VLM

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPRTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina
APĂRAREA ÎN CAUZE PENALE

AUTOR:
Tatiana VIZDOAGĂ,
doctor în drept,
conferenţiar universitar

CHIŞINĂU – 2019
APROBAT
Şef Departament _____________________
la Ședinţa Departamentului
din „ 13” septembrie 2019

I. PRELIMNARII
Prin menirea sa, apărarea este considerată o adevărată instituţie de interes public, de o
egală importanţă cu acuzarea de stat. Societatea este interesată ca aceste două instituţii să poată
participa la realizarea justiţiei represive, asigurându-li-se drepturi şi garanţii egale, adică tot ce
poate fi mai util şi mai sănătos pentru a face dreptate. În condiţiile aderării ţării noastre la cele
mai importante instrumente europene în materie de drepturi şi libertăţi fundamentale este
necesară o nouă conştientizare a rolului şi locului apărării într-un proces contradictorial şi a
scopurilor pe care acesta le urmăreşte la urmărirea penală şi în judecată.
Cursul îşi propune ca scop nu numai aplicarea propriu-zisă a legii procesual-penale, dar şi,
fapt deosebit de important, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce
contribuie la formarea de specialişti cu o largă viziune europeană asupra problemelor legalităţii
și a respectării drepturilor omului în activitatea jurisdicţională.
Destinatarii disciplinei Apărarea în cauze penale sunt masteranzii, ciclul II – Masterat.

2
 Limbile de instruie curs și seminare este româna.
Masteranzilor li se aduc la cunoştinţă problemele cu care se confruntă teoreticienii şi
practicienii din domeniul procedurii penal, li se formează abilități de a cerceta în profunzime şi
de a elucida cât mai adecvat starea actuală a problematicii privind activitatea apărătorului la
diferite faze ale procesului penal.
Din această perspectivă, activitățile de instruire sunt orientate spre: cunoaştrea și
identificarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului apărării în procesul penal;
identificarea și selectarea corectă din punct de vedere legal a mecanismului pentru a soluţiona
problema de ordin practic; simularea situațiilor de aplicare a normelor de deontologie
profesională a avocatului apărător/reprezentant; însușirea tehnicilor și tacticii de participare în
probatoriul penal al apărătorulu/reprezentantului; luarea motivată a hotărârilor în vederea
elaborării plângerilor, cererilor, cererilor de apel, recurs, a referințelor etc. pe baza legislației
procesual-penale și a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului; valorificarea deplină a
potenţialului intelectual al formabilului; prezentarea practicii judiciare relevante.
Curriculumul cuprinde întregul spectru de activități realizate în cursul procesului penal cu
ocazia desfășurării activității de apărare și îşi propune ca scop formarea capacităţilor de transfer
al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii concrete, soluţionarea speţelor,
rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, formularea poziţiei şi argumentarea
soluţiilor, necesare practicianului, în scopul formării deprinderilor de aplicare corectă şi
eficientă.
Perfecţionarea continuă a procesului de formare reclamă necesitatea ca toţi cei care vor să
utilizeze cu maxim randament informaţia cu valoare formativă superioară din cadrul
curriculumului la cursul de instruire Apărarea în cauze penale este deschisă pedagogic din
perspectiva proiectării şi dezvoltării curriculare.

II.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Denumirea Responsabil Total ore

Semestrul

Evaluare

credite
Nr. de
disciplinei disciplinei de inclusiv
Total

disciplină
a
din planul
de studii C S L LI

S.02.O.005 Apărarea în Tatiana I 150 30 30 90 Ex. 5

cauze penale VIZDOAGĂ

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
1. Generalităţi privind dreptul la apărare şi participarea 6 6
10
apărătorului în procedura penală.
2. Realizarea apărării la faza urmăririi penale. 8 8 30
3. Realizarea apărării la faza judecării în fond a cauzei 8 8
30
penale.
4. Pledoaria apărătorului în procesul penal. 4 4 10

3
5. Rolul apărătorului la exercitarea căilor ordinare şi
extraordinare de atac împotriva hotărârilor 4 4 10
judecătoreşti penale.
Total 30 30 90

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Notă. Finalităţile disciplinei (se deduc din competenţele profesionale şi valenţele
formative ale conţinutului informaţional al disciplinei).

