Sunteți pe pagina 1din 16

Prof. dr.

MIRCEA CHIOTAN

BOLI
II\IFECTIOASE

edlrnrr
ArunTrohrAL
CUPRINS

CUVANT1NAINTE................................. ........ """"""""""'s

PARTEAI
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CONCEPTIILOR $I CUNO$TINTELOR
DESPREBOLILE INFECTIOASEALE OMULUI """"11

CAPITOLIIL 2. PROCESUL INFECTIOS """"""""""""'15


2.1. Agresivitatea agentilor infecfios,i'.....'...."" """"""""""'35

2.3. Mecanisme de regiare a r[spunsului imun"""""""' """""""""""""""28

CAPITOLUL 3. AGENTII INFECTIO$I..

CAPITOLUL 4. TERENUL (CAPACITATEA REALA DE APARARE


LA INFECTIEA CAZULUI PARTICULAR).'.....'....."..""' """""""""'49

4.2.Importan[a cunoaqterii terenului......'.' """"""""""""""50


CAPITOLUL5.DIAGNOSTICULUNEIBOLIINFECTIOASE.....'..'............'.....'.'........51

cAPnoLUL 6. TRATAMENTUL BOLILORINFECTIOASE"""""""""' """""""""""56

antibioticelor..
6.3. Practica folosirii """""' 106

6.4. Tratamentul imun'.'..,......... ""'126

e.
627
*
?
CAPITOLUL 7. INFECTIA PE TEREN IMUNODEPRIMAT
12.6. Diagnostic
7.1. Clinica infecfilor la imunodeprimatri
7.2.Tratament..
,.,,131

PARTEA II. BOLI INFECTIOASE DE SINE STATATOARE 12.9. Conduiair


CU POARTA DE INTRARE RESPIRATORIE CAPITOLI]L 13.

CAPITOLUL 8. INFECTIILEAPARATLILUI RESPrRATOR.................. .......................141 13.1. Definiti


13.2.

superioare.,.....
8.2. Infecfiile cdilor aeriene .........................142
13.3.

CAPITOLUL 9. ANGINELE ......................146


13.4. Tablou
13.5. D
t3.6.
13.7. T
9.4. Complicafiile anginelor.... ....................l4g
13.8.

CAPITOLUL 10. SCARLATINA (SCARLET FEVER, SHARLACH, SCARLATINE)....................... T+g CAPNOLUL 14.
14.1. Defini
14.2. Patoseni
14.3. Enidemi
14.4. Tablou
14.5. Comnlicrii
10.6. Forme clinice particu1are................... .........................151
14.6. Diamid
14.7.7
CAPITOLTJL U'-

15.1.
15.2.
15.3.
Alte infecfii
10.12. streptococice............. ............................155
15.4. Tablou
CAPITOLUL 11. RUJEOLA. (MEASLES, ROUGEOLE) ........................158
15.5. D
15.6. Tl
CAPITOLI.JL 16.

t6.2.
16.3.
16.4. Tablm
16.5.
16.6.
cAPmouil-lT-
CAPITOLUL 12. RUBEOLA (GERMAN MEASLES, RUBELLA, RUBEOLE).... ........162 CAPMOLI.IL IT
18.1.
18.2.
18.3.
18.4. Tablil
18.5.

628
12.9. Conduita in cazurile ele contact sau infectie manifestatd la o gravidd..... ................. 164
cAprroLUL 13. VARICELA (CHICKEN-POX, VARICELLE)...................... ................166

