-
>'0,,, -""; strat de fundatie 1100 0.25
zolanici din straturile de fundatie şi de bază se stabilesc conform tabelului 8,

i\YCanÎc
,>~,<r...; strat de bază 1200 0.25
6.6. Valorile de calcul ale modulului de elast'lcitate dinamic al mixturilor asfal'
şi lm5răCă~um~ su~t
':>€-- ","..: strat de fundatie 750 0,25
tice din stratU\d860z6 din sfrafunle în functie
de tipul climateric al zonei în core se încadrează drumul, conform tabelului 9,
~__ ·8_ in COZI JrBe În care sistemul rutier are mai mult de patru straturi rutiere, două
6.7. În cazul în care compozitia mixturii asfaltice dintr-un strat va fidiferită a siraturi rutiere, alcătuite
din aceiaşi tip de materiale (mixtură asfaltică
"o ;oartă sau balast) acestea vor fi caracterizate prin
cea din prescriptiile tehnice legale în vigoare, conform tabelului 9, valorile de ca:,
cui ale modulului de elasticitate dinamic vor fi stabilite cu echipamentul comple> - grosimea totală o pachetului de straturi, în cm;
pentru testarea în regim dinamic o mixturilor asfaltice, conform instructiunile' - modulul de elasticitate dinamic med',u ponderat (Em) al pachetului
tehnice privind determinarea modulului de elastidtate dinamic 01 mixturilor asfc:' respectiv de straturi rutiere, care se calculează cu relatia:
Em = [ 2: (Ei/ 3 X h;) / 2: h;J3 (MPa) (4)
tice 'Indicativ AND 542,
-:: :)'&:
-cnodulul de elasticitate dinamic 01 materialului din stratul i, în MPa;
- 9fosimea stratului i, În cm.

anul \, nr. 1, ianuarie 2001
63
62 anul \, ne 1, ianuarie 2001
N.llfgOlJL ,J
în COfe:
Tabelul 9. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale mixturilor asfaltice z\ - adăncimea de la suprafata îmbracamintei unde se determină
Tip climateric 111 Coeficientul lui
Tipul Tip climateric \ şi II poisson (11) deformatia, În cm;
Modul de elasticititate dinamic
stratului hi.m.a. - grosimea fiecărui strat bituminos, in cm;
Tipul mixturii asfo\tice (E). MPa
4200 - pentru ar: la baza straturilor din agregate naturale n
3600
uzură
Mixturi asfaltice prepa-
legătură
3000
3600 stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici z2 = z\ + 2: h'.b.s. (cm)
rate cu bitum tip D80/100. 5600 i::::l
bază
5000
SR 174/1 4500
uzură
4000 0.35 Tn care:
Mixturi asfaltice cu bitum 4000
3500
modificat, ind. ANO 539
legătură hi.b.s. - grosimea fiecărui strat din agregate naturale stabilizate cu lianti
Mixturi asfaltice stabllizate hidraulici sau puzzolanici, în cm;
cu fibre, - pentru 2,: la nivelul patului drumului Z3 = H (cm)
uzură
indAND 539: 4000
3300 in care:
_ tip MASF 16. 3600
3000 H grosimea totală a sistemului rutier, În cm.
\ _ tip MASF 8.
În mod obi,nuit. straturile bituminoase sunt caracterizate prin modulul de elas-
7. STABILIREA COMPORTĂRII SUB TRAFIC
ticitate dinamic mediu ponderat.
6.9. Analiza sistemului rutier la solicitareo osiei standord comportă
calculul A SISTEMULUI RUTIER
deformatii lor specifice ,i tensiunilor în punctele critice ale complexului rutier, ca-
7.1. Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier are drept scop com-
racterizate printr-o stare de solicitare maximă.
calculează următoarele:
::o:ea valorilor deformatiilor specifice Si tensiunilor calculate conform capitolu-
6.9. 7. În cazul sistemelor rutiere suple se
_ deformat
ia
speCifiCă orizontală
de întindere (8,) la baza straturilor bitu-
o. cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietătilor de comportare ale mate-
" _:>e~or.
mînoase, în microdeformatii ;
_ deformatia specifică verticală
de compresiune (8,) la nivelul patului
7.2. Se consideră că un sistem rutier poate prelua solicitările traficului, core-
:::.:>_'t"zătoare perioadei de perspectivă luată În considerare, dacă sunt respec-
drumului, în microdeformatii. OC3 concomitent, toate criteriile de dimensionare prevăzute la punctul 2.1.
6. 9.2. În cazul sistemelor rutiere semirigide se cciculează următoarele:
specifică orizontală
7.3. Criteriul deformatiei specifice de întindere admisibile la baza straturi lor
_ deformat de întindere (8,) la baza straturilor bitu- ... F":inoase este respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o
ia
minoase, în microdeformat ii ; ::co:e mai mică sau egală cu RDO admisibil.
_ tensiunea orizontală
de întindere (a,) la baza stratului/straturilor dir '.3.1. Rata de degradare prin oboseală se calculează cu relatia:
agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici:
_ deformat
ia
specifică verticală
de compresiune (8,) la nivelul patulu RDO
Ne
N adm ,
drumului, în microdeformatii .
6. 9.3. Calculele se efectuează
cu programul CALDEROM 2000, al carui supar '- care:
fizic se găseşte pe discheta, parte integranta din normativ. Modul de utilizare (; - traficul de calcul în milioane osii standard de 115 kN, (m.o.s.)
programului de calcul CALDEROM 2000 este datîn anexa 3. - numărul de solicitări admisibil. În m.o.s., care poate fi preluat de
6. 9.4. Calculele se efectueaza în următoarele puncte: straturile bituminoase, corespunzătar stării de deforma)ie la ba-
n (cm) za acestora.
Zl :;: L h i.m .a .
_ pentru Er: la baza straturilor bituminoase i= \

