STRATEGII DIDACTICE MODERNE UTILIZATE

ÎN ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ

Profesor Ala Cornilov,

grad didactic superior
Liceul Teoretic ,,N.Gogol”,
RMoldova mun. Bălți

Argument. Transformările prin care a trecut procesul de învăţare, mai

ales în ultimele decenii, au pus problema elaborării şi apoi utilizării
unor noi metode de predare şi învăţare şcolară. În prezent a devenit o
necesitate promovarea metodelor moderne de instruire care au
capacitatea de a stimula participarea activă şi deplină, fizică şi psihică,
individuală şi colectivă a elevilor în procesul învăţării. Elevii trebuie
să fie învăţaţi să gândească critic, creativ, constructiv, eficient.
Strategiile, metodele şi tehnicile utilizate în activitatea
didactică, pentru dezvoltarea gândirii critice promovează învăţarea
prin cooperare şi colaborare. Învăţând să colaboreze cu alţii în
rezolvarea problemelor, elevii constată că scopurile personale ale
fiecăruia pot fi realizate într-o muncă în echipă, că succesul grupului
depinde de contribuţia fiecărui membru al său. Astfel, elevii, din “singuratici care învaţă”, pot deveni
“colegi care învaţă împreună”, care ating niveluri ale competenţei academice în cadrul grupului şi ca
membrii ai echipelor.
Între noile orientări din domeniul practicilor educaţionale se situează şi cea privind dezvoltarea
gîndirii critice a elevilor, prin folosirea metodelor şi tehnicilor interactive, metode care să potenţeze
funcţionalitatea minţii, să stimuleze capacitatea ei de explorare şi descoperire, analiză şi sinteză,
raţionare şi evaluare: tehnica ciorchinelui, metoda mozaic, cubul, cvintetul, tehnica “ştiu/vreau să
ştiu/am învăţat”, metoda piramidei, metoda colţurilor etc.
Tratarea temei propriu-zise. A gândi critic înseamnă a emite judecăţi proprii, a accepta părerile
altora, a fi în stare să priveşti cu simţul răspunderii greşelile tale şi să le poţi corecta, a primi ajutorul
altora şi a-l oferi celor care au nevoie de el. Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp,
permiţând elevilor să se manifeste spontan, ori de câte ori se creează o situaţie de învăţare. Ei nu
trebuie să se simtă stingheriți, să le fie teamă de reacţia celor din jur faţă de părerile lor, să aibă
încredere în puterea lor de analiză, de reflecţie.
Ofer spre exemplificare cîteva din tehnicile şi metodele moderne de predare-învăţare pe care
le-am folosit cu scopul dezvoltării gândirii critice:
Hexagonul
Am folosit această metodă de învăţare interactivă în predarea subiectului „La cireşe” de Ion Creangă,
în clasa a VIII-a. Elevii după ce citesc textul, au sarcina de a completa triunghiurile din interiorul
hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui. Apoi prezintă colegului de bancă ceea ce
au completat.
O altă metodă folosită ca şi etapă pregătitoare pentru dezbatere şi care urmăreşte dezvoltarea
competenţelor de exprimare orală este metoda numită Interviu de performanţă (imaginar), utilizat
la studierea baladei ”Mioriţa”, (clasa a XII-a ). S-a folosit următoarea fişă de lucru:
1.Dacă ai fi în locul ciobanului moldovean cum ai proceda în faţa morţii? Ţi-ar fi frică?
Argumentează.
2.Dacă ai fi ziarist şi l-ai întîlni pe ciobănaşul moldovean ce l-ai întreba? I-ai spune că îl caută măicuţa
bătrână?
3.Dar dacă ai întâlni-o pe măicuţa bătrînă ce ai sfătui-o? Cum ai ajuta-o să-şi aline durerea?
4.Cum crezi, oare acolo, în Univers, s-au întâlnit ciobănaşul ( din Mioriţa), Nichifor Lipan (din
Baltagul de M. Sadoveanu )? Despre ce vorbesc? Ce-i uneşte? Ce pun la cale? Ce cred despre noi?
5.Dar măicuţa bătrână din Mioriţa oare s-a întâlnit cu Vitoria Lipan? Despre ce discută ele, ce le
frământă?
6.Cu cine ( din localitatea voastră ) aţi asemăna-o pe măicuţa din balada ”Miorița”?
Metoda 3-2-1
Este o tehnică modernă de evaluare, care constată şi apreciază rezultatele obţinute la finalul unei
secvenţe de instruire sau al unei activităţi didactice, în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora,
precum şi a demersului care le-a generat.
Tehnica dată am aplicat-o la lecţia „Dacă dragoste nu e, nimic nu e...” (clasa a XII-a). Activând în
echipe, elevii completează fișa de lucru, în baza reperelor propuse.
3-PRESUPUNEŢI CĂ :
- Ieronim îi răspunde Cezarei cu mai multă căldură.
- Cezara n-ar fi atât de ușor de cucerită.
- Destăinuirea sinceră a sentimentelor nu-i va apropia pe eroi.
2- ALCĂTUIŢI două sfaturi pentru toţi care nu sunt hotărâți în dragoste.
1- ALCĂTUIŢI finalul istoriei de dragoste dintre aceste două personaje.
O altă metodă folosită care urmăreşte dezvoltarea gîndirii critice este metoda numită Studiul
de caz, ce presupune formularea unei întrebări de către profesor– care să permită în egală măsură
răspunsuri afirmative şi negative, pro şi contra, elevii meditează la aceasta şi îşi formulează, într-un
timp dat, propriile răspunsuri.
Am utilizat-o la studierea romanului Frunze de dor de I. Druță, clasa a XI-a. Elevii realizează în scris
timp de 5-7 minute un comentariu pentru următoarea situaţie: ”Suntem la sfârșitul sec. al XX-lea.
Rusanda suferă de mândria lui Gheorghe, dar peste un timp o cere în căsătorie”.
- Cum va reacţiona Rusanda?
- Ce motive ar putea invoca Rusanda pentru a refuza propunerea lui Gheorghe?
- Cum o conving părinții pe Rusanda să accepte propunerea?
- Cum se va comporta Gheorghe în această situație?
Metoda Piramida succesului presupune acumularea treptată a opiniilor individuale ale
participanţilor. Profesorul expune elevilor datele problemei în cauză. Această metodă am utilizat-o
cu succes la predarea subiectului balada populară ”Miorița”, clasa a XII-a. Sarcina de lucru a sunat
astfel:
• Cum aţi reacţiona în locul ciobănaşului avertizat de mioara năzdrăvană?
Elevii au rezolvat-o mai întâi individual, în aproximativ 5 minute, apoi au format diade, pentru a
discuta rezultatele la care a ajuns fiecare. Se optează pentru soluţia cea mai bună şi se stabilesc
concluziile întregului colectiv.
Implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare trebuie promovată permanent deoarece
este un element esenţial al gândirii critice. Respectarea de către învăţător a ideilor şi convingerilor
elevilor, îl determină pe elev să aibă mai mult respect pentru propria lor gândire şi faţă de procesul
de învăţământ în care este implicat. Trebuie acordată încredere în capacitatea fiecărui elev de a gândi
critic. Este esenţial să le comunicăm elevilor că opinia lor are valoare, nu numai reproducerea orală
sau scrisă a ceea ce s-a predat, că gândirea lor critică este apreciată, iar opiniile lor contribuie la o mai
bună înţelegere a concluziilor discutate.
Concluzie finală:
Pe măsură ce îşi dezvoltă capacitatea de a gândi critic elevilor le sporeşte capacitatea de
exprimare orală, scrisă, coerentă şi convingătoare a gândurilor, autonomia în gândire (respect pentru
ideile lor şi a altora), logică, găsirea şi acceptarea alternativelor, formularea de judecăţi şi practicarea
unei gândiri constructive.
În concluzie, a gîndi critic înseamnă:
- a fi curios;
- a pune întrebări şi a căuta sistematic răspunsuri;
- a stabili cauze şi implicaţii;
- a cultiva un scepticism politicos;
- a găsi alternative;
- a întreba ,,ce ar fi dacă?”;
- a ţine seama de argumentele celorlalţi, a le analiza logica;
- a realiza asocieri între ceea ce a fost învăţat şi propriile experienţe;
- a analiza cauzele şi efectele, a imagina soluţii.
Gândirea critică formează cetăţeni veritabili pentru o societate deschisă, cetăţeni cooperanţi,
capabili de a conduce, manifestă toleranţă pentru persoanele care provin din orice mediu dar să dea
dovadă de iniţiative individuale, ghidate de principii dar capabili să găsească soluţii care să se
adapteze realităţii în plină schimbare.

Referinţe bibliografice:
1. Pîslaru Vl., Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Chişinău, Museum, 2001, p. 312
2. Jeannie L. Steele, Charles Temple, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii critice, vol. 1,2
Ghid pentru învăţători - centrul Educaţia 2000