Liceul tehnologic ’’Dr.C.

Angelescu’’ Gaesti

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE
NIVEL IV

Profil :Mecanic
Calificare: Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

TEMA
CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MASINILOR DE
CURENT ALTERNATIV

Indrumator: Elev:

Prof.Ing: Plavie Viorel

2019
 CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………...2

CAPITOLULI. CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA

MASINILOR DE CURENT ALTERNATIV………………….3
1.1. Maşina electrică asincronă: generalităţi…………………………...…3
1.2. Functionarea motorului electric asincron …………………………...5
1.2.1 Funcţionarea în sarcină………………………………………………..6
1.2.2. Pornirea motoarelor asincrone……………………………………..10
1.2.2.1. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit…....10
1.2.2.2. Pornirea motoarelor cu rotorul in colivie.……………………....11
1.2.2.3. Pornirea directa a unui motor intr-un singur sens…………....12
1.2.2.4. Pornirea unui motor in ambele sensuri………………………….13
1.2.2.5.Comanda pornirii stea-triunghi…………………………………....14
1.2.2.6. Pornirea cu autotransformator…………………………………....15
1.2.2.7. Pornirea cu rezistente Rs………………………………………....17

CAPITOLUL II. REALIZAREA CIRCUITELOR ELECTRICE

DE CURENT ALTERNATIV………………………………18
2.1.Circuite electrice – generalitati…………………………………………18
2.2.Circuite electrice de curent alternative……………………………….19

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA LUCRARILOR

DE INTRETINERE………………………………………….22
3.1.Exploatarea motoarelor electrice………………………………………22
3.2.Defectele motoarelor electrice,cauze,remedii……………………….23

NORME TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII............................................25

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………....26

1
 ARGUMENT

Motoarele asincrone trifazate sunt cele mai folosite motoare pentru

acţionări electrice de putere. Acestea prezintă numeroase avantaje
practice,dintre care amintim: cost redus, posibilitatea de cuplare la reţeaua
dealimentare publică, construcţie simplă şi întreţinere relativ uşoară.Pentru
a putea utiliza motoarele asincrone trifazate, este necesară cunoaşterea
metodelor de pornire a acestor motoare, dar mai ales metodele de reglare
a vitezei (turaţiei) motoarelor asincrone. Acest lucru este vital, deoarece
sarcina antrenată de motor poate varia, sau pentru că în multe aplicaţii este
necesară variaţia turaţiei motoarelor. Utilizarea eficientă şi însiguranţă a
motoarelor asincrone presupune cunoaşterea cât mai profundă a acestor
metode (aplicate în funcţie de natura procesului în care este
implicatmotorul, sau de caracteristicile motorului), dar şi a regulilor de
utilizare a maşinilor electrice, pentru evitarea producerii accidentelor de
muncă . Reglarea vitezei motoarelor asincrone se face prin diferite metode
analogice, dar în ultima vreme au luat avânt sistemele de control numerice,
care se bazează pe microcontrollere sau coprocesoare vectoriale cu
algoritmi adaptivi, care aduc avantajul costului redus, a simplităţii
proiectării, a posibilităţii reprogramării parametrilor sistemelor precum şi,
mai nou, posibilitatea autodetecţiei componentelor hardware a motoarelor
şi a sistemelor auxiliare.Tehnologia motoarelor asincrone este în continuă
evoluţie, o dată cu dezvoltarea tehnicii şi miniaturizarea sistemelor, ele
ajungând să ia locul motoarelor de curent continuu în unele sisteme care
erau, până nu demult apanajul acestora din urmă. Această ramură a
tehnicii este una de viitor, care promite o dezvoltare puternică în viitor.
Folosirea DSP-urilor (procesoare digitale de semnal) programabile, de
mare viteză, precum şi a senzorilor inteligenţi, permite crearea unor
algoritmi din ce în ce mai performanţi de pornire şi reglare a motoarelor
asincrone, precum şi posibilitatea modificării parametrilor de funcţionare a
acestora. În concluzie, domeniul motoarelor electrice asincrone este un
domeniu în plină dezvoltare, care promite mult şi care se infiltrează din ce
în ce mai mult în tehnica actuală, în domeniile ce presupun controlul
mişcării, atât pentru sistemele de mică putere, cât şi în cele de mare
putere.

2
 CAPITOLULI

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MASINILOR DE CURENT

ALTERNATIV

1.1. Maşina electrică asincronă: generalităţi

Maşinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate maşini în

acţionările cu maşini de curent alternativ. S-au dat mai multe definiţii în
ceea ce priveşte maşina electrică asincronă. Două dintre cele mai folosite
definiţii din domeniul acţionărilor electrice sunt: O maşină asincronă este o
maşină de curent alternativ pentru care viteza în sarcină şi frecvenţa reţelei
la care este legată nu sunt într-un raport constant.

