Sunteți pe pagina 1din 23

ORL

1. Laringita acuta supraglotica (epiglotita acuta)


Definitie: edem marcat cu localizare la nivelul structurilor laringiene supraglotice
Incidenta:
- mai rara decat forma subglotica
- In orice sezon
- Varsta de incidenta maxima: 2-8 ani.
Etiologie:
- Haemophilus influenzae tip B (90%)
- Pneumococul, streptococi
Patogenie
Infectie virala → inflamatie a mucoasei cu congestie și hipersecretie → proliferare bacteriana
Clinic
Semne de infectie bacteriana : febra, stare generala alterata
Semne consecutive edemului laringian:
- dispnee: bradipneica
- Odinofagie +/- sialoree
- Tuse
- +/- afectare pulmonara de tip pneumonic
La examenul clinic : epiglota este tumefiata, congestiva
Paraclinic
- Hemoleucograma
- Hemocultura in puseu febril
- Examenul radiologic de profil al regiunii cervicale
Evolutia bolii (minute!!)
Dispnee, bradipnee, stridor inspirator → Cianoza, extremitati reci, polipnee superficiala →
Obnubilare, respiratie linistita, cianoza → Deces!! prin stop cardiorespirator
Tratament
Tratamentul insuficientei respiratorii acute
- Pozitia pacientului
- Oxigeno-terapie
- Intubatie nazo(oro)-traheala
- Traheotomie
- Suportul ventilator este temporar si se suprima la 48-72 de ore (dupa efectuarea unei
endoscopii!!)
- NU se administreaza sedative respiratorii
Intubatia nazo-traheala
Avantaje:
- Usurinta (aparenta) in executie
- Lipsa cicatricii cervicale
Dezavantaje:
- Dificultatea ingrijirii
- Riscul detubarii intempestive

1
Traheotomia
Avantaje:
- Curatare mai usoara decat in cazul intubatiei
- Risc mai mic de accidente asfixice
- Supraveghere mai simpla
Dezavantaje:
- Cicatrice in regiunea cervicala
- Dificultatea executiei si prezenta unei echipe de specialisti pentru acest lucru
Masuri medicale
- Antibiotice doze mari, parenteral:
Inhibitori de betalactamaze, Cefalosporine gen. II sau III
- Antitermice infunctie de necesitati
- Preparatele cortizonice NU sunt neaparat necesare!!
- Aerosolii pot avea efect moderat asupra edemului laringian

2. Laringita acuta subglotica virala. Diferenta cu 1


Definitie: edem cu localizare predominanta la nivelul regiunii subglotice
Incidenta:
- apare epidemic
- Mai frecventa la copiii mici : 1-3 ani
Etiologie:
- Virusuri cu tropism respirator: rinovirusuri, gripale, paragripale, etc.
Patogenie
- Boala este o etapa de evolutie in cursul unei viroze respiratorii
- Regiunea subglotica este incompresibila
- Dimensiunile laringelui la copil sunt reduse
- Edemul e influentat si de gravitatie
Clinic
- Febra moderata
- Dispnee de tip bradipneic, instalata nocturn sau in timpul somnului
- Stridor inspirator – tonalitate inalta, constant
- Tuse latratoare – constant, patognomonic
- Alte semne de IACRS : ronhusuri, tuse productiva
Paraclinic
- Fara relevanta specifica
- Radiografie cu modificari pulmonare variabile
- Hemoleucograma in limite normale
- Exudat faringian negativ
Evolutia bolii (similar formei supraglotice)
Dispnee, bradipnee, stridor inspirator → Cianoza, extremitati reci, polipnee superficiala →
Obnubilare, respiratie linistita, cianoza → Deces!! prin stop cardiorespirator
Diagnostic
- Diagnostic: clinic (epiglota de volum normal) + laringoscopie directa!

2
Diagnostic diferential:
- Corpul strain laringian
- Stenoza laringiana subglotica congenitala
- Hemangiom sau alta tumora subglotica
Tratament
Medical:
- Corticoterapia, doze mari, parenteral!:
o Hidrocortizon hemisuccinat
o Prednisolon
o Dexametazona
- Corticoterapia orala: forme precoce sau usoare, sau in continuarea terapiei parenterale
- Aerosolii cu vasoconstrictoare :
o Adrenalina + ser fiziologic
- Antibiotice – profilactic, doze uzuale
- Oxigen – pe masca
- Hidratare la copilul mic
Instrumental:
- Intubatia nazo (oro)-traheala
o Se poate face mai usor ca in forma supraglotica
o Poate determina leziuni traumatice la nivel laringian, cu stenoze ulterioare
- Traheotomia
o Este exceptional necesara!
- Sub tratament medical corect boala se vindeca in 2-5 zile! (prognostic favorabil)
- Recidivele sunt frecvente in caz de stenoze laringiene congenitale sau tumorale

3. Laringite cronice

Clasificare:
Nodulii vocali
Laringita pseudomixomatoasa (edem Reincke)
Laringita alba (hipertrofica):
- leucoplazia
- pahidermia (hiperkeratozica) alba
- papilom cornos
Nodulii vocali
Formatiuni tumorale de tip inflamator
Localizare tipica, dimensiuni varibile
Cauze: abuz vocal, RFL
Incidenta mare la copil
Tratamentul – repaus vocal, reeducare foniatrica a vorbirii; se mai pot incerca: tratamentul
RFL, insulinoterapie pe termen scurt (?)

