Sunteți pe pagina 1din 68

Jurnalul elevului

WW EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

W.
JA
RO
MA
N IA.
OR

Să mâncăm sănătos!
G
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
G
OR
N IA.
MA
Să mâncăm sănătos!
Jurnalul elevului
RO
JA
W.
WW

2017
G
Misiunea Junior Achievement este să inspire şi să pregătească tânăra generaţie pentru
a reuşi în carieră și viață, prin încurajarea iniţiativei, profesionalismului şi dezvoltării unor

OR
competenţe esenţiale pentru viaţă.

IA.
Junior Achievement România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a JA Worldwide® SUA (înfiinţată în 1918)
şi a JA Europe (înfiinţată în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială,
financiară şi de orientare profesională, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia şcolii
• dirigenţie/consiliere

N
• extracurricular/cerc
• şcoală după şcoală
MA
Programele internaționale Junior Achievement (JA) în România sunt implementate în parteneriat cu
RO

Ministerul Educației Naționale conform protocolului 10184/14.05.2003.


JA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA (Bucureşti)
Să mâncăm sănătos!: Jurnalul elevului / JA Romania. - Bucureşti : Bizzkit, 2017
ISBN 978-606-8942-51-3
W.

37


WW

Copyright © 2017 Junior Achievement România.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând foto-
copierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate ca parte a programelor JA sau cu permisiunea editorului.
G
OR
IA.
CUPRINS

N
Activitatea 1. Glucidele, grăsimile și proteinele ................................. 4

Activitatea 2. Vitaminele, mineralele și apa ..................................... 12


MA
Activitatea 3. Recomandări pentru o alimentație sănătoasă............. 20

Activitatea 4. Ce mâncăm azi? ...................................................... 28

Activitatea 5. Cum să citim etichetele alimentelor .......................... 36

Activitatea 6. Greutatea corporală, ținută sănătos sub control.......... 42


RO

Activitatea 7. Nutriția personalizată ................................................ 54


JA
W.
WW
G
OR
N IA.
MA
RO
JA

ACTIVITATEA 1
W.

Glucidele, grăsimile și
proteinele
WW

4 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn afla care sunt tipurile de substanțe nutritive care furnizează energie organismului;
nn explica modul în care organismul obține energie din alimente;
nn înțelege rolurile pe care le au carbohidrații, lipidele și proteinele.

IA.
Termeni-cheie

Carbohidrați (glucide) – constituenți fundamentali ai materiei vii, compuși din carbon, hidrogen și
oxigen.
Grăsimi (lipide) – elemente constituente ale celulelor, insolubile în apă, care furnizează energie organis-

N
mului, menţin temperatura corpului şi protejează sistemul nervos.
Proteine (aminoacizi) – substanţe nutritive care conţin azot, carbon, hidrogen, sulf şi oxigen, având
cea mai importantă funcţie în dezvoltarea şi repararea ţesuturilor organismului.
MA
Metabolism – un proces chimic prin care organismul asimilează alimentele pentru a elibera energie.
Kilocalorie – unitate de măsură pentru energia provenită din alimente.
Fibre alimentare – substanțe de origine vegetală (nu există fibre de origine animală) care contribuie la
buna funcționare a tranzitului intestinal.
Colesterol – substanță grasă care contribuie la formarea și funcționarea celulelor.
RO

Exercițiu ?
Urmărește tabelul de mai jos și bifează, pentru fiecare afirmație, răspunsul pe care îl consideri potrivit. Gân-
dește-te și la un argument care să susțină de ce ai optat pentru un anumit răspuns.
JA

¢¢ Care dintre aceste afirmații sunt întotdeauna adevărate?


¢¢ Care sunt uneori adevărate?
¢¢ Care sunt întotdeauna false?

Răspuns
W.

Afirmație Mereu Uneori Mereu


adevărat adevărat fals

Alimentele care conţin multe calorii nu sunt sănătoase.

Trebuie evitat consumul alimentelor care conţin zahăr.


WW

Este recomandată excluderea grăsimilor din alimentaţie.

Dietele vegetariene sunt sărace în proteine.

Gustările dintre mese nu sunt recomandate.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 5
G
Categorii de substanțe nutritive

OR
La ce te gândești când auzi cuvântul „mâncare”?
Probabil că îți imaginezi alimentele preferate (ex. pâine proaspăt scoasă din cuptor) sau poate că te gân-
dești la momentele în care masa este deosebit de importantă (ex. aniversări din familie, întâlniri cu prietenii).

Energia provenită din alimente este necesară organismului pentru toate activitățile (de exemplu: sport, cân-
tat la un instrument muzical, dormit etc.), dar și pentru menţinerea temperaturii corpului, susţinerea ritmului

IA.
cardiac, memorarea noţiunilor învăţate la şcoală etc.
Atunci când organismul utilizează substanţele nutritive din alimente, în interiorul celulelor au loc mai multe
reacţii chimice. Drept rezultat, este eliberată energie. Metabolismul este procesul chimic prin care orga-
nismul utilizează nutrienţi pentru a elibera energie. Metabolismul implică, de asemenea, folosirea energiei
pentru creşterea şi repararea ţesuturilor.

N
Cantitatea de energie eliberată atunci când sunt metabolizate substanţele nutritive este măsurată în unităţi
numite kilocalorii. Deseori, caloria este confundată cu kilocaloria (de exemplu, pe ambalajele produselor
este trecut numărul de kilocalorii – kcal, și nu cel de calorii – cal). Pentru simplificare, în vorbire, nutriționiștii
folosesc calorie în loc de kilocalorie. Cu cât un aliment conţine mai multe kcal, cu atât nivelul de energie
eliberată va fi mai mare.
MA
Exercițiu ?
RO

Compară energia obţinută dintr-o felie de pizza cu energia obţinută dintr-un măr, o portocală sau o sala-
tă de legume proaspete. Atunci când ne gândim la ceea ce vom mânca, trebuie să luăm în calcul şi alte
elemente. De exemplu, este recomandat să aflăm dacă alimentele dorite şi alese conţin sau nu toate sub-
stanţele nutritive necesare organismului.

Completează mai jos răspunsurile la următoarele întrebări:


JA

¢¢ Câtă salată este necesară, cu aproximaţie, pentru a echivala caloriile conţinute de o felie de pizza?

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
W.

______________________________________________________________________________________

¢¢ Câte calorii sunt, cu aproximaţie, într-o porţie din gustarea preferată?


WW

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

6 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
¢¢ Ce prânz ai alege?

OR
Imaginea A:
o felie de pizza 375 de calorii

A Total: 750 de calorii

Imaginea B:

IA.
B Total: 750 de calorii 375 de calorii

85 de calorii

N
180 de calorii

MA
Elementele nutritive care furnizează energie organismului

Carbohidrații
RO

¢¢ sunt alcătuiţi din carbon, hidrogen şi oxigen; ¢¢ asigură energia necesară pentru funcţionarea
organismului.
Există două tipuri generale de carbohidraţi: simpli şi complecşi.

Carbohidraţii simpli: Carbohidraţii complecși:


JA

¢¢ sunt cunoscuţi şi sub numele de zaharuri; ¢¢ sunt alcătuiţi din zaharuri legate chimic pentru
¢¢ zaharurile sunt prezente, în mod natural, în a forma lanţuri lungi, uneori asemănătoare măr-
fructe, legume şi lapte; gelelor unui colier;
¢¢ există mai multe tipuri de zaharuri, dar ¢¢ amidonul este unul dintre principalele tipuri de
glucoza este cea mai importantă, deoare- carbohidraţi complecşi. Când sunt consumate
W.

ce reprezintă principalul furnizor de energie alimente care conţin amidon, sistemul digestiv
pentru celulele organismului; le asimilează sub formă de zaharuri simple, ce
pot fi absorbite de fluxul sangvin; principalele
¢¢ odată ajunse în organism, toate celelalte
surse de amidon sunt: cartofii, orezul, ovăzul,
tipuri de zaharuri sunt transformate în gluco-
porumbul, grâul, chiflele etc.;
ză.
¢¢ fibrele reprezintă un alt tip de carbohidraţi com-
WW

plecşi. Fibrele nu sunt substanţe nutritive, de-


oarece nu pot fi asimilate şi absorbite în fluxul
sangvin, dar sunt necesare pentru funcţionarea
corectă a sistemului digestiv. Pâinea din grâu
integral, cerealele, legumele, fructele, nucile,
fasolea şi seminţele sunt surse importante de
fibre.
SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 7
G
Exercițiu ?

OR
Enumeră câteva tipuri de alimente bogate în carbohidrați pe care le consumi de obicei.
Ce conțin? Zaharuri sau amidon?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

Lectură suplimentară &

N
De obicei, în timpul unei mese avem tendinţa de a mânca mai mulţi carbohidraţi decât necesită organismul.
Carbohidraţii în exces se transformă în grăsimi.
MA
Nutriţioniştii recomandă ca din numărul de kcal asimilate zilnic aproximativ jumătate să provină din carbo-
hidraţi. Este indicat consumul de alimente bogate în carbohidraţi complecşi, și nu în carbohidraţi simpli,
deoarece carbohidraţii simpli oferă energie imediat, în timp ce carbohidraţii complecşi eliberează treptat
energia. Sunt recomandate alimentele bogate în fibre şi substanţe nutritive, pe bază de cereale integrale
(pâinea din grâu integral, pastele sau orezul brun), și nu cerealele procesate. La polul opus se află alimen-
tele bogate în zahăr, precum dulciurile şi băuturile răcoritoare, care conţin puţine substanţe nutritive cu
valoare metabolică.
RO

Grăsimile

¢¢ furnizează energie organismului;


¢¢ prin arderea unui gram de lipide se eliberează o cantitate de două ori mai mare de energie decât
JA

în urma arderii unui gram de carbohidrați.

Există două tipuri de grăsimi: nesaturate şi saturate.

Grăsimile nesaturate:
W.

¢¢ conţin o cantitate mare de acizi graşi nesaturaţi și pot fi lichide sau tartinabile chiar și la tempe-
raturi scăzute;
¢¢ se găsesc în uleiuri vegetale, peşte gras, nuci şi seminţe oleaginoase crude;
¢¢ se clasifică în grăsimi mononesaturate (uleiul de măsline, arahidele crude şi uleiul vegetal) și
polinesaturate (uleiul de soia, uleiul de porumb, fructele de mare etc.). Echilibrul între grăsimile
WW

mononesaturate şi cele polinesaturate este important pentru sănătatea cardiovasculară şi pentru


prevenirea afecţiunilor cardiace.