Mașina asincronă (numită și motor asincron,deoarece funcționează în

special în regim de motor) este o mașină electrică de curent alternativ care
nu are conexiuni între stator și rotor, transferul de energie dintre aceste
circuite realizându-se prin inducție electromagnetică. Rotorul nu este
conectat prin perii colectoare, ca la majoritatea mașinilor electrice rotative,
și are forma unui sistem de bare dispuse cilindric („rotor în scurtcircuit” sau
„colivie de veveriță”).

Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu

turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile, din cauza instalatiilor
de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai
mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic
fiind utilizate în toate domeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt
utilizate în special în instalații de uz gospodaresc.

O altă caracteristică o constituie faptul că viteza de rotație este puțin

diferită de pulsația câmpului magnetic învârtitor, de unde și denumirea de
asincron.

O altă caracteristică a mașinii asincrone este faptul că poate

funcționa fără nici-o modificare în trei regimuri de funcționare:

3
 • motor electric: realizează conversia energiei electrice (primită
de la bornele înfășurării statorice ) în energie mecanică transmisă la
arborele mașinii de lucru acționate;

• generator electric: prin antrenarea mașinii din exterior la o

turație suprasincronă, mașina transmite la rețeaua electrică, prin bornele
statorului, putere activă;

• frână electromagnetică: mașina primește putere de la arbore și

putere electrică activă de la bornele statorului pe care le transformă în
căldură în circuitul rotorului, realizând frânarea mașinii de lucru acționate.

• Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la

frecventa data a rețelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În
continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector,
numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai
robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

• Motorul asincron este compus din armatura statornica

(stator) si armatura rotorica (rotor).

• Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în
crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la
retea si formeaza inductorul motorului.

• Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în

crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu
capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei
colivii.

• De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile

asincrone se mai numesc "motoare asincrone cu inel" sau "motoare
aisncrone cu rotorul în scurt circuit" sau "rotorul în colivii".

• În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de

destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în
motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o
serie de elemente constructive:

4
• - portperii;
• - carcasa;
• - scut;
• - rulmenti;
• - cutia cu placa de borne stator;
• - borna de putere la pamânt.

1.2. Functionarea motorului electric asincron

O maşină este asincronă dacă circuitului magnetic îi sunt asociate

două sau mai multe circuite ce se deplasează unul în raport cu celălalt şi în
care energia este transferată de la partea fixă la partea mobilă sau invers
prin fenomenul inducţiei electromagnetice. O caracteristic a maşinilor
asincrone este faptul că viteza de rotaţie este puţin diferită de viteza
câmpului învârtitor, de unde şi numele de asincrone. Ele pot funcţiona în
regim de generator (mai puţin răspândit) sau de motor. Cea mai largă
utilizare o au ca motoare electrice (în curent trifazat), fiind preferate faţă de
celelalte tipuri de motoare prin construcţia mai simplă (deci şi mai ieftină),
extinderea reţelelor de alimentare trifazate şi prin siguranţa în exploatare.
În schemele electrice, maşina asincronă este reprezentată prin simboluri.
La aceste motoare, viteza scade puţin cu sarcina; din acest motiv
caracteristica lor mecanică se numeşte caracteristică tip derivaţie.
Motoarele asincrone se folosesc în acţionările în care se cere ca turaţia să
nu varieze cu sarcina: maşini-unelte obişnuite, ventilatoare, unele maşini
de ridicat, ascensoare, etc..Motoarele asincrone se construiesc pentru o
gama foarte larga de puteri (de la ordinul unităților de W până la ordinul
zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii (3 kV,
6kV sau 10 kV) si având turația sincrona la frecventa Hz50f=egala în mod
uzual cu n = 500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, în funcție de
numărul de perechi de poli. Principalele avantaje ale motoarelor asincrone
fata de alte tipuri de motoare electrice sunt: simplitate constructiva; preț de
cost redus; siguranță mare în exploatare; performante tehnice ridicate
(cuplu mare de pornire, randament ridicat); stabilitate în funcţionare,
exploatare, manevrare si întreţinere simpla; alimentare direct de la reţeaua
trifazata de c.a. Dintre principalele dezavantaje putem enumera: soc mare
de curent la pornire;V factor de putere relativ scăzut ; caracteristica
mecanica dura; Regimul de generator al mașinii asincrone este mai rar
folosit datorita puterii reactive (de magnetizare) relativ mare pe care mașina
trebuie s-o ia de la reţea .

5
1.2.1 Funcţionarea în sarcină

Maşina asincronă este cel mai des folosită în acţionările industriale în

regim de funcţionare ca motor datorită simplităţii construcţiei şi fiabilităţii
mari în exploatare. Prima variantă constructivă de maşină asincronă este
atribuită lui Galileo Ferraris care a realizat în anul 1885 un motor asincron
bifazat cu rotorul din cupru masiv. În anul 1890 Dolivo Dobrowolski
realizează primele motoare asincrone, capabile să fie folosite în acţionări
industriale şi a căror construcţie, în principiu, este ase-mănătoare cu a
motoarelor fabricate în prezent. Maşina asincronă se compune dintr-un
stator prevăzut cu o înfăşurare monofazată sau polifazată şi un rotor
realizat în două variante constructive: bobinat şi cu înfăşurare în scurtcircuit
sub formă de colivie simplă sau multiplă .În Fig.1 se prezintă un rotor în
scurtcircuit,secţionat(ă)şi înfăşurarea în colivie (b) iar în Fig.2 este dată
reprezentarea simbolică a motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit.

Fig.1 Rotor in scurtcircuit Fig 2 Schema

si colivie rotorică motorului cu rotorul in scurtcircuit

Principalele elemente componente ale rotorului în colivie (Fig.1) sunt:

1 – ax;
2 - crestături rotorice;
3 - inele de scurtcircuitare;
4 - bare cu rol de conductoare active;
5 - miezul feromagnetic;
6 - aripioare pentru ventilaţie prinse de inelele de scurtcircuitare.

Barele sunt realizate din cupru sau aluminiu turnat sub presiune în
crestături de diverse forme conform figurii 3. Crestături cu profile

6
asemănătoare se folosesc şi la rotoarele de construcţie specială (cu dublă
colivie şi cu bare înalte).

Fig. 3. Forme crestături rotorice.

Motorul asincron cu rotor bobinat, a cărui schemă de principiu este

dată în figura 4, are atât statorul cât şi rotorul prevăzut cu câte o înfăşurare
polifazată, în mod obişnuit înfăşurare trifazată. Condiţia obligatorie pentru
realizarea conversiei electromecanice a energiei este egalitatea numărului
de poli la cele două înfăşurări. Accesul la rotor se face prin inter-mediul
inelelor de contact confecţionate din bronz, la care sunt legate capetele
înfăşurării pe care calcă trei perii din grafit şi la care se leagă un reostat de
pornire ce urmează să fie scurtcircuitat când rotorul ajunge la viteza de
regim.

Fig. 4 Schema de principiu a motorului

7
 În figura 5 sunt prezentate două secţiuni longitudinale în motoare
asincrone cu rotorul în scurtcircuit (a) şi rotorul bobinat (b). Elementele
comune pentru cele două secţiuni au fost numerotate cu aceleaşi nume-re.

Fig. 5. Secţiune transversal printr-un:

a) Motor cu rotorul in scurtcircuit
b) Motor cu rotorul bobinat

Principalele părţi componente din cele două secţiuni sunt:

1 – ax;
2 – scuturi cu lagăre;
3 – înfăşurarea statorului statorului;
4 – carcasa;
5 – miezul feromagnetic al statorului;
6 – inel de ridicare;
7 – miezul feromagnetic;
8 – înfăşurarea rotorică;
9 – perii;
10 – inele.

8
 În afara elementelor constructive principale, maşina asincronă are,
funcţie de destinaţie, de sistemul de răcire, de tipul şi forma constructivă,
de putere şi tensiune, o serie de elemente constructive şi accesorii
necesare unei bune funcţionări. Chiar în cele două figuri se pot observa
canale de ventilaţie radiale (statorul şi rotorul au circuitul feromagnetic
realizat din pachete de tole) şi axiale precum şi ansamblul plăcilor de
borne.
Sistemul de ventilaţie este în strânsă legătură cu tipul de protecţie al
motorului iar soluţia adoptată este impusă în primul rând de puterea
motorului .Sistemul de ventilaţie axial, inclus în tipul de ventilaţie interioară,
se aplică la motoare asincrone cu puteri de câteva sute de kW şi este
prezentat schematic în figura 6.

Fig. 6 Secţiune printr-un motor cu ventilaţie axială unilateral

Principalele părţi componente sunt:

1 – ax;
2 – lagăr;
3 – scut;
4 - orificiu de evacuare a aerului;
5 - miez stator;
6 - înfăşurare stator;
7 – colivie rotor;
8 - inele de scurtcircuitare;
9 – fereastră de admisie;
10 – fereastră de evacuare.

Aerul intră prin partea opusă acţionării şi se ramifică pe trei căi: canale
stator, întrefier, canale rotor.
La puteri mari se folosesc şi schimbătoare de căldură.

9
1.2.2. Pornirea motoarelor asincrone

Alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa se

faca lundu-se in consideratie atat cerintele sistemului de actionare electric
cat si pe cele ale retelelor de distributie a energiei electrice. Astfel, cuplul
de pornire al motorului trebuie sa fie mai mare decat cuplul static al
mecanismului de antrenat, iar in timpul pornirii sa se asigure accelerarea
rapida a mecanismului de antrenat, fara socuri dinamice periculoase , mai
ales, elementelor transmisiei. Curentul de pornire sa nu conduca la caderi
de tensiune, care sa duca la perturbari in functionarea celorlalte receptoare
cuplate la aceeasi retea si totodata curentii de pornire san u conduca la
solicitari termice daunatoare, mai ales izolatiei infasurarilor.
Alegerea tipului de motor facandu-se in functie de cerintele schemei de
actionare in care intra motorul ca element , metodele de pornire ale
motoarelor asincrone se aleg in functie de tipul constructive al rotorului si
de parametrii retelei de alimentare.

1.2.2.1.Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit

Pornirea motorului asincron si a oricarui motor, in este general, legata de

valoarea cuplului de pornire si a socului de current la pornire. Pentru ca
rotorul sa se poata accelera trebuie ca motorul sa dezvolte un cuplu mai
mare decat cuplul rezistent produs de masina de lucru actionata si de
frecari. Diferenta dintre cuplul motorului si cupul rezistent in decursul
procesului tranzitoriu de pornire, determina si timpul total de pornire, care
poate influenta sensibil productivitatea masinilor de lucru.
Marimea curentului de pornire absorbit de la reteaua de alimentare este
limitata de unele conditii impuse de insasi reteaua electrica sau de motor.
Valoarea instantanee a curentului statoric poate atinge de 10.14 ori
valoarea curentului nominal. Pe masura ce motorul accelereaza si
slunecarea scade, scade si curentul absorbit de la retea pana la limitele
impuse de cuplul rezistent stationar. In cazul unor motoare puternice si al
unor retele slabe, se impune micsorarea curentului de pornire.
Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa aiba
loc cu respectarea anumitor factori, printe care, unii legati de cerintele
sistemului de actionare electrica , iar altii de necesitatiile retelelor de
distributie a energiei electrice. Se prefera o pornire lina, fara socuri
dinamice periculoase , mai ales a elementelor transmisiei. Curentul de
pornire nu trebuie sa conduca la suprasolicitari termice, daunatoare mai

10
ales izolatiei infasurarilor . Cuplul electromagnetic al motorului este necesar
sa asigure accelerarea rapida a sistemului de actionare.

1.2.2.2. Pornirea motoarelor cu rotorul in colivie.

Motoarele asincrone cu rotorul in colivie pot fi puse in functiune fara

nici un dispozitiv special , prin simpla aplicae a tensiunii la infasurarea
statorica..Curentul initial de pornire coincide cu curentul de scurtcircuit

Ip =
curent a carui valoare este de patru pama la sapte ori curentul nominal. Zk
este impedanta de scurtcircuit ( s = 1 ).
Curentul mare preluat de la retea , desi ni reprezinta un pericol direct
pentru motor din cauza duratei de pornire relative scurte , produce
importante caderi de tensiune in reteaua de alimentare , caderi care pot
deranja alti consumatori si mai ales iluminatul electric din retelele mixte de
conectare si masurare.
Pornirea prin cuplarea directa la retea este rapida si cu socuri dinamice
ridicate in elementele cinematice ale transmisiei. Din aceasta cauza ,
motoarele cu rotorul in colivie au limitate ca valoare atat cuplurile de
pornira Mp , cat si cuplurile maxime.
Efectele dezavantajelor aratate mai sus si care insotesc pornirea sunt
limitate prin norme si standarde. Astfel STAS 1764-70 limiteaza pentru
motoarele cu puteri de la 0,06 kW pana la 132 kW curentii de pornire la
valoti Ip < (4-7,5) In, cuplurile de pornire Mp = (1,2-2,2) Mn si capacitatea
de supraincarcare Km =(1,9 - 2,4). Aceste valori depend de puterea
motorului cat si de turatia lui.
Datorita cresterii puterii retelelor de alimentare , metoda cuplarii directe
la retea a motorului asincron cu rotorul in colivie a luat o larga raspandire ,
atat in retelele de joasa , cat si in cele cu tensiuni pana la 10 kv.
Pentru a raspunde la intrebarea daca este posibila sau nu conectarea
directa a unui motor , practica a aratat ca pentru o pornire normala trebuie
indeplinita conditia

< + .

11
 Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare are ca scop reducerea
curentului de pornire . Dar trebuie avut in vedere ca prin reducerea
tensiunii de alimentare se reduce si cuplul care este proportional cu
patratul tensiunii aplicate. Reducerea tensiunii se poate face prin pornirea
motoarelor in stea daca tensiunea nominala a retelei este pentru triunghi ,
prin introducerea in circuitul de alimentare autotransformator sau a unor
impedante.
Procedeele de pornire a motoarelor asincrone difera dupa tipul
constructive al rotorului: in scurcircuit sau bobinat. In alegerea unuia sau
alteia dintre metodele de pornire , vom avea in vedere si considerentele de
ordin economic.
Pornirea directa a motoarelor in scurtcircuit se intalneste la actionarea
unor masini unelte simple: ventilatoare, polizoare. Acest procedeu de
pornire conduce la schemele cele mai simple si mai sigure in exploatare,
ele constand in aplicarea simultana in stator a tensiunilor nominale de faza.
Curentul de pornire Ip coincide cu curentul de scurtcircuit la tensiunea
nominala, fiind relativ ridicat. La motoarele cu colivie simpla, de puteri
nominale, pana la 100 W, curentului de pornire, la rotor blocat este de
(5÷8) In.

1.2.2.3. Pornirea directa a unui motor intr-un singur sens.

In figura de mai jos este redata schema electrica de principiu pentru

comanda automatizata a pornirii directe a unui motor asincron intr-un
singur sens.

Fig.7. Pornirea directa a unui motor intr-un singur sens

12
 Daca apasam pe butonul de pornire b1 , cu intreruptorul a1 inchis,
contactorul C actioneaza.; se conecteaza astfel la retea infasurarea
statorica a motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit. Prin inchiderea
simultana a contactului auxiliar normal deschis c se asigura alimentarea
bobinei contactorului C, precum si automentinerea contactorului C, dupa
incetarea apasarii butonului b1 . Releele electromagnetice e2 de current
maximal protejeaza motorul la supracurenti moderati, dar de durata .
Motorul se opreste dupa dorinta prin actionarea butonului de oprire b2 ,
care intrerupe alimentarea bobinei contactorului C.

1.2.2.4. Pornirea unui motor in ambele sensuri.

Pentru pornirea in ambele sensuri, in comparatie cu schema de

pornire intr-un singur sens, mai apare un contactor pentru celalalt sens de
functionare si o interblocare a contactoarelor, pentru evitarea unor comenzi
gresite care ar putea duce la inchiderea simultana contactelor principala de
forta c1 si c2 , si deci la scurtcircuitarea retelei de alimentare.
Functionarea schemei este asemanatoare cu schema de pornire intr-un
singur sens cu mentiunea ca prin apasarea butonului b1 motorul va
functiona intr-un sens, iar prin apasarea butonului b2 motorul va functiona
in celalalt sens. Schimbarea functionarii dintr-un sens in altul se face dupa
ce in prealabil motorul a fost oprit prin apasarea butonului de oprire b3.
Daca sunt necesare mai multe de comanda a pornirii si a opririi amplasate
in diferite locuri, butoanele de oprire se conecteaza in serie, iar butoanele
de pornire in paralel.

Fig. 8. Pornirea unui motor in ambele sensuri

13
1.2.2.5.Comanda pornirii stea-triunghi.

Curentii de pornire se micsoreaza sensibil daca se utilizeaza pornirea

stea-triunghi. Aceasta metoda de pornire indirecta consta in aplicarea
tensiunilor nominale infasurarilor trifazate statorice, conectata initial in stea.
La atingerea unei viteze de circa 95.90% , din cea de sincronism,
infasurarea trifazata se comuta in triunghi. Comutarea poate avea loc
manual folosindu-se un comutator stea-triunghi sau automat ca in figura
demai jos.
La apasarea butonului de pornire b2 sunt alimentate simultan contactorul
C1 si releul de timp d1 .Contactele c1 se inchid conectand statorul
motorului in stea. Contactul c1 permite alimentarea contactorului de linie
C3 , care conecteaza statorul la retea. Dupa un timp tp , reglat anterior,
releul de timp d1 isi inchide , astfel ca C1 isi pierde alimentarea si ,
inchizand contactul c1 alimenteaza contactorul C3. Acesta isi inchide
contactele principale care conecteaza infasurarile statorului in triunghi.
Releul de timp este reglat la timpul corespunzator atingerii a 95 % din
viteza de regim stationar.

Fig.9. Comanda pornirii stea-triunghi

Curentul si cuplul de pornire se micsoreaza de trei ori fata de cazul pornirii

directe cu infasurarea statorica conectata in triunghi. Inconvenientul
mentionat limiteaza aplicarea pornirii stea-triunghi numai acolo unde

14
pornirea se face in gol, excluzandu-se pornirile in plina sarcina cu acest
porcedeu .
La comutarea in triunghi au loc salturi de curenti si de curenti si de cuplu,
motorul trecand pe caracteristica mecanica de functionare ,

corespunzatoare tensiunii .
Nerespectarea atingerii vitezei de rotatie de circa 90.95 % din viteza de
sincronism, la trecerea din stea in triunghi , face sa apara salturi de curent
si de cuplu apropiate de cele realizate la pornirea directa in triunghi , ceea
ce anuleaza avantajele specifice acestui procedeu de pornire.
Daca dupa efectuarea pornirii stea-triunghi apar sarcini reduse in
functionarea , mai mici de 1/3 din valoarea nominala , statorul poate fi
comutat din nou in stea . In acest mod , scade curentul absorbit , factorul
de putere si randamentul inbunatatindu-se; se realizeaza astfel reducerea
pierderilor de energie .
Pornirea stea-triunghi poate fi aplicata numai motoarelor asincrone, a
caror infasurare statorica are accesibile toate cele sase borne, avand
tensiunea statorica de faza egala cu tensiunea de linie a retelei de
alimentare . In reteaua de distributie de joasa tensiune de 220/380 V de
care dispunem , daca pe placuta indicatoare a motorului este scris 220/380
V , motorul nu poate fi pornit in stea-triunghi. Intradevar , tensiunea
statorica nominala pe faza este de 220 V si nu de 380 V , cat ar fi
tensiunea ce s-ar aplica pe faza la conexiunea in triunghi a infasurarii
statorului.. Motorul s-ar arde foarte repede , datorita unei tensiuni mai mari
cu 73 % fata de tensiunea nominal ape faza . Pe placuta indicatoare
trebuie sa existe mentiunea 380/660 V , motorul comandandu-se ca atare.

1.2.2.6. Pornirea cu autotransformator.

Schema de principiu a pornirii cu autotransformator este data in figura de

mai jos .
Pornirea se realizeaza prin inchiderea contactelor de contactor c1 , apoi c3
; astfel , alimentarea masinii de actionare m2 se face prin
autotransformatorul m1 , la tensiunea redusa. La terminarea procesului
tranzitoriu de pornire , se inched contactele c2 si se deschid contactele c3
realizandu-se legarea directa a masinii m2 la retea.

15
 Fig.10. Pornirea unui motor cu autotransformator

Se introduc urmatoarele notatii : curentul Ip , absorbit de m2 la pornirea

prin autotransformatorul m1 cu tensiunea redusa Up ; curentul IpN ,
absorbit de m2 la pornirea directa cu tensiunea nominala UN; curentul Ip ,
luat din retea la pornirea prin autotransformatorul m1.
Scriind egalitatea puterilor absorbite de la retea de m1 cu cea absorbita

prin m1 de m2, adica UN * Ip=Up* Ip1 , rezulta : = =a , unde a este

raportul de reducere al tensiunii aplicate la m2.
Aproximand ca curentul absorbit de m2 scade proportional cu tensiunea

aplicata , se obtine: - = =a

Inmultind aceste relatii , rezulta raportul cautat : =a².

Prin reducerea tensiunii , scade insa si cuplul masinii de pornire

( )²=a² , adica cuplul se micsoreaza in acelasi raport cu curentul.

Pornirea cu autotransformator este avantajoasa energetic , insa fiind
costisitoare , este justificata numai in cazul masinilor asincrone de putere
mare.

16
1.2.2.7. Pornirea cu rezistente Rs.

Pornirea cu rezistente RS legate in serie in circuitul statoric al masinii

asincrone se face cu schema de mai jos. La pornire se inched contactele
c1 , iar contactele c2 raman deschise. Dupa terminarea pornirii se inched
contactela c2.

Fig.11. Pornirea unui motor cu rezistente

Fata de metoda cu autotransformator , prin acest procedeu , la aceeasi

reducere a cupului se obtine un current de pornire mai mare si apar
pierderi in rezistenta Rs; in schimb schema este mai simpla . Procedeul se
poate aplica la actionarile cu masini de putere mica , la pornire cu sarcina
redusa.
Pornirea cu bobina de reactanta sau rezistente introduce in circuitul de
alimentare se utilizeaza in cazuri rare din cauza rezistentelor si reactantelor
care sunt , in unele cazuri greu de suportat.
Totodata , la acelasi current initial de pornire , cuplul de pornire este mai
mare in cazul utilizarii autotransformatoarelor decat a bobinelor de
reactanta. Schema de principiu pt acest caz este data in figura de mai jos.
Mai general , se poate face remarca ca toate metodele de pornire
indirecta a motorului asincron prezinta inconvenientul reducerii cuplului de
pornire . Din aceasta cauza aceste metode nu sunt adecvate pentru
pornirea in plina sarcina , la pornirile grele fiind pur si simplu neaplicabile

17
 CAPITOLUL II
REALIZAREA CIRCUITELOR ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV

2.1.Circuite electrice – generalitati

Un circuit electric este o reţea electrică în buclă închisă ce include

componente electrice şi (evtl. electromecanice), realizându-se astfel o cale
închisă (cu dus şi întors) pentru curentul electric. Principial, d.p.d.v. electric
o reţea este o conexiune dintre două sau mai multe componente, şi poate fi
şi deschisă, nu neapărat un circuit închis.

Reţelele electrice, care se compun din surse de tensiune sau de

curent, elemente liniare (rezistori, capacităţi - condensatori, inductori) şi
elemente liniar distribuite (linii de transmisie a energiei), pot fi analizate prin
metode algebrice pentru determinarea răspunsului în DC (curent continuu),
în AC (curent alternativ), sau şi în regim tranzitoriu. Aceste reţele sunt
numite reţele electrice analogice (liniare).

O reţea care în plus conţine şi componente electronice active se

numeşte circuit (reţea) electronic. Aceste reţele pot fi liniare, neliniare
(digitale) sau combinate, şi necesită un design şi o analiză mai complexă.
În zilele noastre circuitele electrice şi electronice au atins un grad extrem
de complexitate, cât şi de miniaturizare.
Pentru a construi un circuit electric, fie analogic fie digital, inginerii
electricieni calculează tensiunile şi curenţii în toate punctele circuitului.
Circuitele liniare, care sunt circuite care au la intrare şi la ieşire aceeaşi
frecvenţă, pot fi analizate folosind teoria numerelor complexe. Circuitele
neliniare pot fi analizate în mod satisfăcător doar cu ajutorul computerului,
folosind programe specializate. Există însă şi tehnici de estimare.

Limbajele de programare pentru simularea circuitelor, aşa cum ar fi

VHDL sau PSPICE, permit inginerilor proiectarea circuitelor într-un timp
scurt şi cu costuri reduse, în acelaşi timp eliminând erorile uzuale.