cAprroLUL 14. HERPESUL ZOSTER (ZONA ZOSTER)....,.. .............,169

CAPITOLUL 15. ALTE BOLI ERI]PTIVE INFANTILE


MEGALERITEMUL INFECTIOS............... ......................171

cAprroLUL 16. ROSEOLAINFANTUM (EXANTEMUL SUBIT)....... .......................172

CAPITOLUL 17. EXANTEMUL DE BOSTON ..............173


CAPTTOLUL 18. PAROTIDITA EPIDEMICA (MUMPS, OREILLON).. .......................174

629
bL*

cAprToLUL 19. MONONUCLEOZATNFECTTOASA


(TNFECTTOUS MONONUCLEOSTS)....,.,.... .....................178
CAPITOLT]L 24-

24.3. Clasificarea
24,4. Tablou clini
24.5.Di
24.6.Tenpia
24;t.
CAPITOLUL 20. DIFTERIA ....................184
PARTEAAIII-A
CAPITOLIJL25.
25.1. Noliuni rle
25.2. Mijloace de
25.3. Etapeese4i*
25.4. Principaldc
CAPruOLUL26.
DEINTRARE
CAPITOLUL 21. TUSEA CONVULSNA 26.1. Etiologia
(wooPrNG coucH, PERTUSSIS, COQIIELUCHE)................,... ........189 CAPITOLT]LT-
27.1. Enterocolirelc
CAPITOLTJL 2I.
(DIAREEA
28.1. Defini
28.2. Eoidemitc'i
28.3. Etioloai
28.4. Tablou
28.5. T
28.6.
CAPTTOLTIL29-
CAPTTOLUL 22. cRrpA (TNFLUENZA),..................... ............................193 29.1.Definlie i
29.2.Dl
29.3. Tratam.ri
29.4.
CAPITOLUL:n
CUPOARTi
CAPTTOLULST.
(FOODBOn:lE,
31.1.

630
CAPITOLUL 23. ALTE VIROZE RESPIRATORII .................... ..,,...."...,197

CAPTTOLUL 24. PNEUMONIILE INFECTIOASE....,.... ..'........'..".........201

24.3. Clasificarea pneumoniilor. ,""""""" 202

pARTEAA III-A. BOLI INFECTIOASE CU POARTA On ngrneRp DIGESTIVA


CAPITOLUL 25. BAZELE FIZIOPATOLOGICE.............. ."....'..'..""...'.213
25.1. Nofiuni de anatomie gi fiziopatologie......,........'....'. """""""""""""'214
digestive.."..' """""""'216
25.2. Mijloace de apdrare ale organismului uman contra infecliei
digestive..'.....'
25.3. Etape esen[iale in producerea unei infecfii """"""""'2I1
umane............. ...."..'......'.218
25.4. Principalele tipuri patogenice de boli diareice infecfioase
CAPITOLUL 26. ETIOLOGIA BOLILOR CU POARTA
DE INTRARE DIGESTIVA.. ..."....,.......223
acute..........'....
26.1. Etiologia bolilor diareice infeclioase """"""""""""'223
CAPITOLUL 27. SINDROMUL DIAREICACUT..,............ ,,.".",,,".."..'226

CAPITOLUL 28, DIAREEA CAI,ATOruI.ON


(DIAREEA TLJRISTA, TRAVELER'S DIARRHEA). ..".......'............'..229

CAPITOLUL 29. ENTEROCOLITA POSTANTIBIOTICE............ .,"",233


29.1. Definilie qi formec1inice............. """'233

29.3. Tratament qi profilaxie.. """""""""""234

CAPITOLUL 30. BOLILE INFECTIO'A.SE DE SINE STATATOARE


CU POARTA DE INTRARE DIGESTIVA.. .....".."....".235
CAPITOLUL 3 1. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
(FOOD BORNE DISEASES, FIEVRES ALIMENTAIRES).................... ............".'....236

631,
CAPruOLTJLS6
36.1.
36.2.
36.3.
36.a. PatogFal
36.5. Tablm
36.6.

CAPITOLUL 32. DZENTERIA BACTERIANA (SrUCpl,losN)....".'......'. """"""""247 Form


36.7.
36.8.Diagmt
36.9.
36.10.
CAPTIOLI'L3iI.
37.1.
37.2.
37.3.
37.a.Pa@t*
37.5. TaHil

cAprroLUL 33. DIZENTERIAAMOEBIANA (AMOEBIASIS)..'.".'.... """""""""""'255 37.6.D1


37;1.
37.8.