8 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Grăsimile saturate:

¢¢ conţin o cantitate mare de acizi graşi saturaţi, care, de obicei, la temperatura camerei rămân în

OR
stare solidă;
¢¢ grăsimile animale, precum slănina şi lactatele, conţin grăsimi saturate. Nutriţioniştii recomandă ca
cel mult o treime dintre kilocaloriile asimilate să provină din grăsimi, în principal nesaturate.

IA.
Exercițiu

Experiment: Ce alimente conțin grăsimi?

Materiale necesare: pungă de hârtie maro (pătrate decupate) și mostre din următoarele tipuri de alimente:
chipsuri, ciocolată, morcov, smântână, mere, carne crudă.

N
Indicații:
¢¢ Pe fiecare pătrat, vei nota, împreună cu colegii din grupă, după indicațiile profesorului, numele unui
MA
aliment, presând apoi bucățile de hârtie pe alimentele corespunzătoare.
¢¢ Apoi, veți lăsa la uscat pătratele de hârtie și, ținându-le în lumină, veți verifica pe care dintre acestea au
apărut pete de grăsime.

Gândiți-vă și discutați:
¢¢ Pe care dintre pătratele de hârtie observaţi pete atunci când le ţineţi în lumină? (chipsuri, ciocolată,
smântână, carne – aceste alimente conţin grăsimi)
RO

¢¢ Pe care dintre pătrate nu observaţi pete? (morcovi, mere – aceste alimente nu conţin grăsimi)
¢¢ Alimentaţia voastră zilnică include multe alimente cu un conţinut bogat de grăsimi?
¢¢ Este necesară o ajustare a cantității zilnice de grăsimi consumate?

&
JA

Lectură suplimentară

Grăsimile hidrogenate sunt produse prin adăugarea de hidrogen în moleculele de grăsime din uleiurile
vegetale. Alimentele care conţin grăsimi hidrogenate se menţin proaspete mai mult timp decât alimentele
care conţin grăsimi nesaturate. Cu toate acestea, consumul de grăsimi hidrogenate pare să aibă mai puţi-
W.

ne beneficii decât cel de grăsimi nesaturate, precum şi multe dintre riscurile grăsimilor saturate. Grăsimile
hidrogenate sunt prezente în margarină, chipsuri şi produse de panificaţie.

Colesterolul este o substanţă ceroasă, asemănătoare grăsimii, prezentă numai în produsele de origine
animală. Organismul are nevoie de o anumită cantitate de colesterol pentru sintetizarea membranelor
celulare şi pentru ţesuturile nervoase şi, de asemenea, pentru anumiţi hormoni şi substanţe care ajută la
WW

digestia grăsimilor. Grăsimile din alimente ajută ficatul să producă întreaga cantitate de colesterol de care
are nevoie organismul. O alimentaţie bogată în grăsimi şi colesterol poate creşte cantitatea de colesterol din
sânge. Atunci când nivelul colesterolului care circulă în sânge este prea mare, pe pereţii vaselor sangvine se
formează un depozit numit placă de aterom. Creşterea în dimensiuni a acesteia poate bloca fluxul sangvin
către muşchiul inimii, privându-l astfel de oxigen şi ducând la infarct miocardic.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 9
G
Proteinele

OR
¢¢ sunt substanţe nutritive care conţin azot, carbon, hidrogen, sulf şi oxigen;
¢¢ alături de carbohidraţi şi grăsimi, proteinele pot fi o sursă de energie;
¢¢ au cel mai important rol în dezvoltarea şi repararea ţesuturilor organismului. Alimentele bogate în
proteine includ carnea, ouăle, laptele şi derivatele din lapte, dar și leguminoasele (fasole, măsline
negre, nuci);
¢¢ aminoacizii au un rol important în formarea proteinelor. Nouă dintre aceștia se numesc aminoacizi

IA.
esenţiali și se obțin prin alimentație.

Există două tipuri de proteine: complete și incomplete.

Proteinele complete sunt cele din surse animale – carne, peşte, ouă etc. Se numesc așa deoarece
conţin toţi cei nouă aminoacizi esenţiali în proporţii necesare organismului.

N
Proteinele incomplete poartă această denumire deoarece le lipsește cel puțin unul dintre aminoaci-
zii esenţiali, majoritatea provenind din surse vegetale.
MA
Exercițiu ?
Cele mai bune surse de proteine sunt carnea, peştele, ouăle şi lactatele.
RO

Ce aliment conţine cele mai multe proteine per unitate: friptura de vită sau telemeaua de vacă?

Care sunt principalele surse de proteine din


alimentația ta? Câteproteine se găsesc în
frigiderul tău?
___________________________________________
Cantitatea
JA

___________________________________________ Produs Porția de proteine


Carne de vită la grătar 170 de grame 50 de grame
___________________________________________
Telemea de vacă 30 de grame 7 grame

Porumb fiert un ştiulete 2 grame


___________________________________________
W.

Ouă un ou mare 6,3 grame

___________________________________________ Friptură de pui o pulpă 13 grame

Suc de portocale 1 pahar 2 grame


___________________________________________
Unt de arahide 2 linguri 8 grame
WW

Fasole 1/2 cană 7 grame


___________________________________________
Somon 170 de grame 38 de grame

___________________________________________ Lapte din soia 1/2 cană 10 grame

Lapte integral 1 cană 8 grame

10 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Teme pentru acasă !

OR
Răspunde în scris la cerințele de mai jos și explică răspunsurile.
1. Realizează o listă a alimentelor bogate în grăsimi saturate pe care le consumi în mod frecvent.
2. Realizează o listă a alimentelor bogate în grăsimi hidrogenate pe care le consumi în mod frecvent.
3. Ce modificări ai face în propriul stil alimentar, astfel încât să diminuezi consumul de grăsimi?
4. Considerând că doza zilnică de kcal este 2.500, iar dintre acestea 1.200 provin din carbohidraţi, 875

IA.
din grăsimi şi restul din proteine, calculează ce procent din caloriile totale zilnice provine din carbohi-
draţi. Dar din grăsimi? Dar din proteine?
5. Realizează o listă a alimentelor pe care le consumi zilnic, apoi împarte-le în carbohidrați, grăsimi și pro-
teine, în funcție de conținutul în care sunt cele mai bogate.
6. De ce majoritatea proteinelor din plante sunt incomplete?
7. Cum poate un vegetarian să obțină toți aminoacizii esențiali?

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 11
G
OR
N IA.
MA
RO
JA

ACTIVITATEA 2
W.

Vitaminele, mineralele
și apa
WW

12 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn identifica cele două categorii principale de vitamine;
nn enumera cele şapte minerale de care organismul are nevoie în cantităţi semnificative;
nn înțelege rolul apei pentru organism.

IA.
Termeni-cheie

Vitamine – substanţe chimice organice, care se regăsesc în alimente sau se prepară sintetic, având rol esenţial în
menţinerea proceselor celulare vitale.
Antioxidanţi – tip de vitamine care protejează celulele sănătoase împotriva deteriorării cauzate de îmbătrânirea

N
normală, precum şi împotriva anumitor tipuri de cancer.
Substanţe minerale – elemente nutritive care apar în mod natural în roci şi sol.
Deshidratare – o scădere semnificativă a cantităţii de apă din organism.
MA
Elementele nutritive care nu furnizează energie organismului
RO

Vitaminele

¢¢ sunt substanţe chimice organice, care se re- ¢¢ ajută organismul în diferite procese, inclusiv în
găsesc în alimente sau se prepară sintetic, fixarea altor substanţe nutritive. Vitaminele au,
având rol esenţial în menţinerea proceselor de asemenea, un rol important în diferitele reac-
ţii chimice din organism (de exemplu, vitamina
JA

celulare vitale;
K ajută la coagularea sângelui atunci când ne
tăiem sau ne lovim).
Există două tipuri de proteine: liposolubile și hidrosolubile.

Vitaminele liposolubile (A, D, E şi K) nu se dizolvă în apă, ele fiind prezente în uleiuri vegetale, ficat,
W.

ouă şi anumite legume.

Vitaminele hidrosolubile (vitamina C şi toate vitaminele B) se dizolvă în apă și sunt prezente în fructe,
legume şi în alte surse. Spre deosebire de vitaminele liposolubile, vitaminele hidrosolubile nu pot fi de-
pozitate de organism. De aceea este important să mâncăm în fiecare zi alimente care ne asigură aceste
vitamine.
WW

Antioxidanții sunt un tip de vitamine care protejează celulele împotriva deteriorării cauzate de îmbă-
trânirea normală, precum şi împotriva anumitor tipuri de cancer. Vitaminele C şi E reprezintă doi dintre
cei mai puternici antioxidanţi. Citricele, căpşunile, broccoli, roşiile şi cartofii sunt surse de vitamina C.
Vitamina E se regăseşte în uleiuri vegetale, cereale integrale, seminţe, nuci şi în untul de arahide.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 13
G
Vitamine liposolubile

OR
Vitamină Surse Funcţii principale

A Ficat, ouă, brânză, lapte, legu- Menţine sănătatea pielii, oaselor, dinţilor şi părului, ajută
me şi fructe galbene, portocalii vederea la lumină redusă.
şi de culoare verde închis

D Lapte, ouă, ficat, expunerea Menţine sănătatea oaselor şi a dinţilor, ajută la fixarea
pielii la soare calciului şi fosforului.

IA.
E Uleiuri vegetale, germeni de Ajută la menţinerea celulelor roşii din sânge, a vitaminei
grâu, cereale integrale, legume A şi a grăsimilor.
cu frunze verzi

K Legume cu frunze verzi, cartofi, Ajută la coagularea sângelui.


ficat; produsă de bacteriile

N
intestinale

MA
Vitamine hidrosolubile

Vitamină Surse Funcţii principale


B1 (tiamină) Produse din carne de porc, cereale Metabolizarea carbohidraţilor şi funcţionarea
RO

integrale, legume sistemului nervos.

B2 (riboflavină) Lapte, ouă, carne, cereale integrale, Metabolizarea carbohidraţilor, proteinelor şi


legume de culoare verde închis grăsimilor.

B3 (niacină) Carne de pasăre, peşte, cereale inte- Metabolizarea carbohidraţilor, proteinelor şi


grale, nuci grăsimilor.

B6 (piridoxină) Carne de pasăre, peşte, cereale inte- Menţine sănătatea sistemului nervos şi a celulelor
JA

grale, legume verzi roşii din sânge.

B12 Peşte, carne de pasăre, ouă, lapte, Ajută metabolismul.


(ciancobalamină) brânză

B5 Organe, carne de pasăre, peşte, ouă, Ajută la formarea celulelor roşii din sânge şi a
W.