"i'''/,\'~
7.3.2. Numărul de solicitări admisibil. care poate tie preluat de straturile bitu-
minoase, se stabileste cu ojutorullegilor de oboseală a mixturii asfaltice. în functie
de categoria drumului sau a străzii. stabilită În conformitate cu prevederile Nor-
'2s:::>ectă
7.3.4. Grasimea
COfldi,tio; necesară a straturilor bituminoase este cea pentru core se
melor privind Încadrarea În categorii a drumurilor de interes national aprobate
RDO " RDO odmisibil (7)
prin Ordinul M.T. nr. 43/1998 si de traficul de calcul şi anume, cu relatiile: ;, Care RDO admisibil ore urmatoarele valori:
a. pentru autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene, drumuri şi străzi cu tra- - mox. 0,80 pentru autostrăzi şi drumuri expres;
6 , mox. 0,85 pentru drumuri europene;
fic de calcul mai mare de 1 mo.s (l X10 0.s,115)
Nadm. z- 427 X 108
3 97
X 2 r- . (m,Q,s.) ''nax. 0.90 pentru drumuri nationale prinCipale si străzi;
b. pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (lx106 , max. 0,95 pentru drumuri nationale secundare;
0.s.115): ','nox. 1.00 pentru drumuri jUdetene si Comunale.
Nodm_ .::::: 24 ,uc X 10' X 2r·3.97 (
.m.O,s.), ",cadrarea În categOrii a drumurilor se face În conformitate cu Normele
1.3.3. Numărul de solicitări admisibil al osiei stondard de 115 kN poate să fie j';;nd Încadrarea in categorii a drumurilor de interes nationa!. aprobate prin
M.T. nr43/1998.
satisfăcută. repetă
stobilit si cu ajutorul diagramei din fig. 7, unde dreplele (6a) şi (6bl sunt expresia
oboseală
relatmor de mai sus. 73.5. În cazul în care Conditia de la pCI.7,3.4 nu este se
variază bază asfoltică

::::eulul ratei de degradare prin pentru o grosime moi more a Straturilor
':o::;cmandabil din 2 În 2 cm). Pănă ce este respectată Conditia de la pct. 7.3.4.

