Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Traheotomia
Avantaje:
- Curatare mai usoara decat in cazul intubatiei
- Risc mai mic de accidente asfixice
- Supraveghere mai simpla
Dezavantaje:
- Cicatrice in regiunea cervicala
- Dificultatea executiei si prezenta unei echipe de specialisti pentru acest lucru
Masuri medicale
- Antibiotice doze mari, parenteral:
Inhibitori de betalactamaze, Cefalosporine gen. II sau III
- Antitermice infunctie de necesitati
- Preparatele cortizonice NU sunt neaparat necesare!!
- Aerosolii pot avea efect moderat asupra edemului laringian
2
Diagnostic diferential:
- Corpul strain laringian
- Stenoza laringiana subglotica congenitala
- Hemangiom sau alta tumora subglotica
Tratament
Medical:
- Corticoterapia, doze mari, parenteral!:
o Hidrocortizon hemisuccinat
o Prednisolon
o Dexametazona
- Corticoterapia orala: forme precoce sau usoare, sau in continuarea terapiei parenterale
- Aerosolii cu vasoconstrictoare :
o Adrenalina + ser fiziologic
- Antibiotice – profilactic, doze uzuale
- Oxigen – pe masca
- Hidratare la copilul mic
Instrumental:
- Intubatia nazo (oro)-traheala
o Se poate face mai usor ca in forma supraglotica
o Poate determina leziuni traumatice la nivel laringian, cu stenoze ulterioare
- Traheotomia
o Este exceptional necesara!
- Sub tratament medical corect boala se vindeca in 2-5 zile! (prognostic favorabil)
- Recidivele sunt frecvente in caz de stenoze laringiene congenitale sau tumorale
3. Laringite cronice
Clasificare:
Nodulii vocali
Laringita pseudomixomatoasa (edem Reincke)
Laringita alba (hipertrofica):
- leucoplazia
- pahidermia (hiperkeratozica) alba
- papilom cornos
Nodulii vocali
Formatiuni tumorale de tip inflamator
Localizare tipica, dimensiuni varibile
Cauze: abuz vocal, RFL
Incidenta mare la copil
Tratamentul – repaus vocal, reeducare foniatrica a vorbirii; se mai pot incerca: tratamentul
RFL, insulinoterapie pe termen scurt (?)
3
Pseudomixomatoza (edem Reincke)
Edem cronic, voluminos la nivelul spatiului Reinke (corionul CV)
Frecventa la fumatori
Asociaza abuz vocal
Laringoscopia directa: aspect balonizat, albicios, gelatinos la nivelul fetei superioare a CV;
leziunea e bilaterala
Tratament: incizia mucoasei CV si aspirarea lichidului (+/– rezectie minima de mucoasa);
microcoagularea vaselor CV inaintea procedurii
Recuperarea vocii: in 4-6 saptamani!
Leucoplazia
Anatomo-patologic: pata albicioasa-cenusie, la suprafata CV, cu margini slab delimitate
Poate fi izolata sau multipla
Mucoasa adiacenta e inflamata
Pahidermia (hiperkeratozica) alba
Leziune cu aspect pseudotumoral, bine delimitata, albicios-cenusie, suprafata neregulata,
dura la palpare
Se poate transforma malign:
- CV devine indurata
- apar ulceratii
- hemoragii
- inflamatii adiacente majore
- anomalii microcapilare
Papilomul cornos
Greu de diferentiat de pahidermia alba
Tumora exofitica, bine delimitata, în partea anterioara a regiunii glotice, dura la palpare
Frecvent unica
Malignizarea leziunilor cronice
Fumatul
Alcoolul
HPV?
RGE?