(acid pantotenic) cereale proteinelor.

Acid folic Legume cu frunze verzi, alte legume Ajută metabolismul.

H (biotină) Organe, carne de pasăre, peşte, ouă,


mazăre, banane, pepene
Ajută la formarea oaselor, dinţilor şi pielii; asigură
WW

rezistenţa la infecţii și asimilarea fierului.


C (acid ascorbic) Citrice, legume verzi, pepene, cartofi,
tomate

14 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Exercițiu ?

OR
Răspunde în scris la următoarele întrebări, utilizând cele două figuri prezentate anterior.

¢¢ Care sunt sursele potrivite de vitamina E?

______________________________________________________________________________________

IA.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

N
¢¢ Ce vitamină ajută vederea?

______________________________________________________________________________________
MA
¢¢ Din ce alimente pot proveni aceste vitamine?

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
RO

_____________________________________________________________________________________

Exercițiu ?
JA

Împreună cu colegii din echipa ta, vei stabili un meniu zilnic care să includă alimente ce conțin cât mai multe
vitamine hidrosolubile.
Meniul va include alimente recomandate pentru micul dejun, un fel principal pentru prânz și o gustare
pentru cină.
Fiecare echipă va prezenta meniul celorlalți colegi din clasă, menționând vitaminele din alimentele utilizate.
W.

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________
WW

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 15
G
Mineralele

OR
¢¢ sunt substanţe chimice care se regăsesc în mod natural în roci şi sol;
¢¢ organismul are nevoie de cantităţi mici de minerale și, în general, își însușește necesarul prin
consumul direct al alimentelor de origine vegetală sau, indirect, din alimente de origine animală,
provenite de la animale erbivore;
¢¢ cele mai importante minerale de care corpul are nevoie sunt: calciu, sodiu, potasiu, magneziu,
fosfor, clor şi sulf.

IA.
Sursele și funcțiile principalelor minerale

N
Mineral Surse bune MA Principalele funcţii

Calciu Lapte şi derivate din lapte, Ajută la consolidarea sistemului osos şi a dinţilor, la funcţio-
legume cu frunza de culoare narea sistemului nervos, contracția musculară și la coagula-
verde închis, produsele din soia, rea sângelui.
legume

Fosfor Ouă, carne de pasăre, peşte, le- Ajută la consolidarea sistemului osos şi a dinţilor.
gume, lapte şi derivate din lapte

Magneziu Legume cu frunzele verzi, nuci, Ajută la consolidarea oaselor şi proteinelor, la metabolismul
cereale integrale energiei şi contracţiile musculare.
RO

Sodiu Sare de masă, alimente procesa- Ajută la menţinerea echilibrului hidric și la funcţionarea siste-
te, sos de soia mului nervos.

Clor Sare de masă, sos de soia, ali- Ajută la menţinerea echilibrului hidric şi la realizarea diges-
mente procesate tiei.

Potasiu Legume, fructe, carne de pasăre, Ajută la menţinerea echilibrului hidric şi la formarea proteine-
peşte lor, la funcţiile inimii şi ale sistemului nervos.
JA

Sulf Lapte şi derivate din lapte, carne Formează o parte din aminoacizi şi complexul de vitamine B.
de pasăre, peşte, legume, nuci

Iod Fructe de mare, sare iodată Intră în alcătuirea hormonului tiroidian.

Seleniu Fructe de mare, carne, organe Ajută la descompunerea substanţelor nocive.


W.

Fier Carne roşie, fructe de mare, Component al celulelor roşii din sânge, ajută la metabolismul
legume, în special cele cu frunze energiei.
verzi, cereale îmbogăţite, fructe
uscate

Zinc Carne de pasăre, fructe de mare, Component al mai multor substanțe importante, ajută la
lapte, cereale integrale buna funcționare a organismului.
WW

Fluor Peşte, apă îmbogăţită cu fluor Ajută la consolidarea dentiției și a oaselor.

16 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Exercițiu ?

OR
Răspunde în scris la următoarele întrebări:

¢¢ Cum poți introduce mineralele în alimentaţia ta?

______________________________________________________________________________________

IA.
______________________________________________________________________________________

¢¢ Ce minerale sunt necesare organismului în cantități însemnate?

N
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
MA
Exercițiu ?
Produsele lactate reprezintă surse de calciu pentru multe persoane, însă există și oameni care nu pot di-
gera uşor aceste alimente. 70% din populaţia globului prezintă intoleranţă la lactoză, în special persoanele
RO

de origine asiatică, africană, hispanică şi amerindienii.

Răspunde în scris la următoarele întrebări:

¢¢ Ce surse alternative de calciu există, pe care persoanele cu intoleranță la lactoză să le poată digera?

______________________________________________________________________________________
JA

______________________________________________________________________________________

¢¢ De ce este important ca în copilărie și adolescență să se consume suficient calciu?

______________________________________________________________________________________
W.

______________________________________________________________________________________

¢¢ De ce este mai uşor să consumăm o cantitate mai ridicată de sodiu decât este nevoie, dar mai dificil
să consumăm suficient potasiu?
WW

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 17
G
Lectură suplimentară &

OR
Suplimentele de vitamine şi minerale
Dacă o persoană nu asimilează o cantitate suficientă dintr-o anumită substanţă, organismul poate fi afec-
tat. De aceea se recomandă un regim alimentar diversificat. Suplimentele de vitamine şi minerale nu sunt
necesare dacă alimentaţia este bogată în nutrienți şi echilibrată. De fapt, şi excesul de vitamine şi minerale
poate afecta sănătatea. Simptomele generale ale unei supradoze includ: greaţă, vomă, diaree şi iritaţii ale
pielii.

IA.
Apa

N
¢¢ aproximativ 65% din greutatea corporală este reprezentată de apă;
¢¢ este esenţială pentru toate procesele, inclusiv pentru producerea de energie. Aproape toate
reacţiile chimice din organism, inclusiv cele care produc energie şi construiesc noi ţesuturi, au
loc într-o soluţie de apă. Apa este componenta principală a sângelui şi ţesuturilor. Ea transportă
MA
toxinele dizolvate din organism şi le elimină, ajutând la digestia alimentelor.

Prevenirea deshidratării
RO

Transpiraţia puternică poate conduce la deshidratare, adică la o scădere semnificativă a cantităţii de apă
din organism. Când corpul este deshidratat, acesta pierde, împreună cu apa, electroliţi importanţi. Simp-
tomele deshidratării includ ameţeli, respiraţie rapidă şi tahicardie. Ori de câte ori organismul pierde multă
apă, trebuie să acordăm atenţie consumului de apă şi electroliţi pentru a reface echilibrul hidroelectrolitic.
JA

Fetele au nevoie de cel puţin 1,5 litri de apă zilnic, în timp ce băieţii au nevoie de 2,5 litri de apă. Aportul
zilnic necesar de apă, pentru o persoană adultă, este cuprins între 30 și 40 ml/kg corp.

Organismul preia apa nu doar din lichidele ingerate, ci şi din ali-


mentele bogate în apă, cum sunt fructele şi legumele. Băuturile
care conţin cafeină (cafeaua, ceaiul şi unele sucuri) acţionează ca
W.

un diuretic, cafeina crescând cantitatea de apă eliminată din or-


ganism.

Experţii din domeniul medicinei sportive recomandă consumul a


două pahare de lichide cu aproximativ două ore înainte de exerciţii.
În timpul acestora, este indicat să se bea apă la fiecare 15 minute.
WW

În cazul în care perioada în care se fac exerciții fizice depășește 60


de minute, o băutură bogată în carbohidraţi poate fi benefică. În
timpul fiecărei ore de exerciţii intense, se poate pierde aproximativ
1 litru de apă din organism.

18 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Teme pentru acasă !

OR
Răspunde în scris la cerințele de mai jos și explică răspunsurile.
1. Ce sunt vitaminele? Prin ce diferă acestea faţă de minerale?
2. Care sunt sursele bune de magneziu?
3. Ce minerale ajută la dezvoltarea şi protejarea oaselor şi a dinților?
4. Care crezi că sunt motivele pentru care adolescenții și chiar adulții sunt tentați să consume alimente

IA.
bogate în sodiu? Cum ar putea fi schimbat acest obicei?
5. Pornind de la consumul necesar de apă raportat la numărul de kilograme, calculează de câți litri de
apă ai avea nevoie zilnic.
6. Calculează, cu aproximație, cantitatea de apă pe care o consumi zilnic (inclusiv cea provenită din ce-
lelalte alimente care conțin apă), apoi compară consumul necesar cu cel efectiv și notează în jurnal o
metodă prin care vei încerca să adaptezi consumul zilnic de apă în funcție de greutatea corporală.

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 19
G
OR
N IA.
MA
RO
JA

ACTIVITATEA 3
W.

Recomandări pentru o
alimentație sănătoasă
WW

20 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn exersa planificarea unei diete sănătoase;
nn învăța să faci alegeri alimentare inteligente asigurând echilibrul nutriție – activitate fizică;
nn explica importanța informării din surse avizate cu privire la recomandări pentru o alimentație și
un stil de viață sănătos.

IA.
Termeni-cheie

Piramidă alimentară – reprezentare grafică care evi- Plan de nutriție personalizat – ghid pentru o alimenta-

N
denţiază balanța dintre consumul de substanţe nutritive ție sănătoasă, care include recomandări și exemple de
şi activitatea fizică, echilibru care poate fi structurat în alimente care pot fi consumate sau modele de meniu
funcţie de nevoile nutriţionale ale unei persoane. care pot fi asociate unui program de exerciții fizice.
MA
Exercițiu ?
Familia mea este foarte ocupată şi nu avem suficient timp pentru a găti. Mâncăm multe alimente
semipreparate şi de la fast-food. Mă întreb dacă nu cumva asimilăm prea mult sodiu, zahăr şi grăsimi. De
RO

asemenea, nu cred că mâncăm suficiente legume proaspete şi cereale integrale. Ce putem face pentru a
obține toate elementele nutritive de care avem nevoie?

Gândește-te la un răspuns și notează-l ca soluție care să-l ajute pe adolescentul din povestea de mai sus
să rezolve problema.

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 21
G
Faceți alegeri alimentare inteligente

OR
Pentru a obţine toate substanţele nutritive de care ai nevoie, mai ales în perioada copilăriei și adolescenței,
când te afli creștere, este important să alegi un regim alimentar variat. Din lista alimentelor nu trebuie să
lipsească cerealele integrale, legumele şi fructele bogate în carbohidraţi complecşi şi fibre. Esențiale sunt și
laptele şi derivatele sale, pentru că lactatele asigură calciul necesar pentru a preveni demineralizarea osoa-
să. Se pot alege lapte şi derivate din lapte semidegresate sau degresate pentru a păstra un nivel scăzut al
colesterolului, reducând astfel riscul afecţiunilor cardiace.