IDO!) . " " ::"·uminoase. În general se grosimea stratului de din mixtura
~ ---::=~.~.t:,,~_. __ .~, , -=·-:-~-=w
,:rh-l'inrr necesară
I '-, i .
~
I \ 1 J )' i JJ)
.•. i[' , i 2:'6 două valori consecutive.
;'csimea
'<,-
a straturilor bituminoase se obline prin interpolare, între ulti-
admisibilă
! i l ! .;;, \ )
-..L \ (Iii]
1) i '!. ;i 'lîl'l
,,_. i ! i l·i il'ii 7.4. Criteriul tensiunii de Întindere la bazo stratuIUi/strat'uriior din
>, J
I
i
I ! ! , I!
-,----~~~.,
--;......
)
·-'''-!-\...I.
!)
' i ".;........
ii, .... _ ~ i
I
. i
{ ;
'I!1 ':
~
IIJlLI·I.:.li.
'.' WJ I
>;'-6gole
,'::<::<:6 fndepJinită
este naturale stabilizate
Conditia:cu lianji hidraulici sau PUZZolanici este respectat.
'11 : ~I"
1: i-l-.~.J!lill.1
. '! i"'~
I :':.'1.; l' fiJl1111!lIil.
1" >, core: ar =:- C'Jr adm. (8)
Iq"'-_!'1 1
I ) \ [ I! ) .[
l'
,~iiii!
I "
) . 1i1
'a , '1'-' .'
, 1: , : 1:. ;';
orizontală de întindere la baza stralUIUi/straturiior din agre-
-:- .... 1'" ' 'r
.~ ! J! I ' - tensiunea
';~ MPa.
J ,
o ,1 1 1
gate naturale Mabilizale cu lianti hidraulici sau PUZZolanic!.
"" 50
!
[ ' [~ ,
1 calculată conform pct. 6.9;
<.J-
~ ;--1 I! I
J"
admisibilă, în MPa, calCUlată canform pci. 7.4. Ţ,
I 1/11: '::;-':J',,!,.
~
;;;- 'o
JO I 1 1,'I [' i [[
l ''11'"
[ )I I I !"Iili
! ih] ~ J ,
'tensiunea de întindere
admisibilă se calCUlează cu relatia:
"f '1-1' II!...I I IIIl'il i
: I
I I II' i·nfi! Tensiunea de intindere
~
'*
Ci
lO
l!
i i IiiI i!. i
\ i !j
1 1
j'
i '. I
, "
ii! . ) 'III!,·,
i';! ~':Jre:
(Se adm. = R, (0,60 - 0.056 X log Ne) (9)
w I i i : I ;I I I i i Iii Iii i i i Ii ..
- reZistenta
.
la ' t.
In Indere Q o r
0.1 10 100 nldraulici sau P l " g egatelar naturale stab'l'
UZlO anle/ În MP I!zate c" 'i '"
Numiku! de soliciCări admisibil, Nadm (m,Q.s.) - traficul de cal i ~ ,,' Q, conform pct.7 4 2. iJ i.an]i
,.' _ CU., In milioane " . . .,
, .c. .?ezistenta la Înt' d OSii standard de 115 kN
Fig, 7. Diagrama de stabilire a numărului de solicitări admisibil În funcjie de :..'22olanici este Î In ere a agrega/elor naturale st '. '.
majia specifică orizontală de Întindere la baza straturilor bituminoase ) O. Ea este n funejle de tipul stratului si d ablllzare Cu liant; hidrou'
corespunzătoare Vărstei de 36 H cel al liantului. Conform
BULETIN TEHNIC RUTIER OZile o materialului stobl'!' .,
66 anul \, nr. 1, ianuarie 2001
-;-.,__
'
IIZQ,
..
BULEIrN TEHNIC RUTIER

'i$h!0
r 1000 r~ "
__ ~,
I
"'1
j i f - - - ,-·-II'.......,...,----·-""T-,---r-~
~! 1-- i!IÎ". .
Tabelul 10. Rezistenta la întirtdere a agregatelo naturale
, "", '!l!i:,'~T:::=~J=,
900
stabilizate cu lianti hidraulici şi puzzolanici
;; 800
Rj.Mpa ~ 700
!
t--~,,+-+-+-+~+--":'::"...i"~-'!'
600
lipu\ Hontului şi al stratu\ui
OAO 1 ! ! !! I.
"'ll. ! III'
.; 500 I j ( \
Ciment: 0,35
t_._:-t-t++*~,,:,l~la~-.l_L<l'l-; :i,
II
~
\ _ strat de baza ii
j', li:'
400
\ _ strat de fundatie
' Zgură granulato'.
0.35
~ , I -:-K ' ii
~~"""""' . . . ! ~.
0,20 .~ 300
_ strat de baza ~:a: I ' ~1..........
_ strat de fundatie 0,50 i
\
r
Cenuşă de termocentrale: 0,30
>
~
=
. j:
; ; '1; \ .......... 1,)· .
Ii~rhlq
2001----'
_ strat de bază ~
_ strat de fundaţie
Tuf vulcanic:
0,55
0,35
;;;
'F•::: il III
1 ! i!')
_ strat de bază
\ _ strat de fundatie ~ 100 I1 III I ' il!
1
111
I
altă alcătuire recomandă îngroşarea