Un număr de legi electrice se aplică pentru toate circuitele electrice.

Acestea sunt:

Legea lui Kirchoff pentru curent: Suma curenţilor care intră într-un
nod este egală cu suma curenţilor care ies din nodul respectiv.

18
 Legea lui Kirchoff pentru tensiune: Suma diferenţelor de potenţial
într-o buclă de circuit este zero.
Legea lui Ohm: Căderea de tensiune pe un rezistor este egală cu
produsul rezistenţei şi al curentului care parcurge rezistorul (la temperatură
constantă).
Teorema lui Norton: Orice reţea de surse de tensiune şi/sau curent
şi rezistori poate fi echivalată cu o sursă ideală de curent şi un singur
rezistor în paralel cu acea sursă.

2.2.Circuite electrice de curent alternativ

Circuit R.L.C serie

Gruparea unor elemente rezistive, inductive şi capacitive încât curentul
electric să fie unic şi cu aceeaşi valoare, constituie circuitul R-L-C serie de
curent alternativ.
La bornele fiecărui element de circuit se va regăsi câte o tensiune
corespunzătoare, conform legii lui Ohm:
UR = RI, UL = XLI, UC = XCI, unde , XL= ω·L (reactanta inductiva),
XC = 1/Cw (Reactanta capacitiva)

Din reprezentarea fazorială a celor trei tensiuni, defazate corespunzător

fiecărui element de circuit, rezultă că există o defazare j dintre tensiunea
aplicată U şi intensitatea I a curentului electric:

19
Aplicând formula lui Pitagora în triunghiul tensiunilor, se obţine: U2 = UR2 +
(UL - UC)2
sau

Facem notaţia:

care se numeşte impedanţă a circuitului R.L.C serie.

Cu notaţiile de mai sus se poate scrie legea lui Ohm în curent alternativ:
U = ZI
Rezonanţa tensiunilor
Dacă în funcţionarea circuitului R.L.C serie se realizează condiţia: U =
L
U rezultă:
C
X = X , impedanţa Z = R (minim), curentul I = U/R (maxim),
L C rez
defazajul tgj =0
0
Circuitul se comportă rezistiv, prin el circulând un curent electric maxim,
spunându-se că circuitul este în rezonanţă cu sursa de curent. Condiţia
pentru a se realiza rezonanţa este impusă de egalitatea XL = XC,de unde:

Astfel:

20
Transferul de energie de la sursă la circuitul R.L.C se va face în regim de
rezonanţă numai dacă frecvenţa curentului alternativ este egală cu
frecvenţa proprie n0 a circuitului, care depinde de elementele L şi C.
Dacă laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu intensitatea I a
curentului, se obţine un triunghi asemenea cu cel iniţial, dar având ca laturi
valori ale unor puteri: laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu
intensitatea I a curentului, se obţine un triunghi asemenea cu cel iniţial, dar
având ca laturi valori ale unor puteri:

Factorul de putere se defineşte prin relaţiile următoare:

care depinde de elementele R, L, C şi frecvenţa n a curentului alternativ.

Factorul de calitate al circuitului este:

Impedanta circuitului este:

21
CAPITOLUL III. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE

3.1.Exploatarea motoarelor electrice

Exploatarea corecta a motoarelor electrice consta in supravegherea

incalzirii si a incarcarii normale ,in curatarea si ungerea regulata ; in
inlaturarea scanteilor la colector. Zona controlata trebuie sa se extinda
asupra intregului circuit de forta care alimenteaza motorul.

Exploatarea corecta presupune si alegerea corecta a motoarelor

deasemenea pastrarea unor parametrii esentiali in limitele admise :
- tensiunea la bornele motorului trebuie mentinuta la o valoare constanta
- bobinele motorului se vor conecta in triunghi sau stea in functie de
incarcarea sa
Intretinerea se face de catre electricianul de intretinere si are urmatoarele
scopuri :
- prevenirea defectelor
- prevenirea accidentelor
- prevenirea incendiilor
In cadrul activitatii de intretinere curenta se face o verificare vizuala fara a
scoate din functiune motorul si se urmareste exploatarea corecta a
motoarelor , gradul de incalzire si curatenie a acestora , eventualele
zgomote suspecte , reglarea corecta a releelor de protectie.
La functionarea anormala sau la aparitia unui defect se opreste motorul
pentru scurta durata si se face o revizie tehnica atat asupra motorului cat
si asupra circuitului de alimentare a acestuia :
- verificarea circuitului electric de alimentare cu tensiune a motorului (
sigurante fuzibile , contactor , releu termic , conductoare de legatura )
precum si legaturile la borne
- verificarea fixarii corecte a motorului pe suportul sau , a legarii la
centura de impamantare
- verificarea sistemului de transmisie a miscarii , a ventilatorului si
capacului acestuia
- verificarea starii de curatenie a motorului , eventual curatirea
canalelor exterioare a acestuia in vederea asigurarii unei raciri optime
La aceste verificari motorul nu se demonteaza , decat in cazul in care are
un defect interior situatie in care se demonteaza si se inlocuieste cu alt
motor de acelasi tip.
In cadrul activitatii de intretinere intra si lucrarile de reparatii planificate care

22
pot fi reparatii curente ; reparatii medii ; reparatii capitale.Aceste lucrari se
executa la anumite intervale de timp si se fac cu demontarea partiala sau
totala a motorului.