IA.
Ce alegeri faci atunci când îți este poftă de o gustare?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
Un stil de viaţă sănătos = o alimentaţie sănătoasă + activitate
fizică zilnică.
MA
Sportul practicat în mod regulat este important pentru sănătate şi asigură o stare generală bună. Menţi-
nerea greutăţii corecte este legată de echilibrul între caloriile consumate şi exerciţiul fizic. Dacă o persoană
este supraponderală sau subponderală, pot apărea probleme de sănătate, iar în general se recomandă să
se facă exerciții fizice timp de 30-60 de minute zilnic.
RO

Ce crezi că ai putea face pentru a fi mai activ/activă în fiecare zi?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

Substanțe nutritive, nu doar calorii


W.

Este important să alegem alimente bogate în substanţe nutritive, care conţin foarte multe vitamine şi mi-
nerale comparativ cu numărul caloriilor şi care sunt sărace în grăsimi saturate, grăsimi hidrogenate, zahăr
şi sare. Carnea slabă, peştele, carnea de pasăre şi legumele crude sunt alimente bogate în substanţe
nutritive. De asemenea, trebuie să încercăm să limităm consumul de dulciuri şi băuturi răcoritoare, care
conţin mult zahăr şi foarte puţine substanţe hrănitoare.
WW

Majoritatea oamenilor consumă prea mult sodiu, dar nu şi suficient potasiu. Nivelul de potasiu poate fi mărit
mâncând mai multe fructe şi legume. Pentru a reduce consumul de sodiu, se vor limita gustările sărate,
alimentele picante, carnea şi supele „la plic”.

22 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Piramida alimentară

OR
Există anumite grupe de alimente care trebuie consumate cu precauție. „Piramidă alimentară” arată balan-
ța dintre consumul de substanţe nutritive şi activitatea fizică, echilibru care poate fi structurat în funcţie de
nevoile nutriţionale ale unei persoane.
Reprezentarea recomandărilor nutriţionale zilnice grupează alimentele în funcţie de tip şi prezintă cantităţile
din fiecare grupă care ar trebui consumate pentru o alimentaţie sănătoasă şi pentru a reduce riscul de boli
favorizate de alimentaţie. „Piramida alimentară” diferă în funcţie de vârstă, gen şi efortul zilnic (inclusiv cel
fizic).

IA.
Observă și analizează grupele alimentare din piramida prezentată:

1. Apă;
2. Făinoase (pâine, cereale, orez şi paste);
3. Legume şi zarzavaturi;

N
4. Fructe proaspete; Grăsimi saturate și dulciuri
5. Produse lactate; concentrate
6. Ouă, carne roşie şi albă (inclusiv peşte); (cantități mici)
7. Grăsimi şi dulciuri.
MA
Produse lactate Preparate din
proaspete carne slabă
(de preferință albă)
RO

2-3 porții
2-4 porții
Legume și Fructe
zarzavaturi proaspete
3-4 porții 2-4 porții
Făinoase
JA

6-11 porții
Apă
2-2,5
litri/zi
W.

Activitate fizică
WW

zilnică de inten
sitate medie

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 23
G
Mărimea fiecărei benzi indică proporţia din alimentaţie care ar trebui să provină din grupul respectiv. De
exemplu, comparând mărimea benzii pentru făinoase cu cea a benzii pentru carne, vei afla că alimentaţia
ar trebui să conţină mai multe făinoase decât carne. În funcţie de activitatea de zi cu zi, de nevoile energeti-

OR
ce şi de preferinţele culinare personale, numărul de porţii sau mărimea „etajelor” piramidei se pot modifica.
Îngustarea înspre partea de sus a piramidei a benzilor reprezentând grupele de alimente simbolizează
moderație. Baza piramidei conține grupele de alimentele sărace în zaharuri şi grăsimi solide, precum por-
tocalele proaspete. Aceste alimente ar trebui consumate frecvent.
Benzile din partea de sus, mai îngustă, a piramidei reprezintă grupele de alimente cu aditivi din zahăr şi
grăsimi, precum sucul de portocale îndulcit. Aceste alimente au, de obicei, mai multe calorii şi trebuie con-
sumate cumpătat. Vârful piramidei indică necesitatea unei activități fizice crescute.

IA.
Alegerile alimentare personale trebuie să stea sub semnul echilibrului, varietăţii şi moderaţiei, pentru a re-
duce riscul apariţiei bolilor cronice.

Planul „Piramida alimentară“

N
Este important să urmezi un plan alimentar. Poți începe prin a ține un jurnal de alimentație săptămânal, în
care vei nota ce alimente consumi, clasificându-le în grupele din „Piramida alimentară”.
MA
Apoi, vei analiza cum te descurci în încercarea de a atinge anumite obiective (de exemplu, înlocuirea gră-
similor şi dulciurilor consumate cu alimente bogate în substanţe nutritive).
Apoi, te vei gândi la niște acțiuni, un plan pentru a alinia/aduce alimentaţia la cantităţile recomandate con-
form vârstei, genului şi nivelului de activitate personal.

Ce dificultăți pot apărea în respectarea unei planificări alimentare sănătoase?


RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

Cum pot fi acestea depășite?


JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

De ce trebuie să existe mai multe planificări nutriționale, bazate pe vârsta, genul şi nivelul de activitate al
W.

unei persoane?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

Cine ar trebui să consume porții mai mari de alimente: adolescenții sedentari sau cei activi? Băieții sau fetele?

__________________________________________________________________________________________

24 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Cereale Legume

OR
Încercaţi ca cel puţin jumătate dintre produsele pe bază Alegeţi să consumaţi o varietate de legume.
de cereale consumate să fie din cereale integrale. Includeţi în alimentaţie:
Căutaţi cuvântul integral pe eticheta produsului. • legume de culoare verde:
• pâine din grâu integral sau orz integral, lipie; spanac, varză etc.;
• paste: macaroane, spaghete, tăiţei din orez; • legume portocalii: morcovi,
• altele: biscuiţi, cereale pentru micul dejun. dovlecei, cartofi dulci;
• fasole și mazăre uscate;
• legume cu amidon: cartofi,
porumb, fasole verde păstăi.

N IA.
Fructe Uleiuri
• consumaţi o varietate de fructe: mere, banane, pere, • cea mai mare parte din grăsimi
portocale, struguri;
• limitaţi consumul de sucuri
de fructe din concentrat.
MA preluaţi-o consumând pește, nuci
și uleiuri vegetale;
• limitaţi grăsimile solide precum
untul, margarina solidă și slănina.
RO

Lapte Carne și fasole


• consumaţi foarte multe alimente Optaţi pentru carnea slabă, în special pentru carne de
bogate în calciu; pasăre și pește. Variaţi consumul de proteine alegând:
• alegeţi lapte, iaurt și brânzeturi • pește, nuci, seminţe;
semi-degresate sau degresate. • fasole roșie, mazăre, linte.
JA
W.

Ghid alimentar

Cum îți va afecta alimentația ta de azi sănătatea de mâine?


WW

Planificarea unei nutriții hrănitoare nu înseamnă neapărat să elimini din alimentaţia zilnică toate alimentele
care îți plac. De exemplu, poți pune mai puțin unt pe pâinea prăjită sau poți mânca ciocolata preferată, dar
numai ca gustare ocazională.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 25
G
Recomandări privind consumul de alimente

OR
MESELE GUSTĂRILE
Nu consuma doar alimente de un anumit tip. În- Atunci când iei o gustare, alege alimente sănătoase:
cearcă să diversifici. ¢¢ încearcă să îți satisfaci pofta de dulce mâncând
fructe în loc de prăjituri;
MICUL DEJUN ¢¢ pentru gustarea de după şcoală, alege biscuiţi

IA.
din cereale integrale, nu din făină albă;
Nu sări peste micul dejun! Alege cereale integrale,
lapte sau iaurt semidegresat şi fructe. Redu consu- ¢¢ când mergi la film, alege floricele de porumb
mul de produse de patiserie, ouă şi şuncă. fără unt sau arome.

PRÂNZUL MESELE ÎN ORAȘ

N
Alege în principal carnea slabă, fructele şi legumele. Atunci când mănânci la restaurante de tip fast-food,
În locul maionezei, folosește muştar sau sos de ro- respectă următoarele recomandări:
şii. Pentru pizza, încearcă sortimentele de caşcaval ¢¢ înlocuiește băuturile răcoritoare dulci cu lapte
cu un conţinut redus de grăsimi. semidegresat, apă sau suc proaspăt de fructe;
MA ¢¢ comandă salată în locul cartofilor prăjiţi;
CINA ¢¢ consumă moderat sosuri, brânză, şuncă şi cru-
toane;
Limitează consumul excesiv de carne grasă. Con-
sumă carne sau pește pregătite la grătar în locul ¢¢ alege un sandviş de pui în locul unuia de porc.
celor prăjite. Poți alege sosuri sărace în grăsimi şi
poți reduce consumul de unt.
RO

Exercițiu ?
Numeroşi copii și adolescenţi obișnuiesc să consume foarte multe dulciuri.
JA

Compune o scrisoare către un grup media local, prin care să propui o campanie pentru hrană sănătoasă
și îmbunătăţirea alimentaţiei copiilor și adolescenţilor.

Exercițiu ?
W.

Realizează un afiş prin care să oferi sfaturi practice de urmat, conform planificării Piramida alimentară.
Ilustrează fiecare sfat pentru a face ca afişele să fie cât mai interesante din punct de vedere vizual.

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

26 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
__________________________________________________________________________________________

OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 27
G
OR
IA.
N
MA
RO
JA

ACTIVITATEA 4
W.

Ce mâncăm azi? Cum să facem


alegeri alimentare documentate
și inteligente?
WW

28 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn identifica factorii care pot influența acțiunea de a mânca;
nn analiza alegerile alimentare din punctul de vedere al categoriilor de factori influenți (preferințe,
obiceiuri familiale, prieteni, mass-media);
nn evalua diferite alimente în funcție de gradul de procesare.

IA.
Termeni-cheie

Rată metabolică bazală (RMB) – viteza metabolis- Apetit – dorința de a mânca, bazată mai degrabă pe

N
mului, adică a procesului chimic prin care organismul emoții şi pe alți factori decât pe necesitatea nutrițională.
transformă alimentele în energie.
Procesarea alimentelor – procesul de preparare, care
Foame – senzația de disconfort fizic cauzată de nece- poate avea mai multe grade de complexitate și care
sitatea organismului de a obţine elemente nutritive. poate implica, printre altele, deshidratarea, conservarea
MA sau congelarea alimentelor.