7.4.3. în cazul în care sistemul rutier nu satisface acest criteriu, se reface cal- 0.1 ' . I ' '
culul pentru o a sistemulu', rutier. Se stratului
d,n agregate naturale stabilizate cU lianti hidraulici şi puzzolanici.
7.5. criteriul deformajiei specifice verticale admisibile la nivelul pămăntul
ui
de
fundare este respectat, dacă este îndeplinită conditia:
Ez:::; Ezadm.
E care. _ deformatia
în specifică vert',cală de compresiune la nivelul pămăntulu:
de fundare, în microdeformatii. calculată conform pct.6.9:
verticală admisibilă la nivelul pămăntului de
z
'z odm defonnatia specificz
calculată conform pct.7 .6.1.
specifiCă verticală admisibilă se calculează CU următoarele
dare, în microdeformatii.
7.5. 1. Deformajia
a. pentru
relatii: autostrăzi. drumuri expres, drumur', europene şi drumuri şi străzi ce
~
trafiC de calcul mai mare de 1 m.o.s.(1xl06 0.s.116):
329 N ·o.,·, (microdef.) (11a)
şi străzi
Ezadm
c s
b. pentru drumuri cu trafic de calCul cel mult egal cu 1 m.o. .(1xl06 o.s.l
~ 600 Nc·0.28 (microdei.)
Ezadm. (l1b)
7.52 Deformajia specifiCă verticală admisibilă se poate stabili şi CU
diagramei din figura 8 unde drepteie 11 a si 11 b sunt expresia relatiilor de mai

68 anul \. nr. 1, ianuarie 2001
"~;!80i,@"'$' W
t'
cri'e de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui
Caracteristicile traficului rutier sunt cele corespunzătoare postului de recen- °CIsson sunt date În tabelul 12,
zare situat pe drumul european, înainte de intrare în variantă, Astfel. recensă
măntul următoarea compozitie
- - - -- -
general de circulatie din anul 1995 a evidentiat Denumirea Varinata I I Varianta!J

E, MPa ~
materialului din strat h.cm
zilnică a traficului: ::'-e'on asfaltle pentru strat de uzură 4 4 3600' 0,35'
350 au'rocamioane si derivate CU 2 osii 3e::on asfaltle pentru strat de leQătura 4 4 3000' 0,35'
80 autocamioane si derivate cu 3 os~ }/:):1'ură asfaltieă pentru strat de bază 12 14 5000 0,35'
312 autocamioane si derivate cu peste 3 osii >,CTră spartă amestec optimal 22 22 500" 0,27"
66 autobuze :<JkJst 30 30 20S'" 027'"
94 remorci
Perioada de perspectivă a drumului a fost stabilită de beneficiarul lucrări'! de ::";:rrlânt de fundare = = 80 0,35
pct.6,6
15 ani (2000 - 2015), conform pet. 6.4
Se stabileşte
8, 12 Stabilirea traficulu'l de calcul
traficul de calcul, conform cap.3, cu ajutorul datelor din tabelul
Tabelul 11,
11
ou conform pet. 6.3
Sistemul rutier şi pămăntul de fundare reprezentănd 6 straturi, se reduc la 5 stra-
Pk99 I Pk09 \ Pk99+Pk09 \ f ek l Produsul col. 1 x ~._':':. prin luarea În considerare a îmbrăcămintii bituminoase cu grosimea de 8 cm,
nk95 \ 2 coI.4xcoI.50.s.115!
Grupa de vehicule 6
:e o valoare a modulului de elasticitate dinamic mediu ponderat de 3300 MPa,
4 5
3 8.1,5, Analiza sistemului rutier la solicitarea osie', standard
o
1 2
2,6 1,9 0,30 ~
350 12 42 Se calculează următoarele componente ale deformatiei:
Autocamioane şi derivate cu 2 osii lA 1,2 0.44
80 1.0 - f r• în microdeformatii, la baza straturilor bituminoase;
Autocamioane şi der'lvate cu 3 osii 929
1.85 1,61
\ Autocam\oane $i derivate cu 312 1.2 i 2,5 \ - <z' în microdeformatii, la nivelul patului drumului.
0,64 93
1peste 3 osi'l 1,3! 3,1 22 'ezultatele sunt date În tabelul 13,
66 0.06 12
Autobuze 94 12 3,0
2,1
1276 . -- _._ .. -
Remorci
: Total o.s. 115
Rezultă următorul trafic de calcul. conform relatiei (1): , ~,crodef,
VARIANTA 1
113
2
103
Ne ~ 365 X 10·6 X 15 X 0,5 X 1276 ~ 3.49 m,o,S, " ~,crodef, 230 210
capacitătii ">r m.o,s, 3,02 4,36
pămăntul încadrează în
8, 1,3, Stabilirea portante la nivelul patului drumu',u't.
de funda re , alcatuit din prafuri si prafuri argiloase se ,,:;: 1.16 O,SO
tipul P4' conform tabel ului 1.