38.1.
38.2.
38.3.Tffi
38.4.
38.5.
38.6.
CAPITOLUL 34. BOTULISMUL....................' """"""""'259
C
39.1.
39.2.
39.3.
39.4.
395.
39.6.
393.
CAPITOLUL 35. HOLERA. """""""""""264
39.8.
39.9.
39.1(I
39.11.
39.|L

40.1.
n2l

632
CAPITOLUL 36. FEBRA TIFOIDA (TYPHOID FEVER)......... ..............270

36.4. Patogenie gi anatomie patologicd....... .........,..............271

cAPrroLUL 37. FEBRELE PARATIFOIDE...............,..... ......................280

37.4. Patogenie qi anatomie patologici....... .'......'...........'...280

CAPITOLUL 38. ENTEROVIROZE............ .....................282


38.1. Defnilie qi clasifcare.... ..'..'.'............'282

cAPrroLUL 39. POLIOMIELITA.,............ ..............".....286

39.5. Anatomie patologic[....... ...".....'.........288

CAPITOLUL 40. HEPATITELEACUTE VIRALE......... ..........'.....'.....'..298

533


brr*,.-

43.6. EvolwhE
43;t.
43.8.
43.9.
40.7. Anatomie patologic[....... ............."."..316
40.8. Clinica hepatitelor acute............... '.....316 PARTEAAV-A.
CAPNOTJTJL{T
40.10. Diagnosticul hepatitelor acute....,........ .............'.......322 44.1. Defini
44.2.
M.3.
40. 1 3. Profilaxie.....,..................,.., 44.4.
44.5. TaHn
PARTEAA IV-A. BOLI CU DIVERSE PORTI DE INTRARE M.6.
CAPITOLUL 41. MENINGITELE................ .................341
a.T.Diagru*
44.8. T
41.2. Anatomie gi fiziologie..... ..'.....'.........' 341
M9.
CAPITUIil.
45.1.
45.2.
45.3.
45.4.
45.5.
45.6.
45.7.

41.12. Considerente generale.... ....."...."""'359 45.8.


41.13. Principalele tipuri etiologice de meningite... ..."'.""'360 45.9.
CAPITOLUL 42. ENCEFALITELE............ ."...........".......401
46.1.
M.L
M.3.
46J..
42.5. Patogenie gi anatomie patologic[.....,, .'..'.........'..'..'...403
465.

42.7. Evolulie qi prognostic... ..'...'........'...".404


M.t.
47L
473.
CAPITOLUL 43. SEPTICEMIILE................ ..........'..'..'.".414
47.1_
475-
47j-,
stJ,
47-t

634

Dr----
43.6. Evolulie gi prognostic...
424
425
426
430

PARTEAA V-A. BOLI CU POARTA DE INTRARE CUTANATA


435
CAPITOLUL 44. LEPTOSPIROZELE................

44,6. Complicafii gi sechele.. """""""""""'439

CAPITOLUL 45. BORELIOZA (BOALA LYME)........... ,"""""""""""442

CAPITOLUL 46. RICKETTSIOZELE....... """"""""""""448

..............450
46.4. Patogenie...,..................
46.5. Posibilit{i de diagnostic etiologic """"""""""""""450
CAPITOLUL 47. ANTRAXIIL (CARBUNELE)......."'.....'.'.... """"""""463

47.7. Diagnosticul pozitiv de laborator bacteriologic....'..' """"""""""""'467

635
b3-*

CAPITOLUL 56. TOXOPLASMOZA.......... '..".........'..'..'596

cAPrroLUL 57. PNEUMOCISTOZA....... .......'."""""""601

57.3. Anatornil patologic6.....,. """""""""' 601

CAPITOLUL 58. TRICHINELOZA.............., """""""""'604

611
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA..................

638

D-
CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CONCEPTIILOR $r CUNO$TTNTELOR


