Sunteți pe pagina 1din 68

CLASA A IX-A

I. DIVERSITATEA LUMII VII

Stiinta care studiaza clasificarea lumii vii se numeste


SISTEMATICA sau TAXONOMIE. Unitatile de clasificare se numesc
TAXONI. Taxonul de baza este specia. Specia cuprinde
totalitatea indivizilor asemanatori, care se reproduc asexuat, iar
descendenta este fertila. Taxonii superiori speciei sunt: gen 
familie  oridin  clasa  increngatura  regn.

VIRUSURILE:

Definitie:
-sunt entitati: infectioase, submicroscopice, fara organizare
celulara si metabolism propriu, de aceea nu sunt considerate
vii.
Alcatuire:
-CAPSIDA (invelis proteic) alcatuita din subunitati =
CAPSOMERE;
-GENOM VIRAL:
-fie ADN se numesc dezoxiribovirusuri; ex.: virusul
herpesului, al hepatitei;
-fie ARN  se numesc ribovirusuri; ex.: virusul HIV, gripal,
ebola, poliomielita.
REGNURILE:
Materia vie a fost grupata in 5 regnuri: Monera, Protista,
Fungi, Plante, Animal.
A. REGNUL MONERA (PROCARIOTA):

Definitie: cuprinde bacteriile  organism unicelulare,


procarioate, mobile si imobile, heterotrofe si autotrofe, care se
reproduc asexuat;
-traiesc in toate mediile de viata;
-au forme diferite:
-sferica = coci, ex.: Stafilococul auriu;
-bastonas = bacilli, ex.: bacilul Koch (produce TBC), bacilul
fanului;
-virgula = vibrion, ex.: vibrionul holerei;
-spirala.
-respiratia:-aeroba;
-anaeroba.
Importanta:
-produc boli = BACTERIOZE, de ex.: sifilis, tuberculoza, holera,
tetanos, meningita (cele parazite).
-igienizeaza mediul (cele saprofite);
-sunt fermentative (au rol in fermentatia acetica si lactica);
-sunt fixatoare de azot (traiesc in simbioza cu radacinile
leguminoaselor).

B. REGNUL PROTISTA:
Definitie: cuprinde organisme eucarioate (EK) unicelulare
acvatice sau parazite in corpul altor organisme.
-nutritia:-autotrofa;
-heterotrofa: -saprofita;
-parazita.
-locomotia:-cili;
-flageli;
-pseudopode.
-inmultire:-asexuata
-sexuata.

Clasificare:
a) PROTISTE ASEMANATOARE PLANTELOR – mediul de viata 
acvatic.
Cuprind:
1. ALGELE UNICELULARE – verzi – verzeala zidurilor  nutritive
autotrofa;
2. EUGLENE – Euglena verde  nutritive mixotrofa.

b) PROTISTE ASEMANATOARE ANIMALELOR.


SPOROZOARE: sunt exclusiv parazite, prezinta in ciclul de
dezvoltare un stadiu de spor.
Ex.: Plasmodiul malariae  produce malaria, este transmim de
tantarul anofel.

C. REGNUL FUNGI (CIUPERCI):


Definitie: cuprinde organisme eucarioate unicelulare si
pluricelulare, imobile, predominant terestre.
-corpul este alcatuit din celule filamentoase – hife, care
formeaza MICELIU;
-peretele celular contine: - chitina;
-substanta de rezerva : - glicogelul;
-nutritie – heterotrofa : - saprofita;
-parazita  produc boli  MICOZE.
-inmultire: - asexuata: -spori asexuati;
-fragmente de micelii.
- sexuata: -spori sexuati.
Clasificare:
1. CLASA ASCOMICETE:
-au spori specializati = ASCOSPORI, localizati in sporangele in
forma de sac = ASCA;
-pot fi: - SAPROFITE – drojdia-de-bere, drojdia-de-vin, mucegaiul
verde-albastrui;
- PARAZITE – Candida  produce infectii ale: urechilor,
unghiilor si organelor genitale.
2. CLASA BAZIDIOMICETE:
-ciuperci superioare;
-prezinta spori specializati = BAZIDIOSPORI, localizati in
sporangele de forma cubica = BAZIDIE;
-pot fi: - PARAZITE: -rugina graului; taciunele porumbului;
taciunele graului.
- SAPROFITE (cu palarie):
-COMESTIBILE: ghebele, hribul, ciuperca de camp;
-OTRAVITOARE: muscarita, hribul dracului, buretele-
ucigas.

D. REGNUL PLANTE:
Definitie: cuprinde organism eucarioare (EK) pluricelulare,
predominant terestre, immobile, fotoautotrofe, cu reproducere
asexuata si sexuata.
Sunt grupate in:
1.PLANTE AVASCULARE  fara vase conductoare liberiene si
lemnoase si organe vegetative diferentiate. Corpul lor se
numeste tal  talofite.

Clasificare:
a) Algele pluricelulare:
-INCRENGATURA CHLOROPHYTE – verzi: matasea broastei,
salata de mare.
-INCRENGATURA RHODOPHYTE – rosii: Porphyra sp.
-INCRENGATURA PHAEOPHYTA – brune: Laminaria sp.
b) Increngatura Briofitele (muschi de pamant):
-sunt talofite evaluate, ce formeaza al doilea strat de sol dupa
licheni;
-sunt raspanditi pe:
-sol;
-scoarta copacilor;
-lemne;
-stanci.
-alcatuire: tal cormoid cu:
-rizoizi;
-tulpinita;
-frunzisoare.
-inmultire: -prin spori.
Ex. CLASA BRYATE:
-muschiul de pamant;
-muschiul de turba;
-muschiul de fantana.

2.PLANTE VASCULARE  au vase conducatoare si organe


vegetative diferentiate. Corpul lor de numeste corm 
cormofite.

Clasificare:
a) Increngatura Pterofite (ferigi):
-alcatuire: -radacini adventive;
-tulpina subterana (rizom);
-frunze simplu sau dublu penat compuse;
-au vase lemnoase imperfect = TRAHEIDE (au pereti
despartitori);
-nu au: -flori;
-seminte.
-inmultire: asexuata  spori.
Ex. Clasa FILICATE: feriga comuna; feriguta dulce.
b) Increngatura Spermatofite (plante cu flori si seminte);

1.GIMNOSPERME 2.ANGIOSPERME
MONOCOTILEDONATE
DICOTILEDONATE

1. GIMNOSPERME:
Definitie: sunt plantele care nu au ovule inchise in ovar si in
urma fecundatiei, samanta nu este inchisa in fruct.
Clasificare:
Clasa Conifere:
-plante lemnoase, arbori si arbusti;
-vase conducatoare lemnoase = TRAHEIDE (cu pereti
despartitori);
-prezinta canale resinifere (rasinoase);
-frunze aciculare (cetinoase);
-flori unisexuate -conul barbatesc (o floare);
-conul femeiesc (o infolorescenta);
Ex.: molid, pin, brad, pin alb, zada, tisa, ienupar.

2. ANGIOSPERME:
Definitie: sunt plantele care au ovule inchise in ovar si in urma
fecundatiei, samanta este inchisa in fruct.
-plante superioare, raspandite pe tot globul;
-au vase lemnoase = TRAHEE (fara pereti despartitori);
-apare invelisul floral alcatuit din : -SEPALE (CALICIU);
-PETALE (COROLA).

Clasificare:
ANGIOSPERME
 Clasa MONOCOTILEDONATE:
-radacina fasciculata;
-tulpina neramificata terminal;
-frunze sesile (fara petiol);
-flori pe tipul 3 sau multiplu de 3 (3 sepale, 3 petale etc.);
-embrionul are un cotiledon;
-ex.: lalea, cereale, usturoi, ceapa, ghiocel, crin, zambila, liliac.
 Clasa DICOTILEDONATE:
-radacina pivotanta sau ramuroasa;
-tulpina ramificata terminal;
-frunze petiolate;
-flori pe tipul 4 sau 5 (4-5 petale, 4-5 sepale etc.);
-embrionul are 2 cotiledoane;
-ex.: arbori – stejar, tei, castan;
arbusti – mur, trandafir, maces;
pomi fructiferi;
plante ierboase – mazare, fasole, ardei, ardei, cartof,
floarea-soarelui, musetel, varza.

E. REGNUL ANIMAL:
Definitie: cuprinde organism pluricelulare eucariote mobile,
heterotrofe, cu reproducere asexuata si sexuata, grupate in:

I. GRUPA NEVERTEBRATE (nu prezinta schelet intern)


1. Increngatura Celenterate
-animale acvatice solitare sau coloniale, libere sau fixate;
-nu prezinta organe diferentiate;
-grupate in:
a) clasa Hidrozoare;
ex.: Hidra de apa dulce;
b) clasa Scifozoare; ex.: meduza.

2. Increngatura Viermi lati (Platelminti)


-animale acvatice sau parazite in corpul altor organisme;
-corpul turtit dorso-ventral, au organe diferentiate;
-grupate in:
a) clasa Trematode;
ex.: viermele de galbeaza;
b) clasa Cestode; ex.: tenia.

3.Increngatura Viermi cilindrici (Nematelminti)


-animale acvatice sau terestre, libere sau parazite;
-corpul cilindric, ascutit la capete;
-grupate in:
clasa Nematode;
ex.: limbricul, trichina, oxiurul;

4.Increngatura Viermi inelati (Anelide)


-animale terestre sau acvatice, libere sau ectoparazite;
-corpul alcatuit din inele care corespunde unei compartimentari
interene;
-grupate in:
a) clasa Oligochete – rama;
b) clasa Hirudinee – lipitoare;

5.Increngatura Moluste
-animale terestre si acvatice, libere;
-corpul moale, alcatuit din cap, masa viscelara si picor, poate fi
protejat de o cochilie (la melc) sau de doua valve (la scoici);
-grupate in:
a)clasa Gasteropode – melci;
b)clasa Lamelibranhiate – scoici;
c)clasa Cefalopode – sepie, caracatita.

6.Increngatura Artropode
-animale raspandite in toate mediile de viata, libere sau
parazite;
-corpul protejat de un exoschelet chitinos;
-alcatuit din cefalotorace si abdomen (la arahnide si crustacei)
si cap, torace si abdomen (la insect);
-prezinta apendici (picioare) articulate cu rol de locomotie;
-respiratia prin plamani (arahnide), trahei (insect) si branhii
(crustacei);
-reproducerea sexuata; dezvoltarea se realizeaza prin
metamorfoza complete (ou-larva-nimfa-adult) sau icompleta
(ou-larva-adult);
-grupate in:
a) clasa Arahnide – capusa, scorpion, paianjen;
b) clasa Crustacee – rac, crab, crevete;
c) clasa Insecte – fluturi, gandaci, lacuste, frunici, libelule.

II. GRUPA CORDATE (prezinta schelet intern – Notocord)

Increngatura Vertebrate
-animale evaluate la care Notocordul este inlocuit de coloana
vertebrala;
-traiesc in toate mediile de viata;
-sistemele de organe sunt foarte bine dezvoltate;
-locomotia prin inot, mers, alergat, salt sau zbor;
-respiratia branhiala sau pulmonara;
-reproducere sexuata;
-grupate in:
a) supraclasa Pesti
-adaptate la mediul acvatic;
-respiratia branhiala;
-fecundatie externa;
-prezinta inotatoare perechi si neperechi;
-poikiloterme;
-grupate in:
1. clasa pesti ososi – crap, somn, biban, salau, caras, scrumbie
etc.;
2. clasa pesti ososi-cartilaginosi – cega, morun, nisetru,
pastruga etc.
b)supraclasa Tetrapode
-prezinta 4 membre;

1.Clasa Amfibieni
-animale adaptate la mediul terestru, dar dependente de mediul
acvatic prin respiratie (tegumentara, pulmonara) si reproducere
(fecundatie externa);
-sunt poikiloterme;
-grupate in:
1a. Ordinul Anure (amfibieni fara coada); ex.: broasca de lac,
brotacelul;
1b. Ordinul Urodele (amfibieni care au coada); ex.: salamandra,
tritonul.