Sectorul de drum fiind situat în rambleu, cu o Înăltime de maximum 1,00 m, ,0. Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier
,8 oalculează
numărul de solicitări admisibil care poate fi pre-
cu relatia (6a)
Corespunzător
regimul h'ldroiogic este 2a, conform pct, 4.2.3,
şi ic
tipului ciimateric II regimului h'ldrolog 2a, valoarea de cal,
pămăntului
.,:: Oe straturile bituminoase În oele două variante privind grosimea stratului de
cui a modulului de elasticitate dinamic al de fundare este 80 MPa. .:::::::: din mixtura asfaltică şi valorile RDO, Astfel, conform tabelului 13, varianta de
conform tabelul 2, iar valoarea de calcul a coeficientului lui poisson este 0,35,
ui Jcl:j-uere cu 14 cm strat de bază conduce la RDO = 0,80, deci este îndeplinită
conform tabelul ui 3. ::"c,-:e de la pel. 7.3,4. În cazul În care se adoptă o grosime a stratului de bază
8. 7.4. A!egerea o!cătuirii sistemul u:l rutier
Dat fiind existenta În regiune a surselor de agreg
ate
naturaie de Se carieră
r om, se obtine prin interpolare Nadm . = 3,61 m.o,s" şi RDO ~ 0,97, deci aceas-
alege un sistem rutier suplu, cu strat de din bază mixtură asfaltică
Si stra', superio ;,:r:ime nu verifică conditia RDO ~ max,0,85,
de fundatie din p'latră spartă,
amestec optimal. Grosimile straturilor ruflere si va·
BULETIN TEHNIC RUT!ER
anul J, nr. 1, .1anuane
. 20 O1 71
BULETiN TEHNIC RUTIER
70 anul 1. nr. 1. ianuarie 2001
f"'"( ...-
calculează specifică verticală admisibilă
compară obtinută balastieră
calculată şi constată că Îndeplinită şi Pămăntul
Ez S Ezadm.· alcătuit prăfoase,
Se analizează şi alcătuire micsorănd corespunzătoc
recensăn
ăntul
următoarea nică
şi
E. ~ şi
uzură şi
leQătură
Mixtură asfaltică bază 5000
Piatră spartă 500 perspectivă stabilită lucrării
Pământ ~
8.2.2.
o
stabileşte
00
000
o cd. 5 os. ll51

2 3 4 5 6
2.84 O
şi
O.
şi
€.z 3 2,10
80 2M
0.5.
rezultă că
redusă Rezultă următorul (1);
Rezultă următoare", alcătuire
Îmbrăcăminte bituminoasă;
8.2.3. capacitătii
bază mixtură asfaltică;
Pămăntul alcătuit prăfoase, cadrează,
piatră spartă,
s.
avănd şi
8.2. lărgire
părţii
Corespunzător şi
8.2.7.
pămăntului
să stabilească alcătuirea lărgi re
părţii A2,
72
1-- .