Se produce in mai multe stadii (histologic):
- hiperplazie simpla (+/- displazie usoara)
- displazie moderata
- displazie severa (carcinom in situ)
Tratamentul laringitelor cronice hipertrofice
Evitarea iritantelor respiratorii (tutun, etc)
Reeducare foniatrica a vorbirii
Aerosoli cu antiinflamatorii (CS)
Fluidifiante de secretii
Decorticarea CV:
- totala
- partiala
Examen anatomo-patologic al piesei rezecate (obligatoriu)
4
4. Laringomalacia – stridor laringian
Definitie: Malformatie complexa anatomica și functionala cu obstructia caii respiratorii prin
aspirarea spre lumen a tesuturilor aditusului laringian
Cea mai frecventa malformatie laringiana
Incidenta mai mare la sexul masculin
Patogenie
- Imaturitate de dezvoltare a cartilajelor laringelui?
- Lipsa maturarii centrilor nervosi de control ai musculaturii laringiene
- Refluxul gastroesofagian?
- Asociere intre o anatomie particulara și lipsa unui control neurologic adecvat!
Clinic
- Stridor inspirator; se intensifica la:
o supt
o plans
o culcat pe spate
- Debut la cateva saptamani postnatal
- Dispare spontan la 18-24 luni
- Voce nemodificata
- Dispnee si cianoza in cazuri grave
- Tulburari de alimentatie cu stagnare în greutate in cazurile grave!
Diagnostic
- Endoscopie flexibila in stare vigila
- Endoscopie rigida sub AG superficiala
o basculare aritenoizi spre anterior
o rulare epiglota pe ea insasi si basculare posterioara
- Studii fluoroscopice?
- Bronhoscopie – pentru dg diferential
Tratament
Forme usoare – nu e necesar
Forme severe:
- traheotomie
- ariepiglotoplastie:
o incizie repliuri ariteno-epliglotice
o excizie mucoasa repliuri
o excizie partiala a epiglotei
5
Clasificare
Dupa leziunile anatomopatologice:
1. Leziuni ale scheletului nazal cartilaginos
2. Fracturi ale scheletului nazal osos
3. Fracturi combinate
4. Fracturi nazale asociate cu ale scheletului facial sau bazei craniului
5. Hematomul septal
Simptome
- Anamneza de traumatism
- Edem marcat si/sau modificari de aspect ale piramidei nazale
- Hematoame nazo-faciale, palpebrale
- Chemozis conjunctival (posttraumatic)
- Epistaxis
- Obstructie nazala variabila
- Tulburari ale starii de constienta (TCC asociat)
- Rinolicvoree (TCC)
Semne
- Dureri severe la palparea piramidei nazale
- Crepitatii si/sau mobilitate la palparea reliefurilor osoase ale piramidei nazale
- Traiecte de fractura ale septului nazal – la rinoscopie anterioara
- Tulburari de statica ale globilor oculari (diplopie) – in caz de fracturi asociate faciale
Diagnostic
- Examen clinic
- Radiografia simpla de profil a regiunii fronto-nazale
- CT regiunii nazale si a masivului facial, in leziuni asociate
- Examen oftalmologic (TCC asociat)
- Examenul secretiei nazale (susp rinolicvoree)
Tratament
- Se verifica starea neurologica a pacientului, inncaz de TCC asociat
- Se aspira cheagurile si sangele din foselennazale
- Daca piramida nazala este modificata canrelief, se redreseaza instrumental
- Contentia interna si externa asiguranimobilitatea piramidei nazale.
- Se detamponeaza fosele nazale dupa 5-6 zile
Reguli de tactica chirurgicala
- Redresarea piramidei nazale nu se face mai tardiv de 3-4 zile!
- Tamponamentul nazal anterior se insoteste de terapie antibiotica cu spectru larg, pe
durata mentinerii sale!