2. Clasa Reptile
-animale adaptate complet ca mediul trestru;
-prezinta tegumenul ingrosat – respiratie pulmonara, fecundatia
interna;
-sunt poikiloterme;
-grupate in:
2a. ofidieni (apode); sarpe de casa, vipera;
2b. lacertilieni: soparla verde, guster;
2c. chelonieni: broaste testoase;
2d. crocodilieni: aligator, crocodil.
3. Clasa Pasari
-animale adaptate la mediul aerian, terestru si acvatic;
-corpul acoperit cu penaj, membrele anterioare transformate in
aripi;
-respiratie pulmonara, fecundatie, interna;
-sunt homeoterme;
-grupate in:
-ACARENATE (strut);
-CARENATE:
a. bune zburatoare: porumbel, turturea;
b. insectivore: ciocanitoare, cuc;
c. granivore: gaina;
d. scurmatoare: cocos de munte, paun;
e. picioroange: barza, cocostarc;
f. acvatice: rata, gasca, lebada, pelican;
g. rapitoare de zi: uliu, soim, acvila;
h. rapitoare de noapte: bufnita, cucuvea.
4. Clasa Mamifere (Placentare)
-traiesc in toate mediile de viata (predominant terestru);
-corpul acoperit de blana;
-fecundatia interna; embrionul se dezvolta in uter fiind protejat
si hranit de placenta; puii sunt hranita cu laptele produs de
glandele mamare;
-sunt homeoterme;
-grupate in:
a. insectivore: cartita, arici;
b. copitate: girafa, zebra;
c. rozatoare: soarece, iepure, harciog;
d. carnivore: lup, ras, leu;
e. pinipede: foca, morsa;
f. cetacee: balena, delfin;
g. proboscidieni: elefant;
j. primate: -maimute: cimpanzeu, gorila, urangutan;
-om.

II.CELULA – UNITATEA STRUCTURALA SI FUNCTIOANALA A


VIETII
CELULA

1.VEGETALA
A.PROCATIOTA (PK) B.EUCARIOTA (EK) 2.ANIMALA
3.FUNGALA
A. CELULA PROCARIOATA:
-nu prezinta nucleu individualizat si organite celulare delimitate
de membrane.
Structura:
a)Invelisuri celulare
1.Perete celular: -lipoproteic;
-rigid;
-contine MUREINA;
2.Membrana celulara: -lipoproteica;
-MEZOZOMI cu rol in :-respiratia celulara;
-legarea cromozomului.
-permite schimburile cu mediu.
b)Citoplasma: -contine doar ribozomi.
c)Nucleoid: -reprezentat de o molecula de AND circular =
cromozom bacterian, dispensat in citoplasma.

B. CELULA EUCARIOTA:
-prezinta nucleu individualizat si membrane care delimiteaza
organitele celulare.
Strucatura:
a)Invelisuri celulare: 1. membrana celulara;
2. perete celular;
b)Citiplasma;
c)Nucleu.
a)Invelisurile celulare:
1.Peretele celular:
-invelis extern la: -alge;  contine
-plante. CELULOZA
- ciuperci  contine CHITINA
-rol: -asigura -individualitate;
-solidaritate.
-ofera -duritate;
-rezistenta.
-da forma celulei.
2.Membrana celulara (plasmalema)
-rol: -delimiteaza celula;
-da forma celulei;
-protector;
-asigura schimbul de -materie dintre
-energie celule;
-prin invaginare asigura: -compartimentarea interiorului celular;
-delimitarea organitelor celulare.
-structura: -trilaminara;
-fosfolipidica;
-aspect de mosaic fluid: -fosfolipide: -strat extern;
-strat
intern.
-proteine: -glonuloase;

-transmembranare.
b)Citoplasma are: -o parte nestrucaturata = HIALOPLASMA
(citoplasma fundamentala);
-o parte structurata: -organite celulare;
-incluziuni
citoplasmatice.
Organitele celulare:
-sunt compartimente citoplasmatice delimitate de o membranA
simpla sau dubla.
Pot fi: 1. comune;
2. specifice.
1a) Ribozomii (granulele lui Palade):
-nu au membrana;
-pot fi:-liberi;
-atasati membranei reticulului endoplasmatic =>
reticul endoplasmatic rugos.
-structura:-ARN;
-proteine.
-rol: sinteza proteinelor.
1b) Reticulul endoplasmatic:
-structura:-vezicule puternic aplatizate;
-retea de tubuli.
-poate fi:-neted (REN)  rol: trasportul intracelular,
sinteza de lipide
-granular (rugos; REG)  rol: sinteza de
proteine.
1c)Aparatul Golgi:
-alcatuire: saci aplatizati (cisterne) din care se desprind
permanent vezicule;
-rol: producerea de secretii celulare.
1d)Mitocondriile:
-alcatuire: -invelis mitocondrial: -membrana externa;
-membrana interna, pliata =>
cute = CRISTE;
-stroma mitocondriala cu: -enzime oxido-
reducatoare;
-aparat genetic propriu
(ADN+ARN+ribozomi);
-rol: respiratia celulara (energie stocata in ATP).
1e) Lizozomii:
-vezicule delimitate de o membrana simpla;
-contin enzime digestive hidrolitice;
-rol: digestia intracelulara.
1f) Vacuolele:
-vezicule delimitate de o membrana simpla = TONOPLAST;
-rol: depozitarea apei, a unor ioni, a substantelor organice
pentru mentinerea homeostaziei celulare.
2a) Centrozomul:
-organit caracteristic celulei animale;
-structura: -2 corpusculi perpendicular = CENTRIOLI;
-masa plasmatica densa = CENTROSFERA.
-rol: formarea fusului de diviziune.
2b) Plastidele:
-organisme specifice: -algelor;
-plantelor.
Clasificare:
1. Leucoplaste:
-nu au pigmenti;
-rol: in depozitarea substantelor de rezerva:
-amidon  AMILOPLASTE;
-uleiuri vegetale  OLEOPLASTE:
-proteine  PROTEINOPLASTE.

2. Cromoplaste:
-plastide colorate;
-se gasesc in petale si fruncte;
-rol: ecologic.
3.Cloroplaste:
-alcatuire:
a. invelisul cloroplastului  membrane externa si membrana
interna.
b. stroma cloroplastului = substanta fundamentala – enzime
- aparat genetic propriu format din AND + ARN + ribozomi
c. sistemul tilacoidal = tilacoide (vezicule aplatizate,
suprapuse = GRANA); acestea contin pigmenti clorofilieni:
-clorofila a;
-clorofila b.
-rol: in fotosinteza;
c) Nucleul:
-rol: -contine informatia genetic a celulei;
-asigura transmiterea caracterelor ereditare.
-structura:
1) invelis nuclear: -membrana externa cu: pori si ribozomi.
-membrana interna.
2) nucleoplasma (carioplasma) = substanta fundamentale ce
contine:
- 1-2 nucleoli cu rol in formarea ribozomilor;
- fibre de cromatina: -1. Alcatuire din AND si proteine
-2. Reprezinta cromozomi puternic
despiralizati;
Acizii nucleici:
-ADN – acid dezoxiribonucleic contine stocata sub forma
biochimica, informatia genetic a unui organism;
-ARN – acid rinonucleic.
-alcatuiti din nucleotide.

O nucleotida contine:
-baza azotata:
-purinica: -adenina (A)
-in ADN si ARN
-guanina (G)
-pirimidinica: -timina (T) -in ADN
-citozina (C) -in ARN
-uracil (U)
-un zahar (pentoza): -riboza (in ARN);
-dezoxiriboza (in ADN).
-un radical fosfat.
ADN = MACROMOLECULA –bicatenara
-complementara A = T; T = A
G C; C G
ARN
-moleculara monocatenara;
-poate fi: -ARN viral: -material genetic la ribovirusuri;
-ARN celular: -mesager (ARNm) –copiaza informatia
dintr-o catena de ADN = TRANSCRIPTIE;
-ribozomal (ARNr) – intra in alcatuirea
ribozomilor.
-de transport (ARNt) – transporta aminoacizii la
locul sintezei proteice (ribozomi).

Cromozomii si fusul de diviziune:


-fiecare specia are un numar caracteristic de cromozomi.
Exemplu:
-omul (2n = 46);
-musculita de otet (2n = 8);
-ceapa (2n = 16);
-cartoful (2n = 48).
Un organism contine: -celule somatic, diploide (2n);
-celule sexuale, haploide (n).
Un cromozom metafazic prezinta: -doua cromatide;
-centromer – cu ajutorul caruia
cromozomii se prind de fibrele fusului de diviziune.

DIVIZIUNEA CELULARA:
Poate fi: -DIRECTA (AMITOZA): -fragmentare (clivare);
-strangulare (gatuire);
-INDIRECTA (CARIOCHINEZA): -MITOZA;
-MEIOZA.
CICLUL CELULAR cuprinde doua etape:
1. INTERFAZA:
-90% din durata ciclului celular;
-are trei perioade:
a) presintetica (G1): se produc enzime necesare sintezei AND-
ului
b) de sinteza (S): se dubleaza cantitatea de AND si protein;
cromozomii devin bicromatidici;
c) postsintetica (G2): sinteza unor proteine si ATP.

2. DIVIZIUNEA PROPRIU-ZISA: 10% din durata ciclului


celular.
MITOZA:
-are loc in celulele somatice, diploide (2n);
-importanta: -asigura cresterea si dezvoltarea organismului;
-inlocuieste celulele uzate si formeaza clone.
SCHEMA MITOZEI:
2n
2n
2n
2n
2n
2n
2n

FAZELE MITOZEI:
a. DIVIZIUNEA NUCLEULUI
1) PROFAZA:
-condensarea fibrelor de cromatina si formarea cromozomilor
bicromatidici
-dezorganizarea -nucleolilor;
-invelisului nuclear.
-aparitia fusului de diviziune;
-prinderea cromozomilor, prin centromer, de fibrele fusului de
diviziune.
2)METAFAZA:
-cromozomii bicromatidici sunt condensati la maxim:
-migreaza in plan ecuatorial = PLACA METAFAZICA;
-la sfarsitul metafazei incepe despartirea in plan longitudinal a
celor 2 cromatide ale fiecarei cromozom  cromozomi
monoctomatidici.
3)ANAFAZA:
-cromozomii monocromatidici ajung la polii celului;
-se dezorganizeaza fibrele fusului de diviziune;
-se decondenseaza cromozomii;
-se reorganizeaza:-invelisurile nucleare;
-nucleolii.
-se formeaza doi nuclei identici.
b. DIVIZIUNEA CITOPLASMEI – se formeaza doua celule
identice cu celula-mama
MEIOZA:
-are loc numai in celulele organelor de reproducere;
-importanta:-asigura variabilitatea organismelor si formarea
gametilor (celule reproducatoare) barbatesti (spermatozoizii) si
femeiesti (ovulele);
-mentine constant numarul de cromozomi caracteristic fiecarei
specii.
SCHEMA MEIOZEI:
Bicromatidici
n monocromatidici
n
2n n

n
n
n
-se desfasoara in doua etape:
A. MEIOZA I = ETAPA REDUCTIOANALA cuprinde:
a. diviziunea nucleului cu patru faze:
1. PROFAZA I:
-cromozomii se organizeaza in perechi (unul matern si unul
patern) numiti omologi sau tetrade cromatidice;
-cromatidele nesurori (o cromatida de la cromozomul
matern si una de la cromozomul patern) se ating in punte
numite CHIASME, se rup si se realizeaza un schimb reciproc de
gene = CROSSING-OVER (recombinare intra cromozomiala);

-cromozomii recombinati se ataseaza prin centromerii lor


de fibrele fusului de diviziune.