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Utilizarea celor mai avansate şi recente - să interpreteze și să aplice argumentat
elaborări şi interpretări ale raporturilor şi reglementările naționale, europene și internaționale
normelor de Drept procesual penal în materia asistenței juridice calificate în cauze
penale;
- să determine normele juridice aplicabile activității
apărătorului în cazul concursului de reglementări;
- să coreleze practică la modificările normative și
particularitățile aplicative ale acestora la realizarea
apărării și reprezentării în cauzele penale.

2. Demonstrarea capacităţilor de analiză şi - să transpună justificat metodele logice în

sinteză ale informaţiei achiziţionate
3. Elaborarea soluţiilor pentru problemele de - să identifice rolul apărării la desfășurarea
Criminalistică prin utilizarea cunoştinţelor de acțiunilor procesuale cu participarea obligatorie a
la nivelul I licență;
aprecierea prevederilor normative și cercetărilor
doctrinare în materia acordării asistenței juridice
calificate bănuitului, învinuitului (inculpatului);
- să raporteze reglementările internaționale la
cadrul normativ intern și identificarea normelor
juridice aplicabile situației practice concrete;
- să sistematizeze normele naționale și
jurisprudențiale aplicabile mecanismului apărării în
procedura penală;
- să sumarizeze rigorile dreptului la apărare la
realizarea diferitor forme de asistență juridică ;
- să argumenteze legalitatea soluțiilor care urmează
a fi date situațiilor practice concrete.
apărătorului la diferite etape ale procesului penal;
- să adapteze regulile și procedeele de tactică
criminalistică aplicabile acivității apărătorului la
etapa prejudiciară a procesului penal și în cursul
judecării;
- să determine particularitățile realizării apărării în
funcție de calitatea procesuală a justițiabilului;
- să proiecteze planuri de realizare a acțiunilor de
intervievare, identificare a problemei justițiabilului,
formulare a poziției și consultarea;
- să manipuleze cu factorii care influențează poziția
apărărării în cauza penală;
- să aplice regulile tehnicii, tacticii și metodologiei
criminalistice la solicitarea efectuării procedeelor
probatorii în scopul apărării în cauza penală la

4

4. Identificarea problemelor de cercetare în
domeniul procedurii penale naționale
5. Utilizarea modalităţilor eficiente de - să promoveze și să asigure, prin activitate practică
formare a conştiinţei şi a culturii juridice a moral și legal fundamentată, a principiilor sociale
comunităţii
diferite faze procesuale;
- să implementeze rigorilor de deontologie în
procesul realizării apărărării.
- să determine unele criterii în temeiul cărora poate
fi apreciată suficiența și actualitatea cercetărilor
științifice privind apărarea în procedura penală;
- să formuleze premisele exegezei științifice a
domeniului teoretic supus insuficient investigațiilor
teoretice;
- să stăpânească competențe de fundamentare
științifică a activității avocatului în calitate de
apărător, după caz, reprezentant în procedura
penală;
-să valorifice caracterul pluridisciplinar al
cercetărilor vizând activitatea apărătorului în
cauzele penale.
fundamentale;
- să se constituie personalități-exponent al celor
mai importante valori profesional-deontologice;
- să capete abilități și competențe de comunicare,
prin expuneri verbale și conduită a elementelor
esențiale ale culturii juridice a comunității.