3
Pseudomixomatoza (edem Reincke)
Edem cronic, voluminos la nivelul spatiului Reinke (corionul CV)
Frecventa la fumatori
Asociaza abuz vocal
Laringoscopia directa: aspect balonizat, albicios, gelatinos la nivelul fetei superioare a CV;
leziunea e bilaterala
Tratament: incizia mucoasei CV si aspirarea lichidului (+/– rezectie minima de mucoasa);
microcoagularea vaselor CV inaintea procedurii
Recuperarea vocii: in 4-6 saptamani!
Leucoplazia
Anatomo-patologic: pata albicioasa-cenusie, la suprafata CV, cu margini slab delimitate
Poate fi izolata sau multipla
Mucoasa adiacenta e inflamata
Pahidermia (hiperkeratozica) alba
Leziune cu aspect pseudotumoral, bine delimitata, albicios-cenusie, suprafata neregulata,
dura la palpare
Se poate transforma malign:
- CV devine indurata
- apar ulceratii
- hemoragii
- inflamatii adiacente majore
- anomalii microcapilare
Papilomul cornos
Greu de diferentiat de pahidermia alba
Tumora exofitica, bine delimitata, în partea anterioara a regiunii glotice, dura la palpare
Frecvent unica
Malignizarea leziunilor cronice
Fumatul
Alcoolul
HPV?
RGE?
Se produce in mai multe stadii (histologic):
- hiperplazie simpla (+/- displazie usoara)
- displazie moderata
- displazie severa (carcinom in situ)
Tratamentul laringitelor cronice hipertrofice
Evitarea iritantelor respiratorii (tutun, etc)
Reeducare foniatrica a vorbirii
Aerosoli cu antiinflamatorii (CS)
Fluidifiante de secretii
Decorticarea CV:
- totala
- partiala
Examen anatomo-patologic al piesei rezecate (obligatoriu)

4
4. Laringomalacia – stridor laringian
Definitie: Malformatie complexa anatomica și functionala cu obstructia caii respiratorii prin
aspirarea spre lumen a tesuturilor aditusului laringian
Cea mai frecventa malformatie laringiana
Incidenta mai mare la sexul masculin
Patogenie
- Imaturitate de dezvoltare a cartilajelor laringelui?
- Lipsa maturarii centrilor nervosi de control ai musculaturii laringiene
- Refluxul gastroesofagian?
- Asociere intre o anatomie particulara și lipsa unui control neurologic adecvat!
Clinic
- Stridor inspirator; se intensifica la:
o supt
o plans
o culcat pe spate
- Debut la cateva saptamani postnatal
- Dispare spontan la 18-24 luni
- Voce nemodificata
- Dispnee si cianoza in cazuri grave
- Tulburari de alimentatie cu stagnare în greutate in cazurile grave!
Diagnostic
- Endoscopie flexibila in stare vigila
- Endoscopie rigida sub AG superficiala
o basculare aritenoizi spre anterior
o rulare epiglota pe ea insasi si basculare posterioara
- Studii fluoroscopice?
- Bronhoscopie – pentru dg diferential
Tratament
Forme usoare – nu e necesar
Forme severe:
- traheotomie
- ariepiglotoplastie:
o incizie repliuri ariteno-epliglotice
o excizie mucoasa repliuri
o excizie partiala a epiglotei

5. Traumatisme piramida nazala


Incidenta: ridicata datorita situatiei anatomice
Factori favorizanti:
- Urbanizarea
- Colectivitatea
- Activitatile sportive
- Accidentele rutiere

5
Clasificare
Dupa leziunile anatomopatologice:
1. Leziuni ale scheletului nazal cartilaginos
2. Fracturi ale scheletului nazal osos
3. Fracturi combinate
4. Fracturi nazale asociate cu ale scheletului facial sau bazei craniului
5. Hematomul septal
Simptome
- Anamneza de traumatism
- Edem marcat si/sau modificari de aspect ale piramidei nazale
- Hematoame nazo-faciale, palpebrale
- Chemozis conjunctival (posttraumatic)
- Epistaxis
- Obstructie nazala variabila
- Tulburari ale starii de constienta (TCC asociat)
- Rinolicvoree (TCC)
Semne
- Dureri severe la palparea piramidei nazale
- Crepitatii si/sau mobilitate la palparea reliefurilor osoase ale piramidei nazale
- Traiecte de fractura ale septului nazal – la rinoscopie anterioara
- Tulburari de statica ale globilor oculari (diplopie) – in caz de fracturi asociate faciale
Diagnostic
- Examen clinic
- Radiografia simpla de profil a regiunii fronto-nazale
- CT regiunii nazale si a masivului facial, in leziuni asociate
- Examen oftalmologic (TCC asociat)
- Examenul secretiei nazale (susp rinolicvoree)
Tratament
- Se verifica starea neurologica a pacientului, inncaz de TCC asociat
- Se aspira cheagurile si sangele din foselennazale
- Daca piramida nazala este modificata canrelief, se redreseaza instrumental
- Contentia interna si externa asiguranimobilitatea piramidei nazale.
- Se detamponeaza fosele nazale dupa 5-6 zile
Reguli de tactica chirurgicala
- Redresarea piramidei nazale nu se face mai tardiv de 3-4 zile!
- Tamponamentul nazal anterior se insoteste de terapie antibiotica cu spectru larg, pe
durata mentinerii sale!
- Plagile nazale se sutureaza, dupa explorarea pentru eventuali corpi straini
- Exceptional, fracturile nazale necesita redresare pe cale deschisa si osteosinteza

HEMATOMUL SEPTAL
Definitie: acumularea de sange intre pericondrul și septul nazal cartilaginos