2. METAFAZA I:
-cromozomii tetracromatidici se aliniaza in planul
ecuatorial al celulei = placa metafazica.

3. ANAFAZA I:
-perechile se supara;
-cromozomii bicromatici merg spre poli;
-are loc segregarea independent a perechilor de
cromozomi recombinare genetic intercromozomiala (dansul
cromozomilor sau dansul lui Muller).

4. TELOFAZA I:
-la poli se formeaza doi nuclei cu numar redus la jumatate
(n) de cromozomi bicromatidici.

b. diviziunea citoplasmei – se formeaza doua celule haploide


ce au cromozomi bicromatidici care, dupa o interfaza scurta,
intra in cea de-a doua etapa a diviziunii meiotice.

B. MEIOZA II = ETAPA ECVATIONALA


-seamana cu o mitoza;
-diviziunea nucleului prezinta:
PROFAZA II
METAFAZA II
ANAFAZA II

 Diviziunea citoplasmei
-la sfarsitul telofazei se formeaza 4 celule haploide (gamete)
care nu se mai divid;
-in procesul fecundatiei, din contopirea a 2 celule haploid ->
celula-ou (zigot) si astfel se reface numarul constant de
cromozomi.

III. EREDITATEA SI VARIABILITATEA LUMII VII


Legile ereditatii:
1. LEGEA PURITATII GAMETILOR;
2. LEGEA SEGREGARII INDEPENDENTE A PERECHILOR DE
CARACTERE.
-au fost formulate de GREGOR MENDEL in urma experimentelor
de hibridare la mazare; el a aratat ca transmiterea caracterelor
ereditare se realizeaza prin intermediul unor factori ereditare
(gene), care se gasesc sub forma de pereche in celulele corpului
si sub forma simpla in gameti.
1. MONOHIBRIDAREA:
Definitie: Incrucisarea organismelor care se deosebesc printr-o
singura pereche de caractere ereditare.
-Mendel a incrucisat doua varietati de mazare:

mazare cu bob neted X mazare cu bob zbarcit


(AA) (aa)
100%Aa F1(prima generatie – plante cu
bob neted)
-caracterul bob neted = DOMONANT (AA)
-caracterul bobo zbarcit = RECESIV (aa)
Organismele care prezinta factori ereditari identici in
fiecare pereche sunt pure genetic = HOMOZIGOTE -DOMINANTE
(AA)
-RECESIVE (aa)
Organismele care prezinta factori ereditari diferiti (Aa) cel
putin intr-o pereche sunt impure genetic = HETEROZIGOTE.
Prin autopolenizarea plantelor hibride (heterozigote) –
Aa din F1, in F2 au rezultat 75% plante cu bob neted si 25%
plante cu bob zbarcit.
Segregarea dupa fenotip diind in raport de = 3:1 (75% :
25%) <-> plante cu bob neted: plante cu bob zbarcit.
AA X aa
genitori/parinti

A A a a gamete

Aa Aa Aa Aa F1 100%
hibrizi
(heterozigoti)

Aa X Aa genitori

A a A a gamete

AA Aa Aa aa F2

75% dominanti -25% homozigoti AA plante cu F2


-50% heterozigoti Aa bob neted
25% recesivi
homozigoti

Plante cu bob
zbarcit
Definitie: Conform primei legi, legea puritatii gametilor,
gametii sunt intotdeauna puri, adica nu contin decat unul din
factorii ereditari pereche.
GENOTIP = totalitatea factorilor ereditari care intra in structura
genetic aunui organism.
FENOTIP = totalitatea trasaturilor morfologice, fiziologice,
biochimice si de comportament, ce sunt rezultatul interactiunii
dintre genotip si mediul
2. DIHIBRIDAREA:
Definitie: consta in incrucisarea a doua organisme ce se
deosebesc prin 2 perechi de caractere ereditare.
Mendel a incrucisa doua varietati de mazare ce se
deosebeau prin doua perechi de caractere erditare.
mazare cu bob neted si galben X mazare cu bob
zbarcit si verde
(AABB) (aabb)
AaBb F1
100% hibride – plante
cu bob
neted si galben
Organisemele hibride (heterozigote) din F1 produc patru
categorii de gamete: AB, Ab, aB, ab, feminine si masculine, prin
a caror combinare rezulta 16 categorii de indivizi.
Gameti AB Ab aB ab
AB AABB AABb AaBB AaBb
Ab AABb AAbb AaBb Aabb
aB AaBB AaBb aaBB aaBb
ab AaBb Aabb aaBb aabb
F2
Segregare in F2 dupa fenotip = 9:3:3:1
9/16 DD (dominant dominant) – neted, galben
3/16 DR (dominant recevis) – neted, verde
3/16 RD (recesiv dominant) – zbarcit, galben
1/16 RR (recesiv recesiv) – zbarcit, verde
Definitie:
Conform celei de-a II-a legi, legea segregarii independente
a perechilor de caractere, fiecare pereche de factori ereditari
segrega independent de alta pereche de factori ereditari, astfel
incat, in F2, raportul de segregare dupa fenotip, pentru o
pereche de factori ereditari, este de 3:1, iar pentru 2 perechi
este de 9:3:3:1.

ABATERI DE LA LEGILE MENDELIENE:


CODOMINANTA: este fenomenul de interactiune dintre doua
gene allele distinct dominante (LA si LB), care, impreuna, duc la
aparitia unui nou fenotip: grupa de sange AB (IV).
Grupele de sange la om sunt determinate genetic astfel:
Grupa de gena genotip
sange(fenotip)
O (I) l ll
A (II) L A
LALA-homozigot
LAl -heterozigot
B (III) LB LBLB-homozigot
LBl-heterozigot
AB (IV) LA si LB LA LB

Determinismul cromozomial al sexelor


1.Tipul Drosophila: intalnit la: -insecte;
-toate mamiferele (inclusive la om);
-plante (bumbac, hamei).
Cromozomi ai sexului = HETEROZOMI – X; -Y
La Drosophola melanogaster: -femela are: -6 autozomi ->
cromozomii identici la cele 2 sexe
-2 heterozomi identici XX
-masculul are:-6 autozomi
-2 heterozomi diferiti XY
Femela reprezinta sexul homogametic.
Masculul reprezinta sexul heterogametic.

2.Tipul Abraxas (pasare): intalnit la: -fluturele de matase,


toate pasarile, reptile, unii amfibieni.
Femelele sunt heterogametice: XY.
Masculii sunt homogametici: XX.

Influenta mediului asupra ereditatii


MUTAGENEZA = procesul de aparitie a mutatiilor
MUTANT = individual purtator de mutatii
MUTATIE GENETICA = orice modificare neprogramata in
structura si functia materialului genetic; care nu este o
sonsecinta a recombinarii genetice.

Clasificarea mutatiilor:
a) Dupa celulele afectate: -somatice
-gametice
b) Dupa cromozomii afectati: -autozomale
-heterozomale
c)Dupa cantitatea de material genetic afectat:
1.genetice:
-modifica structura si functia genei;
-cea mai mica mutatie genetic este mutatia punctiforma
(afecteaza o singura pereche de nucleortide).
2.cromozomale – afecteaza structura cromozomilor, produce
rupture cromozomale = restructurari cromozomale:
-deletia
-inversia
-deplicatia
-translocatia
3.genomice:
-afecteaza intreaga cantitate de material genetic;
-pot fi: -poliploidii – autopoliploidie (se multiplica intreg
genomul propriu)
- alopoliploidie (se multiplica un genom
hybrid)
-aneuploidii (se modifica numarul de cromozomi din
genom)
-2n – 1 monosomie
-2n + 1 trisomie
d)Dupa efectul asupra organismului: neuter, daunatoare,
folositoare.
e) Dupa modul de aparitie: natural, artificial.
FACTORI MUTAGENI:
 fizici: -radiatii neionizante (raze UV);
-radiatii ionizante (X, gama, infrarosii, neutroni).
 chimici: -antibiotice;
-pesticide;
-coloranti;
-acidul nitros;
-cofeina.
 biologici: -virusuri;

GENETICA UMANA
1. MALADII METABOLICE (GENICE)  sunt determinate de
mutatii ale genelor.
a) AUTOZOMALE- apar prin mutatia unor gene localizate in
autozomi:
-dominante
-polidactilia (deget suplimentar);
-sindactilia (unirea unor degete);
-prognatism (marirea nasului, a buzei inferioare, a
volumului visceral).
-semidominante  anemia falciforma (hematii in forma
de secere)
-recesive  albinism (absenta melaninei din piele, par,
ochi)
b)HETEROZOMALE sau sex-linkate – determinate de mutatii
ale genelor plasate in heterozomi:
Hemofilia:
-boala este determinate de o gena recesiva plasata in
cromozomul X si se transmite preferential la sexul masculin.
XhX – sanatoasa, dar putatoare
XhXh – femeie hemofilica
XhY – barbat hemophilic
Daltonismul:
-este o boala ereditara determinate de gena recesiva plasata pe
cromozomul X;
-cei afectati nu pot distinge culorile cu precadere rosu de verde,
si sunt, in special, de sex masculine.
XdX – sanatoasa, dar purtatoare
XdXd – daltonista
XdY – daltonist
2. MALADII CROMOZOMALE – pot afecta : structura si
numarul cromozomilor;
A. structural – sindromul cri du chat (tipatul pisicii);
-apare prin delatie (reperea) bratului scurt al unui
cromozom din perechea 5.
B. numerice: pot afecta : a. autozomii;
b. heterozomii.
a)maladii autozomale – afecteaza cromozomii din celulele
somatice in urma non-disjunctiei perechilor de cromozomi in
meioza.
Ex.: TRISOMIA 21 = Sindromul Down, 2n = 47.
b)maladii heterozomale – afecteaza cromozomii celulelor
sexual, in urma nondisjunctiei cromozomilor sexuali in meioza.
Trisomia X (XXX, 2n = 47): afecteaza femeile.
Sindromul Klinefelter (XXY, 2n = 47): afecteaza barbatii.
Sindromul Turner (XO, 2n = 45): - afecteaza femeile.
44XX X 4XY

22XX 22 22X 22Y


Non-disjunctie

44XXX 44XXY 44X 44Y


TRISOMIE KLINEFELTER TURNER
NEVIABIL

1. TESUTURI VEGETALE SI ANIMALE

I. TESUTURI VEGETALE

A. Tesuturi embrionare B. Tesuturi


definitive
(meristematica) -provin din celulele
-celulele se divid continuu; tesutului
embrionar;
-celulele sunt mici, cu pereti -celulele nu se
divid.
subtiri, fara spatii intre ele.
Clasificare: Clasificare:
1.De aparare
a) meristeme primare b)meristeme
aplicale secundare (laterale)
primare:
secundare:
-in varful radacinilor si -cambiul seubero-
-EPIDERMA -SUBER
tulpinilor; felodermic (felogenul);
-EXODERMA -FELODERM
-asigura cresterea in -cambiul vascular
-ENDODERMA
lungime. (libero-lemnos).