- Plagile nazale se sutureaza, dupa explorarea pentru eventuali corpi straini
- Exceptional, fracturile nazale necesita redresare pe cale deschisa si osteosinteza
HEMATOMUL SEPTAL
Definitie: acumularea de sange intre pericondrul și septul nazal cartilaginos
6
6. Atrezia coanala uni vs bilaterala – IRA de la nastere
Definitie: Stenoza completa a lumenului fosei nazale, in 1/3 post (cca 1 cm de cadrul coanal)
Poate fi: uni sau bilaterala
AP: osteocartilaginoasa (90%)prin parti moi (10%)
1/8000 de nasteri
Etiologie:
- lipsa resorbtiei membranei buconazale din viataembrionara
- malformatie osoasa complexa la nivelul septului nazal posterior
Diagnostic
- UNILATERALA
o obstructie nazala uni laterala
o rinoree unilaterala
- BILATERALA
o dispnee acuta neonatala, cu cianoza, gasping
o se poate produce decesul nou-nascutului
o imposibilitatea alimentarii (daca supravietuieste)
- Sonda moale trecuta pana in orofaringe
- Instilare de colorant in fosa nazala
- Rx de profil cu SC in fosa nazala
- Lipsa de aburire spatula
Tratament
- Oxigenare pe masca initial
- Eventual intubatie sau traheotomie daca insuficienta respiratorie e severa
- BILATERALA
o pipa Guedel
o apoi dilatare instrumentala si calibrare pe mentor (minim 3 luni)
o eventual, permeabilizarea foselor prin: chirurgie endoscopica, laser, etc
- UNILATERALA
o abord transpalatinal
o abord endoscopic : instrumental, freza, laser CO2
7
Diagnostic tromboflebita
- Aspect clinic
- CT
- RMN
- Ex oftalmologic
Tratament
- Antibiotice parenteral, doze mari (nafcilin, ceftriaxon, vancomicina, metronidazol)
- Antiedematoase cerebrale (manitol)
- +/– anticoagulante (tromboflebita)
- Drenajul chirurgical al infectiei de origine (sinusala)
8
- uneori este necesară ligatura de venă jugulară internă pentru oprirea fenomenelor
bacteriemice care pot fi puse în evidenţă chiar postoperator
- se asociază antibiotice cu spectru larg, în doze mari, parenteral
- folosirea medicaţiei anticoagulante este discutabilă.
Prognosticul este sever, rata mortalităţii se menţine ridicată atât prin fenomenele septice
generale cât şi prin complicaţiile endocraniene asociate.
9
3. Faza de remisiune sau cronicizare
- diminuarea secretiilor otice
- inchiderea treptata a perforatiei din MT
- uneori persista un lichid transparent in UM!
- rar: perforatie cronica definitiva a MT
Tratament
- Antibiotic, administrat minim 5-7 zile; antibiograma poate fi utila in cazuri selectate
- Vasoconstrictoare si/sau CSIN
- Analgetice pe cale generala
- NU se fac instilatii auriculare!