6. Interpretarea normelor de Drept procesual - să aplice consecvent, legal argumentat

penal reglementările naționale și internaționale privitoare
la asistența juridică calificată în materie penală;
- să formuleze reguli particulare de interpretare a
normelor juridice procesual-penale privitoare la
participarea apărătorului în probatoriul penal;
- să capete competențe de soluționare prin
interpretarea legală a situațiilor de fapt
problematice determinate de activitatea practică a
apărătorului.
7. Proiectarea activităţii practice autonome în - să dețină competențe de elaborare a actelor
domeniul procesual penal. procedurale aferente acordării asistenței juridice
calificate în materie penală;
- să aibă abilități de soluționare a problemelor
legate de activitatea apărătorului în cursul
procesului penal;
- să valorifice eficient cunoștințele și competențele
obținute în procesul realizării propriu-zise a
apărării în materie penală.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Tema 1. Generalităţi privind dreptul la apărare şi participarea apărătorului în procedura

penală

Obiective Unităţi de conţinut

- să definească dreptul la apărare în

5
 procedura penală;
- să identifice scopul şi sarcinile participării
apărătorului în procesul penal;
- să estimeze rolul avocatului apărător sau responsabilitate.
reprezentant în vederea asigurării realizării
drepturilor procesuale ale participanţilor în
procesul penal;
- să determine procedura admiterii,
desemnării şi înlocuirii apărătorului;
- să deosebească procedura de renunţare la
apărător şi înlăturarea apărătorului;
- să evidenţieze particularităţile antrenării în
procesul penal a avocatului reprezentant al
victimei, părţii vătămate, părţii civile şi al
martorului;
- să estimeze cerinţele de etică profesională şi
responsabilitate a avocatului în procesul
penal;
- să modeleze încălcări ale eticii profesionale
în anumite situaţii distincte;
- să soluţioneze situaţiile de încălcare a eticii
prin prisma intereselor clientului şi reputaţiei
profesionale a avocatului;
- să compare reglementările de etică
profesională în diferite domenii de activitate
juridică;
- să identifice situaţiile conflictului de interese;
- să determine elementele de confidenţialitate
în situaţii alese;
- să evalueze corespondenţa dintre interesele
clientului versus interesele justiţiei.
Termeni-cheie: drept la apărare,
apărător, reprezentant, admitere,
desemnare, înlocuire, renunțare, etică,
1. Dreptul la apărare, esenţa şi
conţinutul.
2. Organizarea profesiei de avocat în
Republica Moldova.
3. Drepturile şi obligaţiile avocatului
apărător (reprezentant) în procedura
penală.
4. Procedura admiterii, desemnării şi
înlocuirii apărătorului.
5. Renunţarea la apărător şi înlăturarea
apărătorului în procedura penală.
6. Particularităţile antrenării în procesul
penal a avocatului reprezentant al
victimei, părţii vătămate, părţii civile
şi al martorului.
7. Etica profesională şi
responsabilitatea avocatului.
8. Onorariul avocatului.

Tema 2. Realizarea apărării la faza urmăririi penale

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească urmărirea penală în sistemul
fazelor procesului penal; Termeni-cheie: apărarea bănuitului,
- să determine rolul apărătorului în realizarea apărarea învinuitului, mijloace de apărare,
dreptului la apărare a bănuitului şi cereri, plângeri, obiecții, referință la
învinuitului în cursul urmăririi penale; rechizitoriu.
- să argumenteze factorii ce influenţează
mijloacele de realizare a apărării în cadrul
desfăşurării acţiunilor procesuale cu 1. Stabilirea contactului psihologic și
participarea apărătorului; intervievarea bănuitului și a
- să utilizeze procedeele de apărare la audierea învinuitului.
bănuitului şi învinuitului;
2. Poziția apărării: conținutul și factorii
- să compare procedeele de apărare la
audierea bănuitului ori învinuitului care-şi care o influențează.
recunoaşte parţial ori pe deplin vinovăţia cu 3. Consultarea bănuitului și a
procedeele de apărare la audierea bănuitului învinuitului.
sau învinuitului care neagă vinovăţia; 4. Mijloacele de realizare a apărării în
- să estimeze realizarea apărării la adoptarea cadrul desfăşurării acţiunilor
soluţiilor de scoatere de sub urmărire penală, procesuale cu participarea

6
 încetarea procesului penal şi la transmiterea
cauzei penale cu rechizitoriu în instanţa de
judecată.
apărătorului.
5. Cereri formulate pe parcursul
urmăririi penale: modalităţi şi
conţinut.
6. Acordarea asistenței juridice la
terminarea urmăririi penale.