A’)meristeme primare 2.Fundamentale


intercalare (deasupra a)de depozitare;
nodurilor) b)asimilatoare:
-asigura crestea in
lungime la graminee. –tesut palisadic(celule -tesut
lacunar(celule
alungite cu multe cu spatii
intre ele si
clorofila); cu mai putina
clorofila).
c)acvifere(depoziteaza apa – la
plantele
din desert);
d)aerifere (depoziteaza aer – la
plantele
acvatice).
3.Conductoare

vase lemnoase vase liveriene


-trahee la angiosperme; -conduc SEVA
ELABORATA
-conduc SEVA BRUTA;
-isi pierd citoplasma.
4.Secretoare
-celulele produc si elimina diferite
substante: rasina, nectar, latex, arome.
II. TESUTURI ANIMALE
1.Tesuturi epiteliale:
c) epitelii
senzoriale
b)epitelii secretoare -intra in
alcatuirea
a)epitelii de acoperire organelor de
simt
-PLURISTRATIFICATE glande:
(epiderma, faringe, -EXOCRINE(substante);
esofag); -ENDOCRINE (hormoni);
-UNISTRATIFICATE -MIXTE(ex.:ovare, testicule,

(vilozitati intestinale); pancreas).


-PSEUDOUNISTRATIFICATE
(mucoaza traheala).

2.Tesuturi conjunctive: -celule;


-fibre;
-subtanta fundamental.
a) tesuturi conjunctive moi:
-leaga intre ele diferitele parti ale organelor;
-hranesc si protejeaza alte tesuturi;
-produc elemente figurate ale sangelui.
b)tesuturi conjunctive semidure  formeaza cartilajele –
nu au vase de sange:
c)tesutul conjunctiv dur (osos):
-substanta fundamentala contine o protein = OSEINA,
impregnata cu saruri minerale de Ca si P;
-format din lamele osoase dispuse in doua moduri:
1.COMPACT:
-au dispozitie concentric, in jurul unor canale
microscopic (canale HAVERS) prevazute cu: -NERVI;
-VASE DE SANGE.
-se gaseste in: -partea central a oaselor lungi =
DIAFIZA;
-periferia oaselor –late;
-scurte.
2.SPONGIOS:
-lamelele se intretaie lasand spatii;
-se gaseste in:-epifize;
-interiorul oaselor scurte si late.
d) tesutul conjunctiv fluid = SANGELE:
-plasma = substanta fundamentala;
-celule = elemente figurate: hematii, leucocite,
trombocite.
3.Tesutul muscular:
-celule alungite = fibre muscular care contin organite
specific = MIOFIBRILE, cu rol in: -contractia musculara;
-relaxarea muscular.
-poate fi:
-STRIAT
-se afla in muschii scheletice si in musculature unor
organe interne (limba, faringe, laringe, prima parte a
esofagului)
-fibrele muscular sunt cilindrice, polinucleate
-NETED
-in peretii organelor interne
-fibrele muscular au forma de fus si au nucleul central

4.Tesutul nervos:
-format din:
-neuroni (celule specializate in generarea si
conducerea impulsurilor nervoase);
-celule gliale: -au forme si marimi variate;
-sustin si hranesc neuronii.
-NEURONII
Alcatuire:
-CORP CELULAR  substanta cenusie a SNC;
-PRELUNGIRI: -una sau mai multe DENDRITE;
-un AXON;
 substanta alba a SNC.
SINAPSA = legatura dintre neuroni si celule efectoare:
-musculare;
-glandulare.

2.STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE


ORGANISMELOR
Functiile fundamentale ale unui organism sunt:
I. de nutritive
II. de relatie
III. de reproducere
I. FUNCTIILE DE NUTRITIE
-asigura constituirea de sine a organismelor;
-cuprind activitatile prin care organismele prelucreaza si
transporta substante.
A. hranirea/digestia
B. respiratia
C. circulatia
D. excretia
In sens restrans, nutritia inseamna numai hranire. Din
acest punct de vedere se diferentiaza:
1.NUTRITIA AUTOTROFA
a)FOTOSINTEZA b)CHEMOSINTEZA

utilizeaza energie utilizeaza energie chimica

luminoasa

2. NUTRITIA HETEROTROFA
a) SAPROFITA
Organismele se hranesc cu substante organice dizolvate in
apa pe care le absorb, igienizand mediul de resturile
vegetale si animale.
Ex.: ciupercile inferioare
b) PARAZITA
Organismele se hranesc cu substante organice din
organisme vii, producand boli.
Ex.:-ciupercile parazite (produc micoze) – condida
-plantele parazite – muma padurii, lupoaia, tortelul.
c) SIMBIONTA
Asocierea intre 2 organisme, unul heterotrof si unul
autotrof, care se ajuta reciproc.
Ex.: lichenul = ciuperca + alga verde unicelulara
d)DIGESTIA LA ANIMALE:

INTRACELULARA EXTRACELULARA
(la nivelul rizozomilor)

FAGOCITOZA PINOCITOZA SISTEM DIGESTIV

FOTOSINTEZA
Definitie: Organismele isi sintetizeaza substantele
organice (glucoza) din substante anorganice (CO 2 si H2O)
in prezenta luminii si a clorofilei cu aliberare de O 2.
-organul specializat = FRUNZA in celulele careia se gasesc
cloroplaste cu pigmenti asimilatori;
-pigmenti asimilatori – clorofilieni – clorofila a si clorofila b
-pigmenti carotenoizi – carotene (portocaliu) – xantofila
(galben)
-doar clorofila a poate transforma energia luminoasa in
energie chimica.

Ecuatia fotosintezei
energia
CO2 + H2O + saruri minerale substante
organice + O2
Luminii
FAZELE FOTOSINTEZEI:
a) faza de lumina:
-molecula de clorofila absoarbe energia solara si elibereaza
un electron (e-) a carui energie va fi folosita pentru:
1. fotoliza apei cu formarea de:
-electroni ce vor fi recuperate de clorofila
-protoni care se stocheaza cu energia pe care o contin
in molecule specific
-oxigen care se elimina
2. sinteza de ATP, substanta purtatoare de energie
b) faza de intuneric:
- H+ si CO2 sunt incorporate in substante organice,
folosindu-se energie din ATP, obtinandu-se: glucide, lipide,
proteine.

Importanta fotosintezei:
-sursa principala de substante organice;
-mentine constanta compozitia atmosferei;
-sta la baza productiei agricole si silvice;
-datorita ei, biosfera este racordata la o sursa inepuizabila
de energie.
EVIDENTIEREA PROCESULUI DE FOTOSINTEZA:
1. procedee bazate pe evidentierea procedurii de O2;
2. procedee bazate pe evidentierea consumului de CO 2;
3. procedee bazate pe evidentierea substantelor organice
sintetizate.

DIGESTIA LA MAMIFERE
Consta in transformarea substantelor complexe din
hrana in substante simple ce pot fi utilizate de celulele
corpului.
Transformarile hranei pot fi:
-mecanice  prin fragmentare;
-fizice  prin imbibarea cu sucurile digestive si
solubilizarea lor;
-chimice  prin transformarea substantelor complexe din
hrana (protein, glucide, lipde) in substante simple in
prezenta enzimelor digestive.
Enzime DIGESTIVE

PROTEOLITICE GLICOLITICE LIPOLITICE


(descompun (descompun (descompun
proteinele) glucidele) lipidele)
-suc gastric -amilaza salivara -lipaza
gastric
-pepsina
-labfermentul
-suc pancreatic -amilaza pancreatica -lipaza
pancreatica
-tripsina
-chemotripsina
-carboxipeptidaze
-elastaza
-colagenaza
-din sucul intestinal -dizaharidaze -lipaza
intestinala
-oligopeptidaze -maltaza
-zaharaza
-lactaza

SISTEMUL DIGESTIV este alcatuit din:

TUB DIGESTIV: GLANDE ANEXE:-SALIVARE -2


submaxilare
-cavitate bucala -2
sublinguale
-faringe saliva -2 parotide
-esofag -FICAT suc biliar
-stomac -PANCREAS EXOCRIN
suc
-intestin subtire
pancreatic
-intestin gros
-anus
a) CAVITATEA BUCALA SI DIGESTIA BUCALA:
-sectorul de receptive a hranei;
-se desfasoara procese de:
I. masticatie:
-maruntire
-taiere
-zdrobire
-proces mechanic, realizat cu ajutorul:
1. dintilor -incisivi – rol de taiere; mari la rozatoare;
-canini – rol de sfasiere;
-premolari, molari – maruntesc hrana.
2. limbii – organ musculo-fibros cu rol: organ de simt,
masticatie, deglutitie.
3. muschilor masticatori
II. secretia salivara
Saliva contine:
-apa;
-substante minerale;
-subtanta organice
-enzima – AMILAZA SALIVARA;
-mucus;
-lizozim – substanta bacteriana.
AMILAZA
AMIDONUL PREPARAT MALTOZA.
SALIVARA

b) FARINGELE SI ESOFAGUL:
-segment comun sistemelor –digestiv
-respirator
-tub flexibil
c) STOMACUL SI DIGESTIA GASTRICA
Localizarea: in cavitatea abdominal
Comunica:
ORIFICIU ORIFICIU
ESOFAG STOMAC
INTESTIN SUBTIRE
CARDIA PILOR

Alcatuire:
STOMAC –UNICAMERAL – majoritatea mamiferelor
-TETRACAMERAL –BURDUF (IERBAR)
-CIUR la ierbivore
-FOIOS
rumegatoare
-CHEAG
GLANDELE GASTRICE suc gastric contine –apa 90%
-substante
minerale(HCl)
-substante
organice=ENZIME
-proteolitice
-lipolitice
DIGESTIA CHIMICA IN STOMAC:
PEPSINA
PROTEINE ALBUMOZE + PEPTONE
LIPAZA
LIPIDE ACIZI GRASI + GLICEROL +
MONOGLICERIDE
GASTRICA
LABFERMENT
LAPTE coagularea laptelui
Ca +2

d) INTESTINUL SUBTIRE:
-localizare: in cavitatea abdominal.
-lungime diferita in functie de hrana:-la carnivore – SCURT;
-la ierbivore – LUNG;
-la omnivore – MEDIU;
-alcatuire: duoden, jejun, ileon
orificiul
Comunica: intestine subtire intestine
gros
ileocecal
e) INTESTINUL GROS:
Localizare: in cavitatea abdominal.
-segmentele intestinal gros –cecum – prez. Apendicele
vermiform
-colon
-rect -> anus
Contine:
-bacterii simbiote: -produc Vitamina K
-digera celuloza
Rol: in formarea materiilor fecale si eliminarea lor
(defecatie).
f) FICATUL:
-cea mai mare glanda, localizata in cavitatea abdominal,
format din 2 LOBI alcatuiti din LOBULI
-celulele hepatice secreta sucul biliar care ajunge in CANAL
HEPATIC COMUN de unde trece in:
-CANALUL CISTIC  VEZICA BILIARA in perioadele
interdigestive;
-CANALUL COLEDOC  DUODEN in perioadele
digestive.
g) PANCREASUL EXOCRIN
Localizare: in cavitatea abdominal
Secreta: sucul pancreatic.

DIGESTIA SI ABSORTIA INTESTINALA


La nivelul intestinal se definitiveaza digestia sub
actiunea conjugate a sucurilor biliar, pancreatic si
intestinal si are loc absortia intestinala.
1.Sucul biliar
-se varsa in duoden
-contine:
-APA + COLESTEROL + LECITINA + MUCUS
-PIGMENTI BILIARI (produsi din degradarea hemoglobinei)
-SARURI BILIARE (emulsioneaza grasimile, activeaza lipaza
si ajuta la absortia acizilor grasi)
-NU CONTINE ENZIME!
2.Sucul pancreatic:
-contine – apa + saruri minerale (bicarbonate)
- substante organice = enzime – (a.) proteolitice,
(b.) lipolitice, (c.) glicolitice, care realizeaza digestia
chimica
-se varsa in duoden
DIGESTIA CHIMICA:
a. TRIPSINA, CHEMOTRIPSINA
CARBOXIPEPTIDAZA,
PROTEINE OLIGOPEPTIDE
AMINOACIZI
ELASTAZA, COLAGENAZA
b. LIPAZA
LIPIDE ACIZI
GRASI+GLICEROL+MONOGLICERIDE
PANCREATICA
c. AMILAZA PANCREATICA
AMIDON CRUD MALTOZA

3.Sucul intestinal secretat de glandele intestinale


contine
-apa, saruri (bicarbonate)
-substante organice = enzime – (a.) proteolitice, (b.)
lipolitice, (c.) glicolitice
DIGESTIA CHIMICA:

a. PEPTIDAZE
OLIGOPEPTIDE (2-3-4 AMINOACIZI)
AMINOACIZI
b. LIPAZA
LIPIDE ACIZI
GRASI+GLICEROL+MONOGLICERIDE
INTESTINALA
c. DIZAHARIDAZE
DIZAHARIDE MONOHARIDE(glucoza,
fructoza, maltoza)

Exemple:
maltaza
Maltoza 2 glucoza
zaharaza
Zaharoza glucoza + frunctoza
lactaza
Lactoza glucoza + galactoza

La finalul digestiei, proteinele sunt descompuse la


aminoacizi, glucidele la monozaharide (glucoza,
fructoza, galactoza), lipidele la acizi grasi, glicerol.
Trecerea apei, a sarurilor si a produsilor finali ai digestiei
din intestine in sange = absortia intestinala.
BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE
GAST -mancare fierbinte; -dureri de cap; -evitarea unei
RITA -consum de alimente -greata; alimentatii
alterate; -varsaturi; bogate in
-iritatii rpoduse de: alcool, -indispozitie;
condiment iuti;
tutun, substante caustic. -regurgitari
-evitarea
-supraincarcarea consumul de
stomacului alimente: prajite,
ULCE -actiunea coroziva a HCl; -leziune unica prea fierbinti sau
R -prezenta bacteriei sau multipla in prea reci,
GAST Helycobacter pylori la stomac sau alterate.
RODU nivelul ulceratiilor care se duoden. -evitarea
ODEN pare ca: este rezistenta la consumului
AL actiunea HCl, ataca abuziv de alcool;
mucoasa stomacala, -evitarea
ajunge in stomac prin
alimente nespalate si tutunului;
“vizitate” de muste. -mancarea sa fie
HEPA VIRUSURILE HEPATICE -tulburari pregatita, sa aiba
TITA digestive; aspect si miros
-icter; placut;
-materii fecale -alimentele sa fie
decolorate; conservate in
-urina inchisa la frigidere;
culoare; -asigurarea
-oboseala; igienei apei
-marirea potabile;
volumului -prelucrarea
ficatului; alimentelor in
TOXI -consum de: ciuperci -greata; conditii igienice;
FECTI otravitoare, lapte nefiert, -varsaturi; -mentinerea
I oua de rata nefierte 10 -dureri de cap;
igienei dintiilor si
ALIM min., alimente alterate. a gurii;
ENTA -spalarea pe
RE maini inaintea
APEN -inflamarea apendicelui -dureri mari in meselor si dupa
DICIT vermifor; partea dreapta a folosirea
A abdomenului; toaletelor;
-greata;
-varsaturi;
SISTEMUL RESPIRATOR

RESPIRATIA celulara poate fi:


AEROBA
-are loc in prezenta O2
s. organice (glucoza) + O2  CO2 + H2O + E. MARE
-oxidarea este complete pana la CO2 si H2O (rezulta multa
energie)
-se realizeaza in MITOCONDRIE
-este prezenta la majoritatea organismelor

ANAEROBA
-are loc in absenta O2
s. organic A  s. organic B + CO2 + E. mica
-se realizeaza in citoplasma
-oxidarea este incompleta (rezulta putina energie)
-se intalneste la ciuperci, bacteria, dar si la unele plante
superioare in perioada inundatiilor;
-la microorganism se numeste FERMENTATIE si poate fi:
a)ALCOOLICA:
-panificatie
-obtinerea alcoolului
Glucoza2 alcool etilic + CO2
b)LACTICA:
-industria branzeturilor
-muraturi
Glucoza2 acid lactic
c)ACETICA – ATIPICA
se realizeaza in prezenta O2;
se obtine otetul
alcool etilic + O2  acid acetic

Evidentierea respiratiei celulare la plante:


1. procedee bazate pe consumul de O2;
2. procedee bazate pe consumul de substante organice;
3. procedee bazate pe eliminarea de CO2;

RESPIRATIA LA MAMIFERE
Cuprinde:
-schimbul de gaze dintre mediul intern si mediul extern
realizat de sistemul respirator;
-tranportul gazelor respiratorii realizat de sange;
-oxidoreducerile celulare (respiratie celulara).
SISTEMUL RESPIRATOR:
-CAI RESPIRATORII EXTRAPULMONARE (cavitati nazale,
faringe, laringe, trahee, bronhii)
-PLAMANI
1.CAI RESPIRATORII EXTRAPULMONARE
a) cavitati nazale:-purifica, icalzesc si umezesc aerul.
b) faringele- organ comun sistemelor: - digestive; -
respirator.
c) laringele – contine piese cartilaginoase protectoare;
-un cartilaj (epiglota) acopera intrarea orificiului
(glota) in timpul deglutitiei (inghitirii);
-in interior, peretele laringelui are pliuri musculoase =
CORZI VOCALE, care produc sunete.
d) traheea: -contine inele cartilagionoase suprapuse si
este mereu deschisa.
e) bronhiile: - au inele cartilaginoase;
-poti fi: - EXTRAPULMONARE;
- INTRAPULMONARE  se ramifica in plamani
pana la bronhiole (fara inele cartilaginoase)  SACI
ALVEOLARI (acini pulmonari).

2. PLAMANII:
-localizare: CUTIA TORACICA
-acoperiti cu 2 membrane subtiri = PLEURE –EXTERNA
(PARIETALA)
-INTERNA (VISCERALA)
-strucatura: LOBISEGMENTELOBULIACINI
PULMONARISACI

ALVEOLARI
ALVEOLA PULMONARA – inconjurata de o retea de capilare
sangvine.
Perete alveolo-capilar este foarte subtire si permeabil.
La nivelul sistemului respirator au loc:
a) schimbul de gaze  se realizeaza la nivelul
membrane alveolo-capilare si consta in trecerea oxigenului
din aerul alveolar in sange pentru a fid us la celule si a CO 2
din sange in aerul alveolar pentru a fi aleminat.
b) ventilatia pulmonara contra in 2 miscari: - INSPIRATIA
si EXPIRATIA;
INSPIRATIA:
-proces active;
-muschi care se contracta: -DIAFRAGM si INTERCOSTALI
EXTERNI.
-volumul cavitatii toracice creste;
-presiunea aerului din plamani scade sub valoarea
presiunii atmosferice si aerul patrunde in plamani.
EXPIRATIA:
-proces pasiv;-muschii insipatori se relaxeaza;
-presiunea aerului din plamani creste pentru valoarea
presiunii atmosferice si aerul iese din plamani;
-volumul cavitatii toracice se microseaza.
VOLUME DE AER:
VOLUM CURENT (volum de aer inspirit si expirat in repaus
fizic) = V.C. ~ 500 ml
VOLUM EXPIRATOR DE REZERVA (V.E.R.)
Volume de aer in
respiratie
VOLUM INSPIRATOR DE REZERVA (V.I.R)
fortata
V.E.R. ~ 1300-1500 ml
V.I.R. ~ 1300-1500 ml
VOLUM DE AER REZIDUAL (V.R.) – volum de aer permanent
in plamani ~ 1000-1500 ml
FORMULE:
CAPACITATEA VITALA (C.V) = V.C. + V.I.R. + V.E.R.
(poate fi masurata cu spirometrul)
CAPACITATEA PULMONARA TOTALA (C.P.T.) = C.V. + V.R.
(difera in functie de varsta, sex, inaltime, grad de
antrenament)

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE


BRONSI -inflamarea mucoasei A. tuse uscata- -Aerul respirat
TA arborelui bronsic; -duderi de cap trebuie sa
-febra indeplineasca
B. tuse umeda, cu anumite conditii:
expectoratii -temperatura 18-
20°C
-umiditate
-puritate
LARING -inflamarea mucoasei -vorbirea ragusita -calirea
ITA laringelui din cauza: pana la disparitia organismului prin
-unei raceli vocii pentru scurt apa, aer, soare
-unor boli infectioasa timp -gimnastica
-rinitei, sinuzitei, -senzatia de arsura respiratorie in
amigdalitei in gata reapus sau efort,
-tuse seaca tragand aer pe
-nu prezinta dureri nas
la inghitire
ASTMU -provocat de spaspun -senzatii de -imbracaminte
L bronhiilor sub influenta sufocare in crize adevcata
BRONSI particulelor de praf, de care survin in conditiilor de
C peri, de lana etc. special noapte mediu
cand bolnavul este -alimentatie
trezit din somn echilibrata
simtind o mare -evitarea surselor
nevoie de aer de infectii
PNEUM -bacterii: PNEUMOCOC; -temperatura -obisnuita de a
ONIA STREPTOCOC; ridicata; tine batista la nas
STAFILOCOC. -tuse seaca; si la gura in caz
-favorizata de frig, -modificare ale de tuse sau
umezeaza, surmenaj. respiratiei; stranut.
-junghi toracic.
TBC Bacilul KOCH -organismul -vaccinarea
slabeste, lipsa antituberculoasa.
poftei de mancare,
stare generala
proasta.

