(Psiho)motricitate, învăţări şcolare şi nevoi speciale

Pedagogi, cadre didactice și terapeuți iau în considerare aspectul global al

dezvoltării și privilagiază o abordare multidisciplinară. Prin folosirea jocului,
experiențele senzoriale și motrice, dar și muzica, desenul și limbajul pentru susținerea
învățării școlare și preîntâmpinarea anumitor dificultăți.
Recomandările metodologice oferite:
pentru a sprijini învățarea la diverse discipline – matematică, limba maternă, muzică, se
propun o metodologie generală, care permite îmbinarea diferiților paramerii:
1. Cunoașterea pentru fiecare secțiune, a mizelor explicite din domeniile motor,
social, afectiv și cognitiv cu scopul de a examina interrelaționarea dintre
diferite competențe.
2. Analiza performanțelor așteptate în termeni de resurse necesare realizării lor
în planurile motor, cognitiv, social și afectiv.
3. Identificarea penttru fiecare copil sau grup de copii, a competențelor care par
prioritare.
Dezvoltarea armonioasă a unor persoane depinde de numeroși factori. Dacă unul dintre
parametrii este deficient acesta poate provoca o disfuncționalitate globală, astfel atunci
când constatăm o problemă de învățare, putem acționa asupra sentimentului de încredere,
asupra sentimentului de apartenență, de limitare, de putere, de competență.
Orice abordare terapeutică este de la bun început complexă. Legăturile dintre intervenții
și efecte sunt uneori greu de perceput, de aceea pertinența alegerilor, a intervențiilor și
eficacitatea lor sunt uneori greu de identificat.

Întărzieri motorii: în perioada primei copilării sunt diagnosticate rar întârzieri

cognitive, se vorbește mai degrabă cu întărzieri psihomotorii, acestea au cauze variate
precum: afecțiuni cerebrale, întărzieri mintale, boli sau accidente. Chiar și ușoare pot
anunța uneori tulburări mai grave și pot fi semnul unei tulburări a atenției sau al
autismului, sau chiar prevestitoare a unei tulburări în însușirea coordonării(dispraxie)
Indicii ale întărzieii motorii: performanțele motrice sunt inferioare celor
așteptate pentru vârsta cronologică și nivelul intelectual.

Dispraxiile:
Dispraxia este o tulburare de dezvoltare neurologică care afectează cqapacitatea
de a planifica, de a executa și de a automatiza secvențe de mișcări, care conduc la
realizarea unui gest orientat spre un scop și permițând o interacțiune eficace cu mediul.
Ea se exprimă printr-o discordanță între actul dorit și actul realizat. Această tulburare ar
afecta 6% din copiii de vârstă școlară și cel mai adesea băieți.
Diagnosticul de dispraxie nu poate fi pus înaintea vărstei de 3 ani.

Dispraxia constructivă se observă în dificultățile de a realiza gesturi de

asamblare a unor piese elementare pentru a construi un întreg. De exemplu: construirea
unor obiecte cu lego, cărămizi.

Dispraxia ideatorie și ideomotrică se observă în dificultatea de a organiza

secvențe de gesturi sau de a folosi anumite instrumente. De exemplu, folosirea foarfecii, a
periei de păr, a periuței de dinți.

1
 Tulburări ale privirii sau oculomotorii se manifestă prin dificultăți de fixarea
privirii pe o țintă nemișcată, fixarea este de scurtă durată și obositoare. De exemplu:
fixarea privirii pe o pagină de citit, fixarea liniilor unui caiet pentru a ascrie, fixarea
treptelor unei scări pentru a le urca sau coborâ.

Tulburarea organizării spațiului se manifestă prin dificultăți de orientare a

elementelor în raport cu propriul său corp. De exemplu: nu deosebește o linie oblică de
una verticală sau orizontală, să se repereze pe o hartă.

Dispraxia ideospațială include dispraxia constructivă, tulburările privirii și

tulburările organizării spațiale.

Indici:
 Lipsa unor abilități motrice în general;
 Teama de mișcare în spațiu, de contact fizic;
 Suportă greu mirosurile sau zgomotele;
 Dificultăți cu șireturile, nodurile, dopurile, feromarele:
 Înțelege greu cerințele complexe;
 Folosește cu dificultate instrumentele: creioane, foarfecă, ascuțitoare, lipici.
 Are o stimă de sine scăzută.

Tulburările de atenție sunt tulburări ce afectează atenția selectivă sau atenția

constantă. Acestea se numesc în acest fel doar dacă problema durează mai mult de 6 luni.