Tema 3. Realizarea apărării la faza judecării în fond a cauzei

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească judecata în calitate de fază
centrală a procesului penal; Termeni-cheie: judecată în fond, ședință
- să determine rolul apărătorului la fiecare preliminară, parte pregătitoare, cercetare
dintre etapele judecării în fond a cauzei judecătorească, cereri, probe suplimentare,
penale; audiere, expertiză.
- să argumenteze factorii ce influenţează 1. Importanţa judecării cauzei şi rolul
stabilirea ordinii de cercetare a probelor; apărării la această etapă.
- să utilizeze procedeele de audiere a 2. Pregătirea apărătorului pentru
inculpatului în condiţiile contradictorialităţii
participare în instanța de judecată.
cercetării judecătoreşti;
- să compare procedeele de audiere a 3. Dosarul apărării.
celorlalte părţi cu procedeele de audiere a 4. Realizarea apărării în cadrul şedinţei
inculpatului; preliminare în cauza penală.
- să identifice particularităţile audierii 5. Realizarea apărării la etapa
martorilor; pregătitoare a judecării cauzei
- să relateze despre numirea şi efectuarea penale.
expertizei în cadrul cercetării judecătoreşti;
6. Aspecte procesuale şi tactice privind
- să utilizeze procedeele de audiere a
expertului; apărarea în cadrul cercetării
- să descrie procedura de examinare a judecătoreşti.
corpurilor delicate; 7. Prezentarea probelor suplimentare.
- să argumenteze cercetarea documentelor şi a
proceselor verbale ale acţiunilor procesuale;
- să elaboreze strategii de prezentare a
probelor suplimentare.
Tema 4. Pledoaria apărătorului în procesul penal
Obiective Unităţi de conţinut
- să relateze despre elocinţa judiciară;
- să determine particularităţile pledoariei Termeni-cheie: pledoarie, dezbateri
apărătorului; judiciare, replică, concluzii scrise.
- să identifice etapele şi procedeele pregătirii
pledoariei; 1. Particularităţile pledoariei apărătorului.
- să determine structura şi conţinutul 2. Pregătirea pledoariei apărătorului.
pledoariei; 3. Structura şi conţinutul pledoariei.
- să stabilească menirea replicii apărării; 4. Replica apărătorului.
- să proiecteze pledoarii în dezbaterile 5. Concluziile scrise.
judiciare.

Tema 5. Rolul apărătorului la exercitarea căilor ordinare şi extraordinare de atac

împotriva hotărârilor judecătoreşti penale.

7
 Obiective Unităţi de conţinut
- să definească căile ordinare şi extraordinare
de atac în procedura penală; Termeni-cheie: cale de atac, cerere de apel,
- să determine rolul şi scopul apărătorului la cerere de recurs, referință.
exercitarea căilor ordinare şi extraordinare
de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti 1. Rolul şi scopul apărătorului la
penale; exercitarea căilor ordinare şi
- să formuleze soluţii privitoare la rezolvarea extraordinare de atac împotriva
problemele teoretico-practice la exercitarea hotărârilor judecătoreşti penale.
şi soluţionarea căilor ordinare de atac prin
prisma participării apărătorului la judecarea 2. Cererile de apel/referință la apel, după
cauzei penale; caz, de recurs/referință la recurs
- să formuleze soluţii privitoare la rezolvarea formulate de apărător cu ocazia
problemele teoretico-practice la exercitarea exercitării căilor ordinare de atac.
şi soluţionarea căilor extraordinare de atac;
- să proiecteze cereri de apel, de recurs, 3. Cererile elaborate de apărător cu ocazia
recursuri în anulare etc. exercitării căilor extraordinare de atac.