C. CIRCULATIA

CIRCULATIA LA PLANTE
Prin corpul plantelor se transporta seve:-BRUTA;
-ELABORATA.
1.ABSORTIA APEI SI A SARURILOR MINERALE
La plantele inferioare, la alge, la muschi – unde nu se
gasesc vase conductoare – absortia apei si a sarurilor se
realizeaza pe toata suprafata corpului, prin difuzie.
La plantele superioare:
-se realizeaza la nivelul radacinii cu ajutorul PERISORILOR
ABSORBANTI;
-apa este absorbita prin osmoza (trecerea dintr-o solutie
mai diluata intr-o solutie mai concentrata);
-sarurile minerale sunt absorbite:
-independent de H2O;
-prin DIFUZIE
-cu POMPELE IONICE (cu consum de energie)
2. SEVA BRUTA = contine H2O + saruri minerale absorbite
 celulele scoartei  vasele conductoare lemnoase din
cilindrul centrat al radacinii
CIRCULATIA SEVEI BRUTE – este determinate de 2 forte;
a) presiunea radiculara:
-actioneaza primavara inainte de aparitia frunselor; -
mecanism activ.
b) forta de sectiune:
-determinata de pierderea apei prin transpiratie la nivelul
frunzelor; mecanism pasiv.
3.SEVA ELABORATA = contine H2O + substante organice
rezultate din FOTOSINTEZA
CIRCULATIA SEVEI ELABORATE:
-se realizeaza prin VASE LIBERIENE in ambele sensuri;
-mecanism activ;
-viteza este mica (vasele liberiene au citoplasma!).

CIRCULATIA LA MAMIFERE
1. MEDIUL INTERN = totalitatea lichidelor extracelulare
ale unui organism (limfa, sange, lichid interstitial, lichid
cefalorahidian);
-are:-compozitie
-concentratie constant = HOMEOSTAZIE
-volum

Sangele:
-reprezinte 7-8% din greutatea corpului;
-functii: transporta gaze respiratorii, substante nutritive,
hormoni, anticorpi.
-alcatuire:
a) PLASMA:-reprezinta 55-60% din volumul sangelui;
-contine 90% apa; 9% subst. organice (glucide,
lipide, protein si derivanti); 1% saruri minerale;
b) ELEMENTELE FIGURATE (40-45%)
b1)globule rosii/hematii/eritrocite;
b2)globule albe;
b3)trombocite.
B1) GLOBULELE ROSII (HEMATIILE)
-la mamifere – celule ANUCLEATE;
-contin hemoglobin;
-rol: transporta gazelle respiratorii (O2, CO2) cu ajutorul
hemoglobinei, protein care contine fier, formand compusi
labili:-OXIHEMOGLOBINA
-
CARBOHEMOGLOBINA
B2) GLOBULELE ALBE (LEUCOCITE)
-celule NUCLEATE;
-au diferite forme (emit pseudopode);
-rol: in imunitatea organismului.
IMUNITATEA – este proprietatea organismelor de a
recunoaste si a distruge structure organice straine numite
ANTIGENE (microorganism transplante).
-leucocitele pot distruge antigenul prin:
-FAGOCITOZA;
-PRODUCEREA DE ANTICORPI (LIMFOCITE)
ANTICORPII sunt protein ce se ataseaza de antigen si il
neutralizeaza.
B3) TROMBOCITE:
-cele mai mici elemente figurate;
-sunt fragmente celulare cu: citoplasma si membrane;
-NU ARE NUCLEU;
-ROL: in coagularea sangelui.

2. CIRCULATIA SANGELUI LA MAMIFERE


Se realizeaza prin SISTEMUL CIRCULATOR alcatuir din:
a)INIMA
b)VASE DE SANGE

ARTERE VENE

ARTERIOLE VENULE

CAPILARE
a) INIMA:
-localizata in cavitatea toracica, cu varful spre plamanul
stang (mai mic; are 2 lobi);
-este organ musculos, tetracameral-doua atrii
-doua ventricule
-atriul drept cumunica cu ventriculul drept prin orificiul
atrio-ventricular prevazut cu valvula tricuspida si contine
sange cu CO2;
-atriul stang comunica cu ventriculul stang prin orificiul
atrio-ventricular prevazut cu valvula bicuspida sau mitrala
si contine sange cu O2;
-peretele este alcatuit din 3 straturi concentrice, care de la
interior spre exterior sunt:
a)andocard – tesut epitelial subtire;
b)miocard – muschiul inimii;
-are grosimi diferite, mai gros in ventricule decat in
atria (mai ales VS);
-contine un tesut muscular specializat =
EXCITOCONDUCTOR ce asigura automatismul inimii.
c)apicard – membrane subtire ce acopera miocardul;
reprezinta foita interna a pericardului.
VASCULARIZATIA INIMII este realizata de : ARTERE
CORONARE si VENE CORONARE.
b) VASELE DE SANGE:
B1) ARTERE – duc sangele din ventricule in corp:

PULMONARA AORTA
Sange Sange
(VD PLAMANI) (VS la celule)
cu CO2 cu O2
LA BAZA ARTERELOR se alfa valve semilunare (sigmoide)
CE NU PERMIT SANGELUI SA SE INTOARCA DIN ARTERE
SPRE INIMIA.
B2) VENE – vin cu sangele din corp in atria:

PULMONARE (4) CAVE (INFERIOARA SI


SUPERIOARA)

Sange Sange
(PLAMANI AS) (celule A D)
Cu O2 cu CO2
PE TRASEUL VENELOR SITUATE SUB INIMA SE GASESC
VALVE IN CUIB DE RANDUNICA, CE NU PERMIT
INTOARCEREA SANGELUI SPRE CAPILARE.

B3) CAPILARE:
-retea ce face legatura artere  vene;
-au peretele foarte permeabil;
-aici se realizeaza schimburile de substante si gaze
respiratorii cu celulele prin intermediul lichidului
interstitial.

CIRCULATIA LA MAMIFERE ESTE DUBLA SI COMPLETA (nu


se amesteca sangece cu O2 cu cel cu CO2).

a) CIRCULATIA MARE (CIRCULATIA SISTEMATICA):


INIMACELULE
SUPERIOARA
ARTERA AORTA 2 VENE CAVE INFERIOARA
VS CELULE
AD
Sange cu O2 Sange cu CO2
b) CIRCULATIA MICA (CIRCULATIA PULMONARA):
INIMAPLAMANI

2 ARTERE PULMONARE 4 VENE PULMONARE


VD PLAMANI AS
Sange cu CO2 sange cu O2
BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA OM
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE
VARICELE -statul in -ulceratii ale gambelor; -o viata
picioare; -dilatarea inegala si echilibrata, fara
neregulata a venelor excese de
supericiale ale alcool, tutun si
membrelor inferioare; fara consum de
ACCIDENTUL - -pareze; droguri;
VASCULAR hipertensiune; -tulburari senzoriale; -evitarea
-ateroscleroza; -tulburari de vorbire, tensiunii
memorie, vedere; pshigice si a
-coma;
ritmului
INFARCTUL -fumat; -blocarea partial sau
-eforturi fizice; neregulat si
MIOCARDIT totala a arterei coronare
-enervari; incordat de
cu un cheag de sange;
-emotii; munca;
-raceli -imbracaminte
pronuntate; si incaltaminte
care sa nu
ATERO- -excesul de -scaderea elasticitatii afecteze buna
SCLEROZA alimente cu vaselor si cresterea circulatie a
grasimi, tensiunii arteriale; sangelui;
sedentarism, -evitarea
fumat. sedentarismului
HIPERTEN- -factori: -depasirea valorilor si mentinerea
SIUNEA nervosa, normale ale tensiunii unui regim
ARTERIALA glandular, arteriale; rational de
vasculari, -ameteli, dureri de cap, viata;
renali. insomnia, oboseala, -controlul
palpitatii, tulburari de greutatii
vedere, hemoragie corporale
cerebrala. pentru evitarea
obezitatii.

D. EXCRETIA
Definitie:
-procesul prin care PLANTELE si ANIMALELE elimina la
exterior diferite substante:-apa in exces;
-straine(medicamente, alcool);
-toxice(uree, acid uric);
-cu rol de semnal chimic(nectarul).
EXCRETIA LA PLANTE: se realizeaza predominant prin
TRANSPIRATIE.
TRANSPIRATIA:
-are loc la nivelul frunzelor si consta in eliminarea paei sub
forma de vapori;
-1/10 din vapori se elimina prin cuticula epidermei
(cuticula), iar 9/10 prin ostiola stomatelor;
-rol:-asigura ascensiunea sevei brute;
-impiedica supraincalzirea plantelor;
-mentine ostiolele deschise, asigurand schimbul de
gaze necesare fotosintezei si respiratiei.
EXCRETIA LA ANIMALE se realizeaza prin:
-plamani (expiratia);
-piele (transpiratia);
-sistemul excretor-specializat in formarea si eliminare
ureinei;
-alcatuit din 1.RINICHI
2.CAI URINARE
1. RINICHII:
-organe pereche;
-forma de boabe de fasole;
-localizate in cavitatea abdominal, de o parte si de alta a
coloanei vertebrale;
-strucatura:
-CAPSULA CONJUCTIVA
-2 ZONE:- CORICALA (EXTERNA) – alcatuita din corpusculii
renali (MALPIGHI);
-MEDULARA (INTERNA) – formata din piramide
renale (alcatuite din TUBI COLECTORI).
UNITATEA MORFOFUNCTIOANLA A RINICHILOR ESTE
NEFRONUL (aproximativ 1 milion/rinichi).
STRUCTURA UNUI NEFRON:

1-capsula Bowman; 2-glomerul renal; 3-arterioala aferenta;


4-arteriola eferenta; 5-capilare; 6-tub contort proximal; 7-
ansa Henle; 8-tub contort distal; 9-tub collector; 10-venula.
a) CORPUSCUL RENAL format din:
-glomerul vascular (ghem de capilare)  din ramificarea
arteriolei aferente
-capsula BOWMAN (cu peretii dubli) – aici se filtreaza
plasma sangelui  urina primara.
b) TUR URINIFER:
-tub contort proximal;
-ansa HENLE;
-tub contort distal  TUB COLECTOR (aduna urina finala
de la mai multi nefroni, urina trece apoi in caile urinare
intrarenale si de aici in uretere)

2.CAI URINARE:
-INTRARENALE:-calice mici;
-calice mari;
-pelvis renal.
-EXTRARENALE:-doua uretere;
-vezica urinara;
-uretra.

BOLI ALE SISTEMULUI EXTRETOR LA OM


BOLI CAUZE MANIFEST PREVENIRE
ARI
LITIAZA -tulburari de metabolism al -leziuni ale -mentinerea unei
URINARA apei si al sarurilor minerale; cailor igiene
-mecanismul de cimentare a urinare; corespunzatoare;
sarurilor precipitate pentru a -hemoragii, -evitarea abuzului
forma un calcul (piatra) nu varsaturi, de medicamente;
este clarificat; greturi, -alimentatie
-avitaminoze si alimentatia: febra, echilibrata;
1.bogata in carne durere la -evitarea factorilor
2.bogata in lapte si vegetale chimici (toxici),
mictiune.
3.bogata in dulciuri si cartofi biologici (microbe,
INSUFI- -intoxicatii, infectii (avort -nu se mai virusuri), fizici
CIENTA provocat), coma diabetic, produce (frig si caldura
RENALA diaree prelungita, hemoragii. urina  exagerate).
ACUTA ANURIE;
-incetarea
functiei
rinichiului.
II. FUNCTII DE RELATIE:

Definitie: asigura integrarea organismuului in mediul sau


de viata.
Sunt:-sensibilitatea;
-miscarea.

A. SENSIBILITATEA SI MISCAREA LA PLANTE:


1.TACTISME – miscarile celulelor mobile
Ex.: gametii barbatesti se deplaseaza spre gametii
femeiesti (chimiotactism pozitiv)
2. TROPISME – miscari ORIENTATE ale organelor vegetale
in functie de DIRECTIA de actiunea a excitantului.
Exemple:
-FOTOTROPISMUL –POZITIV – frunzele spre lumina
-NEGATIV – la radacini
-GEOTROPISM – POZITIV – la radacini
-NEGATIV – la tulpini
3.NASTII: - miscari NEORIENTATE ale organelor vegetale
in functie de INTENSITATEA STIMULULUI
Exemple:
-FOTONASTII: regina noptii (florile se deschid la intuneric).
-TERMONASTIE: laleaua (se deschide la caldura).
-MECANONASTIE -mimoza
La isi
strang FOLIOLELE la
-SEISMONASTIE -macrisul iepurelui la
atingere/lovire.
B. SENSIBILITATEA LA ANIMALE
ORGANELE DE SIMT ALE MAMIFERELOR
I.OCHIUL – format din: GLOB OCULAR
ORGANE ANEXE: -de miscare: 6
muschi externi;
-de protectie:-pleoape;
-gene;
-sprancene.
GLOBUL OCULAR prezinta:
1.INVELISURILE globului ocular:
a. SCLEROTICA:
-invelis tare, axtern;
-ROL: protector;
-parte anterioara este transparenta = CORNEE.
b.COROIDA:
-are vase de sange;
-ROL: de hranire;
-anterior prezinta:-IRISUL care margineste pupila (orificiu)
ce are diametru reglabil datorita unor fibre musculare:-
CIRCULARE
-RADIARE
-CORPUL CILIAR
-format din:-MUSCHI CILIARI
-PROCESE CILIARE
-de el se prinde CRISTALINUL (LENTILA
BICONVEXA)
c.RETINA
-tunica interna;
-contine CELULE FOTOSENSIBILE = FOTORECEPTORI
-posterior prezinta doua pete:
-GALBENA – ROL FOTORECEPTOR;
- ZONA CENTRALA = FOVEEA CENTRALIS
FOTORECEPTORI

CELULE CU BASTONAS CELULE CU CONURI


-VEDERE NOCTURNA -VEDERE – DIURNA
- CROMATICA
-OARBA – pe aici iese la exterior NERVUL OPTIC (alcatuit
din axonii neuronilor multipolari).
2.Sistemul optic:
-format din MEDIILE TRASPARENTE ale globului ocular:
CORNEE  UMOARE APOASA (produsa de procesele ciliare)
 CRISTALIN (are geometrie reglabila)  UMOARE
STICLOASA;
-are rolul de a focaliza razele luminoase pe retina unde se
formeaza o imagine mai mica, reala si inversata a
obiectului privit.
Defecte structurale ale globului:-sunt mostenite
-afecteaza vederea
a) MIOPIA:
-imaginea se fromeaza inaintea retinei;
-persoanele nu vad la distanta;
-se corecteaza cu lentile BICONCAVE (DIVERGENTE).
b) HIPERMETROPIA:
-imaginea se formeaza in spatele retinei;
-se corecteaza cu lentile BICONVEZE (CONVERGENTE).
c) ASTIGMATISM:
-cristalinul nu are suprafata perfect sferica;
-se corecteaza cu lentile CILINDRICE.
d) STRABISM:
-unul din cei 6 muschi externi poate fi mai puternic, iar
axele optice ale celor doi ochi nu sunt paralele;
-se corecteaza chirurgical.
II. URECHEA este alcatuita din:
a) URECHEA EXTERNA:
-PAVILION
-CONDUCTUL AUDITIV
-capteaza sunetul si il conduce pana la membrana =
TIMPAN.
b) URECHEA MEDIE:
-are 3 oscioare:-ciocan sunet
-nicovala
membrana=FEREASTRA OVALA
-scarita
-comunica cu urechea externa prin timpan
-comunica cu faringele prin trompa lui EUSTACHIO
-comunica cu urechea interne prin membrana ferestrei
ovale si rotunde
c) URECHEA INTERNA:
-localizata in osul temporal;
-contine:-un labirint osos cu perilimfa
-un labirint membanos cu endolimfa situat in cel
osos
-labirintul membranos este alcatuit din:
-3 CANALE SEMICIRCULARE;
-UTRICULA si SACULA;
-MELCUL MEMBRANOS (CANAL COHLEAR).
RECEPTORII – PENTRU AUZ situati pe membrana baziliara
 in MELCUL MEMBRANOS  in ORGANUL LUI CORTI . El
contine celule senzoriale auditive cu cili stimulate prin
deformarea cililor la contactul cu membrana pectoria
atunci cand sunetele determina oscilatia membranei
bazilare.
-PENTRU ECHILIBRU (VESTIBULARI) reprezentati de:

a) MACULA OTOLITICA b) CREASTA AMPULARA


(2 receptori pentru POZITIE (sunt 3 receptori pentru
rotatie
situati in UTRICULA si SACULA) la baza canalelor
semicirculare)

SURDITATEA se datoreaza:
-spargerii timpanului;
-afectiunilor aparute la nivelul urechii medii sau interne;
-unor lexiuni ale nervului auditiv (acustic);
-unor leziuni ale centrului nervos din creier.
III. PIELEA:
-are functii multiple:-protectie mecanica si biologica;
-reglarea temperaturii;
-excretie (transpiratie).
-contine numerosi receptori pentru sensibilitatile tactila,
termica si dureroasa.

IV. LIMBA:
-prezinta MUGURI GUSTATIVI (contin celule chemosensibile
in forma de fus asociate de celule de sustinere);
-localizati in PAPILE GUSTATIVE (denivelari ale mucoasei
limbii);
-celulele gustative sunt stimulate de substantele sapide
dizolvate in apa sau saliva.
Rolul gustului:-alegerea hranei;
-evitarea unor substante daunatoare din
hrana;
-declansarea unor reflexe digestive
V. MUCOASA OLFACTIVA:
-situata in partea superioara a cavitatilor nazale;
-contine celule chemosensibile=NEURONI, inconjurate de
celule de sustinere;
-neuronii olfactivi sunt stimulati de substantele volatile
odorante dizolvate in mucus.
SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE
Clasificare:
a) DUPA ROL:-SOMATIC: asigura integrarea organismului in
mediul de viata;
-VEGETATIV: coordoneaza activitatea organelor
interne
-SIMPATIC actiune:-SIMULTANA
-PARASIMPATIC -ANTAGONICA
b) DUPA LOCALIZARE:-CENTRAL = ENCEFAL + MADUVA
SPINARII
-PERIFERIC = NERVI + GANGLIONI
NERVOSI
ACTUL REFLEX – sta la baza functionarii sistemului nervos
si reprezinta raspunsul organismului la actiunea unui
stimul.
ARCUL REFLEX este alcatuit din:
-RECEPTOR
-CALE AFERENTA formata din nervi senzitivi
-CENTRU NERVOS componenta a SNC (sistem nervos
central) ce promeste informatia, o analizeaza, o
prelucreaza si o transforma intr-o comanda.
-CALE EFERENTA formata din nervi motori
-EFECTORUL:- muschi striati pentru SN somatic
-glande si muschi netezi pentru SN vegetativ
cale
cale
STIMUL RECEPTOR CENTRU NERVOS
EFECTOR
aferenta eferenta
1.MADUVA SPINARII:
-localizata in canalul vertebral;
-are forma cilindrica, usor turtita antero-posterior;
-in sectiune transversala prezinta 2 tipuri de substanta;
-substanta alba:-localizata la exterior;
-alcatuita din axoni si celule gliale;
-formeaza cordoane;
-substanta cenusie:-localizata la interior;
-are forma literei H;
-alcatuita din corpii neuronali si
formeaza coarne;
-maduva spinarii este legata de receptori si de efectori
prin 31 de perechi de nervi spinali.
NEVUL SPINAL este alcatuit din:
-2 RADACINI: -una posterioare (senzitiva); prezinta un
ganglion spinal alcatuit din corpul neuronilor;
-una anterioara (motorie); formata din axonii
neuronilor motori din coranele laterale si anterioare.
-TRUNCHIUL: => din unirea celor 2 radacini;
-este mixt.
-RAMURILE: -periferice, mixte.
Functiile maduvei spinarii:
a) CENTRUL NERVOS REFLEX – prin substanta cenusie care
coordoneaza o serie de reflexe:
A1 SOMATICE-MONOSINAPTICE (PROPRIOCEPTIVE) =
arcul reflex alcatuit din 2 NEURONI –unul senzitiv
-unul motor
Ex.: rotulian
-POLISINAPTICE = arcul reflex alcatuit din
cel putin 2 neuroni:-unul senzitiv;
-unul motor;
-unul de asociatie.
Ex.: reflexul de flexie
A2 VEGETATIVE Ex.: VASOCONSTRICTOARE
MICTIUNE
DEFECATIE
SEXUALE
b) DE CONDUCERE – se realizeaza prin substanta alba
organizata in fascicule –ascendente (senzitive)
-descendente (motorii)
-intre etajele maduvei
Maduva spinarii (sectiune transversala)
1-cordonul posterior;
2-santul median posterior;
3-comisura cenusie;
4-cornul lateral;
5-nerv spinal;
6-cordonul anterior;
7-comisura alba;
8-fisura mediana anterioara;
9-cornul anterior;
10-radacina anterioara;
11-ganglion spinal;
12-radacina posterioara;
13-cordonul lateral;
14-canalul ependimar;
15-cornul posterior.

2.ENCEFALUL format din:


-trunchi cerebral;
-cerebel;
-diencefal;
-emisfere cerebrale.

a) TRUNCHIUL CEREBRAL:
-este in continuarea maduvei spinarii;
-prezinta:-bulb rahidian;
-puntea lui VAROLIO;
-mezencefal care se continua cu diencefalul.
-alcatuit din:-substanta cenusie in centru sub forma de
NUCLEI;
-substanta alba la periferie.
NUCLEII sunt:-SENZITIVI: primesc impulsuri de la organe de
simt (limba, ureche);
-MOTORI: comanda muschii fetei, limbii,
faringelui;
-VEGETATIVI: sunt centrii unor reflexe
vegetative: salivar, lacrimal si gastrosecretor.
-este conectat cu receptorii si efectorii prin nervii cranieni.
b) CEREBELUL:
-situat in partea dorsala a trunchiului cerebral;
-legat de aceasta prin 3 perechi de PEDUNCULI
CEREBELOSI;
-format din:-2 emisfere cerebeloase;
-vermis.
-substanta cenusie formeaza:-la exterior = SCOARTA
CEREBELOASA;
-la interior = nuclei inconjurati de
substanta alba.
-ROL: -in mentinerea echilibrului;
-controleaza pozitia corpului;
-asigura precizia miscarilor comandate de emisferele
cerebrale.
c) DIENCEFAL:
-acoperit partia de emisferele cerebrale;
-substanta cenusie formeaza mase de nuclei nervosi;
-TALAMUSUL = formatiunea ce mai voluminoasa
-primeste impulsuri pe cai senzitive (ex.:
vizuala, auditiva, vestibulara etc.)
-HIPOTALAMUSUL – cuprinde nuclei vegetativi cu
rolul de aregla:
-temperatura;
-concentratia de apa;
-pofta de mancare;
-emotiile;
-functiile sexuale.
d) EMISFERELE CEREBRALE:
-sunt cele mai voluminoase;
-localizate in partea superioara a SNC (sistemului nervos
central);
-separate prin santul interemisferic si unite la baza prin
substanta alba;
-substanta cenusie formeaza:
-nuclei bazali la interior => regleaza pozitia si
miscarile.
-scoarta cerebrala la suprafata care contine arii
corticale cu functii diferite;
1. ARII SENZITIVE: -VIZUALA;
-AUDITIVA;
-OLFACTIVA; apar senzatiile
corespunzatoare
-GUSTATIVA;
-SOMESTEZICA.
2. ARII MOTORII – comanda miscarile –INVOLUNTARE
-VOLUNTARE
3. ARII DE ASOCIATIE – coordoneaza procesele psihice la
om.
-scoarta cerebrala coordoneaza reflexele conditionate
care:
-sunt invatate pe parcursul vietii;
-sunt dobandite;
-sunt temporare;
-nu sunt ereditare.
BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL LA OM
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE
BOALA -degenerarea -tremuraturi la -un regim de
PARKINSON progresiva a SN maini; mers viata rational in
extrapiramidal; rigid, cu pasi care sa alterneze
mici; rigiditate activitatea cu
musculara odihna;
generalizata
PARALIZIA -inflamatia sau -MONOPLEGIE -prevenirea
leziunea unui (paralizia unui surmenajului;
nerv datorate membru)
-HEMIPLEGIE -evitarea
unor: infectii,
(paralizia consumului de
tumori,
jumatatii tutun, alcool,
distrugeri ale
inferioare sau cafea;
nervului.
superioare)
-evitarea
-TETRAPLEGIE
consumului de
(paralizia tuturor
droguri si alcool.
membrelor
EPILEPSIA -infectii acute; -convulsii;
-malformatii -pierderea
congenitale al cunostintei;
SNC; -agitarea
-traumatisme membrelor;
craniene; -intepenirea
-alcoolism; corpului;
-tumori -muscarea limbii;
cerebrale.
SCLEROZA IN -nu are cauza -leziuni si
PLACI clara; cicatrice sub
forma de placi in
substanta alba;