DESPRE BOLILE INFECTIOASE ALE OMULUI

Sfdrgitul secolului al XX-lea qi inceputul Un alt succes notabil este scdderea semnificati-
mrleniului III se confruntd cu o tendinfd evolutiv[ vd a mortalitifii in majoritatea bolilor incd in circu-
paradoxali a bolilor infeclioase. lafie, ca gi a numdrului de sechele sau a situafiilor
in acelaqi timp, este evident pentru toatd lumea de incapacitate de diverse grade, consecinfd directd
cd are loc o scidere a morbiditdlii atAt a unor boli a progreselor realizate in controlul terapeutic, iar
.,clasice", cu largd r[spAndire gi cauzatoare, de-a acest fapt a contribuit substanlial la imbunltdlirea
lungul veacurilor, a unor molime ce au decimat calitblii Ei duratei viefii.
populafia in mod repetat - holerd, ciumd, variold, Din nefericire, aceastd evolufie favorabild se
tifos, febrd galbend -, cAt gi a altora mai recente * inregistreazd mai ales in lirile cu un standard ridicat
difterie, tuse convulsiv[, febrd tifoidi, poliomieliti, socioeconomic Ei de civilizalie, {6ri bogate ce inves-
rujeold gi altele. Aceastd situafie se datoreazd tesc sume uria;e pentru obfnerea acestor succese.
eforturilor continue de prevenire a acestor boli la Pe plan mondial, aceste state reprezintd o minoritate,
scar[ mondial[. DacI ciuma continud sd persiste situaliaprezentAnu-se multmai prostin celelalte zone,
doar in proporfie nesemnificativ5 in cdteva focare mai pufln evoluate in plan social Ei economic, care se
izolate din Asia, America Centrald gi de Sud (fbrd confruntd cu probleme mari de morbiditate, mofia-
perspective de expansiune pandemicd), dacd ho- litate Ei de naturX demograficd. in aceste regiuni, bolile
lera a incetat s[ mai fie o ameninfare vital[ pentru infecfioase se situeazd pe primul loc in statisticile
omenire grafie posibilitifilor de prevenire gi trata- mortalit6lii generale, asemenea zone reprezentind,
ment ce sunt la indemAna oricdrei colectivitdli, pentru multe dintre boli, leag[nele endemice de unde
iar variola a fost deja eradicatd (consecinfa mult infecfia se poate rdspAndi oricAnd in toat[ lumea.
a$teptatl a unui imens efort de vaccinare a intregii Chiar in flrile bogate, cheltuielile pentru com-
populalii expuse), tendinfa de disparilie a unor baterea bolilor infecfioase sunt imense, iar medicii
boli (tuberculoza, bolile veneriene, poliomielita, practicieni se confruntd, in proporfii variabile gi
rujeola, difteria etc.) este doar aparentd, ele fiind sub diverse aspecte, cu infecfii Ei cu bolile produse
strict controlate prin eforturile depuse pentru pre- de infecfii, de la cca ZIVo in SUA la peste 45Vo in
venirea lor (prin vaccinare qi prin alte mijloace Franla, dupd diferite statistici publicate (J. Cluff qi
de control epidemiologic). Orice diminuare a colab., J. Breton gi Ch. Lafoix).
mbsurilor de prevenire se soldeazd cu creqterea in antitez[ cu aceste tendinfe optimiste, in
numbrului de imbolndviri, fenomen clar demon- ultimii 20 de ani a fost semnalatd o neaqteptatd re-
strat de evolulia lor in anumite condilii dificile crudescenfd a patologiei infeclioase in toatd lumea
(ca1amit6li naturale, rilzboaie regionale sau alte (reemergenfa unor boli ce pdreau ,,condamnate la
situalii exceplionale). disparilie" - de ex. tuberculoza, sifilisul etc.), care