- Timpanotomie :
o otite trenante, slab responsive la tratament
o pacienti cu imunosupresii sau diabet
o disfunctii tubare cronice necorectabile
Indicatii
- Amigdalite acute frecvente in APP (4-5 episoade/an sau aparute la interval mai mic
de 2 luni)
- Obstructie respiratorie cronica nocturna, cu perioade evidente de apnee
- Complicatii supurative latero-cervicale, cu punct de plecare amigdalian
- Depistarea repetata a SBHA, in ciuda unui tratament corect condus
- Titru ASLO crescut constant, depistat la mai multe determinari separate
- Patologie preexistenta cardiaca, renala, reumatismala
Complicatii postoperatorii
- Edem laringian obstructiv (precoce postoperator)
- Hemoragii cataclismice intraoperatorii (exceptionale)
- Hemoragii precoce sau tardive
- Infectii latero-faringiene (adeno-flegmoane)
- Emfizem subcutan cervical (rupturi faringiene)
10
14. Indicatii traheotomie, incidente intraoperatorii, compicatii post op
1. Obstructia cailor aeriene superioare
- Edem alergic
- Paralizie de CV
- Atrezie coanala
- Sindroame congenitale (ex Pierre-Robin)
- Malformatii laringiene
2. Posttraumatic
- Traumatisme oro-faciale
- Corpi straini respiratori (traheo-bronsici, esofagieni)
- Inhalatii de caustice, sau gaze fierbinti (ex dupa explozii)
- Dupa chirurgia tiroidei sau cardiaca
- Traumatisme laringiene severe
3. In infectii
- Laringitele acute dispneizante
- Abcesul retrofaringian
- Angina Ludwig si alte celulite latero-cervicale
- Tetanos
- Difterie
4. Tumori
- Laringiene
- Faringiene
- De baza de limba
5. Asistare ventilatorie
- Traumatisme cranio-cerebrale
- Plaman de soc (ARDS)
- Sindroame de aspiratie pulmonara
- Come prelungite
- Boli neurologice diverse (ex poliomielita)
6. Peroperator
- Chirurgia capului si gatului
- Neurochirurgie
- Chirurgia laringelui
- Intubatie endotraheala prelungita
7. Indicatii rare
- Astm bronsic sever
- Boli neuromusculare (ex Guillain Barre, polimiozita, miastenia gravis)
- Hipertrofie severa a amigdalelor palatine, cu CI chirurgicale
Incidente intraoperatorii
- Hemoragii severe (coagulopatii, lezari vase mari, malformatii vasculare)
- Pneumotoraxul (dom pleural inalt, mai ales la copii)
- Lezare membrana traheala
- Stopul respirator
11
Compicatii post op
- Emfizemul cervical si/sau mediastinal
- Hemoragia tardiva (erodare vase mari)
- Granulomul suprastomal
- Traheomalacia suprastomala
- Stenoza traheala (dupa decanulare)
- Tulburari de deglutitie (mai frecvent la copil)
- Fistule traheo-esofagiene
12
16. Epistaxis – definitie, cauze
Scurgerea de sange cu originea in fosele nazale
- 70% - la adulti peste 50 ani
- 70% la sexul masculin
- 15% dintre urgentele in ORL
- La copii: intre 2-10 ani
Cauze locale:
- Traumatisme, grataj
- Interventii chirurgicale
- Inflamatii acute nazale, sinusale
- Corpi straini nazali
- Tumori nazale, mai ales maligne (dar si benigne – ex.polip sangerand septal)
- Boala Rendu-Osler
- Ulcer septal (Hajek)
- Cauze de ingustare a valvei nazale (deviatii de sept nazal)
Cauze generale de epistaxis:
- Coagulopatii
- Ingestie accidentala sau supradozare anticoagulante
- Trombopatii si trombocitopenii
- Malignitati hematologice (leucemii)
- Afectiuni hepatice
- Tulburari endocrine
- Hipertensiunea arteriala – de obicei factor adjuvant
Patogenie: Hiperpresiunea vasculara locala (pata vasculara Kisselbach); Structura fina
mucoasei nazale (epiderm pseudostratificat); Elasticitatea vs rigiditatea peretilor vasculari
explica incidenta pe varste si localizarile epistaxisului
Clasificare: Anterior – cu originea in jumatatea anterioara a fosei nazale (frecvent pata
vasculara)
Gravitate redusa
Oprire spontana
Posterior – origine in jumatatea posterioara a fosei nazale (ramuri artera
sfenopalatina)
Severitate
Posibilitate de complcatii respiratorii