8
 V. LUCRUL INDIVIDUAL

Strategii de Termen de
Produsul preconizat Criterii de evaluare
realizare realizare
 Studiu bibliografic  Profunzimea studiului
 Studiu  Diversitatea surselor Cu două
experimental  Analiza critică a săptămâni
Referat aplicativ  Elaborarea rezultatelor prezentate înainte de
concluziilor şi  Volumul (10-15 pag.) finalizarea
recomandărilor de  Identificarea semestrului
perfecţionare a posibilităţilor de
legislaţiei aplicare a rezultatelor
 Concordanţa dintre
obiective şi conţinut
 Realizarea
 Utilitatea/actualitatea Cu două
obiectivelor/sarcini
Studiu de caz materialelor săptămâni
lor
acumulate înainte de
 Acumularea
 Forma de prezentare finalizarea
informaţiei
 Analiza/prelucrarea semestrului
 Prezentarea
datelor
rezultatelor
 Originalitatea formei
de prezentare
 Realizarea
intervievării
 Concordanţa dintre
juridice
obiective şi conţinut Conform
 Administrarea
 Concludenţa şi orarului
probelor
utilitatea actelor stabilit în
 Determinarea
Asistenţa juridică procedurale şi a cadrul
cadrului juridic al
calificată înscrisurilor A.O.Clinica
problemei
 Forma de prezentare Juridică
 Formularea poziţiei
 Corectitudinea poziţiei
în cauză şi (o dată în
formulate în cauză
consultarea săptămână)
 Relevanţa
clientului
concluziilor
 Prezentarea
rezultatelor
 Concordanţa dintre
 Acumularea
Portofoliu obiective şi conţinut Cu două
informaţiei
 Utilitatea/actualitatea săptămâni
Dosarul apărării: structura  Analiza actelor
materialelor înainte de
și conținutul. procedurale, speţelor
acumulate finalizarea
etc.
 Volumul (25-30 semestrului
 Prezentarea
pag.)
rezultatelor
 Forma de prezentare

9
Tematica orientativă pentru lucrul individual:

A. Referat aplicativ

1. Modalităţi, tehnici şi procedee de intervievare.

2. Formularea poziţiei în cauză.
3. Consultarea clientului.
4. Probleme de elaborare a „algoritmului juridic” optim pentru client.

B. Studiu de caz
1. Procedee de intervievare juridică şi procedee de consultare juridică.
2. Particularităţile consultării în funcţie de tipajul clientului.
3. Metodica prezentării pledoariei.

C. Asistenţa juridică calificată

Prin intermediul A.O. Clinica Juridică masteranzilor le este asigurată posibilitatea de a

aplica pe viu cunoştinţele teoretice, de a le aprofunda, de a-şi asuma responsabilităţi
profesionale, astfel contribuind în mod direct la eficientizarea procesului de formare a abilităților
profesionale.
Scopul asistenței juridice calificate constă, pe de o parte, în cultivarea abilităţilor
profesional-practice şi moral-etice ale masteranzilor prin intervievarea, identificarea problemei
juridice, forrmularea poziției în cauză, consultarea justițiabililor, elaborarea diferitor acte cu
caracter juridic (cereri, referințe etc), pe de alta, în facilitarea accesului la justiţie prin acordarea
asistenţei juridice gratuite persoanelor defavorizate social.
Cu ocazia acordării asitenței juridice masterandul va întocmi un raport și va anexa
proiectele actelor procedurale elaborate.

D. Portofoliu
Dosarul apărării: structura și conținutul.

Notă: Produsul lucrului individual va fi comun pentru studenții unei grupe academice. Cadrul
didactic care desfășoară orele de seminare va alege produsul concret și va explica sarcinile,
strategia și criteriile de evaluare la primul seminar al cursului.

SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Disciplina Apărarea în cause penale este inclusă în procesul de studiu la Facultatea de
drept şi se realizează printr-un complex de acţiuni de predare, învăţare şi evaluare a rezultatelor
academice în temeiul mai multor reglementări, în special:
A. Actele legislative:
 Codului educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2014, nr.319-324, art.634);
 Legea nr.142-XVI din 07 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de
formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de
învăţămînt superior, ciclul I;
B. Actele normative adoptate de Ministerul Educaţiei:
 Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii integrate,
ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie
2015;
10
 Ghidului utilizatorului Sistemului European de Credite Transferabile/ ECTS;
 Ghidului de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul
ministrului educaţiei, tineretului şi sportului nr. 140 din 25 februarie 2006;
 Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare
de licenţă, aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr.1047 din 29 octombrie 2015;
 Recomandărilor-cadru pentru elaborarea Regulamentului instituţional privind organizarea
evaluării activităţii de învăţare a studenţilor, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei nr.
881 din 18 decembrie 2009,
C. Reglementările instituţionale ale Universităţii de Stat din Moldova;
 Regulamentul de organizare a procesului educaţional la Universitatea de Stat din Moldova, aprobat de Senatul
USM la 25 aprilie 2006 şi varianta înnoită din 2012;
 Regulamentul instituţional privind randamentul academic aprobat de Senatul USM la 09 iunie 2010 cu
modificări din 25 martie 2014.

Procesul de predare – învăţare se realizează prin două categorii de interacţiuni ale

profesorului şi studentului care constau din lecţii teoretice, lecţii practice (seminare), activitatea
de pregătire individuală a studentului şi activitatea de evaluare a cunoştinţelor.
Predarea lecţiilor teoretice are loc prin sistem de actiuni si operaţii întreprinse de cadrul
didactic în scopul proiectării şi desfăşurării lectiilor prin care se asigură transmiterea către
studenţi într-un mod sistematic a cunoştinţelor ce se referă la conţinutul temelor incluse în
prezentul curriculum. Predarea materiei este un gen de comunicare pedagogică dintre cadrul
didactic şi formabil şi implică definirea unor concepte juridice, proceduri, condiții și consecințe,
precum şi explicarea acestora prin operarea cu exemple practice. Cadrul didactic îşi organizează
activitatea de predare astfel, încât folosind diferite modele ale expunerii materiei (analitic,
soluţionare a problemelor juridice, interacţiunea profesor - student) îl face pe audient (student) să
recepţioneze informaţia transmisă, s-o memoreze, s-o reproducă, iar în cazurile în care se cere, să
opereze cu această informaţie.
Lecţiilor practice au ca şi scop de a verifica cum studentul a înţeles teoriile, conceptele,
precedeele şi procedurile juridice predate, cum el le reproduce şi în ce măsură ar putea să le
aplice în practică.
Învăţarea este, dacă nu un efect al predării, atunci întregeşte conceptul de predare şi aduce
finalitate, or, prin învăţare se acumulează cunoştinţele şi aptitudinile necesare însuşirii unei
profesii, implicit, celei de jurist. Învăţarea se face prin: participarea studentului la lecţii teoretice
în cadrul cărora are posibilitatea de a pune întrebări şi a clarifica logica şi esenţa reglementărilor
juridice studiate; pregătirea subiectelor temei pentru activitatea la lecţiile practice. În acest sens,
studentul trebuie să studieze normele juridice relevante, bibliografia recomandată, practica
judecătorească existentă şi să soluţioneze speţele propuse de cadrul didactic. Speţele se propun
de cadru didactic a fi soluţionate fie în grup, fie individual de fiecare student; participarea la
lecţiile practice, în cadrul cărora studentul de sinestător, sau împreună cu grupul format,
soluţionează speţa şi după caz, găseşte răspunsul la subiectele teoretice şi practice analizate,
rezolvarea testelor-grilă, ș.a.; îndeplinirea lucrurlui individual.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea
în cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre
evaluarea rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite. La începutul studierii disciplinei
studenţilor li se aduce la cunoştinţă curriculum disciplinei şi alte materiale didactice elaborate şi,
desigur se explică la general, modul în care se vor desfășura orele de cur și semiarele, cum
trebuie studentul să înveţe temele incluse în curriculum, ce trebuie să poată face studentul la
finalul disciplinei, precum şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile
de apreciere.
Formele şi modalităţile de evaluare sunt elaborate în baza Regulamentului de organizare a
studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite, aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015 discutate la şedinţa Departamentului

11
Drept Procedural şi aprobate la Consiliul facultăţii. Reieşind din dispoziţiile acestuia, evaluarea
rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluarea iniţială se realizează la începutul procesului educaţional: a disciplinei;
capitolului, temei. Formele de realizare a evaluării iniţiale rămân la discreţia cadrului didactic şi
sunt determinate de finalităţile disciplinei şi specificul formării profesionale. Rezultatele
evaluării iniţiale influenţează elaborarea strategiei didactice. Cadrul didactic înregistrează
rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor. Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează
procesul de formare a competenţelor profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor
realizate în sala de curs, cât şi a lucrului individual. Rezultatele evaluării curente se exprimă în
note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Evaluările curente, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza
testelor care includ sarcini de diferit nivel de complexitate, inclusiv de cunoaştere şi înţelegere,
aplicare și integrare.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o
pondere de 60 la sută din nota finală la disciplină.
Cadrul didactic are obligaţia să indice rezultatele evaluării curente în registrul grupei
academice.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi certificare şi se realizează la încheierea studiului
disciplinei.
Formele de realizare ale evaluării finale sunt: examenul scris. La examen studentul trebuie
să răspundă la 2 subiecte întocmite sub formă de test pe 3 nivele de complexitate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice. Numărul creditelor academice pentru disciplina
Apărarea în cauze penale este de 5 credite (150 de ore) şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează anumite competenţe.
Nota finală reprezintă rezultatul evaluării curente şi celei de la examen, astfel, încât
rezultatul evaluării curente să constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în borderou.

VII. VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

Acte normative:
1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994.
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.
4. Codul jurisdicţiei constituţionale, nr.502-XIII din 16.06.1995.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260-XV din 19.07.2002.
6. Legea cu privire la mediere, nr.137 din 03.07.2015.
7. Legea cu privire la Procuratură, nr.3 din 25.02.2016.
8. Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, nr.68 din 14.04.2016.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul
penal, nr.105 din 16.05.2008.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilegale
ale organelor de cercetare penală, anchetare preliminară, procuraturii şi instanţelor de
judecată, nr.1545-XIII din 25.02.1998.
11. Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală din 1 decembrie 2006.

12
 Legislaţie internaţională:

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (10.12.1948).

2. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului
(4.11.1950).
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966).
4. Convenţia Europeană împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse
antiumane, crude sau care înjosesc demnitatea omului (1984).
5. Principiile generale privitor la independenţa organelor judecătoreşti (1985).
6. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau arestate în orice formă
ar fi fost aceasta efectuată (1988).
7. Convenţia europeană despre valabilitatea internaţională a sentinţelor pe cauzele penale
(1970).

Practică judiciară:

1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la

practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în
procesul urmăririi penale nr.7 din 04.07.2005.
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea, schimbarea, prelungirea şi
revocarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical nr.23 din 12.12.2005.
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
practica judecării cauzelor penale în ordine de apel nr.22 din 12.12.2005.
4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova privind sentinţa
judecătorească nr.5 din 19.06.2006.
5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
practica aplicării unor prevederi ce reglementează punerea în executare a hotărîrilor
judecătoreşti cu caracter penal nr.6 din 14.11.2008.
6. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
judecarea recursului ordinar în cauza penală nr.9 din 30.10.2009.
7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la unele
chestiuni ce ţin de aplicarea de către instanţele judecătoreşti a prevederilor articolului
3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale nr.8 din 30.10.2009.
8. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova Privind judecarea
cauzelor penale în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei nr.6 din
24.12.2010.
9. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova Pentru ajustarea
Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 04.07.2005 “cu privire la
practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în
procesul urmăririi penale” la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului,
Nr. 12 din 24 decembrie 2010.
10. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
practica aplicării legislaţiei pentru asigurarea dreptului la apărare al bănuitului,
învinuitului, inculpatului şi condamnatului în procedură penală nr.11 din 24.12.2010.
11. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
practica judiciară de aplicare a legislaţiei ce reglementează extrădarea nr.3 din
28.05.2012.

13
 12. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la
aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanţele judecătoreşti nr. 13 din
16.12.2013.
13. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova despre aplicarea
de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală
privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu nr. 1 din 15.04.2013.

III. MANUALE, MONOGRAFII ŞI STUDII DE SPECIALITATE:

1. Clements L., Nuala M., Simmons A. Drepturile europene ale omului: înaintarea unei cauze
pe baza Convenţiei / Trad. de F. Sicoie. – Chişinău: Cartier juridic, 2005.
2. Dorogan M. Curs de elocinţă. – Chişinău: ARC, 1995.
3. Eminescu I. Pledoarii celebre. (Antologie de oratorie judiciară). – Bucureşti: Academia
RSR, 1973.
4. Modele de acte procedurale în procesul penal . Chișinău, 2014.
5. Manualul judecătorului pentru cauze penale,Chişinău 2013.
6. Dolea I., Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Comentariu aplicativ), -
Chișinău: Cartea Juridică, 2016.
7. Ghidul avocatului în apărare, aprobat de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica
Moldova prin Decizia nr. 2 din 30.03.2012 //Avocatul Poporului Nr. 3-4, 2012.
8. Reid K. Ghidul specialistului în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului / Trad. de
C. Boca, F. Sicoie. – Chişinău: Cartier juridic, 2005.
9. Vizdoagă T., Ganea D., Iordanov R. ş.a. Instruire în clinica juridică. – Chişinău: CEP USM,
2004.
10. Vizdoga T., Didîc V., Serbinov I. ş.a. Modele de acte procedurale. Vol. I. – Chişinău:
Balacron, 2007.
11. Байков А.В., Васильев А.B., Воскобитовa Л.А. и др. Oпыт прaктичecкoго oбучeния
юриcтов. – СПб.: PABEHA, 1999.
12. Васильев А.Н. Тактика допроса. – Москва, 1970.
13. Воскобитовa Л.А., Лукьяновa И.Н., Михайловa Л.П. Адвокат: навыки
профессионального мастерства. – Москва: Волтерс Клувер, 2006.
14. Защита по уголовному делу Пособие для адвокатов Под ред Е Ю Львовой Москва
1998.
15. Профессиональные навыки юриста: Опыт практического обучения. – Москва: Дело,
2001.
16. Шугрина Е.С. Техника юридического письма. – Москва, 2000.
17. Căpăţină I. Formularea poziţiei în cauză: repere practice // Revista Clinica Juridică, 2005,
nr.2, p.9-10.
18. Vizdoagă T. Repere teoretico-practice privind audierea judiciară // Revista Clinica Juridică,
2005, nr.2, p.14-18.
19. Vizdoagă T. Pledoaria judiciară // Buletinul informativ Clinica Juridică, 2005, nr.3, p.8-13.
20. www.justice.gov.md
21. www.csj.md
22. www.constcourt.md
23. http://hudoc.echr.coe.int
24. www.drept.usm.md
25. www.moodle.usm.md

14