Documents - Tips - Buletin Tehnic Rutier 01 2001 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documents - Tips - Buletin Tehnic Rutier 01 2001 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

~C!)J[1~J];N u~[}{)!MOCG ~C!

1. Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase

şi semirigide (metoda analitică), indic. PD 177-2001 ............ .. .............. 38

Art. 1. Se aprobă " Normativul pentru dimensionarea straturilor bituminoase de

INDICATIV ANO 550

- ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A DRUMURILOR

Anexa 2. Programul pentru calculul deformajiilor specifice În sisteme-

BULETIN TEHNIC RUTIER

BULETiN TEHNiC RUTiER

BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER

BULETIN TEHNIC RUTiER BULETIN TEHNIC RUTIER

Crt - coeficientul de repartitie transversală, pe benzi de circulatie şi anume:

BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER

4A5. În stabilirea traficului de calcul se va lua În considerare În cadrul studiilor

Grupa de vehicule Tip

Iderivate cu peste rI9ATM2> 62kN+2x80kN+100kN+1COkN u-S~

;.~1ă r5fa ~~ "" '"

b: pentru sectoare de drum situate În ra mbleu cu Înăljim ea sub 1 m. Ia nivelul 2'"

BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER

Tabelul 8, Valarile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic

. li diagramei din figura 3.

Fig. 2. Diagrama de stabilire a numărului de solicitări admisibil În functie de E

RDO < RDO adm . ! i il li i ii i'. '1 I

- max. 0,95 pentru drumuri nationale secundare: i! 1· !

Încadrarea În categorii a drumurilor se face În conformitate cu Normele pri-

BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER

mensionarea straturilor de ranforsare: --- - - _-- .. -- _- ..

BULETIN TEHNIC RUTIER

7. 7.8. Se calculează cu relatia (5a) deformatia specifică verticală admisibilă _. - --- 13

- mac adam 8cm

BULETIN TEHNIC RUTiER

1.2.7. Se calculează cu relajia (4b), numărul de solicitări admisibil si valorile Anexa 1

2.1. Metoda de Împărjire În sectoare omogene se bazează pe studiul pro-

3.1. La Împărtirea În sectoare omoQene a unui tronson de drum se utilizează

3.2. Deflexiunile măsurate la diferite temperaturi ale straturilor bituminoase se

BULETIN TEHNIC RUTIER

d m - media Între deflex!unile normale În punctele de măsurore .. ei-1)" si ..1""; 1 "r

BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN Tt)'lN!C RUTIER

PROGRAMUL PENTRU CALCULUL DEFORMAŢIILOR

Hj 8,~ .1/Sj; 84,.'J/S l/iJ ii' 2. IPOTEZE DE CALCUL

:os o suprafată circulară echivalentă suprafetei de contact pneu - drum.

BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER

i l ' - grosimea totală o aces"tofa, În cm;

bULETIN TEHI~i(; i~UTIER

5. UTILIZAREA PRACTiCĂ A PROGRAMULUI CALDEROM 6. EXEMPLU DE CALCUL

5.1. Continutul dischetei DRUM: DN 75

BULETII'J TEHNIC RUTIER

Ar!, 1. Se aprobă "Normativul pentru dimensionorea sistemelor rutiere suple si

'.=>-- ~_. _ _ ._.-

NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SIS-

1.2. Prevederile normativului se aplică la dimensionareo sistemeior rdiere pentru:

BULETIN TEHNIC RUTIER

la baza straturilor _·2' cât şi evolutia În perspectivă a acestuia.

Tului perioadei de perspectivă luata În consideratie (anul F), stabilit prin

BULETIN TEHNIC RUTIER

în care: Praf, praf nisipos,

recensămăntul n.ipoasă. argilă

NIVELUL PATULUI DRUMULUI

4.2. Caracteristicile de deformabilitate ale pămăntului

În functie de tipul pămăntului, de tipul climateric al zonei În care este situat d

BULETIN TEHNIC RUTIER

Tabelul 2. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic

BULETIN TEHNIC RuTIER