Care dintre următoarele enunțuri te caracterizează?


1. Mănânc când sunt plictisit.
2. Mănânc când sunt stresat.
RO

3. Mănânc când ies cu prietenii.


4. Mănânc când mă uit la televizor, ascult muzică sau când nu fac nimic.
5. Mănânc când mă simt trist sau deprimat.

De ce crezi că anumite dispoziții sau situații ne fac să mâncăm mai mult?


JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

Ce sfat ai da unei persoane care se află într-o situaţie sau trece printr-o dispoziţie care generează un con-
sum sporit de alimente?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

Oamenii mănâncă pentru a-şi îndeplini necesarul nutrițional, pentru a-şi satisface senzația de foame şi pen-
tru a furniza energie organismului. Factori precum metabolismul şi nivelul de activitate fizică influențează
cantitatea de alimente consumate.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 29
G
Metabolismul și rata metabolică bazală

OR
Substanţele nutritive din alimente sunt utilizate de organism pentru o serie de reacţii chimice care au loc
la nivelul celulelor și care au drept rezultat eliberarea de energie. Acest proces chimic prin care organismul
asimilează alimentele pentru a elibera energie se numește metabolism.

Răspunde în scris la următoarele întrebări:

IA.
¢¢ Corpul se găsește vreodată în repaus complet?
¢¢ Aceste procese necesită energie?
¢¢ Ce factori crezi că influențează rata metabolică bazală (RMB)?

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

Exercițiu ?
RO

Analizează tabelul de mai jos și, estimând numărul caloriilor arse, aproximează câte ore de conversație
telefonică sunt necesare pentru a egala o oră de karate. Dar o oră de sărit coarda?

Calorii arse în timpul unor activități variate (pe oră)


JA

600

500
Calorii arse (pe oră)

400
W.

300

200

100
WW

0
Somn Conversație Curățenie Karate Săritul corzii
50 telefonică 200 350 550
70

30 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Numărul caloriilor arse depinde de activitatea fizică. În timpul exercițiilor fizice mai intense se ard mai multe
calorii decât atunci când efortul fizic este moderat sau când suntem în repaus.

OR
De ce mâncăm?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
Există diferențe între foame și pofta de mâncare? Dacă da, care crezi că sunt acestea?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
Exercițiu MA ?
Gândește-te la ce ai mâncat/ai băut ieri. Care sunt factorii care au influenţat alegerea alimentelor și băutu-
rilor consumate de tine? Stabilește în care dintre categoriile de mai jos se încadrează fiecare dintre acestea
(un aliment se poate regăsi în mai multe categorii).

Preferințe personale (alimente și băuturi pe care le-ai ales pentru gustul lor)
RO

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________
JA

_____________________________________________________________________________________

Obiceiuri (alimente și băuturi pe care le-ai ales pe baza unei tradiții culinare a familiei sau a
W.

zonei în care locuiești)


_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________
WW

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 31
G
Prieteni (alimente și băuturi pe care le-ai ales sub influența prietenilor)

OR
_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

IA.
_____________________________________________________________________________________

Informații din mass-media sau social media (alimente și băuturi pe care le-ai ales sub influ-
ența reclamelor sau a unor studii/cărți sau recomandări ale specialiștilor în nutriție)

N
_____________________________________________________________________________________
MA
_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________
RO

Ce mâncăm?

Analizează fotografiile de mai jos și notează ce crezi că au în comun alimentele reprezentate.


JA
W.
WW

32 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Uneori, procesarea alimentelor este necesară din motive de siguranță alimentară – de exemplu, expunerea
cărnii sau a laptelui la temperaturi ridicate contribuie la înlăturarea anumitor bacterii –, iar alteori, pentru a
le păstra pentru o perioadă mai mare – de exemplu, congelarea sau conservarea ne ajută să consumăm

OR
legume și în timpul iernii.

Stabilește, pentru fiecare dintre alimentele de mai jos, gradul de procesare, completând cu „minim”,
„mediu” sau „ridicat”.

N IA.
........................................
MA
........................................ ........................................
RO
JA

........................................ ........................................ ........................................


W.
WW

........................................ ........................................ ........................................

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 33
G
Temă pentru acasă !

OR
Răspunde în scris la cerințele de mai jos și explică răspunsurile.
1. Enumeră trei motive principale pentru care oamenii mănâncă.
2. Ce este foamea? Care este deosebirea dintre foame și apetit?
3. Ce este rata metabolică bazală?
4. Cum îți sunt influențate alegerile pentru o alimentație sănătoasă de factori precum timpul și confortul?

IA.
Argumentează.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

34 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 35
G
OR
IA.
N
MA
RO
JA

ACTIVITATEA 5
W.

Cum să citim etichetele


alimentelor
WW

36 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn identifica informațiile prezentate în mod obligatoriu pe etichetele alimentelor;
nn analiza etichetele diferitelor produse din punctul de vedere al ingredientelor și al valorii energe-
tice;
nn explica importanța consumului zilnic estimat (CZE) pentru echilibrul nutrițional.

IA.
Termeni-cheie

Echilibru nutrițional – adaptarea și păstrarea aportu- Cantitate zilnică estimată (CZE) – cantitatea medie

N
lui alimentar (calorii, minerale, vitamine, apă) la cerințele stabilită de nutriționiști pentru anumite elemente nece-
organismului. sare zilnic unei persoane.
Etichetă – parte a ambalajului care conține informații Alimente îmbogățite – alimente cărora le-au fost adă-
privind conținutul, valoarea nutrițională și condițiile de ugate anumite substanţe nutritive, în scopul restabilirii a
consum al produsului.
MA ceea ce s-a risipit în timpul procesării.

Pentru a-ți planifica alimentaţia într-un mod raţional, mesele şi gustările trebuie să fie echilibrate din
punct de vedere nutrițional. Există metode care te pot ajuta să alegi corect din varietatea de alimen-
tele disponibile pe piaţă. Este important să citești și să verifici eticheta produsului, deoarece aceasta
RO

conține date nutriționale, informaţii cu privire la elementele nutritive și recomandările pentru sănătate și
necesarul caloric zilnic.

Elementele unei etichete


JA

Cât de mult te influențează eticheta/ambalajul atunci când decizi să cumperi un produs alimentar?

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

Care dintre elementele unei etichete/unui ambalaj îți atrag atenția?


WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 37
G
Cele mai importante elemente înscrise pe eticheta/ambalajul unui produs alimentar sunt:

¢¢ termenul de valabilitate

OR
¢¢ lista de ingrediente
¢¢ conţinutul de calorii și valorile zilnice recomandate
¢¢ condițiile de păstrare din momentul cumpărării, până la deschidere și pe parcurs, până la consumul
total al alimentului
¢¢ producătorul și țara de proveniență

IA.
Data indicată pe etichetă este compusă din zi, lună şi an. Pentru produsele alimentare a căror valabilitate
este mai mică de 3 luni, ziua şi luna sunt suficiente. Pentru produsele alimentare a căror valabilitate este
mai mare de 3 luni, dar nu depăşeşte 18 luni, este suficient ca pe etichetă să se regăsească luna şi anul.
Iar pentru produsele a căror valabilitate este mai mare de 18 luni, indicarea anului este suficientă. Data
de valabilitate este precedată de menţiunea „A se consuma de preferinţă înainte de…”, atunci când data
conţine ziua de expirare a produsului, sau „A se consuma înainte de sfârşitul…”, în celelalte cazuri.

N
Exercițiu ?
MA
Analizează și compară etichetele de mai jos.

SUC NATURAL DE MERE ȘI SOC BĂUTURĂ CARBOGAZOASĂ CU AROMĂ DE MERE


Ingrediente: suc de mere 99,99%, extract natural de soc 0,01%. Ingrediente: apă, zahăr, dioxid de carbon, colorant, acidifiant,
arome naturale, suc de mere din concentrat.
RO

Declarație nutrițională pentru 100 de ml Declarație nutrițională pentru 100 de ml

Valoare energetică 190 Kj/45 Kcal Valoare energetică 180 Kj/42 Kcal
Grăsimi 0,00 g Grăsimi 0,00 g
Glucide 11,00 g Glucide 10,6 g
Proteine 0,00 g Proteine 0,00 g
Sare 0,01 g Sare 0,00 g
JA

Lectură suplimentară &


W.

Produsele alimentare preambalate trebuie să respecte normele de etichetare, de prezentare şi de publici-


tate din legislaţia naţională, armonizată cu cea europeană.

În cazul oricărui produs alimentar, eticheta conține două tipuri de informații:


¢¢ Informații despre elementele componente, care prezintă ingredientele, aditivii şi aromele, în funcţie
WW

de ponderea utilizării lor în produs şi în ordine descrescătoare.


¢¢ Informații despre conţinutul în nutrienţi, raportat la 100 g de produs şi la o porţie. În această secțiune
sunt prezentate valorile energetice şi cantităţile de grăsimi, glucide, proteine, vitamine, fibre alimentare
şi săruri minerale exprimate procentual, în raport cu doza zilnică recomandată şi cu valoarea calorică.

38 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Alimente îmbogățite și alimente întărite

OR
N IA.
MA
T ÎN
BOGA a E
in
Vitam+
ina D
Vitam
RO

Practicile de îmbogăţire sau întărire a alimentelor au acelaşi scop – îmbunătăţirea valorii nutriţionale. Cu
toate acestea, cele două practici diferă în privinţa motivelor care stau la baza lor.

Alimentele sunt îmbogăţite pentru a restabili substanţele nutritive ce s-au risipit în timpul procesării alimen-
telor; astfel, substanţele nutritive sunt adăugate în cantităţi aproximativ egale cu cele aflate în mod natural
în alimente.
JA

Alimentele sunt întărite pentru a evita deficienţele nutriţionale caracteristice unei populaţii. Substanţele nu-
tritive adăugate pot să nu existe în mod natural în alimente sau pot fi prezente în cantităţi mai mici. Printre
sucurile naturale și alimentele întărite se numără sucul de portocale (întărit cu calciu pentru a preveni oste-
oporoza), sarea (întărită cu iod pentru a preveni guşa) şi laptele (întărit cu vitaminele A şi D pentru a preveni
deficienţele de vitamine).
W.
WW

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 39
G
Exercițiu ?