LOCOMOTIA LA ANIMALE
Sistemul locomotor:-sistem osos = partea pasiva;
-sistem muscular = partea activa.
SISTEMUL OSOS
-ROL-asigura: -duritatea;
-rezistenta;
-elasticitate a organismului.
-mamiferele terestre au modificari in regiunea labelor:
-plantigrade – calca pe toata talpa: arice, urs, om;
-digitigrade – calca pe degete: pisica, lupul;
-unguligrade – calca pe copite: porc, oaie, cal.
Sternul este marit, deoarece pe el se insereaza muschii
pectorali puternici.
La om, scheletul este adaptat la locomotia bipeda;
-apare curbura plantara;
-se lungesc oasele coapsei si gambei;
-se largeste centura pelviana;
-coloana vertebrala este curbata in forma de S
(asigura elasticitatea);

Totalitatea oaselor din corp asezate in pozitie naturala


formeaza SCHELETUL alcatuit din:
1.scheletul capului;
2.scheletul trunchiului;
3.scheltul membrelor superioare:
a) centura scapulara  omoplati + clavicula;
b) membrele propriu-zise: -scheletul bratului – humerus;
-scheletul antebratului – radius,
ulna;
-scheletul mainii –carpiene;
-metacarpiene;
-falange.
4.scheletul membrelor inferioare:
a) centura pelviana: 2 oase coxale;
b) membrele propriu-zise:-scheletul coapsei – femur;
-scheletul gambei – tibie, fibula;
-scheletul piciorului –tarsiene;
-metatarsiene;
-falange.

SISTEMUL MUSCULAR
-musculatura prin: -CONTRACTIE
Contribuie la
deplasarea organismelor
-RELAXARE
-muschii striati sau scheletici se impart in:
-muschii capului;
-muschii gatului;
-muschii trunchiului;
-membrele superioara cuprind muschii:-deltoid(umar);
-biceps;
-triceps;

-flexori,extensori(antebrat),
supinatori;
-muschii palmei.
-membrele inferioare cuprind muschii:-fesieri;
-croitori, aductori,
cvadriceps
(coapsa);
-muschii plantei (talpa).
III. Functia de reproducere

A. LA PLANTE B.LA MAMIFERE

1) ASEXUATA 2) SEXUATA SISTEM


REPRODUCATOR

barbatesc femeiesc
A. REPRODUCEREA LA PLANTE
1) Reproducerea asexuata (fara fecundatie) se
realizeaza prin:
-STRUCTURI SPECIALIZATE = SPORI => prin MEIOZA
(ex.:muschi, ferigi)
-ORGANE VEGETATIVE:-specializate – MUGURI (la
grausor=Ficaria verna)
-care au in mod secundar functia de
reproducere -BULBI
-RIZOMI
-TUBERCULI
-Artificial omul realizeaza inmultirea vegetativa printr-un
organ sau fragment de organ (frunza, radacina, tulpina)
Tipuri de inmultire vegetativa:
-BUTASIREA
-butas = fragment desprins pentru a fi inradacinat in
sol;
-butasii de tulpina la: salcie, vita-de-vie, cactusi,
muscata, trandafiri.

-MARCOTAJ
-inradacinarea unor fragmente fara a le desprinde de
planta mama.
Ex.: la coacaz, vita-de-vie.
-MICROBUTASIREA
-consta in utilizarea unui fragment de meristem sau a
unei celule ca butas.
-ALTOIRE (in pomicultura, viticultura, dloricultura)
-altoi – planta care trebuie inmultita si contine partea
utilizabila
-portaltoi – care are sau va forma radacina
2)Reproducerea sexuata la angiosperme =>
presupune formarea gametilor la nivelul florii
STRUCTURA FLORII:

a) peduncul floral;
b) receptacul – axa florala pe care sunt fixate elementele
florii;
B1) Invelisul floral:
-sepale – formeaza CALCIUL (K)
-de regula sunt verzi, dar si colorate(ca la iris)
partea asexuata
-petale – formeaza COROLA (C)
a florii
Ex.: pentru cires C(5), pentru liliac C(4).
B2) Elemente de reproducere:
*STAMINELE
-partea barbateasca a florii = ANDROCEUL (A)
-o stamina contine:-filament
-conectiv
-antera cu granule de polen in care se
formeaza prin meioza gametii barbatesti (nucleii
spermatici)
* CARPELELE (PISTILELE)
-formeaza partea femeiasca a florii = GINECEUL (G)
-o CARPELA contine:
-STIGMAT
-STIL strabatut de tubul polinic format in urma
germinarii granulelor de polen
-OVAR – contine ovule
Ovulul este alcatuit din:
-2 INTEGUMENTE protectoare cu o deschidere = MICROPIL
-SAC EMBRIONAR cu 8 nuclei haploizi (n):
-3 la polul superior => APARAT MICROPILAR ce
contine oosfera, gametul femeiesc
-2 in centru => fuzioneaza si formeaza NUCLEUL
SECUNDAR (2 n)
-3 la polul inferior => APARAT ANTIPODIAL
Florile pot fi: -hermafrodite (au ambele sexe);
-unisexuate –pe plante diferite (DIOICE): ex.:
canepa
-pe aceeasi planta (MONOICE): ex.:
porumb, nuc
FUNCTIILE FLORII:
*Polenizarea – trecerea polenului din antera pe stigmatul
pistilului
*Fecundatia se produce in SACUL EMBRIONAR. La
angiosperme este DUBLA:
-o spermatie + oosfera => zigotul propriu-zis din care se
formeaza EMBRIONUL;
-o spermatie + nucleul secundar (2n – diploid) => zigotul
accesoriu (o celula triploida) ce va forma ENDOSPERMUL
SECUNDAR (tesut nutritiv al semintei).
Dupa fecundatie, sepalele, petatele, staminele se usuca si
cad. Ovulul se transforma in samanta, iar ovarul in fruct.
Samanta
Structura semintei:
-tegument seminal (invelisul);
-embrionul contine:-radacinuta;
-tulpinita;
-muguras (gemula);
- 1-2 cotiledoane (rezerve de substante
nutritive).
-endospermul secundar (albumen) = rezerva nutritiva.

Dupa numarul cotiledoanelor, angiospermele se impart in:


-DICOTILEDONATE – pomi, mazare, vita-de-vie;
-MONOCOTILEDONATE – ceapa, usturoi, lalea, cereale.
TIPURI DE FRUNCTE:

1. CARNOASE 2. USCATE
DRUPE SIMPLE
(cires, prun, cais) a) DEHISCENTE b) INDEHISCENTE
DRUPE COMPUSE (se deschid) (nu se deschid)
(zmeur, mur) -PASTAI -NUCA: stejar, alun,
fag
BACE (vita-de-vie, -SILICVE (varza) -ACHENA:floarea-
soarelui,
Tomate) -CAPSULE (mac, chimen,
papadie
Crin) -CARIOPSA: grau, orz,
porumb
-SAMARA: frasin, ulm,
paltin
3. FALSE
-din concresterea ovarului cu alte
Parti ale florii (mar, maces, capsun)

B. Reproducerea la mamifere => este sexuata


a) Sistemul reproducator barbatesc
1.TESTICULE (gonade barbatesti) – contin numeroase
tuburi seminifere in care se produc spermatozoizi (celule
sexuale haploide = n)
2. CONDUCTELE GENITALE – canalul epididimar; -
canalul deferent;
-canalul ejaculator; - uretra
3. PENIS – organ copulator
4. GLANDE ANEXE – vezicule seminale (pereche)
- prostata
b)Sistemul reproducator femeiesc
1.OVARELE (GONADE femeiesti)  contin numerosi
FOLICULI OVARIENI in care se formeaza ovulele
2.CONDUCTE GENITALE:
-TROMPE UTERINE (la om) = OVIDUCTE (la mamifere)
diviziune
aici poate avea loc fecundatia>zigot
embrion
Mitotica
-UTERUL unde au loc:
-NIDATIA –fizarea embrionului in mucoasa ingrosata;
-formarea sacului amniotic  cu rol de protectie si
hranire;
-formarea PLACENTEI cu rol de protectia si hranire a
embrionului prin vasele cordonului ombilical;
-VAGIN
3.VULVA – organ copulator
4.Glandele anexe – glandele mamare

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA


BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE
SIFILIS - a)Sifilis primar: la 12 -evitarea
TREPONE saptamani dupa contactul relatiilor sexuale
MA sexual infectant apare o rana cu persoane
pallidum pe vagin sau pe penis. necunoscute;
(bacterie) b)Sifilis secundar: intre 2-6 -folosirea
luni de la contactul sexual prezervativului;
apare o eruptie rosie pe corp, -utilizarea
febra, dureri de cap, de gat. seringilor si a
c)Sifilis tertiar: se intaleaza la acelor de unica
cativa ani; sunt afectate folosinta;
creierul si inima -controlul
GONOREE - -scurgere galben-verzuie din donatorilor de
A NEISSERIA vagin sange;
-senzatie de arsura la urinare -respectarea
-dureri abdominale normelor de
-scurgere galben-verzuie din
penis igiena prin
-dureri si arsuri la urinare folosirea corecta
-simptomele apar la 10 zile toaletelor;
dupa infectie -intretinera unei
CANDIDO -CANDIDA -scurgere vaginala (groasa, igineni
ZA albicans albicioasa) corespunzatoare
-inflamatia vulvei a organelor
-dureri si/sau arsuri la urinare
aparatului
-mancarime in zona genitala
-inflamatia penisului reproducator
SIDA -Virusul -depsie imuna majora (scade
HIV (izolat imunitatea)
in 1981) -dezvolarea infectiilor virale,
bacteriene, micotica
-aparitia de tumori
-afectarea SNC
-deces