Decizia 857/2008

1. Autorul sesizării
În temeiul art. 146 lit. a) și art 11 lit. a) din Constituție, împreună cu art. 15 din Legea
nr. 47/1992, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale
sesizarea formulată de 53 de deputați. Curtea a fost solicitată să efectueze un control a priori
pe cale de atac a unei legi considerate neconstituționale.
2. Obiectul sesizării
Sesizarea s-a referit la neconstituționalitatea Legii privind completarea art. Din Legea
audiovizualului nr. 504/2002.
3. Motivarea sesizării
Autorii reclamă faptul ca art. 28 alin. (71), care prevede ca "Programele de ştiri ale
posturilor de televiziune şi radio conţin, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv,
negative", este contrar art. 31 alin. (1)-(4) și art. 30 alin. (2), astfel:
 cetățenii români au dreptul de avea acces neîngradit la informații corecte de
interes public; nu le pot fi cenzurate informații;
 cei care transmit sau aleg știrile nu sunt neaparat experți în domeniul vizat de
știre și pot prin urmare interpreta greșit valoarea ei pozitivă sau negativă;
 proporția cerută de art. 28 alin. (71) ar impune un filtru ce împiedică realizarea
obligației constituțională a mijloacelor de informare în masă de a da informații
corecte populației.
S-a constatat și o problemă cu privire la procesul legislativ de adoptare a legii.
4. Decizia Curții
Curtea constată că art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 este
neconstituțonală.
5. Motivarea deciziei Curții
I. Cu privire al art. 31 alin. (1)-(4), Curtea consideră că că orice persoană are dreptul
să fie informatăcorect, clar, direct, pe orice cale cu privire la orice eveniment de interes
public. Mai mult, partajarea ceruta de art. 28 nu se face după principii care să asigure o
imparțialitate și echilibru. Această omisiune, prin urmare, crește subiectivismul prezent în
alegerea știrilor ce vor fi difuzate, ceea ce ar putea duce la manipulare.
 II. Cu privire la art. 30 alin. (2), Curtea nu o consideră valabilă și o respinge, deoarece
cenzura nu intervine în stadiul selecționării știrilor pozitive sau negative, ci în cel al unui
control prealabil de către autorități sau persoane fizice sau juridice al conținutului și al
formelor de prezentare.
Filtrarea informațiilor nu este cenzură, deși, dacă nu este făcut corect, poate duce la o
lipsă de informare a cetățenilor.
III. Cu privire la criticile referitoare la finalizarea și adoptarea legii, Curtea a spus că
nu ridică o problemă de constituționalitate, greșeala fiind imputabilă Senatului.
Bratu Șerban-Mihai. 104