Indici:
 Nu poate acorda o atenție constantă detaliilor;
 Dificultate de a rămâne atent în realizarea sarcinilor sau la jocuri;
 Nu urmează cerințele date;
 Își organizează greu activitățile;
 Evită sau detestă sarcinile care necesită un efort mental susținut;
 Își pierde ușor lucrurile.

Impulsivitatea poate fi definită ca imposibilitatea de a inhiba o reacție, dificultatea

de a se concentra pe o sarcină fără a fi distras sau perturbat de gânduri sau de amintiri,
dificultatea de a anticipa consecințele acțiunilor sale, dificultatea de a suporta frustrările,
precum și necesitatea de a căuta situații noi și excitante.

Indici:
 Aleargă, se cațără peste tot în împrejurări nepotrivite;
 Nu poate sta liniștit la jocuri și activități distractive;
 Răspunde înainte de a fi ascultat întreaga întrebare:
 Dificultăți de a-și aștepta rândul;
 Îi întrerupe pe ceilalți, se amestecă în conversații și jocuri;

2
  Dă din mâini și din picioare, se ahită pe scaun;
 Se ridică când ar trebui să râmăn așezat;
 Vorbește mult, prea mult.

Hiperactivitate motrică și intelectuală.

Un copil hiperactiv este un copil a cărui activitate motrică este crescută și dezordonată,
dezorganizată și neconstructivă. Hiperactivitatea motrică este legată adesea de o
hiperactivitate a minții care se caracterizează printr-o manieră de a gândi superficială,
puțin productivă, copilul trece de la un obiect la altul, se joacă cu cuvintele, este distras și
vorbește prea mult.

Indici:
 Agitație permanentă, nervozitate, incapacitatea de a sta într-un loc.
 Își organizează și ordonează ideile cu greu, gândire secvențială.
 Învață și uită greu.
 Memorează greu.
 Se exprimă într-o manieră inadecvată.
 Își dozează prost exprimarea sentimentelor și își controlează cu greu emoțiile.
 Întâmpină dificultăți în stabilirea unor relații, în perceperea sentimentelor
altcuiva.

Tulburare de deficit de atenție cu sau fără hiperactivitate.

ADHD este o tulburare a dezvoltării care se caracterizează printr-un deficit de
atenție, impulsivitate și uneori hiperactivitate motrică.
Trei tipui de ADHD:
1. ADHD cu lipsă de atenție predominantă.
2. ADHD cu impulsivitate și hiperactivitate dominantă.
3. ADHA mixtă: probleme de atenție, hiperactivitate motrică și impulsivitate.

Indici:
 Bebelușul cu ADHD se lasă greu îngrijit. Doarme puțin.
 Este ușor de distras.
 Face pe clovnul, pe bufonul și își exagerează stângăciile.
 Dă dovadă de uncomportament delicvent și agresiv, datorat unui sentiment
de inferioritate.
 Este puțin popular printre copiii de vârsta lui și uneori țap ispășitor.
 Este adesea exclus.
 Folosește dulciuri, laude, jucării pentru a compensa lipsa de popularitate.

Modalități de diferețiere:
Evitați sa distrageți atenția
 Evitați zgomotele inutile, schimbările bruște, deranjamentele și vorbitul continuu.
 Lăsați-l pe copil să termine ce a început chiar dacă acesta îi ia timp.
 Prevedeți o singură activitate în același timp.

3
Evitați excitația, alergarea
 Pregătiți copii pentru noile situații.
 Imaginați jocuri de rol, jocuri de mimă pentru a preîntâmpina angoasa unei
noi situații.
 Invitați copilul să se oprească și să se gândească: să numere până la 5 înainte
de a acționa.
Prevedeți un refugiu, un spațiu de defulare
 Rezervați o mică oază de refugiu, fără stimuli, fără vreun obiect fragil, cu
table, crete, cu ce să deseneze, cărți, jocuri de construcție, muzică. Un
spațiu care permite solicitarea mai multor simțuri, sau, din contră,
concentrarea pe un singur simț.
 Faceți-l să respecte acest refugiu, cereți permisiunea de a intra acolo.
 Propuneți locuri și momente în care descărcarea pulsională este permisă.

Dislexie, discalculie, dificultăți grafice.

Vorbim de tulburări de învățare atunci când copilul prezintă o dificultate de a
învăța și aceasta nu derivă din carențe educative.

Dislexia
Atunci când copilul prezintă între 12 și 24 de luni de retard în învățarea cititului,
în condițiile unei inteligențe normale și când beneficiază de un cadru socio-economic și
cultural adecvat.
Cauzele genetice sau neurologice ale dislexiei sunt recunoscute, chiar dacă mia
există dezacorduri în această privință.

Caracteristici:
 Deficite fonologice
 Dificultate de reprezentare a sunetelor vorbirii, a fonemelor și a reprezentării lor
grafice.
Fonem – unitate de reprezentare a sunetelor.
Grefeme – literă sau grupuri de litere.

Indici:
 Deficite ale ateției auditive și ale memoriei verbale.
 Înârziere a limbajului.
 Dificultatea de a evoca anumite cuvinte necunoscute, de a găsi cuvântul potrivit
când se exprimă sau de a evoca cuvinte precise(nume de persoane, cifre...)
 Dificultatea de a-și aminti o numărătoare, de a învăța un cântecel.
 Dificultatea de a numi părțile corpului.
 Dificultatea de a-și însuși reperele spațiale și temporale.
 Dificultatea de a-și coordona acțiunile motrice.

Modalități de diferențiere:

4
  Ajutați copiii să integreze strategii de învățare compensatorii, folosind mai ales
informațiile vizuale și kinestezice, pentru a compensa dificultatea de prelucrare a
informațiilorverbale. Pentru ei o imagine face cât o mie de cuvinte.
 Urmăriți automatizarea gesturilor și a procedurilor care pot fi automatizate,
întrucât această eliberare eliberează memoria de lucru.
 Stimulați capacitățile de prelucrare a informațiilor auditive. Folosiți jocurile în
cerc, cântecele densante pentru a însoți prelucrarea informațiilor verbale.
 Lucrați conștiința fonologică cu mijloace NONVERBALE: de exemplu, cuburi
având culori care reprezintă sunetele cu care ne juncăm.
 Pentru a învăța și a reține, încurajați-i să folosească aexemple, analogii, să
deseneze.

Discalculia
Este o dificultate întâlnită în învățarea numerică. Vorbim de discalculie cu tulburări de
atenție și tulburări vizuo-spațiale.

Indicii:
 Dificultatea de a face legătura între simbol și cantitate.
 Dificultatea de a alege operația de realizat pentru a realiza o problemă.
 Dificultatea de a organiza secvențele pentru a rezolva o problemă etapă cu etapă.
 Memorare numerică slabă.
 Dificultate în orientare spațială.
 Lipsă de maturizare a funcțiilor cognitive.
 Dificultăți de comparare a unor cantități.

Modalități de diferențiere:
 Folosiți imagini, scheme, manipulări, acțiuine motrică.
 Recurgeți la jocuri de clasificare, de scriere, de selectare, de corespondență
termeni la termeni pornind de la jetoane, cărți de joc.
 Solicitați strategiile de percepție în general și de percepție spațio-temporală pe
cale corporală.
 Folosiți material concret pentru a facilita însușirea competențșelor matematice.
 Dacă discalculia se datorează unei disfuncționalități a proceselor nonverbale, vom
propune atunci folosirea cuvintelor, perifrazelor pentru a compensa aceste
dificultăți.

Grafism și scriere.
Disgrafia este o tulburare care afectează mișcarea cursivă, conducerea liniei.
Disgrafia poate fi: lentă și precisă, rigidă, impulsivă, moale, stângace.
Aceasta poate fi consecința unei învățăriprea precoce, a ținutei deficiente a instrumentului
de scris. A posturii, a unor dificultăți de adaptare tonică, a disprexiei, a dislexiei, a unor
tulburări de limbaj, de atenție, a impulsivității.

Indicii:
 Copilul ține greu creionul.

5
  Copilul reproduce cu greutate forme.
 Scrie lent, adesea ilizibil.
 Adoptă un scris crispat, ceea ce îl obosește.
 Linia este tremurată.
 Orientările și formele literelor sunt incorecte.
 Gestul este stângaci.

Modalități de diferențiere:

 Provocați plăcerea de a lăsa urme și de a scrie.

 Îmbunătățiți elanul și fluiditatea, relaxarea gestului.
 Corectați postura, prin priza asupra instrumentului de scris.
 Solicitați memorarea formei și a orientării într-o maineră ludică.
 Fiți atent la semnele de oboseală.
 Încurajați-l pe copil.
 Urmăriți să garantați o atenție susținută.
 Apreciați ce știe să facă.

Concluzie:
Folosirea situațiilor motrice într-un cotext relațional adaptat permite susținerea
persoanelor cu leziuni organice sau din deficite funcționale. Psihomotricitatea le poate
ajuta să găsească un mijloc de dezvoltare în pofida dificultăților lor.