11
a surprins in asemenea mdsurd, incAt a determinat deprimat, proprie v0rstei a III-a, iar desprinderea
declanqarea unor campanii de investigare cu totul gerontologiei din domeniul prea larg al medicinei
:r I luL
remarcabile. in acest context, in vizorul cercet[to- interne a fost o necesitate impusd tocmai de speci- jmmi** -..:t, .iltru
rilor intregii lumi medicale se situeazl nu doar
Ei a ficul patologiei acestei vdrste avansate; lr iJ.
infecfia cu virusul imunodeficienlei umane (HIV), - accesul din ce in ce mai facil qi, mai ales,
dar gi toate celelalte infecfii facilitate de scdderea excesul de investigalii a creat capcana indepdrtdrii
capacitdlii de apdrare induse de acesta (virale, de medicina integrativ[, iar pe medici - de semiolo-
bacteriene, fungice etc.) a cdror morbiditate este in gia clasicd;
creEtere. Cea mai clarb expresie a acestei situalii a - abuzul de antibiotice, deseori nejustif,rcat qi
fost declararea anului 1997 ca an al bolilor reemer- incorect, a antrenat adaptarea gi rezistenfa unor
gente, de cifte Organizafia Mondial[ a Sdn[t51ii. microorganisme patogene qi nepatogene; in plan
general aceasta a alimentat o adevdratd,,goani" du-
pd antibiotice noi, active pe aceste microorganisme;
1.1. Situa{ia prezentd
uneori afost inregistratd seleclia unor tulpini rezis-
tente - cu deosebire in mediu spitalicesc, in seclii
Ne situdm, flrd indoiali, intr-un moment de de terapie intensivd, de pediatrie, de
chirurgie etc,, "-&
bilanl fericit, dacd ludm in considerafie: constituindu-se in multe cazuri in adevdrate focare
a. prelungirea duratei medii de viafi in ma- sau izbucniri de imbolndviri severe nosocomiale;
joritatea {[rilor cu nivel de trai ridicat rcztltat
- chirurgia de transplant, de protezare gi condiliile
al tuturor progreselor inregistrate in prevenirea qi speciale, prin excelenld invazive, din sectiile
tratarea corectd a bolilor infecfioase;
-,nndltr
de terapie intensivd au conditionat exprimarea

cu
b. inzestrarea medicinii ambulatorii qi de spital
posibilitdfi ameliorate de diagnostic deosebit
infecliilor nosocomiale cu germeni condilionat &-
sau slab patogeni, dar rezistenfi la terapia uzual[ fi,1
de fiabile Ei cu accesibilitate in cregtere (tehnici (adevdratd plagd a acestor secfii ATI), ca Ei noi cdi
imagistice neinvazive, microtehnici standardizate de transmitere parenterald a unor agenti patogeni
de laborator, rapide qi fiabile, tehnici mult simpli- (virusuri, fungi etc.); ,ilsdn
ficate Ei sigure de imunodiagnostic);
- excesul de transfuzii de sAnge qi preparate din rycuh
c. o capacitate mult sporitd de tratare a in- s6nge, nu intotdeauna suficient controlate, a antrenat M
fecfiilor, atAt pe plan etiologic (prin antibiotice, expansiunea unor boli cu transmitere parenteral[ .lltr
antivirale etc.), dar Ei prin mijloacele de susfinere (hepatite cu virus B, C, G, TT gi poate qi altele, cito-
a mecanismelor de apdrare qi de suplinire a unor megalovirus, virus HIV chiar virusuri herpetice). ;rrtrEf,tre
Ei
deficienle organice esenfiale (dializd extracorpo- La toate acestea se mai adaugd qi alte aspecte: E llffflt:'
rald gi diverse alte posibilitdli de protezare proprii rc8
- tendinfa demograficd necontrolatd din anu-
terapiei intensive); mite parli ale lumii (Asia, Africa, America Centrald !E?!g&n
d. posibilitatea rezolvdrii substitutive a unor qi de Sud etc.) creeazdcondilii de suprapopulalie, de rp
leziuni organice definitive prin transplant de or- cu mult peste posibilit[lile de control corespun- m5l]@[ E
gane sau interven{ii de protezare (vasculard, car- zdtor antiepidemic; uhers I
diacd, renal6, hepaticd, in domeniul ortopediei etc.).
- evolufia urbanisticl de supraaglomerare in ffih - cmfr
in planul bolilor infec{ioase, aceste succese centre urbane din ce in ce mai mari, presupundnd indclec
binecunoscute au atras, din pdcate, probleme noi
Ei deplasarea popula{iei, migrarea, plaseazd aceste - f'rl
ce-qi aqteapt[ rezolvarea: zone in afaraposibilitdlilor de control antiepidemic; pcnlc
- prelungirea duratei medii de viatd a adus la toxicomania, in cregtere ingrijordtoare qi incd epsoilsM
-
rampd o noub patologie, a infec{iilor pe teren imun in afara posibilitdlilor de control, a determinat in ce