Tendinta redusa la oprire spontana
Initial:
- Pozitie verticala a pacientului
- Curatarea cheagurilor nazale
- Compresia petei vasculare, prin intermediul aripii nazale, 5-10 minute
- +/- aplicarea locala de tampon imbibat în vasoconstrictoare
13
Tamponamentul nazal anterior:
- Cu mesa de tifon
- Cu oxiceluloza resorbabila (Surgicel), imbibata în antibiotic
- Cu bureti expandabili (Merocel)
- Relativ bine suportat
Tamponamentul nazal posterior:
- Mese de tifon
- Sonda cu dublu balonas
- Morbiditate importanta
o Risc necroza aripa nazala
o Dureri locale semnificative
o Risc de aspiratii pulmonare
- Ligatura arterei sfeno-palatine
- Trans-sinusomaxilar
- Endoscopic – cu aplicare de clipuri
- Cauterizarea arterei sfenopalatine (endoscopic)
- Embolizarea arterei maxilare:
o centre de radiologie interventionala
o Se folosesc baloane inflabile detasabile, spire metalice din platina sau particule
de 300-500 microni
o Risc de: dureri faciale, trismus, edem facial, AVC si deces
- Ligatura arterei carotida externa
Medicamentos:
- Reechilibare volemica
- Antibiotice – in caz de tamponament nazal
- Umidificarea aerului in camera
- Aplicarea de bacitracina la nivelul petei vasculare
- Evitarea factorilor de stres asupra mucoasei nazale: iritante respiratorii, sport
14
19. Stertor si stridor
Stertor
- respiratie zgomotoasa si intensa, insotita de un uruit.
- sforaitul
- originea zgomotului-in faringe
- det de vibratia uvulei, valului palatin, faldurilor de mucoasa faringiana redundanta
- frecvent intalnit in timpul unei come profunde sau al unei agonii datorita unei obstructii
la nivel laringian sau a cailor respiratorii superioare.
- subiectul respira cu gura deschisa, valul palatin fiind paralizat.
- cauze - stenoza coanala, amigdale marite, polipi.
Stridor
- sunet anormal, ascuţit, de tonalitate înaltă, muzical care se aude cel mai bine când un
copil inspiră .
- este determinat de obicei de o obstrucţie sau îngustare a căilor aeriene superioare.
- in epiglotita, corpi straini, tumora laringiana
15
2. Petrozitele
- reprezintă inflamaţia acută sau cronică a stâncii temporalului;
- aici se găsesc uneori celule (30% din stâncile temporale), situate profund, a căror
inflamaţie se manifestă cu :
- hemicranie profundă sau retroorbitară
- subfebrilitate persistentă
- otoree moderată cantitativ, care persistă uneori după operaţii otomastoidiene
- uneori există un sindrom Gradenigo : nevralgie de trigemen, paralizie de nerv abducens
(VI),
3. Otomastoidita cronică
Constă din leziuni inflamatorii extinse, cronice ale antrului mastoidian, casei timpanului şi
lanţului osicular.
4. Otomastoidita latentă (mascată)
Reprezintă entitatea nosologică caracterizată prin apariţia unui ţesut de granulaţie şi a unor
eroziuni osoase la nivelul apofizei mastoide, în prezenţa unei membrane timpanice normale
sau aproape normale.
5. Paralizia de nerv facial
6. Fistula labirintică
7. Labirintita acută supurată
8. Encefalocelul şi fistula LCR
9. Complicaţiile intracraniene
Complicatiile intracraniene ale supuraţiilor otice ajung la structurile endocraniene pe 2 căi : fie
prin diseminare hematogenă (specifică otitelor acute), fie prin difuzarea prin intermediul unor
căi anatomice preformate
9.1. Meningita otogenă
Constituie cea mai frecventă complicaţie intracraniană determinată de supuraţiile otice.
9.2. Abcesul extradural
Reprezintă o colecţie purulentă localizată endocranian între corticala osoasă şi duramater.
9.3. Abcesul (empiemul) subdural
Reprezintă o colecţie purulentă între duramater şi membrana arahnoidiană.
9.4. Trombo-flebita de sinus lateral
Este de obicei simultană cu prezenţa unei colecţii între dura-mater şi cortical internă. Constă
dintr-o supuraţie localizată în jurul sinusului lateral.