6
6. Atrezia coanala uni vs bilaterala – IRA de la nastere
Definitie: Stenoza completa a lumenului fosei nazale, in 1/3 post (cca 1 cm de cadrul coanal)
Poate fi: uni sau bilaterala
AP: osteocartilaginoasa (90%)prin parti moi (10%)
1/8000 de nasteri
Etiologie:
- lipsa resorbtiei membranei buconazale din viataembrionara
- malformatie osoasa complexa la nivelul septului nazal posterior
Diagnostic
- UNILATERALA
o obstructie nazala uni laterala
o rinoree unilaterala
- BILATERALA
o dispnee acuta neonatala, cu cianoza, gasping
o se poate produce decesul nou-nascutului
o imposibilitatea alimentarii (daca supravietuieste)
- Sonda moale trecuta pana in orofaringe
- Instilare de colorant in fosa nazala
- Rx de profil cu SC in fosa nazala
- Lipsa de aburire spatula
Tratament
- Oxigenare pe masca initial
- Eventual intubatie sau traheotomie daca insuficienta respiratorie e severa
- BILATERALA
o pipa Guedel
o apoi dilatare instrumentala si calibrare pe mentor (minim 3 luni)
o eventual, permeabilizarea foselor prin: chirurgie endoscopica, laser, etc
- UNILATERALA
o abord transpalatinal
o abord endoscopic : instrumental, freza, laser CO2

7. Complicatii sinuzite – tromboflebita (sinus cavernos)


- simptome nazale de sinuzita
- exoftalmie bilaterala
- pareze de nervi oculomotori
- cefalee severa
- febra oscilanta
- stare generala toxico-septica
- acuitate vizuala scazuta
- staza papilara
- confuzie

7
Diagnostic tromboflebita
- Aspect clinic
- CT
- RMN
- Ex oftalmologic
Tratament
- Antibiotice parenteral, doze mari (nafcilin, ceftriaxon, vancomicina, metronidazol)
- Antiedematoase cerebrale (manitol)
- +/– anticoagulante (tromboflebita)
- Drenajul chirurgical al infectiei de origine (sinusala)

8. Complicatii otite (sinus lateral)


Este de obicei simultană cu prezenţa unei colecţii între dura-mater şi cortical internă.
Constă dintr-o supuraţie localizată în jurul sinusului lateral.
Incidenţa este mai mare la copii (Bluestone, 1983).
Germenii bacterieni sunt cei implicaţi îndeosebi în geneza supuraţiilor auriculare cronice.
Anatomo-patologic este vorba despre o inflamaţie a peretelui sinusal alături de formarea
de trombuşi intrasinusal. Aceştia determină obstrucţia lumenului vascular şi se pot
suprainfecta. Prin fragmentare, bucăţi de tromb ajung în circulaţia generală.
Clinic, se manifestă cu:
a. semne generale:
- febră,
- frison şi
- stare generală alterată
b. semne de afectare a sistemului nervos central :
- cefalee
- obnubilare
- edem papilar
c. infecţii diseminate la nivelul întregului organism (prin embolii şi infarcte): pneumonii,
artrite, abcese renale, endocardite, celulite
- uneori, tumefacţie inflamatorie la nivelul marginii posterioare a mastoidei
- existenţa unor leziuni cel mai adesea vechi, de otomastoidită supurată cronică.
Hemocultura este frecvent pozitivă. CT arată leziunile înlocuitoare de spaţiu asociate sau
dacă s-a format un abces perisinusal. LCR obţinut prin puncţie poate fi normal.
Tratamentul trebuie efectuată de urgenţă. El constă din:
- deschiderea cavităţilor mastoidiene, cu evidenţierea (descoperirea) sinusului lateral pe
o suprafaţă cât mai mare (în funcţie de extinderea leziunilor de osteită); se descoperă
un cordon dur (sinusul trombozat), acoperit de fongozităţi, cu ţesut de granulaţie şi
colecţie de puroi în jurul său (care trebuie îndepărtate)
- se face puncţia sinusului; în caz de obliterare completă a acestuia, se face incizia urmată
de chiuretarea sa distală şi proximală, apoi tamponarea sa
- în final, se completează intervenţia cu o evidare petromastoidiană

8
- uneori este necesară ligatura de venă jugulară internă pentru oprirea fenomenelor
bacteriemice care pot fi puse în evidenţă chiar postoperator
- se asociază antibiotice cu spectru larg, în doze mari, parenteral
- folosirea medicaţiei anticoagulante este discutabilă.
Prognosticul este sever, rata mortalităţii se menţine ridicată atât prin fenomenele septice
generale cât şi prin complicaţiile endocraniene asociate.

9. Complicatii orbitare infectii sinusasle


- Celulita periorbitara
- Celulita orbitara
- Abcesul subperiostal orbitar
- Abcesul orbitar
Cauze: pereti subtiri, orificii vasculare, lipsa osificarii (la copil)

10. Otita medie supurata acuta clinic si tratament


Definitie: Inflamatia mucoasei UM, insotita de aparitia locala a unei supuratii
Etiologie
Boala monomicrobiană
- Haemophilus influenzae
- Moraxella catarrhalis
- Streptococcus pneumoniae
Factori favorizanti
- Epidemiile virale respiratorii
- Infectiile cronice nazale si rinofaringiene
- Obstructiile mecanice si functionale ale cailor respiratorii superioare
- Traumatisme ale membranei timpanice
Patogenie
Mecanism de aparitie:
- Ascendent tubar
- Hematogen
- Secundar unei perforatii timpanice
Simptome
3 stadii evolutive:
1. Faza preperforativa :
- febra, frison +/- convulsii
- stare generala variabilalterata
- otalgie – intensa, mai ales dupa clinostatism
- congestie, edem și tumefactie la nivelul pars
2. Faza perforativa – la 24-48 ore de la debutul clinic
- secretii in CAE (otoree) initial sero-sanguinolente apoi franc mucopurulente
- febra si otalgia dispar
- starea generala se amelioreaza
- local: perforatie mica, adesea nedeclivă, la nivelul pars tensa

9
3. Faza de remisiune sau cronicizare
- diminuarea secretiilor otice
- inchiderea treptata a perforatiei din MT
- uneori persista un lichid transparent in UM!
- rar: perforatie cronica definitiva a MT
Tratament
- Antibiotic, administrat minim 5-7 zile; antibiograma poate fi utila in cazuri selectate
- Vasoconstrictoare si/sau CSIN
- Analgetice pe cale generala
- NU se fac instilatii auriculare!
- Timpanotomie :
o otite trenante, slab responsive la tratament
o pacienti cu imunosupresii sau diabet
o disfunctii tubare cronice necorectabile

11. Stadializare otite


- Otita externa - inflamatia structurilor conductului auditiv extern
- Otita medie acuta seroasa (catarala)
- Otita medie acuta supurata
- Otita medie seroasa cronica
- Otita medie supurata cronica - simpla
-propriu zisa: forma polipoasa si forma colesteatomatoasa

12. Indicatii amigdalectomie și complicatii postop

Indicatii
- Amigdalite acute frecvente in APP (4-5 episoade/an sau aparute la interval mai mic
de 2 luni)
- Obstructie respiratorie cronica nocturna, cu perioade evidente de apnee
- Complicatii supurative latero-cervicale, cu punct de plecare amigdalian
- Depistarea repetata a SBHA, in ciuda unui tratament corect condus
- Titru ASLO crescut constant, depistat la mai multe determinari separate
- Patologie preexistenta cardiaca, renala, reumatismala
Complicatii postoperatorii
- Edem laringian obstructiv (precoce postoperator)
- Hemoragii cataclismice intraoperatorii (exceptionale)
- Hemoragii precoce sau tardive
- Infectii latero-faringiene (adeno-flegmoane)
- Emfizem subcutan cervical (rupturi faringiene)

13. Indicaii adenoidectomie


- În adenoidita acuta – formele trenante de boala, cu obstructii nazale prelungite
- În adenoidita cronica
- În otita seroasa cronica (catarala)

10
14. Indicatii traheotomie, incidente intraoperatorii, compicatii post op
1. Obstructia cailor aeriene superioare
- Edem alergic
- Paralizie de CV
- Atrezie coanala
- Sindroame congenitale (ex Pierre-Robin)
- Malformatii laringiene
2. Posttraumatic
- Traumatisme oro-faciale
- Corpi straini respiratori (traheo-bronsici, esofagieni)
- Inhalatii de caustice, sau gaze fierbinti (ex dupa explozii)
- Dupa chirurgia tiroidei sau cardiaca
- Traumatisme laringiene severe
3. In infectii
- Laringitele acute dispneizante
- Abcesul retrofaringian
- Angina Ludwig si alte celulite latero-cervicale
- Tetanos
- Difterie
4. Tumori
- Laringiene
- Faringiene
- De baza de limba
5. Asistare ventilatorie
- Traumatisme cranio-cerebrale
- Plaman de soc (ARDS)
- Sindroame de aspiratie pulmonara
- Come prelungite
- Boli neurologice diverse (ex poliomielita)
6. Peroperator
- Chirurgia capului si gatului
- Neurochirurgie
- Chirurgia laringelui
- Intubatie endotraheala prelungita
7. Indicatii rare
- Astm bronsic sever
- Boli neuromusculare (ex Guillain Barre, polimiozita, miastenia gravis)
- Hipertrofie severa a amigdalelor palatine, cu CI chirurgicale
Incidente intraoperatorii
- Hemoragii severe (coagulopatii, lezari vase mari, malformatii vasculare)
- Pneumotoraxul (dom pleural inalt, mai ales la copii)
- Lezare membrana traheala
- Stopul respirator

11
Compicatii post op
- Emfizemul cervical si/sau mediastinal
- Hemoragia tardiva (erodare vase mari)
- Granulomul suprastomal
- Traheomalacia suprastomala
- Stenoza traheala (dupa decanulare)
- Tulburari de deglutitie (mai frecvent la copil)
- Fistule traheo-esofagiene

15. (Angio)Fibrom nazofaringian


Definitie: Tumora benigna, specifica sexului masculin, prepubertar
Ipoteze:
- Malformatie
- Inflamatii cronice locale
- Tulburare hormonala
Histologie
- Tumora mixta fibromatoasa-angiomatoasa
- Aspect macroscopic neted, boselat, alb-roz
- Dura la palpare. Insertie pe cadrul coanal
- MO: conglomerat de tesut conjunctiv dens și lacuri sanguine de tip venos
Clinic:
- Debut prepubertar
- Obstructie nazala progresiva
- Copil de sex masculin
- Epistaxis recidivant, sever (+/– anemie)
- Deformari faciale
- Semne de HTIC si/sau meningite recurente, in cazuri tardive
Diagnostic
- CT, RMN – pentru volumul si extensia tumorii
Tratament
- Embolizare – previne sangerarea
- Alternativ: ligatura ACE ipsilateral
- Exereza clasica (tumori voluminoase) sau pebcale endoscopica
- Radioterapie – cu rol preponderent sclerozantbvascular
Prognostic
- Evolutia este lenta
- Extensia tumorala la zonele invecinate:
o Fosa pterigopalatina
o Intracranian
- Risc deces:
o Prin epistaxis
o Meningoencefalita acuta
- Risc de recidiva: In exerezele incomplete

12
16. Epistaxis – definitie, cauze
Scurgerea de sange cu originea in fosele nazale
- 70% - la adulti peste 50 ani
- 70% la sexul masculin
- 15% dintre urgentele in ORL
- La copii: intre 2-10 ani
Cauze locale:
- Traumatisme, grataj
- Interventii chirurgicale
- Inflamatii acute nazale, sinusale
- Corpi straini nazali
- Tumori nazale, mai ales maligne (dar si benigne – ex.polip sangerand septal)
- Boala Rendu-Osler
- Ulcer septal (Hajek)
- Cauze de ingustare a valvei nazale (deviatii de sept nazal)
Cauze generale de epistaxis:
- Coagulopatii
- Ingestie accidentala sau supradozare anticoagulante
- Trombopatii si trombocitopenii
- Malignitati hematologice (leucemii)
- Afectiuni hepatice
- Tulburari endocrine
- Hipertensiunea arteriala – de obicei factor adjuvant
Patogenie: Hiperpresiunea vasculara locala (pata vasculara Kisselbach); Structura fina
mucoasei nazale (epiderm pseudostratificat); Elasticitatea vs rigiditatea peretilor vasculari
explica incidenta pe varste si localizarile epistaxisului
Clasificare: Anterior – cu originea in jumatatea anterioara a fosei nazale (frecvent pata
vasculara)
 Gravitate redusa
 Oprire spontana
Posterior – origine in jumatatea posterioara a fosei nazale (ramuri artera
sfenopalatina)
 Severitate
 Posibilitate de complcatii respiratorii
 Tendinta redusa la oprire spontana

17. Epistaxis tratament

Initial:
- Pozitie verticala a pacientului
- Curatarea cheagurilor nazale
- Compresia petei vasculare, prin intermediul aripii nazale, 5-10 minute
- +/- aplicarea locala de tampon imbibat în vasoconstrictoare

13
Tamponamentul nazal anterior:
- Cu mesa de tifon
- Cu oxiceluloza resorbabila (Surgicel), imbibata în antibiotic
- Cu bureti expandabili (Merocel)
- Relativ bine suportat
Tamponamentul nazal posterior:
- Mese de tifon
- Sonda cu dublu balonas
- Morbiditate importanta
o Risc necroza aripa nazala
o Dureri locale semnificative
o Risc de aspiratii pulmonare
- Ligatura arterei sfeno-palatine
- Trans-sinusomaxilar
- Endoscopic – cu aplicare de clipuri
- Cauterizarea arterei sfenopalatine (endoscopic)
- Embolizarea arterei maxilare:
o centre de radiologie interventionala
o Se folosesc baloane inflabile detasabile, spire metalice din platina sau particule
de 300-500 microni
o Risc de: dureri faciale, trismus, edem facial, AVC si deces
- Ligatura arterei carotida externa
Medicamentos:
- Reechilibare volemica
- Antibiotice – in caz de tamponament nazal
- Umidificarea aerului in camera
- Aplicarea de bacitracina la nivelul petei vasculare
- Evitarea factorilor de stres asupra mucoasei nazale: iritante respiratorii, sport

18. Deviatia de sept nazal


Definitie: Deviatia de sept este o afectiune in care septul nazal (osul si cartilajul care impart
cavitatea nazala in jumatate) este deplasat spre stanga sau spre dreapta, ingreunand respiratia.
Unele persoane se nasc cu o deviatie de sept, in timp ce altele dezvolta aceasta afectiune dupa
leziuni sau traumatisme la nivelul nasului.
Simptome:
- congestia nazala cu dificultatile de respiratie.
- infectiile repetate ale sinusurilor
- sangerarile nazale
- durere faciala
- durere de cap
- hipersecretie
- respiratie zgomotoasa si sforait in timpul somnului
Tratament: septoplastie

14
19. Stertor si stridor
Stertor
- respiratie zgomotoasa si intensa, insotita de un uruit.
- sforaitul
- originea zgomotului-in faringe
- det de vibratia uvulei, valului palatin, faldurilor de mucoasa faringiana redundanta
- frecvent intalnit in timpul unei come profunde sau al unei agonii datorita unei obstructii
la nivel laringian sau a cailor respiratorii superioare.
- subiectul respira cu gura deschisa, valul palatin fiind paralizat.
- cauze - stenoza coanala, amigdale marite, polipi.
Stridor
- sunet anormal, ascuţit, de tonalitate înaltă, muzical care se aude cel mai bine când un
copil inspiră .
- este determinat de obicei de o obstrucţie sau îngustare a căilor aeriene superioare.
- in epiglotita, corpi straini, tumora laringiana

20. Complicatii otite


Incidenţa sub 2%
Corelare cu patologia otomastoidiană--cele mai predispuse la complicaţii sunt:
colesteatoamele şi otitele supurate cronice, care determină 2/3 dintre acestea.
1. OTOMASTOIDITA ACUTĂ
- reprezintă apariţia unor leziuni de osteită la nivelul apofizei mastoide, ce complică
leziunile supurative pornite de la nivelul cavum tympani (urechii medii). Cel mai
adesea apare în condiţiile unei otite acute care persistă un timp îndelungat, mai ales în
condiţiile unui tratament inadecvat. Incidenţa maximă a bolii este la copii sub 4 ani şi
la sexul masculin.
- leziuni grave de osteită, apărute în prezenţa unui empiem cu localizare mastoidiană.
2 stadii evolutive:
i. std.I (premonitoriu) constă dintr-o reacţie mastoidiană caracterizată prin apariţia
osteoblastelor, ceea ce duce la o bună delimitare a procesului infecţios- inflamator
ii. std.II se caracterizează prin apariţia osteoclastelor care determină formarea de geode;
acestea se umplu cu secreţii muco-purulente şi este urmată de liza septurilor
intercelulare.
Clinic se constată:
- frison, febră, alterarea stării generale
- otalgii intense; durerea este de obicei pulsatilă, cu exacerbări nocturne, cu iradiere
temporală (aspect de hemicranie), posterioară sau cervicală, persistă de cel puţin 2
săptămâni
- hipoacuzia poate preexista complicaţiei sau se poate accentua brusc;
- otoreea este în cantitate şi cu aspect variabile
- timpanul este infiltrat, congestiv şi cu perforaţie nedeclivă

15
2. Petrozitele
- reprezintă inflamaţia acută sau cronică a stâncii temporalului;
- aici se găsesc uneori celule (30% din stâncile temporale), situate profund, a căror
inflamaţie se manifestă cu :
- hemicranie profundă sau retroorbitară
- subfebrilitate persistentă
- otoree moderată cantitativ, care persistă uneori după operaţii otomastoidiene
- uneori există un sindrom Gradenigo : nevralgie de trigemen, paralizie de nerv abducens
(VI),
3. Otomastoidita cronică
Constă din leziuni inflamatorii extinse, cronice ale antrului mastoidian, casei timpanului şi
lanţului osicular.
4. Otomastoidita latentă (mascată)
Reprezintă entitatea nosologică caracterizată prin apariţia unui ţesut de granulaţie şi a unor
eroziuni osoase la nivelul apofizei mastoide, în prezenţa unei membrane timpanice normale
sau aproape normale.
5. Paralizia de nerv facial
6. Fistula labirintică
7. Labirintita acută supurată
8. Encefalocelul şi fistula LCR
9. Complicaţiile intracraniene
Complicatiile intracraniene ale supuraţiilor otice ajung la structurile endocraniene pe 2 căi : fie
prin diseminare hematogenă (specifică otitelor acute), fie prin difuzarea prin intermediul unor
căi anatomice preformate
9.1. Meningita otogenă
Constituie cea mai frecventă complicaţie intracraniană determinată de supuraţiile otice.
9.2. Abcesul extradural
Reprezintă o colecţie purulentă localizată endocranian între corticala osoasă şi duramater.
9.3. Abcesul (empiemul) subdural
Reprezintă o colecţie purulentă între duramater şi membrana arahnoidiană.
9.4. Trombo-flebita de sinus lateral
Este de obicei simultană cu prezenţa unei colecţii între dura-mater şi cortical internă. Constă
dintr-o supuraţie localizată în jurul sinusului lateral.
9.5. Supuraţiile cerebro-cerebeloase (abcesele)
9.6. Hidrocefalia otică
Existenţa unor fenomene de HTIC în absenţa de modificări LCR şi complicând evoluţia unei
otite medii acute.
Profilaxia complicaţiilor infecţiilor oto-mastoidiene
- tratamentul energic al infecţiilor acute sau cronice
- folosirea de aeratoare transtimpanale în cazurile cu stare generală gravă, ce necesită
timpanotomie

16
21. Othematom – definitie
Definitie: colectie sanguina localizata intre pericondru si cartilaj
Incidenta:
- la boxeri
- la adultii tineri
- dupa traume pavilionare acute sau cronice
- localizare de predilectie: fosa scafoida
Simptome
- Tumefactie violacee, dureroasa, fluctuenta
- De obicei combleaza fose scafoida
- Poate asocia leziuni traumatice de vecinatate
Evolutie
- 2 posibilitati:
o abcedare, urmata de pericondrita
o vindecare prin fibroza si cicatrici deformante local
Tratament
- Incizie si drenaj
- Urmate de pansament compresiv 7 zile

22. Aspectul clinic al cancerului de rinofaringe, modalitati de debut


Tumorile maligne de rinofaringe sunt reprezentate de: carcinoame spinocelulare – la adult si
rabdomiosarcoame si limfoame – la copil
Virusul Epstein-Barr – rol in transformarea carcinomatoasa
Clinic:
- Debut:
o Ganglionar – adenopatie laterocervicala, nedureroasa, devine dura, fixata
o Otologic – otita seroasa cronica unilaterala
o Rinologic – obstructie nazala progresiva, rinoree, epistaxis
o Oftalmologic – afectarea musculaturii globului ocular
o Nevralgic – dureri de tip trigeminal, agravate progresiv
- Trismus (invazie fosa pterigopalatina)
- Invazia nervilor cranieni: sindroame neurologice
- Sindrom de HTIC (cefalee, varsaturi, bradicardie)
- Tardiv: metastaze osoase, pulmonare, hepatice
Diagnostic
- Rinoscopie anterioara/posterioara
- Endoscopie fose nazale si cavum
- CT (RM) rinofaringe
- biopsie
Tratament
- Radioterapie
- Curieterapie endocavitara (rar)
- Chimioterapie pentru tumorile sarcomatoase

17
23. Diagnostic si tratament in papilomatoza laringiana
Definitie: Papilomatoza laringiana este reprezentata de: Hiperplazii conjunctivovasculare
tumorale, benigne;
Tumori exofitice, neregulate, coloratie roza, suprafata muriforma cu localizare
variata la nivelul laringelui
Poate asocia papiloame si in regiunile invecinate (faringe)
Clinic:
- Disfonie – frecvent primul simptom
- Dispnee – agravata sever cu ocazia IACRS; e pregnanta la copii
- Stridor inspirator – daca e bifazic atesta localizare subglotica
Etiologie:
- Papilomavirusuri umane tip 6 si 11 (HPV 6 si 11)
Diagnostic:
- Laringoscopie indirecta
- Laringoscopie directa – mai ales la copil
- Examen bioptic al fragmentelor prelevate
- Se repeta biopsia la fiecare prelevare, in cazul adultilor
Tratament – optiuni:
- Extirparea chirurgicala periodica: laserCO2, shaver (microdebrider), instrumente
clasice
- Terapie angiolitica cu laser pulsat cu colorant
- Traheostomia – predispune la inoculari descendente (unele studii)
- Intubatia traheala – utila in cazul insuficientei respiratorii acute
Tratament adjuvant:
- Administrarea locala de cidofovir
- Interferon alfa – rezultate inconstante, temporare
- Indol-3‐carbinol
- Incercari clinice cu:
o Proteina E7 tratatatermic
o Inhibitori de ciclooxigenaza2 (celecoxib)
o Vaccinare cu HPV

24. Angina Vincent: clinic si tratament (faringita gangrenoasa)


Boala epidemica, in unele colectivitati
Etiologie: Treponema vincentii si Spirocheta denticulata (flora normala)
Contagiune aeriana
Factori favorizanti:
- igiena orala deficitara
- Imunodepresii
Clinic:
- Debut lent, insidios
- Odinofagie unilaterala
- Adenopatii latero-cervicale ipsilaterale

18
- Poate asocia gingivita si stomatita necrozanta
- Ulceratie amigdaliana unilaterala, cu detritus necrotic; la detasare – sangerare
- Halena fetida
- Febra, astenie – inconstante
Diagnostic diferential: sifilis, difterie, leucemii
Tratament:
- Antibiotice (ex. penicilina)
- Igiena orala de calitate buna!

25. Flegmon periamigdalian – clinic


Definitie: Inflamatie acuta cu abcedare la nivelul capsulei amigdaliene. Frecventa 10-30 ani.
Etiologie:
- Infectia bacteriana:
o Streptococ betahemolitic grup A
o Stafilococ auriu
- Cripte amigdaliene profunde, cu drenaj prost
- Tesut lax, slab vascularizat la nivelul capsulei
Clinic:
- Odinofagie severa, predominant unilaterala
- Sialoree - copilul mic
- Trismus
- Adenita subangulomandibulara ipsilaterala
- Febra – frecvent ridicata (39-40)
- Stare generala alterata
- Examinare pacient: tumefactie si congestie cu localizare la nivelul istmului faringian
Tratament:
- Antibiotice parenteral:
o Peniciline
o Antianaerobi
- Punctie – scop diagnostic dar si terapeutic
- Incizie si drenaj – endobucal, cu redeschiderea zilnica a colectiei
- Amigdalectomia la cald?

26. Angina Ludwig


Definitie: Infectia gangrenoasa a planseului bucal
Patogenie:
- Neclara
- Posibila dupa infectii sau traumatisme bucale
- Germenii responsabili: flora normala a cavitatii bucale (inclusiv anaerobi!)
Clinic:
- Tumefactia difuza a intregului planseu bucal
- Dureri spontane si la palpare
- Pot apare tulburari compresive laringiene si dispnee secundara

19
Tratament:
- Antibioterapie parenterala, doze mari (inclusiv pentru anaerobi)
- Supraveghere si intubatie nazotraheala sau traheostomie, la nevoie
- Drenaj chirurgical al spatiilor celulare ale planseului bucal

27. Tipuri de exteriorizari otomastoidiene


Retropavilionara – tumefactie retropavilionara ce impinge pavilionul spre anterior; scade
cantitativ otoreea prin CAE.
Temporo-zigomatica – specifica copilului mai mic; se datoreaza existentei unor celule
pneumatice aberante la nivelul apofizei zigomatice a temporalului.
Posterioara (parieto-occipitala) – frecvent asociata tromboflebitei de sinus lateral.
Apicala (Bezold) – poate determina un abces in reguiune cervicala; exista torticolis dureros.
Jugo-digastrica (profunda, Moore) – poate asocia tulburari de nervi cranieni (paralizie de
val palatin).

28. Otomastoidita cronica colesteatom: evolutie si tratament


Este prezenta otoree cronica cu sau fara caracter fetid; cu hipoacuzie de transmisie si
sensibilitate la palparea mastoidei sau CAE.
Evolutie: Cel mai mare risc de complicatii infetioase; Treptat apar leziuni erozive ale
complexului otomastoidian; Hipoacuzia de perceptie se asociaza in cursul evolutiei indelungate
a bolii; Are risc vital datorita posibilitatii infectiilor endocraniene.
Tratament: Mastoidectomie totala in caz de complicatii endocraniene. Mastoidectomii
partiale cu indepartarea leziunilor osteitice si sau a lantului osicular.

29. Forme clinice specifice rinite ale copilului


- Rinita acuta banala a sugarului
- Rinita gonococica
- Rinita purulent citrina
- Rinita streptococica
- Rinita difterica
- Rinita sifilisului congenital
- Rinita gripala

30. Rinita atrofica: patogenia, clinica si tratament


Definitie: Atrofia mucoasei nazale si a scheletului nazal subiacent
Clasificare:
- Primitiva - fara o alta patologie nazala preexistenta
- Secundara – urmarea unor interventii chirurgicale sau a unor boli preexistente la nivelul
foselor nazale

20
Patogenie (forma primitiva)
- Necunoscuta; exista multiple ipoteze
- Ereditara (la 20-30%)
- Infectioasa – Klebsiella ozenae, alti germeni gram negativ
- Tulburari de pneumatizare ale oaselor fetei
- Autoimuna
- Dezechilibru vegetativ local
- Dezechilibru hormonal
- Deficit nutritional (fier, vitamina A?)
Patogenie (forma secundara)
- Exereze endonazale extensive
- Dupa traumatisme faciale severe
- Radioterapie extensiva pentru cancere mediofaciale
- Prizarea cronica de cocaina
- Expunere la diverse substante chimice: apatita, etc
- Boli granulomatoase cu distructii osteocartilaginoase secundare
Clinic
- Obstructie nazala cronica
- Cruste nazale voluminoase, galbene-verzui, fetide
- Halena fetida (forma ozenoasa, ozena) - obiectiva
- Epistaxis recidivant
- Anosmie
- Cefalee
- Orificii narinare cu orientare anterioara
Diagnostic
- Clinic
- Endoscopia foselor nazale
- Biopsie din mucoasa nazala
- CT masiv facial
- Examenul secretiilor nazale: elemente de infectie supraadaugata
Tratament
Medical:
- Spalaturi nazale frecvente cu SF sau bicarbonatat
- Antibiotice administrate sistemic – efect temporar! Sunt utile in caz de sinuzita asociata
- Blocarea temporara prin mulaje de silicon a narinelor (metoda Young)
Chirurgical:
- Metoda Eyries – recalibrare FN prin materiale sintetice sau grefe cartilaginoase
- Metoda Lautenschlager – deplasarea mediala a peretilor nazali
- Metoda Young – inchiderea chirurgicala a narinelor, uni sau bilateral, total sau partial

21
31. Coloboma auris
Definitie: Traiect fistulos localizat periauricular
Histologic:
- aspecte foarte variate, ca ramificatii si terminatie: in peretele CAE, in regiunea
supraauriculara
- Contin in perete elemente eptieliale: glande sebacee, sudoripare
- Localizare uni sau bilaterala
Evolutia:
- Asimptomatica perioade lungi (crusta si picatura de secretie, periodice)
- Abcedare: durere, tumefactie și congestie locala
Tratament:
- In faza asimptomatica: exereza chirurgicala (completa!)
- In faza de abcedare: incizie si drenaj chirurgical; antibiotice si analgetice pe cale
generala
Poate recidiva = rezectie incompleta!

32. Otita externa: simptome, complicatii, tratament


Simptome: otalgii importante spontan și la palparea CAE, +/- prurit (etiologie micotică),
otoree franc purulentă, fetidă, aspect cremos al secreției în micoze, hipoacuzie de transmisie –
cazuri severe, edem CAE, febră. frison, stare generală variabil alterată
Complicatii: meningită, labirintită, perforație cronică a mb timpanice, paralizie facială,
otomastoidită acută, cronicizare
Tratament: evitarea traumatismelor locale, menținerea CAE uscată, AB sistemic, analgetice
sistemice, administrare locală de AB/antimicotice, administrare locală de corticosteroizi în
formele cu edem important al peretilor CAE

33. Clasificarea traumatismelor nazale si a sinusurilor

Traumatisme nazale:
1. leziuni ale scheletului nazal cartilaginos
2. fracturi ale scheletului nazal osos
3. fracturi combinate
4. fracturi nazale asociate cu ale scheletului facial sau bazei craniului
5. hematomul septal

Traumatisme sinusale:
După linia de fractură (Le Fort)
1. Le Fort I: maxilară transversă joasă
2. Le Fort II: disjucție craniofacială joasă
3. Le Fort III: disjucție craniofacială înaltă
După tipul fracturii:
1. cu/fără deplasare
2. închise/deschise
3. simple/cominutive

22
34. Laringite acute dispneizante

Caracteristici:
- incidență mare, mai ales în sezonul rece
- afecțiuni potențial periculoase
- pot complica evoluția oricărei infecții acute de căi respiratorii superioare
Clasificare:
- forma supraglotică (epiglotita acută)
- forma subglotică
- laringo-traheobronșita
Laringita acută supraglotică: edem marcat cu localizare la nivelul structurilor supraglotice de
etiologie bacteriană (HIB-90%, Pneumococ, Strep) (e sub 1 reluat)
Laringita acută subglotică: (e sub 2 reluat)
Laringo-traheo-bronșita acută: infecția crustoasă bacteriană a mucoasei laringelui, traheei și
bronhiilor
Etiologie: staf aureus; de obicei complică o IACRS
Clinic: dispnee cu caracter mixt (inspiratorie-expiratorie), tuse cu caracter productiv – spută
sub formă de cruste galbene-verzui, stare generală alterată, disfonie de obicei marcată
Diagnostic: suspiciune, bronhoscopie, examenul secrețiilor traheo-bronșice
Tratament: AB antistafilococice parenteral în doze mari, fluidifiante de secreții (mucolitice),
oxigenoterapie (în formele cu dispnee severă), instrumentație – intubația este periculoasă, de
preferat traheostomia.

23

S-ar putea să vă placă și