Lacul din vise

Mergând prin pădure, în căutare de mure,

În jur privind și natura admirând,
Am observat de odată un mic fluture
Fără griji din aripi fâlfâind.

Negândindu-mă, după el m-am luat,

Vrând să știu unde el se duce;
În curând din pădure am ieșit,
Și privind în jur am rămas uimit!

M-am pomenit în fața unui lac imens,

Ce de fluturi era acoperit complet.
Ei erau la fel a mii de nuferi colorați,
Mici, blânzi și înaripați.

Împrejurul lacului erau mii de vietăți:

Căprioare, cerbi și chiar și răți,
Toate se aflau într-un echilibru natural
Ce putea fi observat anual.

De odată se auzi un zgomot fenomenal,

Ce parcă servi fluturilor un semnal.
Ei toți odată zborul și-au luat
Și spre bolta cerului s-au înălțat.

Soarele de apus în lac s-a reflectat,

Dându-i o culoare roșietic-deschis;
Totul părea atât de minunat,,
În cât m-am întrebat: ”Sunt oare-n paradis?”.