Sunteți pe pagina 1din 6

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU”

PROIECT LA GEOGRAFIE MILITARĂ

CÂMPIA ROMÂNĂ

Realizat
Sd.cap. Daniliuc Iuliana
Sd.cap. Anghel Diana

Sibiu
- 2018 -
Câmpia Română

1.DELIMITARE
Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai
mare parte a ei (cca 80%) situându-se pe teritoriul României.
Limite:
V, S si E – Dunărea, (Lunca Dunarii)
N – Podișul Getic, Subcarpații Curburii și Podișul Moldovei (Podișul Bârladului)

2.ANALIZA MILITARĂ A ZONEI


Principalele forme de relief existente
În Câmpia Română se disting:
2.1.Câmpii Piemontane: formate datorită pantei mari, prin depunerea bruscă a aluviunilor
transportate de râuri.
Acestea sunt (de la V la E):
- Câmpia Piteștilor (max.300m in N)
-Câmpia Târgoviștei
-Câmpia Ploieștilor
-Câmpia Râmnicului
-Câmpia Focșani
Acestea au altitudinile cele mai mari (cca.300m), fiind acoperite cu o cuvertură de pietrișuri
piemontane.
2.2.Câmpii Tabulare: formate din interfluvii netede, foarte largi, cu numeroase crovuri.
Cuprinde:
-Câmpia Olteniei: reprezintă sectorul cel mai îngust, înalt și cel mai vechi al Câmpiei
Tabulare, fiind format din Câmpia Blahniței (între Dunăre și Drincea), Câmpia Băileștilor
(între Desnatui și Jiu) și Câmpia Romanaților (Caracalului) între Jiu și Olt.
-Câmpia Gavanu-Burdea dispusă între Vedea și Argeș
-Câmpia Boianului între Olt și Vedea
-Câmpia Burnazului între Calnistea și Dunăre ;

2
-Câmpia Bucureștilor, compartimentată de Ialomița în Baraganul Ialomiței la S,
Baraganul Calmatuiului la N (Intre Ialomița și Calmatui) și Câmpia Hagienilor în NE
Baraganului Ialomiței.
2.3.Câmpia de subzistență: reprezintă sectorul cel mai jos al Câmpiei Române, o zonă cu
frecvente înmlăștiniri și râuri rătăcitoare (divagate).
Cuprinde:
-Câmpia Titu străbătută de Argeș cu afluentul Dâmbovița
-Câmpia Gherghitei drenată de Ialomița
-Câmpia Buzăului drenată de Buzău
-Câmpia Siretului Inferior drenată de Siret
Câmpia Română are o altitudine medie de 60-100m, cu max.300m (în Câmpia Piteștilor)
și minim 5m (în Câmpia Siretului Inferior).

Rețeaua hidrografică
Râurile mari Jiu, Olt, Argeș, Ialomița , Siret, Dunăre
Lacuri: Decrov
Limane fluviale, iazuri și lacuri de agreement

Căi de comunicații
Reţeaua internaţională:
- şoseaua E 60 București-Ploiești-Brasov
- E87 Brăila-Galați
- Autostrada A2 București-Constanța și A1 București-Pitești
- E 85 București-Focșani
- DN 2B Buzău-Brăila
- DN 21 Brăila-Slobozia
Feroviare: magistrala 900, Craiova-București, magistrala 800 București-Constanța, magistrala
500 București-Ploiești, magistrala 700 București-Galați, magistrala 600 Făurei-Tecuci.

Așezări umane
Jiu, Olt, Slatina, Ploiești, Craiova, Brăila, Giurgiu, București, Galați

3
a)culoare de mobilitate și direcții de ofensivă
Fiind o zonă de câmpie,aceasta oferă posibilitatea înaintării trupelor și tehnicii militare fără
întâmpinarea unor obstacole,de asemenea, tehnica poate fi transportată atât prin căi de
comunicații aeriene,existând aeroporturi atât în București cât și în Craiova,dar și prin căi de
comunicații rutiere precum :București-Pitești și căi de comunicații feroviare :Bucuresti-Pitești
București-Craiova București-Călăraș
Craiova-Alexandria Craiova-Pitești
București –Focșani Ploiești-Brăila
Cămpia Română dispune de foarte multe cursuri de apă orientate de la N la S ,ceea ce
favorizeaza acțiunile de ofensivă pe această direcție.

b)aliniamente de apărare
Existenţa Dunării la extremitatea sudică a câmpiei favorizează organizarea apărării încă de la
cursul de apă, distinct în sectoarele de forţare, la o distanţă care să anuleze dominaţia malului
sudic al fluviului.
Este favorizată apărarea pe aliniamente succesive, orientată est – vest şi invers, datorită
existenţei unor „râuri-obstacol”: Motru, Gilort, Jiu, Amaradia, Olteţ, Olt, Vedea, Argeş,
Dâmboviţa.
c)puncte cheie din teren
Capitala țării și celelalte orașe importante, nodurile rutiere și feroviare. Podurile Calafat-Vidin,
Giurgeni-Vadul Oii, podul lui Traian, Ostrovul Mare și podul Regele Carol I reprezintă
principalele poduri peste fluviul Dunăre,porturile Drobeta-Turnul-Severin, portul Brăila, portul
Călărași, portul din Galați.
Hidrocentrala Porțile de Fier I reprezintă un alt punct cheie din teren.
d)eventuale restricționări în desfășurarea acțiunilor militare
Sistemul vast de hidroameliorații și numeroase cursuri de apă obligă la pregatiri speciale pentru
manevră și traversare.

4.Particularități ale ducerii luptei în zona geografică conform analizei geografico-militare

4
Prin caracteristicile sale permite desfășurarea de acțiuni militare de amploare ridicată. Având
în vedere relieful neted al Câmpiei Române, apărarea cu succes pe Dunăre este determinantă
pentru respingerea eficientă a unui eventual agresor.
Ca urmare a terenului neted armele de distrugere în masă pot produce efecte considerabile.
Rețeaua densă de comunicații permite deplasarea trupelor în toate direcțiile, precum și accesul
tuturor categoriilor de forțe și mijloace.
Existența unor obiective de importanță operativă și strategică obligă la concentrarea eforturilor
pentru apărarea lor.

5.Posibilități de trecere din zona analizată în zonele geografice învecinate


Câmpia Română realizează legătura în Podișul Moldovei prin Poarta Siretului. Prin canalul
Dunăre-Marea Neagră, face legătura cu Podișul Dobrogei. Mai face legătura cu Bulgaria pe la
Turnu Măgurele și cu Zimnicea prin Calafat. În nord face legătura cu Podișul Getic prin
intermediul culoarelor făcute de râuri.

5
BIBLIOGRAFIE

1.Conf.univ.dr. Viorel OSTROPEL,Conf.univ.dr. Mihai NEAG,Lect.univ.dr. Gheorghe


RADU,Curs GEOGRAFIE MILITARĂ,Editura Academiei Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu
,Sibiu,2008
2. www.wikipedia.ro

S-ar putea să vă placă și