l2
rari dintre cele mai dezvoltate economic (Anglia, primo-infecfie - exist[ riscul sd apard reactivdri
Elvefia), adoptarea unor mdsuri de legaTizare a ale replicdrii virale in anumite condilii (cazul
consumului de heroin[: aceastd mlsurd a pomit herpetovirusurilor, a virusurilor rujeolic qi rubeolic,
de la speranfa cd un consum regulat, redus qi sub a virusurilor hepatitice B gi C, a unor parvovirusuri,
control al acestor droguri, eviti riscul accidentelor a virusului citomegalic etc.);
de supradoz[ qi riscurile de uz in condilii lipsite de - recunoagterea originii infecfioase a unor
cele mai elementare mdsuri de antisepsie (folosirea maladii aparent netransmisibile, de alt[ naturi;
in comun a instrumentarului nesterilizat - seringi, astfel, prin recunoaqterea capacitdlii oncogenetice
ace - a permis transmiterea intre membrii aceluiagi a unor virusuri persistente:
grup a infecliilor parenterale cu HIV, virusuri - este unanim acceptatl relalia dintre infeclia
hepatice, herpetice etc.). cu virus hepatitic B gi/sau C gi hepatomul
Prezentul se caracterizeazd gi prin alte aspecte primar;
de mare insemndtate: - etiologia viral5 Epstein-Ban a limfosarco-
- identfficarea unor noi agenfi patogeni (pri- mului Burkitt gi a sarcomului nasofaringian
oni, virusuri ale unor febre hemoragice africane - czul a fost unanim recunoscutd;
febrei de Lassa, febrei de Ebola, boala Marburg, - s-a demonstrat etiologia virald a unor ca-
virusurile Hantaan din America de Nord qi Asia, zuri de neoplasm (ex. cel de col uterin), a
enterovirusuri patogene - enterovirusul 71, viru- unor leucoze qi limfoame (cu retrovirusuri
suri ale unor boli digestive diareice sau hepatitice din clasa HTLV);
- virusurile E, F, G, TT, virusul imunodeficien{ei - in domeniul neurologiei s-a demonstrat
umane dobdndite (HIV) etc., a unor bacterii intra- natura infecfioasd, viral[, a unor encefalite
celulare - chalmydia pneumoniae (TWAR), dar subacute gi cronice (panencefalita sclero-
5i a unor bacterii - cazll Legionellei pneumofila, zantd subacut[ - de etiologie rujeoloas[,
Campilobacter jejuni qi Helicobacter pilori etc.); leuconevraxita etc.);
- identificarea unor noi entiti{i clinice - recunoaqterea unanimi a patologiei neo-
(Boala Kawasaki, sindromul Reye, sindromul natale ca expresie a transmiterii transplacentare
5ocului toxic stafilococic, encefalopatia spongi- sau perinatale a unor infecfii materne (atdt in
form[ bovind (,,boala vacii nebune") transmisd cazul unor infecfii herpetice genitale, dar qi a ru-
omului sub denumirea de New Creutzfeld-Jacob beolei, toxoplasmozei primare, hepatitei B - poate
disease;in anul 1982 a fost lansat penfru prima datd gi C, a infecfiei HIV a luesului etc.);
conceptul prionului, ca o noud fotmd de existen![ - acceptarea conceptului de gazdd cu imuni-
a materiei vii transmisibile qi aparent lipsite de tate compromisd care explic[ anumite infecfii mai
acizi nucleici, implicat in transmiterea unor boli pufin obignuite Ei modalitdli evolutive foarte severe
umane deosebit de grave (encefalite spongiforme sau persistente cu germeni patogeni sau condilio-
de tip Creutzfeld-Jacob, Kuru din Noua Guinee, nat patogeni;
insomnia familial6), gi a bolii Scrapie a oilor, - descifrarea unor mecanisme celulare sau
ulterior a altor specii consumatoare de carne de moleculare ale infecfiei, in general, sau a unor in-
oaie -
crudd sau sub formd de ,,fdind de carne" fecfii particulare, adic[ descoperirea antigenelor de
insuficient prelucratd termic; histocompatibilitate qi a rolului lor in recunoaqterea
- s-a impus conceptul infecfiilor virale imun6, a mecanismelor intime de apdrare celulard
persistente in condilii de vindecare aparent[ a qi humoral[, rolul unor mediatori celulari (citokine,
episodului acut qi imunitate durabil[, persistenld limfokine, interferoni etc.) care au servit cabazd
ce antreneazd probleme de patologie la distanld de penfu elaborareaunor modele de terapie complexd;

I3
E
- apari,tia qi intrarea in exploatare a tehni- transmisibile; incep0nd din 1989 a luat fiinfd un
cilor de inginerie genetici ce stau la baza obfinerii organisminternafional sub egidaoMS cu denumi
in cantit6li cvasi industriale a unor preparate bio- rea ,,International Task Force for Disease
logice cu o mare eficien![ terapeuticd sau profi- Eradication" (ITFDE), care se ocupd cu identi-
lactic[ (vaccinuri recombinante, interferon qi alte ficarea bolilor umane susceptibile de eradicare, de
preparate biologice etc.), mult mai pure Ei mai posibilitifile Ei mdsurile recomandate in aceast[
sigure in exploatare; directie; eradicarea este definit[ ca ,,reducerea
descoperirea gi lansarea in terapeuticd a
- la zerc a incidenlei mondiale a bolii in cavz6, ca
multor preparate antibiotice qi antivirale atAt rezultat al eforturi lor deliberate qi in contextul unor
prin perfeclionarea unor preparate deja clasice, cAt mdsuri necesare de control pemanent".
qi prin descoperirea unor clase noi, proces in care Primul succes de importanld internafional[,
sunt implicate fonduri uriaqe qi mijloace tehnice semnalat de istorici, este disparilia malariei din
qi umane de cercetare de amploare neobiqnuit[. Europa, declaratd in 1975.
Dupd eradicarea variolei, realizatd inc[ din
1976, ITFDE are in obiectiv dracunculiaza Ei poli-
1.2. Ce aqteptdm de laviitor
omielita (cu plan OMS de eradicare pAn[ in anul
F[r[ pretenlia unei eqalon[ri valorice sau de 2000) qi alte patru infeclii ,,potenfial eradicabile":
altd naturd, problemele ce-qi aqteaptd rczolvarea oreionul, rubeola, filariaza limfaticd Ei cisticercoza.
nu sunt pufine: Multe alte boli sunt incadrate ca:
- din punct de vedere diagnostic, un mai bun - boli in care pot fi eliminate unele aspecte
control al infec,tiilor inaparente, penfru c[ modalita- partiale (hepatita B, carenla de iod, tetano-
tea prin care sunt identificate azi aceste infecfii este sul neonatal, oncocercoza, rabia, trachomul
serodiagnosticul retroactiv, prezenla anticorpilor qi unele treponematoze) ;

specifici certificdnd trecerea prin infecfie, iar im- - boli ce in prezent nu pot fi eradicate (asca-
portanfa mare a infecfiilor inaparente este datd de: idioza, holera, difteri a, p nazitoze inte sti-
- faptul c[ sunt un rezervor uriag de infeclie, nale, lepra, rujeola, pertusis, enteritele cu
reprezentdnd modul de intrelinere a bolii rotavirus, schistosomiaza qi febra galben[);
endemice; - boli neeradicabile (amebiazele, bartonello-
- creeaz[ qi intrefin riscul reactivirii infecfiei zele, clonorchiaza, enterobiozele, tripano-
persistente sau al unorreinfeclii prin depre- somiaza americani - sau boala Chagas qi

sii imune ulterioare ale gazdei (situafie varicella-zoster);


exemplificat[ de tabloul clinic al SIDA); - descoperirea de tratamentc eficiente pentru
- un mai bun control epidemiologic al unele boli infec,tioase, astizi incurabile (SIDA, hepa-
infecfiilor nosocomiale, cu deosebire in contextul tite cronice active B gi C qi multe altele);
actual al germenilor,de spital"; -un consens general penffuun mai bun control
- un mai bun control al imbolnlvirilor cu al utilizirii fondului existent de antibiotice qi an'
rezervor de infecfie animal (semnallm panica tivirale (Ei nu doar) in vederea impiedicdrii apariflei

actuald creat[ in jurul riscului de infecfie prionic[ fenomenului de adaptare qi instalare a rezistenlei din
prin consumul necontrolat de came de viti bolnavl partea agenflor infeclioqi; in aceasti problemd intrl
de encefalit[ spongiformi bovin[ (,,boala vacii in discufie mai ales folosirea acestor preparate altfel
nebune"); decdtin scop terapeutic (profilaxii gregite, folosirea

-
o mai eficient[ colaborare internafional[ abuziv[ in industria cosmetici, in zootehnie, in
de prevenire, p0nI la eradicare, a unor boli industria de prelucrare a alimentelor etc.).

t4
h

CAPITOLUL 2
PROCESUL INFECTIOS

Dacd in limbajul curent nofiunile infecyie qi atacatFl care beneficiazd, la r0ndul s[u, de o sumd
boald infecyioasd se suprapun in mare parte, in de capacitdli de apdrare antiinfecfioasi.
realitate nu orice infeclie provoacd o boal[ qi nu Confruntarea nu este un concept filosofic, ci
orice boald corespunde unei infecfii actuale (pu- se desflgoard in modul cel mai concret posibil, ea
tind fi vorba de consecinfe la distanl6 ale infecliei). putdnd fi influenfatd gi de unii factori naturali (de
Aceastd confuzie dateazd, cu siguranld, de la sfdr- mediu gi allii), gi - mai ales - poate fi controlatd
qitul secolului trecut, fiind urmarea descoperirii prin intervenlie terapeuticd.
agenfilor etiologici ai foarte multor boli cunoscute;
lucrurile pdreau simple, fiind chiar postulate in
ecualia: ,,un germen = o boald" (postulat apar,tindnd 2.1. Agresivitatea agen(ilor ffi c{ioEi
lui Robert Koch).
in simplitatea ei, aceast[ accepliune a repre- Este rezultanta insumdrii mai multor caractere
zentat un progres deosebit pentru acea vreme, biologice de patogenitate:
pundnd bazele teoretice ale tratamentului etiologic - patogenitatea, ca atare, este definitd drept
giprofilaxiei specifice, efectele benefice fiind im- ,,capacirarea de a induce gazdei o stare de boald",
portante Ei in zilele noastre. iar in lumea biologic[ existd o variafie extrem
Pe m[sura dezvoltlrii cunoqtinlelor medicale in de largd a patogenit[fii germenilor in relatia lor
general, numeroasele elemente observate pdreau sd at gazda umand, de la total nepatogen pAn[ la o
indice o relalie mult mai complexd intre germeni patogenitate extremd;

Ei bolile cauzate de aceEtia, sugerAnd qi intervenlia - virulenfa suplimenteazd agresivitea germe-


altor factori, in special a organismului gazd[. Date nilor qi poate fi diferitd de la o tulpind la aTta a
fiind deosebirile observate in evolulia aceleiaqi aceluiagi germen patogen sau poate avea varialii
boli de la un pacient la altul, pare mai potrivit si in timp induse de anumite condi[ii de mediu; astfel
se vorbeasc[ despre bolnavi (ca element particular) este recunoscutl creqterea virulenfei virusului
gi nu despre boli la modul general, de ,proces infec- gripal in cursul epidemiilor din cauza trecerilor
!ios" qi nu de ,,infec!ie". repetate pe gazdanatural[, ca si scadi apoi odat[
Procesul infeclios poate fi tnleles ca o confrun- cu stingerea epidemiei sau invers, oblinerea in
tare tntre doud.for{e ostile. laborator a unor tulpini nepatogene (folosite pentru
Pe de o parte exist[ agentul infecfios (atacan- vaccinuri) prin treceri repetate pe gazde nenaturale
tul), inzestrat in mod natural cu o serie de caracte- (pe ou embrionar);
ristici agresive (asupra clrora vom reveni), iar de - mdrimea inoculului poate decide atdt asu-
cealaltd parte se situeazd organismul gazdd (partea pra qanselor de supraviefuire ale germenului in

I5