OR
Utilizează, împreună cu colegii tăi din echipă, informația de pe etichetă pentru a răspunde la următoarele
întrebări:

a. Ce ingrediente conține? Ce ingredient se găsește în cea mai mare cantitate?

IA.
b. Dacă doriți să consumați într-o zi acest aliment, ar trebui ca restul alimentelor consumate în ziua re-
spectivă să fie bogate în grăsimi? Argumentați.
c. Credeți că acest aliment ar fi o alegere bună pentru cineva care urmează o dietă bazată pe un nivel
redus de sodiu? De ce?
d. Este acest aliment o sursă importantă de vitamina C?

N
LAPTE DE CONSUM INTEGRAL SARDINE ÎN ULEI
(3,5% grăsime) Ingrediente: sardine 70%, ulei de floarea soarelui, apă, sare

pasteurizat. Conține lactoză din lapte.


MA
Ingrediente: lapte de vacă integral, standardizat, omogenizat și (30%).
Declarație nutrițională pentru 100 de ml
Declarație nutrițională pentru 100 de ml
Valoare energetică 275,8 Kj/1141 Kcal
Valoare energetică 275 Kj/62 Kcal Grăsimi 24,6 g
Grăsimi 3,5 g Glucide 0,00 g
Glucide 4,5 g dintre care zaharuri 0,00 g
dintre care zaharuri 4,5 g Proteine 13,60 g
RO

Proteine 3,00 g Sare 1,30 g


Sare 0,10 g
Calciu 0,118 g (14,75% din CZE)

CEREALE
IAURT DIN LAPTE de vacă, bivoliță și oaie Ingrediente: făinuri integrale (73,2%) [ovăz, grâu, orz, porumb,
(6% grăsime) orez], zahăr, amidon de grâu, miere (4,1%), sare, corector de
aciditate, melasă din trestie de zahăr, aromă naturală, antioxi-
JA

Ingrediente: lapte de vacă, smântână dulce, lapte de bivoliță dant, vitamine (C, B2, B6, D), minerale (calciu, fier). Poate con-
min. 10%, lapte de oaie min. 10%, culturi lactice selecționate. ține lapte, arahide și nuci.
Conține lactoză din lapte.
Declarație nutrițională pentru 100 de ml Declarație nutrițională pentru 100 de ml
Valoare energetică 85 Kj/355 Kcal
Valoare energetică 1591 Kj/376 Kcal
W.

Grăsimi 6,00 g
Grăsimi 2,90 g
Glucide 4,10 g
Glucide 75,3 g
dintre care zaharuri 4,10 g
dintre care zaharuri 25,6 g
Proteine 3,70 g
Proteine 8,50 g
Sare 0,06 g
Sare 1,08 g
Calciu 0,135 g (16,8% din CZE)
WW

40 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Temă pentru acasă !

OR
Răspunde în scris la cerințele de mai jos și explică răspunsurile.
1. Enumeră trei tipuri de informații incluse pe o etichetă de alimente, care te ajută să evaluezi alimentul.
2. Ce se înțelege prin cantitatea zilnică estimată (CZE)? Cum te poate ajuta eticheta care conţine această
informaţie să alegi corect alimentele?
3. Diferă CZE pentru copii faţă de CZE pentru adulți? De ce? Dar CZE pentru sportivii de performanță față
de CZE pentru adulții obișnuiți? Explică.

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 41
G
OR
IA.
N
MA
RO
JA

ACTIVITATEA 6
W.

Greutatea corporală, ţinută


sănătos sub control!
WW

42 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn explica modul în care ereditatea, nivelul de activitate fizică şi conformaţia corporală influenţează
greutatea unei persoane;
nn învăța să calculezi indicele de masă corporală;
nn identifica problemele de sănătate asociate excesului ponderal;
nn înțelege beneficiile fizice, psihice și sociale oferite de activitățile fizice.

IA.
Termeni-cheie

Conformaţie corporală – structură fizică generală a Obezitate – exces de greutate prin creșterea masei de

N
corpului sau a părților lui (aspect fizic). țesut adipos.
Indicele de masă corporală (IMC) – indicator care Dietă – regim alimentar special care constă în oprirea
raportează greutatea la înălțimea unui individ; metodă temporară, totală sau parţială a consumului anumitor
prin care se poate stabili dacă greutatea unei persoane alimente.
se încadrează în sfera sănătoasă.
MA
Statistici despre tendința stării de sănătate a adolescenților (sursa OECD – Organizaţia pentru Cooperare
şi Dezvoltare Economică):

¢¢ în perioada 2005-2006, aproximativ 6% dintre băieţii de 15 ani din România înregistrau exces pon-
RO

deral. Comparativ, media la nivelul Uniunii Europene a fost de 12%.


¢¢ în perioada 2009-2010, 14% dintre băieţii de 15 ani din România înregistrau exces ponderal, iar
media europeană a fost de 13%.

¢¢ Ce am putea schimba pentru a influenţa această tendinţă privind starea de sănătate?

________________________________________________________________________________________
JA

________________________________________________________________________________________

¢¢ Ce şanse de reuşită ar avea aceste schimbări?


W.

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

¢¢ Care sunt factorii care influențează greutatea unei persoane?


WW

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 43
G
Ioana şi prietena sa cea mai bună, Ramona, au aceeaşi înălţime. Deşi Ioana cântăreşte cu 9 kg mai
mult decât Ramona, ambele fete au o greutate normală. Ramona are oase mici, în timp ce Ioana are o

OR
structură osoasă mai mare. În plus, Ioana este mai atletică decât Ramona.

Greutatea unei persoane este determinată de mai mulţi factori, cum ar fi: ereditatea, activităţile în care
este implicată, conformaţia osoasă.
Greutatea adecvată este cea care nu prezintă niciun risc pentru sănătate, iar un medic generalist sau un

IA.
nutriţionist ne poate fi de ajutor în a o stabili.

Ereditatea

N
Anumite trăsături se moştenesc, deci apar în mod regulat printre membrii unei familii. O astfel de trăsătură
este şi greutatea corporală. Acest lucru nu înseamnă însă că greutatea nu poate fi controlată, ci doar că
poate exista o tendinţă naturală către o anumită greutate.
MA
Nivelul de activitate fizică

Un factor mai important decât moştenirea genetică în evoluţia greutății corporale este nivelul activității
RO

fizice. Dacă o persoană este mai activă, va creşte şi cantitatea de calorii pe care o arde. Menținerea unei
greutăți corporale sănătoase necesită un echilibru energetic. Numărul caloriilor consumate trebuie să fie
egal cu numărul caloriilor arse. Încălcarea echilibrului energetic poate duce la acumularea sau la pierderea
în greutate. 500 g din greutatea corporală sunt echivalente cu 3.500 de calorii. Prin consumul a doar 250
de calorii suplimentare zilnic, în două săptămâni poate fi acumulat jumătate de kilogram. Acesta este nu-
mărul de calorii dintr-o porție mică de cartofi prăjiți.
JA

Conformația corporală

Un alt factor care influențează greutatea este conformația corporală, adică unitatea de măsură pentru gră-
simile stocate de organism, comparativ cu masa musculară şi cea osoasă.
W.

Conformația corporală a Ioanei este diferită de cea a Ramonei: Ioana are o masă musculară mai dezvoltată
decât Ramona. Ioana cântăreşte mai mult decât Ramona, fiindcă masa musculară cântăreşte mai mult
decât ţesutul gras. Astfel, greutatea corpului poate să crească odată cu remodelarea masei musculare,
prin efectuarea exercițiilor fizice specifice.
WW

Conformația corporală este influențată şi de alţi factori, precum genul şi vârsta. Femeile tind să aibă mai
multă grăsime în organism şi o masă musculară mai scăzută decât bărbații. Nivelul grăsimii corporale creş-
te odată cu vârsta, pe când nivelul masei musculare scade.

44 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Exercițiu ?

OR
Indicele de masă corporală
O metodă simplă de a afla dacă greutatea corporală se încadrează în limitele recomandate este calcularea
indicelui de masă corporală.

Acest raport se calculează după cum urmează:

IA.
IMC = Greutatea (kg)/ Înălțimea2 (m)

Calculează IMC pentru următoarea situație:

N
Robert are înălţimea de 1,84 m şi greutatea de 77 kg.
IMC = Greutatea (kg)/Înălțimea2 (m) = 77 kg/3,38 m2 = 22,78 kg/m2
MA
Deşi indicele masei corporale poate fi diferit în funcție de persoană și specificul acesteia – vârstă/gen (de
ex., adolescenții sunt în creștere, iar bărbații și femeile se dezvoltă în ritmuri diferite), ceea ce contează este
încadrarea în limitele recomandate.

Valori ale IMC pentru persoanele adulte:


RO

¢¢ 18,49 sau mai puțin – subponderal


¢¢ între 18,50 și 24,99 – greutate normală
¢¢ între 25,00 și 29,99 – supraponderal
¢¢ între 30,00 și 34,99 – obezitate (gradul I)
¢¢ între 35,00 și 39,99 – obezitate (gradul II)
¢¢ 40,00 sau mai mult – obezitate morbidă
JA

Exercițiu ?
W.

Calculează propriul IMC, folosind formula prezentată mai sus.

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 45
G
Lectură suplimentară &

OR
Exces ponderal versus obezitate
Excesul ponderal este un termen utilizat în descrierea unei persoane care cântăreşte mai mult decât stan-
dardul înălțimii. Deseori, se face confuzie între obezitate şi exces ponderal. Obezitatea se referă în mod
specific la persoanele care au indicele masei corporale în valoare de 30 sau mai mult. Mulți oameni din ziua
de azi au exces ponderal, deoarece consumul de calorii a crescut, iar numărul caloriilor utilizate a scăzut.

IA.
În lumea contemporană, oamenii consumă mai multe calorii pentru că:
¢¢ se găsesc mult mai multe tipuri de alimente, printre care multe semipreparate;
¢¢ multe mese sunt luate „în oraş”;
¢¢ alimentele conţin ingrediente bogate în calorii.

N
În același timp, oamenii ard mai puține calorii deoarece:
¢¢ sunt mai puțin activi fizic la şcoală, la locul de muncă şi în timpul liber;
¢¢ o mare parte din timp şi-o petrec folosind dispozitive tehnologice, precum automobilele şi calcula-
toarele.
MA
O problemă în creștere este aceea a numărului copiilor și adolescenţilor cu exces ponderal din România.
Excesul ponderal poate duce la probleme grave de sănătate, ca de exemplu boli cardiace şi diabet cauzate
de tensiunea arterială ridicată sau de excesul de colesterol și de glucoză din sânge.
Cheia evitării problemelor de sănătate, asociate excesului ponderal, este prevenţia. Este mai uşor să evi-
tăm acumularea kilogramelor decât să eliminăm excesul ponderal. Alimentaţia sănătoasă şi efectuarea
exerciţiilor fizice în mod regulat sunt căi de preîntâmpinare a excesului ponderal, astfel încât să nu fie ne-
RO

cesar să fie eliminat mai târziu.