Reparatiile curente constau in :

- toate verificarile care se fac la o revizie tehnica
- verificarea cutiei de borne si inlocuirea elementelor defecte
- verificarea inelelor colectoare a colectorului si a periilor colectoare ,
curatirea si slefuirea colectorului precum si inlocuirea unde este cazul a
periilor colectoare, verificarea dispozit. portperii
- ungerea lagarelor cu lubrefianti

Reparatiile medii cuprind in plus fata de cele curente urmatoarele operatii

;
- reconditionarea colectorului si a inelelor colectoare , eventual
inlocuirea acestora
- demontarea lagarelor , curatarea lor , inlocuirea unde este cazul ,
ungerea corespunzatoare
- reconditionarea izolatiilor deteriorate

Reparatii capitale constau in demontarea completa a masinii , inlocuirea

partiala sau totala a bobinajului , inlocuirea unor subansamble uzate

3.2.Defectele motoarelor electrice,cauze,remedii.

1. Motorul nu porneste cauze posibile:

- intreruperea circuitului de alimentare cu tensiune ( in instalatia de
forta sau in cablu )
- intreruperea unei infasurari a bobinelor motorului)
- conexiunea in stea in loc de triunghi (motorul nu porneste in plina
sarcina)
- sarcina excesiva la pornire
- scurtcircuit in infasurarile statorului ( caz in care se ard sigurantele
fuzibile la pornire)
- o infasurare este conectata cu capetele schimbate in conexiunea
stea

23
2. Supraincalzirea statorului cauze posibile:
- scurtcircuit intre spirele unei bobine
- ventilatie insuficienta
- conexiune in triunghi in loc de stea

3. Supraincalzirea rotorului cauze posibile :

- supraincarcarea motorului
- scurtcircuit intre spirele rotorului sau legatura imperfecta la bobinele
rotorului
- frecarea rotorului de stator

4.Supraincalzirea lagarelor cauze posibile:

- ungere insuficienta sau utilizarea uleiului necorespunzator
- patrunderea mizeriei in interiorul lagarului
- rulmentul este uzat , gripat sau are joc
- dispozitivul de transmisie este prea intins

5. Motorul vibreaza in timpul functionarii cauze posibile:

- slabirea suruburilor de fixare pe suport
- fundatie necorespunzatoare
- descentrerea cuplajului motorului cu mecanismul antrenat
- montarea incorecta a curelelor de transmisie

6. Viteza de rotatie anormala cauze posibile:

- infasurarea statorului este conectata stea in loc de triunghi
- supraincarcarea motorului
- este dezlipita una sau mai multe bare la rotorul motorului colivie
- contact slab la bobinele statorului sau rotorului
- scurtcircuit intre doua perii

7. Scanteiere la inelele colectoare cauze posibile:

- inelele colectoare sunt murdare au asperitati sau lovituri
- periile nu se misca liber in dispozitivele portperii sau nu apasa
sufucient pe inelele colect.
- periile nu sunt corespunzatoare calitativ

24
 NORME TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII
Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor
componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave
(asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice,
electrometalizari si semne electrice).
Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze:
- folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele
prevazute în normele de tehnica securitatii;
- atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub
tensiune;
- utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau
normele de securitate si sanatate în munca.
În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea
conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa
posibilitatea unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare
prin contact cu uneltele cu care se lucreaza, acestea vor avea mânerele
din materiale electroizolante. Elementele sub tensiune din compunerea
echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase, împiedicându-se astfel
atingerea acestora. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase
metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata.
- contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub
tensiune în mod întâmplator;
Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pamânt
sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, masini-unelte), conform
normelor de electrosecuritate.
- patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune.
Ca masuri de protectie în acest caz, este necesar sa se foloseasca
sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa
se interzica folosirea sârmelor groase, a cuielor etc., în locul sigurantelor
calibrate;
- apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor
avertizoare si îngradirea locurilor respective;
In caz de electrocutare, masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de
starea în care se gaseste accidentatul, astfel:
- scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea
circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în
vigoare, deoarece, daca accidentatul este atins de o persoana înainte de
scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutata;

25
 BIBLIOGRAFIE

1. Năstase Bichir, Dan Mihoc,Corneliu Boțan și Sabina Hihohi –“

Mașini, Aparate, Acționări și Automatizări” Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1995

2. Nicolae Mira și Constantin Neguș – “Instalații și Echipamente

Electrice”, E.D.P., București, 1999.

3. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Pornirea-motoarelor-
asincrone81522153.php

4.https://sites.google.com/site/circuitedecurentalternativ/home/circuite
-de-curent-alternativ

5. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/EXPLOATAREA-
INTRETINEREA-SI-RE2211772018.php

6. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Motoare-
asincrone135161210.php

26