9.5. Supuraţiile cerebro-cerebeloase (abcesele)
9.6. Hidrocefalia otică
Existenţa unor fenomene de HTIC în absenţa de modificări LCR şi complicând evoluţia unei
otite medii acute.
Profilaxia complicaţiilor infecţiilor oto-mastoidiene
- tratamentul energic al infecţiilor acute sau cronice
- folosirea de aeratoare transtimpanale în cazurile cu stare generală gravă, ce necesită
timpanotomie
16
21. Othematom – definitie
Definitie: colectie sanguina localizata intre pericondru si cartilaj
Incidenta:
- la boxeri
- la adultii tineri
- dupa traume pavilionare acute sau cronice
- localizare de predilectie: fosa scafoida
Simptome
- Tumefactie violacee, dureroasa, fluctuenta
- De obicei combleaza fose scafoida
- Poate asocia leziuni traumatice de vecinatate
Evolutie
- 2 posibilitati:
o abcedare, urmata de pericondrita
o vindecare prin fibroza si cicatrici deformante local
Tratament
- Incizie si drenaj
- Urmate de pansament compresiv 7 zile
17
23. Diagnostic si tratament in papilomatoza laringiana
Definitie: Papilomatoza laringiana este reprezentata de: Hiperplazii conjunctivovasculare
tumorale, benigne;
Tumori exofitice, neregulate, coloratie roza, suprafata muriforma cu localizare
variata la nivelul laringelui
Poate asocia papiloame si in regiunile invecinate (faringe)
Clinic:
- Disfonie – frecvent primul simptom
- Dispnee – agravata sever cu ocazia IACRS; e pregnanta la copii
- Stridor inspirator – daca e bifazic atesta localizare subglotica
Etiologie:
- Papilomavirusuri umane tip 6 si 11 (HPV 6 si 11)
Diagnostic:
- Laringoscopie indirecta
- Laringoscopie directa – mai ales la copil
- Examen bioptic al fragmentelor prelevate
- Se repeta biopsia la fiecare prelevare, in cazul adultilor
Tratament – optiuni:
- Extirparea chirurgicala periodica: laserCO2, shaver (microdebrider), instrumente
clasice
- Terapie angiolitica cu laser pulsat cu colorant
- Traheostomia – predispune la inoculari descendente (unele studii)
- Intubatia traheala – utila in cazul insuficientei respiratorii acute
Tratament adjuvant:
- Administrarea locala de cidofovir
- Interferon alfa – rezultate inconstante, temporare
- Indol-3‐carbinol
- Incercari clinice cu:
o Proteina E7 tratatatermic
o Inhibitori de ciclooxigenaza2 (celecoxib)
o Vaccinare cu HPV
18
- Poate asocia gingivita si stomatita necrozanta
- Ulceratie amigdaliana unilaterala, cu detritus necrotic; la detasare – sangerare
- Halena fetida
- Febra, astenie – inconstante
Diagnostic diferential: sifilis, difterie, leucemii
Tratament:
- Antibiotice (ex. penicilina)
- Igiena orala de calitate buna!
19
Tratament:
- Antibioterapie parenterala, doze mari (inclusiv pentru anaerobi)
- Supraveghere si intubatie nazotraheala sau traheostomie, la nevoie
- Drenaj chirurgical al spatiilor celulare ale planseului bucal
20
Patogenie (forma primitiva)
- Necunoscuta; exista multiple ipoteze
- Ereditara (la 20-30%)
- Infectioasa – Klebsiella ozenae, alti germeni gram negativ
- Tulburari de pneumatizare ale oaselor fetei
- Autoimuna
- Dezechilibru vegetativ local
- Dezechilibru hormonal
- Deficit nutritional (fier, vitamina A?)
Patogenie (forma secundara)
- Exereze endonazale extensive
- Dupa traumatisme faciale severe
- Radioterapie extensiva pentru cancere mediofaciale
- Prizarea cronica de cocaina
- Expunere la diverse substante chimice: apatita, etc
- Boli granulomatoase cu distructii osteocartilaginoase secundare
Clinic
- Obstructie nazala cronica
- Cruste nazale voluminoase, galbene-verzui, fetide
- Halena fetida (forma ozenoasa, ozena) - obiectiva
- Epistaxis recidivant
- Anosmie
- Cefalee
- Orificii narinare cu orientare anterioara
Diagnostic
- Clinic
- Endoscopia foselor nazale
- Biopsie din mucoasa nazala
- CT masiv facial
- Examenul secretiilor nazale: elemente de infectie supraadaugata
Tratament
Medical:
- Spalaturi nazale frecvente cu SF sau bicarbonatat
- Antibiotice administrate sistemic – efect temporar! Sunt utile in caz de sinuzita asociata
- Blocarea temporara prin mulaje de silicon a narinelor (metoda Young)
Chirurgical:
- Metoda Eyries – recalibrare FN prin materiale sintetice sau grefe cartilaginoase
- Metoda Lautenschlager – deplasarea mediala a peretilor nazali
- Metoda Young – inchiderea chirurgicala a narinelor, uni sau bilateral, total sau partial
21
31. Coloboma auris
Definitie: Traiect fistulos localizat periauricular
Histologic:
- aspecte foarte variate, ca ramificatii si terminatie: in peretele CAE, in regiunea
supraauriculara
- Contin in perete elemente eptieliale: glande sebacee, sudoripare
- Localizare uni sau bilaterala
Evolutia:
- Asimptomatica perioade lungi (crusta si picatura de secretie, periodice)
- Abcedare: durere, tumefactie și congestie locala
Tratament:
- In faza asimptomatica: exereza chirurgicala (completa!)
- In faza de abcedare: incizie si drenaj chirurgical; antibiotice si analgetice pe cale
generala
Poate recidiva = rezectie incompleta!
Traumatisme nazale:
1. leziuni ale scheletului nazal cartilaginos
2. fracturi ale scheletului nazal osos
3. fracturi combinate
4. fracturi nazale asociate cu ale scheletului facial sau bazei craniului
5. hematomul septal
Traumatisme sinusale:
După linia de fractură (Le Fort)
1. Le Fort I: maxilară transversă joasă
2. Le Fort II: disjucție craniofacială joasă
3. Le Fort III: disjucție craniofacială înaltă
După tipul fracturii:
1. cu/fără deplasare
2. închise/deschise
3. simple/cominutive
22
34. Laringite acute dispneizante
Caracteristici:
- incidență mare, mai ales în sezonul rece
- afecțiuni potențial periculoase
- pot complica evoluția oricărei infecții acute de căi respiratorii superioare
Clasificare:
- forma supraglotică (epiglotita acută)
- forma subglotică
- laringo-traheobronșita
Laringita acută supraglotică: edem marcat cu localizare la nivelul structurilor supraglotice de
etiologie bacteriană (HIB-90%, Pneumococ, Strep) (e sub 1 reluat)
Laringita acută subglotică: (e sub 2 reluat)
Laringo-traheo-bronșita acută: infecția crustoasă bacteriană a mucoasei laringelui, traheei și
bronhiilor
Etiologie: staf aureus; de obicei complică o IACRS
Clinic: dispnee cu caracter mixt (inspiratorie-expiratorie), tuse cu caracter productiv – spută
sub formă de cruste galbene-verzui, stare generală alterată, disfonie de obicei marcată
Diagnostic: suspiciune, bronhoscopie, examenul secrețiilor traheo-bronșice
Tratament: AB antistafilococice parenteral în doze mari, fluidifiante de secreții (mucolitice),
oxigenoterapie (în formele cu dispnee severă), instrumentație – intubația este periculoasă, de
preferat traheostomia.
23