Dacă adolescenţii aflaţi în creştere înregistrează exces ponderal, indicele de masă corporală poate scădea
pe măsură ce aceștia cresc în înălțime. În timpul adolescenţei, obiceiurile alimentare sunt mai ușor de mo-
dificat decât în perioada adultă.

Deficitul ponderal
JA

Deficitul ponderal poate fi influenţat și de factori emoţionali sau comportamentali – de exemplu, de com-
portamentele asociate tulburărilor de alimentaţie, cum ar fi anorexia.

Termenul deficit ponderal este utilizat pentru a descrie o persoană care cântăreşte mai puțin decât greu-
W.

tatea recomandată pentru înălţimea sa. Unele persoane cântăresc mai puțin din cauze naturale. În plus,
anumite persoane pot avea deficit ponderal în timpul perioadei de creştere, după care să acumuleze în
greutate pe măsură ce creşterea încetineşte.

Greutatea scăzută a corpului nu reprezintă automat o problemă de sănătate. Totuşi, persoanele cu deficit
ponderal trebuie să fie evaluate de către medic. Deficitul ponderal poate fi legat de probleme de sănătate
WW

precum anemia, tulburările endocrine sau metabolice. Pe măsura înaintării în vârstă, este posibil să urmeze
o perioadă în care să se acumuleze în greutate și să se corecteze acest deficit ponderal. De asemenea,
alimentația sănătoasă şi efectuarea exercițiilor fizice sunt la fel de importante pentru acumularea în greutate
ca şi pentru pierderea în greutate.

46 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Controlul greutății printr-o alimentație corectă

OR
Dietele la modă pot ajuta o persoană să piardă sau să ia în greutate, dar fără a ţine seama de nutriţie, ceea
ce poate pune în pericol sănătatea; acestea exclud substanţele nutritive și interzic anumite alimente, ceea
ce poate duce la plictiseală și abandonarea dietei.

Nu există scurtături pentru a scădea în greutate. Singura cale sigură ca o persoană să piardă în greutate
este să mănânce, într-un mod echilibrat din punct de vedere nutriţional, alimente cu un conţinut scăzut

IA.
de calorii, consumând astfel mai puţine calorii decât are nevoie organismul. Pentru a menţine o greutate
normală, mâncatul sănătos şi exerciţiile fizice trebuie să devină obiceiuri pe viaţă.

STRATEGII PENTRU A MÂNCA SĂ- STRATEGII PENTRU MODIFICAREA


NĂTOS ÎN TIMPUL PROCESULUI DE OBICEIURILOR CULINARE CARE

N
PIERDERE A KILOGRAMELOR ÎN POT DUCE LA CREŞTEREA ÎN GRE-
PLUS MA UTATE

¢¢ Mâncați porţii mai mici. ¢¢ Evitați gustările de dinaintea meselor principale,


¢¢ Mâncați încet, ca să vă puteți bucura de gustul deoarece vă pot scădea pofta de mâncare.
mâncării. ¢¢ Când luați o gustare, alegeți alimente bogate în
¢¢ Încercați să nu mâncați în timp ce vă uitați la substanţe nutritive, care conțin un număr ridicat
televizor sau citiți. de calorii.
¢¢ Când sunteți plictisiți, faceți o plimbare în loc să ¢¢ Nu depăşiţi numărul de grăsimi recomandat în
mâncați. piramida alimentară. Consumul de grăsimi în
RO

exces poate cauza și alte probleme de sănă-


¢¢ Dacă vi se întâmplă să mâncați prea mult, nu
tate.
vă supărați, ci reveniți la obiceiurile bune de ali-
mentaţie. ¢¢ Încercați să aveţi cel puţin trei mese regulate pe
zi.
¢¢ În timp ce măriți numărul de calorii, nu negli-
jați exercițiile fizice. Activitatea sportivă vă poa-
te ajuta să vă mențineți tonusul şi să câştigați
masă musculară sănătoasă.
JA

Exercițiu ?
W.

Realizează, împreună cu colegii din echipa ta, o listă care să cuprindă câteva alimente şi gustări sănătoase
pe care le puteți aduce la şcoală sau le puteți consuma când nu ajungeți acasă la masa de prânz. Includeți
în listă atât alimentele preferate, cât și alimente pe care le consumați mai rar. Realizați apoi un afiş în care
WW

să ilustrați sugestiile de meniu la care v-ați gândit.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 47
G
Piramida activităților fizice

OR
Activitatea fizică este foarte importantă pentru a ne menține sănătatea. Sedentarismul afectează întregul
organism, deoarece corpul uman este construit astfel încât să aibă zilnic nevoie de mișcare.
Activitatea fizică are rolul de a îmbunătăți circulația sângelui și funcționalitatea inimii, de a întări musculatura
și de a crește oxigenarea la nivelul întregului organism. De aceea este foarte important pentru fiecare dintre
noi să ne stabilim obiective clare și să facem sport, chiar dacă avem un program foarte încărcat (școală,
teme, activități în timpul liber etc.).

IA.
1. ACTIVITĂȚI SEDENTARE 4. ACTIVITĂȚI CARDIO-RESPIRATORII

¢¢ Jocurile la calculator ¢¢ Înotul


¢¢ Privitul la televizor ¢¢ Alergatul
¢¢ Socializarea pe internet ¢¢ Dansul

N
¢¢ Jogging-ul
2. ACTIVITĂȚI PENTRU FLEXIBILITATE MA ¢¢ Vâslitul

¢¢ Exerciții de întindere (stretching) 5. ACTIVITĂȚI DE ZI CU ZI


¢¢ Balet
¢¢ Arte marțiale ¢¢ Spălatul mașinii
¢¢ Plimbatul câinelui
3. ANTRENAMENT MUSCULAR ¢¢ Curățenia în cameră
¢¢ Măturatul casei/curățenia cu aspiratorul
RO

¢¢ Ridicarea greutăților ¢¢ Mersul pe bicicletă până la școală


¢¢ Genuflexiuni
¢¢ Flotări

?
JA

Exerciții

1. Fă o listă cu sporturi sau activități pentru timpul liber pe care le practici cu prietenii și caută informații
pe internet despre numărul de calorii care se ard în timpul acestor activități.
W.

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
WW

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

48 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
________________________________________________________________________________________

OR
________________________________________________________________________________________

2. Întreabă câțiva adulți despre tipul de activități pe care obișnuiau să le desfășoare atunci când erau tineri.

________________________________________________________________________________________

IA.
________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

N
________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
MA
________________________________________________________________________________________

3. Scrie un paragraf în care să compari activitățile tale cu cele practicate de adulți în tinerețe. Bazându-te
pe această comparație, ai spune că nivelul de activități fizice a crescut, a scăzut sau a rămas constant?
RO

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
JA

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
W.

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
WW

4. Pornind de la exemplul următor, realizează un plan săptămânal de exerciții fizice, care te poate ajuta
să-ți menții în mod sănătos greutatea sub control.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 49
G
Exemplu de plan săptămânal de exerciții

OR
LUNI
¢¢ Alternează 90 de secunde de jogging cu două minute de mers pe jos (de 10 ori)

MARȚI

IA.
¢¢ Mergi pe jos până la școală
¢¢ Ora de sport
¢¢ Mergi pe jos până acasă

MIERCURI

N
¢¢ Alternează 90 de secunde de jogging cu două minute de mers pe jos (de 10 ori)

JOI
¢¢ Mergi pe bicicletă până la școală
¢¢ Ora de sport
MA
¢¢ Mergi pe bicicletă până acasă

VINERI
¢¢ Mergi pe jos până la școală
¢¢ După școală, înoată 30 de minute
RO

¢¢ Mergi pe jos până acasă

SÂMBĂTĂ
¢¢ Alternează 90 de secunde de jogging cu două minute de mers pe jos (de 10 ori)

DUMINICĂ
JA

¢¢ Adună frunze sau efectuează o activitate casnică timp de 40 de minute


¢¢ Joacă baschet cu prietenii

___________________________________________________________________________________________________
W.

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________
WW

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

50 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
___________________________________________________________________________________________________

OR
___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

IA.
___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

N
___________________________________________________________________________________________________
MA
___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________
RO

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________
JA

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________
W.

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________
WW

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 51
G
Temă pentru acasă !

OR
Ține un jurnal săptămânal, în care să-ți notezi obiceiurile privind alimentația și activitatea fizică, să înregis-
trezi alimentele pe care le alegi și momentul în care le consumi, precum și timpul alocat exercițiilor fizice.
Apoi poți încerca, sub îndrumarea părinților, să corectezi anumite obiceiuri alimentare dăunătoare sănătății.

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

52 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 53
G
OR
IA.
N
MA
RO
JA
W.

ACTIVITATEA 7
Nutriția personalizată
WW

54 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OBIECTIVE

OR
Prin intermediul acestei activități, vei:
nn înțelege modul în care diabeticii, vegetarienii, persoanele sensibile din punct de vedere alimentar
şi sportivii îşi pot satisface necesitățile nutriționale.

IA.
Termeni-cheie

Vegetarian – persoană care nu consumă carne, a cărei Intoleranță alimentară – incapacitatea de a digera un
dietă se bazează pe produse vegetale (și pe lactate). anumit aliment sau aditiv alimentar; reacţie de respin-
gere la anumite alimente sau componente de bază ale
Vegan – persoană care nu consumă produse de origi-
acestora (de ex., la gluten, lactoză, fructoză ș.a.).

N
ne animală.
Alergie alimentară – reacție de hipersensibilitate cau-
zată de anumite categorii de alimente sau ingrediente
din mâncăruri.
MA
Dieta vegetariană
RO

O persoană care nu consumă carne este vegetariană. Unii vegetarieni, denumiți vegani, nu consumă niciun
produs de origine animală. Totuşi, alții includ ouă şi produse lactate în alimentaţia lor.

Deoarece vegetarienii exclud anumite produse din alimentaţie, ei trebuie să acorde o importanţă deosebită
planificării meselor pentru a evita potențialele riscuri de sănătate.
JA

Beneficii pentru sănătate

Mai multe persoane au ales dieta vegetariană datorită beneficiilor pentru sănătate.
W.

Vegetarienii tind să aibă un indice al masei corporale mai scăzut decât alte persoane. În plus, vegetarienii
prezintă un risc scăzut al bolilor cardiovasculare, care pot rezulta din consumul prea ridicat al grăsimilor
animale.

De asemenea, vegetarienii tind să aibă o tensiune arterială scăzută şi un risc mai mic de a face diabet
zaharat de tip II.
WW

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 55
G
Riscuri asociate dietei vegetariene

OR
Din produsele de origine animală, precum laptele, ouăle și carnea, se pot obține proteine complete, de-
oarece acestea conțin toți aminoacizii esențiali. Produsele de origine vegetală conțin proteine incomplete.
Vegetarienii care nu consumă produse de origine animală trebuie să se asigure că dietele lor includ toți
aminoacizii esențiali. Ei au nevoie de suplimentele de vitamine şi minerale adecvate.

Vegetarienii pot reduce riscul de apariție a problemelor de sănătate dacă au o alimentaţie variată. Ei trebuie

IA.
să consume alimente bogate în vitamine şi minerale sau alimente în care au fost adăugate vitaminele şi
mineralele necesare. Dacă se consumă zilnic alimente precum orezul brun, fasolea neagră şi roşie, măla-
iul, nucile, semințele şi cerealele integrale, acestea furnizează toți aminoacizii esențiali. Pentru a-și asigura
aportul de calciu, vegetarienii pot consuma produse din soia şi legume proaspete.

N
Exercițiu ?
MA
Împreună cu colegii din echipa ta, vei crea meniuri cu mâncăruri şi gustări vegetariene pentru o zi. Mân-
cărurile din meniu trebuie să includă atât proteine, minerale şi vitamine, cât şi grăsimi şi carbohidraţi.

Dietele pentru diabetici


RO

Persoanele care suferă de diabet trebuie să respecte anumite reguli de alimentaţie, care îi pot ajuta să-şi
ţină sub control starea de sănătate.
Unul dintre riscurile excesului ponderal este diabetul de tip II, o boală care se manifestă atunci când gluco-
za prezintă un nivel ridicat în sânge. Consumul peste măsură de zaharuri şi grăsimi poate duce la diabetul
de tip II. Diabeticii trebuie să aibă mese echilibrate, după un program regulat, şi să-şi monitorizeze consu-
mul de carbohidrați.
JA

Diabetul de tip II a fost considerat o boală a adulților. Totuşi, în ultima vreme, a devenit destul de răspândit
şi în rândul adolescenților, din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase, precum consumul unor alimente
bogate în zahăr şi grăsimi. Diabetul poate fi o boală periculoasă, care trebuie ţinută sub control. Pe lângă
alte tratamente, diabetul poate fi ținut sub control prin modificarea alimentaţiei.
W.

Sfaturi alimentare pentru diabetici:

¢¢ Respectarea unui orar regulat al meselor şi gustărilor, care trebuie să fie echilibrate din punct de
vedere nutrițional.
¢¢ Păstrarea unei evidențe a consumului de carbohidrați. Unii carbohidrați pot fi înlocuiți cu alimente
bogate în grăsimi nesaturate, precum seminţele de dovleac, nucile şi migdalele crude.
WW

¢¢ Controlul greutății prin modificarea alimentației și efectuarea de exerciții fizice regulate.

56 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
Cum crezi că ai putea ajuta un prieten diabetic să efectueze toate transformările necesare în alimentaţia
zilnică?

OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
Ce informaţii utile diabeticilor se află pe etichetele produselor alimentare?

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
MA
Sensibilitățile alimentare
RO

Limita dintre alergiile alimentare şi intoleranțele alimentare nu a fost deocamdată clarificată. În plus, simp-
tomele sensibilităților alimentare pot fi deseori asemănătoare simptomelor altor boli. Migrenele, problemele
digestive, anxietatea pot fi de asemenea simptomele altor afecțiuni, care nu au legătură între ele.
Atât alergiile, cât şi intoleranțele alimentare au nevoie de intervenție medicală şi de tratament. Totuşi, reac-
țiile alergice la alimente sunt deosebit de periculoase, deoarece organismul recunoaşte alimentul ca pe o
proteină străină sau alergen. Acest lucru poate cauza o reacție cunoscută sub numele de şoc anafilactic,
care poate duce la dificultăți de respirație.
JA

Persoanele care prezintă sensibilități alimentare care cauzează alergii şi intoleranță la anumite produse
necesită diete speciale.

Alergiile alimentare
W.

O alergie alimentară este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din anumite alimente. O reacție alergi-
că este, de obicei, rapidă şi intensă. În cazuri severe, limba se umflă, respirația devine dificilă şi tensiunea
arterială scade. Acest tip de reacție necesită tratament de urgență. Uneori, etichetele alimentare conțin
informaţii precum „poate conține urme de arahide”. Dacă sunteți alergic la arahide, aveți grijă să evitați
WW

asemenea alimente. Din fericire, alergiile alimentare sunt rare: la copii, rata de apariție este de 4%-8%, iar
la adulți, de aproximativ 2%.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 57
G
Sensibilitățile alimentare

OR
Sensibilitate Simptome Cauze comune

Alergie alimentară Tuse, strănut, vomă, migrene, iritații, umflături, lipsa Arahide sau alte alune, ouă, lap-
de aer, scăderea tensiunii arteriale te, soia, pește, crustacee, grâu
și alte cereale, fructe, legume

Intoleranță alimentară Iritații, nas înfundat, rinoree, migrene, anxietate, Produse lactate, ciocolată, grâu,

IA.
oboseală, scăderea puterii de concentrare, proble- aditivi alimentari, ouă, căpșuni,
me digestive (crampe, diaree, vomă), pierdere sau citrice, tomate
creştere în greutate, malnutriție

N
MA
Intoleranțele alimentare

Sunt mai obişnuite decât alergiile alimentare. Intoleranța alimentară este incapacitatea de a digera un anu-
mit aliment sau aditiv alimentar. Simptomele intoleranței alimentare pot apărea mai lent şi pot fi mai greu de
RO

recunoscut decât cele ale alergiilor alimentare. Descifrarea cauzei intoleranței alimentare poate dura câteva
luni. Persoana respectivă trebuie să elimine pe rând alimentele pe care nu le poate digera şi asimila în mod
corespunzător, până la dispariția simptomelor.

Care sunt metodele prin care puteți ajuta un membru al familiei să lupte împotriva intoleranței alimentare?

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

58 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
__________________________________________________________________________________________

OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

Dietele sănătoase pentru sportivi

N
Majoritatea nutriționiştilor din domeniul medicinei sportive sunt de acord că sportivii necesită o dietă bine
echilibrată, care să le asigure cantitățile speciale de carbohidrați, grăsimi şi proteine.
MA
Consumul de calorii

Sportivii au nevoie să consume o cantitate mai mare de calorii pentru a avea energia necesară efectuării de
RO

activităţi fizice la un nivel superior. Sursa acestor calorii este un subiect controversat. Mulți nutriționişti con-
sideră că majoritatea caloriilor suplimentare se pot obține din creşterea cantităţii carbohidraților complecşi.
Caloriile suplimentare nu trebuie dobândite din alimentele cu un conținut ridicat de grăsimi, deoarece, în
acest fel, sportivii riscă să se îmbolnăvească. Totuşi, sportivii nu trebuie să restricționeze consumul de gră-
simi mai mult decât este recomandat în piramida alimentară.

Consumul de carbohidrați
JA

Există sporturi care necesită o rezistenţă mai mare, precum alergarea pe distanţe lungi. Atleţii îşi fac plinul
de carbohidrați înaintea unei curse de lungă durată. Această practică presupune o dietă bogată în carbo-
hidrați şi scăderea numărului de exerciții fizice efectuate cu câteva zile înaintea competiției sportive. Astfel,
sportivii speră să aibă mai multă energie în ziua competiției. Consumul sporit de carbohidrați îi poate ajuta
W.

pe alergătorii de maraton sau pe alţi atleţi de performanţă să obțină o cantitate de energie mai mare.

Consumul de lichide
WW

În timpul competițiilor, sportivii trebuie să consume multe lichide, de preferat apă, pentru a înlocui lichidele
pierdute prin transpirație. Cantitatea de apă necesară depinde de durata şi intensitatea competiției. De
asemenea, depinde de factorii atmosferici, precum căldura sau umiditatea. Căldura excesivă şi umiditatea
necesită un consum de apă mai ridicat.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 59
G
Exercițiu ?

OR
Imaginează-ți că alegi gustări pentru a le pune în vânzare într-o școală (la un chioșc sau automat) și reali-
zează o listă cu acestea.
Care ar fi alegerile potrivite pentru diabetici, pentru vegetarieni şi pentru sportivi? Argumentează.

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

60 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
__________________________________________________________________________________________

OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

Exercițiu ?
WW

Utilizează internetul pentru a strânge informații nutriționale furnizate de restaurantele de tip fast-food și
analizează cantitatea de grăsimi şi numărul de calorii din preparatele oferite de către acestea.
Apoi, realizează, împreună cu colegii din echipa ta, o broşură, în care să includeți, prin comparaţie, două
tipuri de alimente: cele sărace, respectiv cele bogate în grăsimi şi calorii.

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 61
G
Temă pentru acasă !

OR
Ținând cont de ce ai învățat în cadrul modulului Să mâncăm sănătos, realizează un plan de nutriție pentru
o lună de zile. Acesta ar trebui să includă: un obiectiv pentru dobândirea unui obicei sănătos, informații
despre mese (exemple de meniu) și programul de exerciții fizice.

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

62 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE


G
OR
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

IA.
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

N
__________________________________________________________________________________________
MA
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! 63
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
G
Programele Junior Achievement
în România

OR
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

IA.
Noi înșine
Familia mea
Comunitatea noastră
Orașul nostru

N
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL

Economia noastră
Resursele noastre
MA
Este afacerea mea!*
Finanțele mele!
Economia și succesul
Prevenirea abandonului școlar: Este profesia mea!
RO

Sănătate. Viață activă

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL

Economia afacerilor - studii de caz


ISBN 978-606-8942-51-3
JA

Mini-compania* 942513
Finanțe personale și servicii financiare
Economie aplicată
786068

Succesul profesional*
Alimentație sănătoasă. Sport. Prevenție
W.

* Programul include opțional Proiect / Eveniment internațional.


WW

LEGENDĂ
Dezvoltarea abilităților pentru viață
F /JuniorAchievementRO
Educație antreprenorială T @jaromania
Educație financiară
Educație economică I /juniorachievementro
Educație pentru orientare profesională
Educație pentru sănătate
L /company/junior-achievement-ro
www.jaromania.org
66 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE