1.

Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi,

inervatie.Implicatii clinice ( recunoastererea paraliziilor).
Muschi spateleui se impart in 2 categorii : m migratis si m autohtoni. M. Autohtoni provin din
mezodermul dorsal si sunt inervati de ramurile dorsale ale n spinali. Acestia au actiune in special
asupra coloanei vertebrale fiind numiti si muschi erectori spinali. M. Migrati provin din mezodermul
ventral si sunt inervatide catre ramurile ventrale ale n spinali. Acestia chiar daca se gasesc la nivelul
spatelui au actiune predominanta la nivelul centurii scapulara si asupra membrului superior.
M migrati ai spatelui sunt : trapezul latissimus dorsi, levator scapulae, romboid mic, romboid mare, m
dintat postero-superior si m dintat postero-inferior
M trapez.
Origine: protuberanta occipitala externa, linia nucala superioara, procesele spinoase c1-t12
Insertie: marginea superioara a spinei scapulei, marginea posterioara a claviculei in 1/3 laterala si pe
acromion
Inervatie: ram din plexul cervical si de n accesor(11)
Actiune:fibrele desc ridica umarul, fibrele ascendente coboara umarul, fibrele orizontale trag umarul
inapoi, fiebrele ascendente ajuta la catarat, cand au contractie bilaterala se realizeaza extensia capului,
si cand au punct fix pe insertie rotesc capul in partea opusa
M. latissimus dorsi
Origine:procesele spinoase T7-l5 pe buza externa a crestei iliace, pe creasta sacrala medie, pe ultimele
3-4 coaste
Insertie:pe santul intertubercular al humerusului
Inervatie: n toracodorsal
Actiune:cand ia punct fix pe insertie ajuta la tuse si sa catarat, extensia bratului si adductia lui si rotatie
mediala
M. levator scapulae:
Origine:procesele transverse C1-C4
Insertie: unghiul superior al scapulei
Inervatie: n dorsal al scapulei
Actiune : ridica unghiul sup al scapulei si cand ia punct fix pe scapula face flexia capului
M.romboid mic:
Origine:procesele spinoasa C6-T1
Insertie: marginea mediala a scapulei
M. romboid mare:
Origine : procesele spinoase T2-T5
Insertie: marginea mediala a scapulei
Inervatie: n dorsal al scapulei
Actiune: apropie scapula de coloana vertebrala
M. dintat postero-superior
Origine:procesele spinoase C6-T2
Insertie: coastele 2-5
Inervatie: primii 5 nervi intercostali
Actiune: m inspirator
M. dintat postero-oinferior
Origine: procesele spinoase T10-L2
Insertie:ultimele 3-4 coaste
Inervatie: ultimii 4 nervi intercostali
Actiune: m expirator
2. regiunea nucala. Topografie si raporturi
Limite:
-superior: protuberanta occipitala externa si linia nucala superioara
-inferior: linia orizontala care trece prin procesul spinos al lui C7 si acromion
-lateral : marginea laterala a m trapez

Stratigrafie:
 1. Pielea care in partea superioara prezinta numerosi foliculi pilosi care adera prin septuri
conjuctive de fascia nucala, ceea ce face f dificila disectia in aceasta zona
2. Tesut adipos care contine ramurile dorsale ale n spinali si portiunea superficiala a a occipitale
3. Fascia nucala
4. Stratul muscular superficial reprezentat de m trapez
5. Stratul muscular mijlociu reprezentat de levator scapulae, romboid mic, splenius al capului si
al gatului. M spenius al capului are origine pe procesele spinoase C7-T4 si insertie pe procesul
mastoid. M splenius al gatului are origine pe T3-T6 si insertie pe procesele transverse C1-C3.
Intre cei 2 m splenius ai capului se descrie trigonul splenic care contine artera occipitala si ram
dorsale ale n spinali C2 si C3.podeaua trigonului este reprezentata de m semispinal al capului
6. Stratul muscular profund reprezentat de m iliocostali cervicali, longissimus al capului si
semispinal al capului
7. Planul muschilor suboccipitali reprezentat de : m mic drept post al capului, m mare drept post
al capului, m oblic inf al capului, m oblic sup al capului, m interspinosi si m intertranversali.
Intre m mare drept post si oblic inf si oblic sup al capului si delimiteaza trigonul suboccipital
in care se gasesc a vertebrala si n suboccipital ce reprezinta ram dorsala din C1.
8. Planul osteoligamentar format din osul occipital, vertebrele cervicale si articulatiile si
ligamentele dintre ele.
3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia
nervului intercostal

Muschii intercostali si MVN-ul intercostal.

M intercostal extern
Origine: marginea inferioara a coastei superioare
Insertie: marginea superioara a coastei inferioare
Actiune: muschi inspirator.
Muschiul intercostal se intinde intre tuberculul coastei si cartilajul costal de unde se continua cu
membrana intercostala externa.
M intercostal intern
Origine+insertie: invers decat cel extern.
Actiune: muschi expirator.
Muschiul intercostal intern se intinde de la unghiul coastei la stern. Posterior de unghiul coastei
muschiul se continua cu membrana intercostala interna.
Muschii ridicatori ai coastelor
Origine: vertebrele C7-T11
Insertie: pentru ridicari scurte pe prima coasta de dedesubt si pentru ridicari lungi la a2a-a3acoasta de
dedesubt
Actiune: muschi inspirator.
M subcostal :
Origine: fata mediala a coastei
Insertie: coastra supraiacenta a2a-a3a.
Actiune: m expirator.
M intercostal intern ocupa treimea laterala a spatiilor intercostale, directia fibrelor si actiunea
la fel ca la m subcostal.
M transvers toracic.
MVN-UL INTERCOSTAL :
- Artera intercostala este anterioara si posterioara. Anterioara sunt 2 superioara si inferioara,
primele 6 sunt din a toracica interna si celelalte sunt din a subclavie. Ultimele sunt rr din a
musculofrenica. Posterioara prezinta la primele 2 sunt din a intercostala suprema, care este r
din trunchiul costocervical, ramura din subclavie. A intercostale post 3-11 sunt din aorta
toracica. A subcostala, fiecare intercostala posterioara da ramuri colaterale cu care se
anastomozeaza cu intercostala anterioara inferioara si o intercostala posterioara propriu-zisa
care se anastomozeaza cu a intercostala anterioara superioara.
 - Venele posterioara omonime arterelor: se varsa pe stanga in hemiazygos si hemiazygos
accesorie si pe dreapta in vena azygos. Prima vena intercostala posterioara se mai numeste
intercostala suprema si se varsa in vena brahiocefalica. Vena intercostala posterioara 2 si 3
formeaza vena intercostala superioara ce se varsa in vena brahiocefalica sau vena azygos.
- Nn intercostali sunt rr anterioara din nervii spinali toracali. Initial se gasesc la mijlocul
spatiului intercostal apoi se aseaza in santul coastei in ordinea de sus in jos: vena, artera, nerv.
Infiltratiile se fac tangenta la coasta de deasupra. Punctiile se fac tangent la coasta de dedesubt.

4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

M pectoralul mare
Origine: partea claviculara: marginea anterioara a claviculei, partea sternocostala: pe fata anterioara a
sternului in primele 6 cartilaje costale, partea abdominala: teama muschiului drept abdominal.
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Actiune: coborarea si proiectarea anterioara a umarului, flexia bratului,adductia lui, rotatia mediala,
muschi inspirator auxiliar
Inervatie: n pectoral medial
M pectoralul mic:
Origine:fetele anterolat ale coastele 3-5
Insertie: procesul coracoid
Actiune: proiectarea anterioara a umarului, m inspirator auxiliar
Inervatie: n perctoral lateral
M dintat anterior:
Origine: fetele laterale si marginile superioare ale primelor 10 coaste
Insertie:marginea mediala a scapului
Actiune: prin fibrele inferioare produce bascularea scapulei, prin fibrele inferioare ridica coastele, prin
fibrele superioare coboare coastele si participa la proiectarea anterioara a scapulei.
Inervatie: n toracic lung

5.Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura

glandei mamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii clinice

Delimitare:
-superior coastele 2/3
-inferior coastele 5/7
-medial linia sternala/parasternala care se gaseste la marginea lat a sternului
-lat linia axilara anterioara
Stratigrafie:
1. Pielea care prezinta 2 parti: una periferica cu caracteristici asemanatoare regiunilor
invecinate si o parte centrala care prezinta o proeminenta, papila mamara care prezinta pe
suprafata acesteia 20-30 de orificii numite pori galactofori. In jurul papilei mamare se gaseste
o zona mai pigmentata care se numeste areola mamara. Pe suprafata acesteia se gasesc
glande sebacee hipertrofiata(tuberculi Montgomeri) si glande sudoripare hipertrofiata
(tuberculii Morgagni). In sarcina in jurul areolei mai apare o a2a zona mai putin pigmentata
numita areola mamara secundara. Sub dermul piellii si al areolei se gasesc fibre circulare
longitudinale(fibre netede) care formeaza muschiul mamilar cu rol in erectia papilei. Exista
cazuri in care papila sa lipseasca patologie numite atenie si cazuri in care sunt mai multe
numita politenia.
 2. Tesut conjunctiv adipos subcutanat inconjoara glanda mamara si se imparte in t. Adipos
premamar si unul retromamar. T. Da consisenta si forma glandei mamare. In t. Adipos
premamar se gasesc ram arteriale, venoase si nervii glandei mamare. T. Adipos preamar este
compartimentat in lobuli adiposi de catre ligamentele lui cooper. Reteaua venoasa
superficiala de la nivelul t adipos premamar poarta numele de reteaua lui halle.
3. Fascia glandei mamare inveleste glanda mamara si prezinta o foita premamara si una
retormamara. Foita premamara prezinta numeroase orificii pentru ram sanguine si limfatice
de aceea aceasta nu reprezinta o bariera pt raspandirea cancerului mamar. De pe suprafata
superficiala a glandei mamare ligamentele lui cooper strabat glanda mamara pe care o
compartimenteaza in lobi si lobului, strabat t adipos premamar si se prinde pe dermul pielii
regiunii mamare.
4. Glanda mamara este o glanda tubuloacinoasa alcatuita din 20-30 de lobi care la randul lor
sunt alcatuiti din lobuli care sunt alcatuiti din acini. Fiecare lob isi dreneaza produsul de
secretie intr-un canal galactofor,duct lactifer care se deschis la exterior cu porii galactofori.
Inainte de deschiderea canalelor galactofore se gaseste o dilatatie numita sunus lactifer. La
nivelul acestuia se acumuleaza laptele dintre 2 supturi. In afara t glandular gl mamara mai
contine si o stroma conjunctiva cu o parte extralobulara care nu este dependenta de h si o
parte intralobulara care este dependenta de h.
5. Fascia retromamara care impreuna cu fascia premamara formeaza la periferia gl mamare lig
suspensor al gl mamare care se prinde de clavicula.
6. T adipos retromamar care nu este impartit in lobuli adiposi.
7. M pectori cu fasciile acestora.
Vascularizatia facuta din ramuri ale a axilare, a subclavie si a intercostale. Din a intercostala vin
ramurile mamare din a sublcavie vine ram mamara int din toracica int si din axilara vin ram mamara
lat din toracica lat ram pectorale din toraco acromiala si ram superficiala din toracica suprema. Vene
sunt omonime cu arterele si se varsa in vena subclavie vena axilara si venele intercostale.

Inervatia glandei mamare n intercostali si ramuri din plexul cervical si plexul brahial.

6.Ganglionii
limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare.
Notiunea de ganglion santinela. Implicatii clinice
Ganglionii axilari sunt in numar de 5 grupuri: grupul lat sau brahial grupul posterior sau subscapular
grupul pectoral grupul central si grupul apical.
Grupul lat sau grupul brahial este situat medial de vena axilara si aduca limfa de la membrul superior
Grupul posterior sau grupul subscapular este situat pe peretele posterior al axilei si aduna limfa de la
umar si de la ceafa
Grupul pectoral este situat pe peretele medial al axilei si dreneaza limfa din peretele anterolat al
torecelui si gl mamara (partea superficiala)
Grupul central situat in centrul axilei dreneaza limfa de la grupurile precedente
Grupul apical situat la varful axilei care dreneaza limfa de la grupul central (implicit grupele
precedente). Grupul apical dreneaza in continuare limfa in trunchiul limfatic suclavicular si de aici
daca se afla in partea stanga dreneaza in canalul toracic iar daca este in partea dreapta dreneaza in
ductul limfatic drept.

Limfaticele Glandei mamare pot fi superficiale sau profunde

Cele superficiala formeaza plexul papilar si plexul subdermal. Plexul papilar prezinta o portiune
centrala numit plex areolar si o componenta periferica numit plex cutanat superficial. Plexul
subdermal prezinta la fel o portiune centrala plexul subareolar si o componenta superficiala plexul
circumareolar. Aceste limfatice superficiala dreneaza limfa la grupul pectoral apartinand ggl axilei.
Limfaticele profunde incep prin capilarele inchise in degete manusa sapate in spatiile interlobulare.
Pentru limfaticele profunde exista mai multe cai de drenaj: 2 principale si mai multe secundare.
Cele 2 cai principala de drenaj sunt calea principala axilara si calea principala toracica interna. Calea
axilara dreneaza limfa de la toate cadranele glandei mamare. Limfa de la glanda mamara ajunge la ggl
axilara ocolind maginea inf a pectoralului mare si au ca statii intermediare gll subpectoral Sorgius si
interpectoral Rotter. Calea toracica interna in care dreneaza in principal cadranul central si cadranele
interne.
Caile secundare sunt:
-calea presternala unde limfa ajunge la ggl axilari opusi
-calea retrosternala cand limfa ajunge la ggl toracici interni opusi
-calea supraclaviculara cand limfa din cadranul SI poate ajunge in ggl supraclaviculari
-calea transpectorala cand limfa poate ajunge la ggl pectorali
-calea accesorie Gerotta cand limfa poate ajunge la ggl diafragmatici si ggl cardiei.
Ggl santinela este ggl cel mai apropiat de suprafata afectat de cancerul de san in cazul de fata. Si ne
indica pana unde trebuie sa intervenim in inlaturarea ggl afectati.

7.Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de

topografie.Santul delto-pectoral. Implicatii clinice.
Muschii umarului sunt deltoidul, rotund mic, rotund mare, supraspinos, infraspinos, subscapular.
M deltoid:
Origine: ½ lat a marginii ant a claviculei si marginea laterala a acromionului si marginea inferioara a
spinei scapulei
Insertie: tuberozitatea deltoidiana de pe fata anterolat a humerusului
Invervatie: n axilar
Actiune: abductia bratului inceputa de supraspinos, flexia si rotatia med(fibrele de pe clavicula si de pe
acromion) extensia si rotatia laterala(fibrele de pe posterior)
M supraspinos:
Origine: fosa supraspinoasa
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Inervatie: n suprascapular
Actiune: tensor al capsulei articulare, incepe abductia bratului terminata de deltoid

M infraspinos:
Origine: fosa infraspinoasa
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Actiune: rotatia lat a bratului, tensor al capsulei articulare si adductor al bratului
Inervatie: n suprascapular.
M rotund mic:
Origine:marginea laterala a scapulei in partea superioara
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Inervatie: n axilar
Actiune: adductor al bratului, rotator lateral al bratului
M rotund mare:
Origine: marginea laterala a scapulei in partea inferioara + unghiul inferior
Insertie: creasta tuberculului mic al humerusului
Inervatie: toracodorsal
Actiune: rotatie mediala, adductia bratului, extensor al bratului
M subscapular:
Origine: fata anterioara a scapulei
Insertie: tuberculul mic al humerusului
Inervatie: n subscapulari
Actiune: rotator medial, adductor al bratului, tensor al capsulei articulare.

8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a

bratului.Palpari.
M anteriori ai bratului sunt: m biceps brahial, m brahial si m coracobrahial.
M biceps brahial:
Origine: pentru capul scurt procesul coracoid si pentru capul lung este tuberculul supragleniodal al
scapulei.
Insertie: tuberozitatea radiala si de la tendonul m biceps brahial porneste spre medial si distal
aponevroza bicipitala care se prinde pe fasciile brahiala si antebrahiala.
Inervatie: n musculocutan
Actiune: flexor al antebratului pe brat, rotatie mediala, supinator.
M brahial:
Origine: fetele anterolaterale si fetele anteromediale ale humerusului si marginile acestuia
Insertie: tuberozitatea ulnei
Inervatie: n musculocutan
Actiune: flexor al antebratului pe brat, tensor al capsulei articulare a cotului
M coracobrahial:
Origine:procesul coracoid
Insertie: fata mediala a humerusului
Inervatie: n musculocutan
Actiune: flexia bratului, adductor al bratului si coboara umarul.

9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a

bratului.Plasarea traseelor vasculonervoase.
M triceps:
Origine: capul lung : tuberculul infraglenoidal, capul lateral pe fata post a humerusului sup de santul n
radial si capul medial pe fata post a humerusului inferior de santul n radial.
Insertie: olecranul ulnei.
Inervatie: n radial.
Actiune: extensor al antebratului pe brat extensor al bratului si adductor al bratului
Plus desenul cu sectiunea transversala in treimea medie a bratului.

10.Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi,

inervatie.Implicatii clinice.

Muschii anteriori ai antebratului sunt impartiti in 4 planuri:

1. Planul 1 (superficial) unde se gasesc muschii rotund pronator, flexor ulnar al carpului, flexor
radial al carpului si palmar lung
2. Planul 2 unde se gaseste flexorul superficial al degetelor
3. Planul 3 unde se gasesc flexorul profund al degetelor si flexor lung al policelui
4. Planul 4 (profund) unde se gaseste muschiul patrat pronator.

Planul 1(superficial)
M rotund pronator
Origine: capul humeral: epicondilul medial, capul ulnar: procesul coronoid, si septul care il separa de
m flexor radial al carpului
Insertie: pe fata laterala a radiusului in 1/3 mijlocie
Inervatie: n median
Actiune: pronator si flexor al antebratului
M flexor radial al carpului:
Origine: epicondilul medial, fascia antebrahiala si septurile musculare invecinate
Insertie: pe fata anterioara a bazelor metacarpienelor 2 si 3
Actiune: flexor al mainii pe antebrat
Inervatie: n median
M flexor ulnar al carpului
Origine: capul humeral se afla pe epicondilul medial si capul ulnar se afla pe buza mediala a
olecranului si pe marginea post a ulnei
Insertie: pisiform dar insertia tendonului poate ajunge si la ligamentul pio-hamat
Inervatie: n ulnar
Actiune: flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii
M palmar lung:
Origine: epicondilul medial, fascia antebrahiala si septurile musculare invecinate
Insertie: aponevroza palmar, retinaculul flexorilor si baza m eminentei tenare si hipotenare. Inervatie:
n median
Actiune: tensor al aponevrozei palmare si flexor al mainii pe antebrat.
Planul 2
M flexor superficial al degetelor
Origine: capul humero-ulnar reprezentat de epicondilul medial si de procesul coronoid si capul radial
care este reprezentat pe fata anterioara in 1/3 mijlocie
Insertie: sub forma de 4 tendoane care la baza degetelor se vor imparti in 2 ramuricare se prind la
nivelul falangei mijlocii si care vor merge la nivelul degetelor 2-5
Inervatie: n median
Actiune: flexia falangelor mijlocii pe degete, flexia degetelor pe mana, flexia mainii pe antebrat si
flexia antebratului pe brat.
Planul 3
M flexor profund al degetelor
Origine: ¾ superioara pe fata anterioara a ulnei, fata anterioara a radiusului si membrana interosoasa
Insertie: 4 tendoane care vor merge pe fata palmara pana la nivelul falangei distale a degetelor 2-5
Inervatie: n median pentru fasciculul lateral si n ulnar pentru cel medial
Actiune: flexor al falangei distale pe degete, flexor al degetelor pe mana, flexor al mainii pe antebrat.
M flexor lung al policelui
Origine: ¾ superioare de pe fata anterioara a radiusului si pe membrana interosoasa
Insertie: la nivelul falangei distale a policelui
Actiune: flexor al falangei distale pe police si flexor al policelui pe metacarpianul 1
Inervatie: n median.
Planul 4
M patrat pronator
Origine: fata anterioara si mediala a ulnei
Insertie: ¼ distala a radiusului
Inervatie: n median
Actiune: pronator al mainii.

11.Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi,

inervatie.Implicatii clinice

Muschii regiunii laterale apartinand antebratului sunt: m brahioradial, m lung extensor radial al
carpului, m scurt extensor radial al carpului si m supinator.
M brahioradial:
Origine: marginea laterala a humerusului in 1/3 distala si septul intermuscular lateral
Insertie: procesul stiloid al radiusului
Inervatie: n radial
Actiune: semipronator, supinator si flexor al antebratului pe brat
 M lung extensor radial al carpului:
Origine: marginea laterala a humerusului mai jos de originea m brahioradial
Insertie: pe fata posterioara a mainii la nivelul metacarpianul 2
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al mainii pe antebrat, flexor al antebratului si abductor al mainii pe antebrat
M scurt extensor radial al carpului:
Origine: epicondilul lateral , septul care il separa de m extensor al degetelor, ligamentul lateral al
cotului
Insertie: pe fata posterioara a mainii la nivelul metacarpianul 3
Actiune: extensor al mainii pe antebrat, flexor al antebratului si abductor al mainii pe antebrat
Inervatie: n radial.
M supinator
Origine: ligamentul inelar, ligamentul lateral al cotului si marginea laterala a ulnei corespunzatoare
santului radial al ulnei
Insertie:fata laterala si anterioara a radiusului
Inervatie: n radial
Actiune: supinator.

12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi,

inervatie.Implicatii clinice
Muschii regiuni posterioare a antebratului sunt impartiti in 2 planuri: planul superficial si
planul profund. Muschii planului superficial sunt dinspre lateral spre medial: m extensor al degetelor,
m extensor al degetului mic, m extensor ulnar al carpului si m anconeu. Muschii planului profund la
fel dinspre lateral spre medial sunt : m lung abductor al policelui, m scurt extensor al policelui, m lung
extensor al policelui si m extensor al indexului.
M extensor al degetelor:
Origine: fascia antebrahiala, epicondilul lateral si septurile fibroase intermediare.
Insertie: la nivelul falangelor distale si mijlocii care apartin degetelor 2-5
Inervatie: n radial
Actiune: extensia falangei mijlocii pe falanga proximala, extensia falangei distale pe falanga mijlocie,
extensia degetelor pe mana, extensia mainii pe antebrat si extensia antebratului pe brat.
M extensor al degetului mic:
Origine: epicondilul lateral si fascia antebrahiala
Insertie: la nivelul falangei distale si mijlocii a degetului mic, tendonul sau fuzioneaza cu tendonul m
extensor al degetelor
Inervatie: n radial
Actiune: extensia degetului mic
M extensor ulnar al carpului:
Origine: capul humeral reprezentat de epicondilul medial , capul ulnar reprezentat de marginea
posterioara a ulnei si fascia antebrahiala.
Insertie: baza metacarpianului 5
Inervatie: n radial
Actiune: adductia mainii si extensia mainii pe antebrat
M anconeu:
Origine: epicondilul lateral
Insertie: olecranul ulnei
Inervatie: n radial
Actiune: extensia antebratului pe brat

Muschii profunzi
M lung abductor al policelui
Origine: 1/3 superioara a fetei posterioare a ulnei si 1/3 superioara a fetei posterioare a radiusului
Insertie: baza metacarpului 1 si poate ajunge si pe osul trapez
Inervatie: n radial
Actiune: abductia policelui si abductia mainii
M scurt extensor al policelui
Origine: fata posterioara a ulnei inferior de originea lungului abductor al policelui si fata posterioara a
radiusului inferior de originea lungului abductor al policelui
Insertie: falanga proximala a policelui
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al falangei proximale si abductor al policelui
M lung extensor al policelui
Origine: fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa
Insertie: falanga distala a policelui
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al policelui si abductor al policelui
M extensor al indexului
Origine:fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa
Insertie: articulatia metacarpo-falangiana a indexului si tendonul fuzioneaza cu cel din extensor al
degetelor
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al indexului
13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice
Tecile sinoviale sunt seroase care au 2 foite: una viscerala si una parietala. Cele 2 se continua
una cu alta si formeaza astfel un manson. Intre cele 2 foite ale tecii sinoviale se afla o lama fina de
lichid care faciliteaza alunecarea tendoanelor. Teaca sinoviala pentru muschii extensori captuseste
canalele osteofibroase formate de retinaculul extensorilor si oasele antebratului.
Tecile sinoviale pentru muschii flexori sunt in numar de 3:
-teaca sinoviala pentru m flexor lung al policelui care incepe la nivelul falangei distale a policelui si
merge pana la 1-2 cm proximal de retinaculul flexorilor( teaca sinoviala digito-carpiana)
-teaca sinoviala pentru m flexorii ai degetelor 2,3 si 4 care incepe la nivelul falangei distale a degetelor
2,3 si 4 si merg pana la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene. (tecile digitale)
-teaca sinoviala pentru m flexor al degetului 5 care incepe la nivelul falangei distale a degetului 5 si
coboara pana in palma unde captuseste tendonul flexorilor degetelor 2,3 si 4 si ajunge la 1-2 cm
proximal de retinaculul flexorilor.

14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii

clinice
Retinaculul flexorilor se prinde pe tuberculul trapezului, tuberculul scafoidului, pe pisiform si
pe carligul osului cu carlig. Fibrele superficiale sunt verticale si oblice pe cand cele profunde sunt
orizontale si formeaza ligamentul transvers al carpului. Acest ligament impreuna cu santul carpian
format de oasele carpiene delimiteaza canalul carpian. Pe retinaculul flexorilor se prinde muschiul
palmar lung. Superficial de retinacul se afla artera ulnara, nervul ulnar si ramura superficiala a arterei
radiale. In acelasi plan cu retinaculul se afla muschii brahioradial si flexor ulnar al carpului. Sub
retinaculul flexorilor se afla nervul median, flexorul superficial si profund al degetelor flexor radial al
carpului si flexor lung al policelui. In interiorul retinaculului se afla un sept conjunctiv care se prinde
pe trapez, trapezoid si osul mare care va imparti canalul carpian in doua compartimente:
compartimentul lateral si compartimentul medial. In compartimentul lateral se va afla flexorul radial al
carpului, iar in cel medial se afla n median, flexor scurt si lung al degetelor si flexor lung al policelui.

Retinaculul extensorilor se prinde pe fata dorsala a radiusului si a ulnei si formeaza cu

santurile de la acest nivel 6 canale osteofibroase:
-canalul pentru tendonul m lung abductor si scurt extensor al policelui
-canalul pentru tendonul m lung si scurt extensor radial al carpului
-canalul pentru tendonul m lung extensor al policelui
-canalul pentru tendonul m extensor al degetelor si extensor al indexului
-canalul pentru tendonul m extensor al degetului mic
 -canalul pentru tendonul m extensor ulnar al carpului.

15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice

Regiunea axilara este situata la radacina membrului superior. Aceasta forma de piramida patrulatera cu
varful trunchiat. Aceasta prezinta 4 pereti: anterior, posterior, medial si lateral si o baza si un varf.
Peretele anterior este reprezentat de piele, t adipos si muschii pectorali.
Peretele posterior este reprezentat de muschii latissimus dorsi, rotundul mare si subscapular.
Peretele medial este reprezentat de muschiul dintat anterior care acopera primele 10 coaste si
spatii intercostale
Peretele lateral este reprezentat de humerus, muschiul coracobrahial si biceps brahial si de fata
mediala a articulatiei umarului.
Baza axilei este reprezentat de piele care are forma concava datorita aderentei la fascia axilara
si la ligamentul suspensor al axilei.
Varful axilei prezinta o regiune antero-mediala reprezentata de unghiul dintre clavicula si
prima coasta si o regiune postero-laterala care este reprezentata de procesul coracoid. Superior
prezinta clavicula si inferior prima coasta. Datorita insertie muschiului scalen pe prima coasta acesta
imparte varful axilei in 2 compartimente: un compartiment antero-medial si unul postero-lateral
Prin compartimentul antero-medial trec vena subclavie si ductul limfatic subclavicular, iar prin
compartimentul postero-lateral trec artera subclavie si trunchiurile plexului brahial.
16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice
Delimitare: superior orizontala care trece la 3 cm deaspura articulatiei cotului si inferior
orizontala care trece la 3 cm inferior articulatiei cotului.
Stratigrafie:
1. Pielea care prezinta plica flexiunii cotului
2. T adipos care prezinta venele superficiale ce formeaza M-ul venos, nervii cutanati
antebrahiali laterali si mediali si ggl limfatici(cubitali).
3. Fascia care este strabatuta de vena mediana. Datorita acestui orificiu produs de vena
mediana la nivelul acestuia se pot propaga infectii dinspre superficial inspre profund.
4. Stratul subfascial care este formata de m epicondilieni medial si lateral care delimiteaza o
regiune triunghiulara cu varful in jos numita fosa cubitala. Fosa cubitala este impartita de
catre tendonul m biceps in 2 santuri bicipitale: lateral si medial
Santul bicipital lateral este delimitat lateral de m epicondilian lateral si medial de tendonul m biceps.
La nivelul acestuia se gasesc n radial care se imparte in ramura superficiala si ramura profunda si
anastomoza dintre colaterala radiala si recurenta radiala. Superficial de fascie la nivelul santului trec
vena cefalica si nervii cutanati antebrahiali laterali.
Santul bicipital medial este delimitat lateral de tendonul bicepsului si medial de m epicondilian
medial. Tavanul santurilor este reprezentat de aponevroza bicipitala. La nivelul santului bicipital
medial se gasesc MVN-ul bratului(n median, a brahiala si cele 2 vene brahiale) si anastomoza dintre
colaterala ulnara si ramura anterioara a recurentei ulnare. Superficial de fascie trec vena basilica si
nervii cutanati antebrahiali mediali .
Podeaua santurilor este reprezentata de m brahial.
5. Planul osteofibros reprezentat de articulatie cotului.

17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei

anterioare a antebratului
Santul pulsului este delimitat astfel:
-lateral tendonul m brahioradial
-medial tendonul m flexor radial al carpului
Podeaua santului pulsului este reprezentata de epifiza distala a radiusului care este acoperita de m
patrat pronator.
 Tabachera anatomica este delimitata astfel:
-lateral tendoanele m lung abductor si scurt extensor al policelui
-medial tendonul m lung extensor al policelui
Podeaua tabacherei anatomice este reprezentata de osul scafoid care este acoperit de tendoanele m
scurt si lung extensor radial al carpului

18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice

Delimitare:
-proximal: linia care trece prin dreptul primul rand de carpiene
-distal: pliurile digito-palmare
-lateral: marginea laterala a metacarpianului 1
-medial: marginea mediala a metacarpianului 5
Stratigrafie:
1. Pielea
2. Tesutul adipos care la nivelul eminentei tenare este redus si la nivelul eminentei hipotenare
lipseste din cauza ca m palmar scurt este subcutanat. In tesutul adipos se gasesc ramurile
palmare ale radialului si arcul venos palmar.
3. Aponevroza palmara
4. Planurile subaponevrotice sunt impartite in 3 loje: tenara, hipotenara si palmara mijlocie
Loja tenara prezinta muschii dispusi pe 3 planuri. Planul superficial cu muschiul scurt abductor al
policelui, planul mijlociu cu muschii opozant al policelui si scurt extensor al policelui si planul
profund cu m adductor al policelui. Intre planul superficial si mijlociu trece n median cu ramurile sale
pentru m eminentei tenare. Muschiul adductor al policelui este strabatul de a radiala, dar si muschiul
scurt abductor al policelui poate fi strabatut de ramurile superficiala ale a radiale.
Loja hipotenara care prezinta muschii dispusi pe 2 planuri. Planul superficial cu flexor scurt al
degetului 5 si abductor al degetului 5, iar in planul profund m opozant al policelui.
Loja palmara mijlocie este impartita de tendoanele flexorilor intr-un plan pretendinos si intr-unul
retrotendinos. Planul pretendinos contine arcul palmar superficial si ramurile digitale comune ale n
ulnar si median. Planul retrotendinos contine arcul palmar profund si ramurile digitale profunde ale n
ulnar.
5. Planul osteomuscular reprezentat de oasele carpiene si metacarpiene, de articulatiile dintre ele
si muschii interososi.
19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri
Limite:
- superior sau proximal se afla varful axilei si continua artera subclavie
-inferior sau distal la nivelul marginii inferioare a pectoralului mare si unde se continua cu a
brahiala
Traiect si raporturi:
Datorita raporturilor cu muschii pectoral artera axilara este impartita in 3 portiuni: suprapectorala,
retropectorala si infrapectorala. Portiunea suprapectorala este descrisa de la nivelul varfului axilei pana
la marginea superioara a pectoralului mic, portiunea retropectorala intre marginea superioara si
marginea inferioara a pectoralului mic si portiunea infrapectorala intre marginea inferioara a
pectoralului mic si marginea inferioara a pectoralului mare.
Portiunea suprapectorala:
Anterior: m pectoral mare, vena cefalica si o formatiune nervoasa: ansa pectoralilor
posterior: fasciculul medial din plexul brahial
Lateral: fasciculul poterior si fasciculul lateral din plexul brahial
Medial: vena axilara.
Portiunea retropectorala:
Anterior: m pectorali
Posterior: fasciculul posterior al plexului brahial
Lateral: fasciculul lateral al plexului brahial si m coracobrahial
Medial: vena axilara si fasciculul medial al plexului brahial
 Portiunea infrapectorala:
Anterior: m pectoral mare
Posterior: n axilar si radial
Lateral: n musculocutan si m coracobrahial
Medial: vena axilara si n ulnar, cutanat brahial medial si cutanat antebrahial medial.
RAMURI:
1. Toracica suprema care isi are originea in varful axilei si merge paralel cu marginea superioara
a m pectoral mic si ea se imparte in 2 ramuri: o ramura profunda care merge pe sub m pectoral
mic si il iriga si pe el si pe m dintat anterior si o ramura superficiala care trece printre cei 2
pectorali si ii iriga, cateodata poate perfora m pectoral mare si poate ajunge sa irige glanda
mamara de aceea este mai voluminoasa la femei.
2. Toracoacromiala care are originea tot in portiunea suprapectorala si mai are la origine ansa
pectoralilor si se imparte in 3 ramuri: o ramura acromiala, una deltoidiana si una pectorala.
Ramura acromiala are traiect paralel cu clavicula si iriga m deltoid. Ramura deltoidiana merge
prin santul deltopectoral impreuna cu vena cefalica si iriga m deltoid. Ramura pectorala care
iriga cei 2 m pectorali.
3. Toracica laterala care are traseu pe marginea laterala a toracelui si poate ajunge pana la nivelul
spatiului 5/6 intercostal. Are raport posterior cu n toracic lung. Aceasta ramura iriga m
intercostali pana la 5/6, m dintat anterior, m pectoral mic si glanda mamara.
4. Ramura subclaviculara care iriga m subclavicular. Aceasta ramura se poate desprinde si
toraco-acromiala.
5. Ramura subscapulara care se desprinde intre marginea laterala a scapulei si capul lung al
tricepsului. Traiect descendent si da o ramura numita artera circumplexa a scapulei si dupa se
continua ca artera toracodorsala care merge intre unghiul dintre dintat anterior si latissimus
dorsi. Acesta artera are raport anterior cu nervul omonim.
6. Artera circumflexa humerala anterioara care are traiect catre lateral pe sub muschiul
coracobrahial iar in dreptul santului intertubercular se imparte in cele 2 ramuri: ascendenta
care urca prin santul intertubercular si iriga articulatia umarului si una descendenta care iriga
deltoidul
7. Artera circumflexa humerala posterioara care merge de la origine inspre spatiul
humerobirondotricipital impreuna cu nervul axilar si merge profund de muschiul deltoid pe
care il vascularizeaza.
20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri
LIMITE: superior marginea inferioara a pectoralului mare si de unde continua artera axilara,
iar inferior prezinta 1-2 cm distal de plica cotului unde se imparte in artera radiala si artera ulnara.
TRAIECT SI RAPORTURI: Artera brahiala in portiunea proximala a bratului este
superificiala si merge medial de m coracobrahial dupa care se interpune intre acesta si m biceps
brahial. Apoi, in portiunea distala a bratului ea merge profund pe m brahial.
Posterior de a brahiala se prezinta n radial, m triceps si m brahial.
Medial de a brahiala se prezinta n ulnar, n cutanat antebrahial medial si n cutanat brahial medial.
Lateral de a brahiala se afla n median care o incruciseaza pe fata anterioara si dupa trece medial de ea.
N median cu a brahiala si cele 2 vene brahiale formeaza MVN-ul bratului. Elementele MVN-ului
bratului ajung in santul bicipital medial unde a brahiala se imparte in cele 2 ramuri terminale: a radiala
si a ulnara.
RAMURI:
1. Artera brahiala profunda se desprinde de la nivelul marginii inferioare a rotundului mare.
Merge impreuna cu n radial prin spatiul humerorondotricipital pana la nivelul santului n radial
unde se dispune intre capul medial si lateral al tricepsului fiind acoperita de capul lung al
aceluiasi muschi. Aceasta da 4 ramuri:
- Ramura deltoidiana
- Ramura nutritiva a humerusului
- Artera colaterala radiala care la nivelul santului bicipital lateral se anastomozeaza cu a
recurenta radiala. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala a cotului
- Artera colaterala medie care merge posterior de olecran si se anastomozeaza cu ramura
recurenta interosoasa care este ramura din interosoasa posterioar, ramura din interosoasa
 comuna si in final ramura din artera ulnara. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala a
cotului
2. Artera colaterala ulnara superioara se desprinde aproximativ de la acelasi nivel cu artera
brahiala profunda. Perforeaza septul intermuscular medial impreuna cu n ulnar si merge pana
pe fata posterioara a humerusului la nivelul santului n ulnar si aici se anastomozeaza cu
ramurile posterioare ale recurentei ulnare. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala a
cotului
3. Artera colaterala ulnara inferioara se desprinde din loja anterioara a bratului si merge pana la
nivelul santului bicipital medial unde se anastomozeaza cu ramurile anterioare ale recurentei
ulnare. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala a cotului.
21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri
LIMITE: superior este plica cotului unde se bifurca artera brahiala si inferior artera radiala se
termina in regiunea palmara.
TRAIECT SI RAPORTURI:
Artera radiala este initial profunda mergand pe sub tendonul de origine al m brahioradial si
dupa se interpune in interstitiul dintre m brahial si supinator si tendonul m biceps brahial. in
continuare se aseaza in interstitiul dintre m brahioradial si rotund pronator si merge peste m flexor
superficial al degetelor si flexor lung al policelui. In portiunea distala a antebratului artera radiala
devine superficiala si ajunge in santul pulsului unde poate fi palpata. La acest nivel artera radiala este
insotita de ramura superficiala a nervului radial care este lateral de aceasta. Ulterior artera radiala
inconjoara procesul stiloid al radiusului si ajunge la nivelul tabacherei anatomice. Superficial de artera
la nivelul tabacherei se afla vena cefalica si ramurile digitale dorsale ale nervului radial. Artera dupa
iese din tabachera anatomica pe sub m lung extensor al policelui si ajunge la nivelul primului spatiu
interosos. Ea perforeaza primul m interosos dorsale si m adductor al policelui si ajunge in regiunea
palmara unde se anastomozeaza cu ramurile profunde ale arterei ulnare si formeaza arcul palmar
profund.
RAMURI:
1. Artera recurenta radiala are traiect ascendent si merge pana la nivelul santului bicipital lateral
unde se anastomozeaza cu a colaterala radiala ramura din a brahiala profunda.
2. Artera palmara superficiala se desprinde de la nivelul santului pulsului trece superficial de
retinaculul flexorilor si merge pe sub aponevroza palmara si superficial de tendoanele m
flexori ai degetelor unde se anastomozeaza cu ramura omonima din artera ulnara si formeaza
arcul palmar superficial.
3. Ramura carpiana palmara se desprinde de la nivelul procesului stiloid al radiusului si merge
paralel cu marginea inferioara a patratului pronator unde se anastomozeaza cu artera omonima
din a ulnara si participa la vascularizatia oaselor carpiene si a articulatiei radiocarpiana.
4. Ramura carpiana dorsala se desprinde de la nivelul tabacherei anatomica si merge profund de
tendoanele m extensori. Se anastomozeaza cu a omonima din a ulnara si formeaza arcul
carpian dorsal. Din el se desprind 3 ramuri metacarpiene dorsale care merg la nivelul degetelor
2,3 si 4 si la nivelul degetelor se impart in cate 2 ramuri care privesc a 2 degete vecine. Pentru
jumatatea mediala a degetului 5 se desprinde direct din arc iar pentru police avem cea de a5a
ramura artera principala a policelui care se desprinde direct din a radiala.
5. Artera principala a policelui se desprinde de la nivelul primului spatiu interosos si merge pe
marginea mediala a metacarpianului 1 avand raport cu tendonul m flexor lung al policelui. Da
2 ramuri pentru police si pentru fata laterala a degetului 2 numita a radiala a indexului.

22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri

LIMITE: superior plica cotului unde se bifurca a brahiala si inferior se termina lateral de pisiform.
TRAIECT SI RAPORTURI:
Initial a ulnara este profunda si merge profund de m rotund pronator si oblic inferior inspre
medial. Apoi intra pe sub arcada de origine a flexorului superficial al degetelor si se aseaza intre flexor
superficial si profund al degetelor. In aceasta portiune artera este incrucisata dinspre medial inspre
lateral de catre n median care se indeparteaza de ea. N ulnar si apropie si se dispune medial de artera
ulnara. In portiunea distala a antebratului acesta devine superficial asezandu-se intre tendoanele m
flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor. Aceasta trece prin canalul lui Guyon delimitat
intre pisiform si carligul osului cu carlig impreuna cu n ulnar si se termina atunci cand se uneste cu
ramura superficiala a arterei radiale care vor forma arcul palmar superficial.
RAMURI:
1. Artera recurenta ulnara da 2 ramuri una anterioara care se anastomozeaza cu a colaterala
ulnara inferioara la nivelul santului bicipital medial si o ramura posterioara care se
anastomozeaza cu artera colaterala ulnara superioara la nivelul santului n ulnar.
2. Artera interosoasa comuna care da si ea 2 ramuri. Ramura anterioara merge pe fata anterioara
a membranei interosoase impreuna cu nervul omonim si da ramuri pentru m anteriori profunzi
ai antebratului(planul 3 si 4) la marginea superioara a patratului pronator strabate membrana
interosoasa si se termina in arcul carpian dorsal. Ramura posterioara trece pe deasupra
membranei interosoase si se aseaza impreuna cu n omonim in cele 2 planuri ale m posteriori ai
antebratului, iriga acesti muschi si se termina in arcul carpian dorsal. Din interosoasa
posterioara se desprinde a interosoasa recurenta care se anastomozeaza posterior de olecran cu
coletarala medie a brahialei profunde.
3. Ramura carpiana palmara care se anastomozeaza cu ramura omonima provenita din a radiala
si participa la vascularizatie oaselor carpiene si a articulatiei radio carpiene
4. Ramura carpiana dorsala care se anastomozeaza cu ramura omonima provenita din a radiala.
5. Ramura profunda care formeaza arcul palmar profund impreuna cu artera radiala.
23. Arcul arterial palmar superficial
Arcul palmar superficial este situat intre aponevroza palmara si tendoanele m flexori ai
degetelor. Este situat distal fata de arcul palmar profund, din convexitatea arcului se desprind 4 a
digitale palmare comune care la baza degetelor se anastomozeaza cu a metacarpiene palmare din arcul
palmar profund. Digitalele palmare comune se imparte in cate 2 a digitale palmare proprii pt fetele
care se privesc a 2 degete vecine. Ramura digitala palmara proprie pentru fata mediala a degetului 5 se
desprinde direct din arcul superficial palmar.
24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene
Arcul palmar profund situat profund de tendoanele m flexori ai degetelor. Intre el si planul
osos trec ramurile profunde ale n ulnar. Din convexitatea acestui arc se desprind 4 a metacarpiene
palmare care la baza degetelor se anastomozeaza cu cele 4 a digitale palmare comune provenite din
arcul palmar superficial.
Arcul carpian palmar si arcul carpian dorsal sunt descrise la a ulnara.
25. Venele cefalica si bazilica
Venele superficiale ale membrului superior isi au originea la nivelul arcului venos dorsal al mainii.
Acesta se formeaza din venele digitale dorsale care se unesc si formeaza venele metacarpiene dorsale
care vor forma arcul venos dorsal al mainii. Venele de pe fata anterioara a antebratului se unesc si
formeaza vena mediana care urca si la nivelul plicii cotului se imparte intr-o vena mediana cefalica si
o vena mediana basilica.
Din extremitatea laterala a arcului venos se desprinde vena cefalica care va urca inital pe
partea postero-laterala a antebratului si ulterior pe partea antero-laterala a antebratului pana la nivelul
plicii cotului unde se anastomozeaza cu vena mediana cefalica si participa la formarea M-ului venos.
Apoi trece superficial de santul bicipital lateral impreuna cu nervul cutanat antebrahial lateral, urca
superficial de bicepsul brahial si trece prin santul deltopectoral pana la nivelul procesului coracoid
unde perforeaza fascia clavipectorala si se varsa in vena axilara.
Din extremitatea mediala a arcului venos se desprinde vena basilica. Aceasta urca pe fata
anteromediala a antebratului si la nivelul plicii cotului se anastomozeaza cu vena mediana basilica si
participa la formarea M-ului venos. Apoi va trece superficial de santul bicipital medial impreuna cu
nervul cutanat antebrahial medial. Perforeaza fascia bratului si se varsa intr-una din venele brahiale.
Intre sistemul venos superficial si ce profund se realizeaza la nivelul plicii cotului o anastomoza
numita vena mediana a cotului care de obicei se realizeaza intre vena mediana basilica si o vena
radiala. Aceasta vena mediana va perfora fascia bratului

27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice

Plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor spinali C5-T1.
C5 si C6 se unesc si formeaza trunchiul superior al plexului brahial.
C7 formeaza singura trunchiul mijlociu al plexului brahial.
C8-T1 se unesc si formeaza trunchiul inferior al plexului brahial.
Toate cele 3 trunchiuri se vor imparti intr-o diviziune anterioara si una posterioara. Toate diviziunile
posterioare se vor uni si vor forma fasciculul posterior al plexului brahial.
Diviziunile anterioare ale trunchiului superior si trunchiului mijlociu se unesc si formeaza fasciculul
lateral al plexului brahial
Diviziunea anterioara a trunchiului inferior formeaza singura fasciculul medial al plexului brahial.
Plexul brahial da 2 tipuri de ramuri: ramuri terminale si ramuri colaterale.
RAMURILE TERMINALE:
Din fasciculul lateral rezulta n musculocutan si radacina laterala a n median.
Din fasciculul medial rezulta n ulnar, n cutanat antebrahial medial, n cutanat brahial medial si radacina
mediala a n median.
Din fasciculul posterior rezulta n axilar si n radial.
RAMURILE COLATERALE:
1. N dorsal al scapulei cu origine C3-C5 si inerveaza m levator scapulae si m romboizi
2. N suprascapular cu origine C5-C6 si inerveaza m supraspinos si infraspinos.
3. N subclavicular cu origine C5-C6 si inerveaza m subclavicular.
4. N toracic lung cu origine C5-C7 care inerveaza n dintat anterior
5. N pectoral lateral cu origine in fasciculul lateral si inerveaza pectoralul mare.
6. N pectoral medial cu origine in fasciculul medial si inerveaza atat pectoralul mare cat si pe cel
mic.
7. N toracodorsal cu origine in fasciculul posterior si inerveaza latissimus dorsi si rontundul
mare.
8. N subscapular superior si inferior cu origine in fasciculul posterior si inerveaza m omonimi pe
cand cel inferior mai poate inerva si rotundul mare

28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul

paraliziei
N median are origine in C5-T1 si este format din unirea radacinii mediale si laterale. Acesta se afla
intial anterior de artera axilara apoi trece lateral de ea. Are raporturi posterioare cu m latissimus dorsi,
subscapular si rotundul mare si raporturi laterale cu n musculocutan si m coracobrahial. Acesta merge
lateral de artera brahiala dupa care o incrusiseaza si merge lateral cu aceasta. N median, artera brahiala
si cele 2 vene brahiale formeaza MVN-ul bratului. Elementele MVN-ului trec prin santul bicipital
medial apoi nervul median trece pe sub capetele de origine ale rotundului pronator si de arcada de
origine a flexorilor superificiali ai degetelor. Apoi se aseaza intre tendoanele m flexor profund al
degetelor si m flexor lung al policelui fiind acoperit de m flexor superficial al degetelor. In aceasta
portiune incruciseaza artera ulnara dinspre medial spre lateral si medial se indeparteaza de ea. N
median in partea distala a antebratului devine superficial si trece printre tendoanele m flexor radial al
carpului si palmar lung. N trece pe sub retinaculul flexorilor, prin canalul carpian si ajunge in regiunea
palmara unde se termina prin 3 nervi digitali palmari comuni.(n median nu inerveaza niciun muschi al
bratului).
RAMURI:
1.Ramuri musculare pentru toti muschii anteriori antebratului cu exceptia flexorului ulnar al
carpului si fasciculul medial al flexorului profund al degetelor care sunt inervati de n ulnar. Muschii
eminentei tenare cu exceptia m adductor al policelui si capului profund al flexorului scurt al policelui
care de asemenea sunt inervati de n ulnar. Primii 2 m lombricali.
2. n interosos anterior care merge cu artera omonima si inerveaza m anteriori profunzi ai
antebratului.
3. Ramura palmara pentru pielea eminentei tenare si a regiunii palmare mijlocii.
4. N digitali palmari comuni care sunt 3 si merg profund de arterele omonime si inerveaza fata
palmara a degetelor 1,2 si 3 si jumatatea laterala din 4. Pentru degetelor 2,3 si 4 din ramurile digitale
se desprind ramuri digitale dorsale pentru ultimele 2 falange distrale ale degetelor 2,3 si 4.
 29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,
aspectul paraliziei.
Nervul axilar are origine din fasciculul posterior al plexului brahial (C5-C6). El se indreapta
catre spatiul humerobirondotricipital. Acesta trece prin acest spatiu impreuna cu a circumflexe
humerale posterioare. N axilar inconjoara pe traiectul sau colul chirugical al humerusului si merge
profund de m deltoid. El are ramuri musculare pentru muschiul deltoid si pentru rotundul mic si n
cutanat brahial lateral superior pentru pielea superolaterala a bratului.
Nervul radial. Traiect. El are origine din fasciculul posterior al plexului brahial. Intial are
traiect descendent si merge posterior de artera axilara si brahiala. Perforeaza septul intermuscular
medial si trece prin spatiu humerorondotricipital impreuna cu vasele brahiale profunde. Ajunge in
santul nervului radial intre capetele lateral si medial al tricepusului si este acoperit de capul lung al
aceluiasi muschi. Apoi strabate septul muscular lateral si ajunge in loja anterioara a bratului coboara
pana in santul bicipital lateral unde se imparte in cele 2 ramuri, ramura profunda si cea superficiala.
RAMURI N RADIAL :
1. N cutanat brahial posterior care se desprinde din axila si inerveaza pielea posterioara a bratului
2. N cutanat antebrahial posterior care se desprinde de la nivelul cotului si inerveaza pielea
posterioara a antebratului.
3. Ramura superficiala care se desprinde la nivelul santului bicipital lateral si care merge lateral
de artera radiala in interstitiu dintre brahioradial si rotund pronator. In treimea distala a
antebratului ramura superficiala trece pe sub m brahioradial, perforeaza fascia antebratului si
se imparte in 3 n digitali dorsali care inerveaza sensitiv pielea posterioara a policelui pielea
indexului pana la prima articulatie interfalangiala si ½ lat a mediusului pana la prima
articulatie interfalangiana.
4. Ramura profunda care se desprinde tot de la nivelul santului bicipital lateral si care merge
catre posterior printre tendoanele de origine ale m supinator inconjurand astfel colul
chirurgical al radiusului. Ajunge in loja posterioara a antebratului intre cele 2 planuri
musculare si de aici se numeste n interosos posterior care merge cu artera omonima si se
distribuie la nivelul muschilor posteriori ai antebratului.
5. Ramuri musculare pentru muschii posteriori ai bratului.

30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie, aspectul paraliziei
Nervul musculocutan isi are origine C5-C7 din fasciculul lateral al plexului brahial. De la origine
acesta are traiect catre lateral si strabate m coracobrahial, dupa se dispunde intre coracobrahial si
biceps brahial si ulterior intre m biceps brahial si m brahial. Da ramuri musculare pentru muschii
anteriori ai bratului si se continua ca nerv cutanat antebrahial lateral care va inerva sensitiv pielea
antero-laterala a antebratului.

Nervul ulnar are origine C8-T1 din fasciculul medial al plexului brahial.De la origine acesta se
afla medial de artera axilara si de cea brahiala si lateral de n cutanat brahial medial si n cutanal
antebrahial medial. Perforeaza septul intermuscular medial impreuna cu artera colaterala ulnara
superioara si se aseaza profund de capul medial al tricepusului si ajunge in santul nervului ulnar unde
artera colaterala ulnara superioara se anastomozeaza cu ramura posterioara a recurentei ulnare. Nervul
ulnar trece prin capetele de origine ale m flexor ulnar al carpului si dupa se va pune intre tendoanele
muschilor flexor ulnar al carpului si flexor profund al degetelor. In aceasta portiune nervul ulnar este
situat medial de artera ulnara. El trece superficial de retinaculul flexorilor, trece prin canalul guyon si
se imparte in cele 2 ramuri terminale superficiala si profunda.
RAMURI:
 1. Ramuri musculare pentru flexor ulnar al carpului si pentru fasciculul medial al flexorului
profund al degetelor.
2. Ramura palmara care inerveaza pielea eminentei hipotenare.
3. Ramura dorsala care inerveaza senzitiv fata dorsala a degetului 5, a degetului 4 pana la prima
art interfalangiala si 1/2 mediala a degetului 3 pana la prima art interfalangiala.
4. Ramura superficiala care inerveaza senzitiv fata palmara a degetului 5 si ½ mediala a
degetului 4. Ramurile digitale palmare ale n ulnar trec profund de a omonime.
5. Ramura profunda care inerveaza muschii eminentei hipotenare, toti muschii interososi si m
adductor al policelui si capul profund al flexorului scurt al policelui si ultimii 2 muschi
lombricali.

31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului

superior

Nervul cutanat brahial medial isi are originea C8-T1 si este cel mai medial element de la nivelul
axilei. El este situat medial de venele axilara si basilica. La ½ bratului acesta perforeaza fascia bratului
si inerveaza senzitiv pielea antero-mediala a bratului. Intre n cutanat brahial medial si nervii
intercostali 2 si 3 se realizeaza anastomoze care formeaza nervii intercosto-brahiali care inerveaza
pielea de la baza axilei.
Nervul cutanat antebrahial medial are originea C8-T1 din fasciculul medial al plexului brahial. El
este situat medial de artera axilara si brahial si de nervul ulnar, lateral de venele axilara si de nervul
cutanat brahial medial si posterior de vena basilica. La 1/3 mijlocie a bratului el perforeaza fascia si se
imparte in 2 ramuri. O ramura anterioara care merge prin santul bicipital medial impreuna cu vena
basilica si care inerveaza senzitiv pielea antero-mediala a antebratului si o ramura posterioara care
inerveaza pielea marginii mediale a antebratului.

32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelul

membrului superior

Artera axilara se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste procesul coracoid si varful axilei. Ea se
palpeaza in bratul in abductie medial de m coracobrahial.
Artera brahiala se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste varful axilei de jumatatea plicii
cotului. Ea se palpeaza in partea superioara a bratului medial de m biceps brahial sau in santul bicipital
medial.
Artera radiala se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste jumatatea plicii cotului cu santul
pulsului. Ea se palpeaza in santul pulsului sau in tabachera anatomica.
Artera ulnara se proiecteaza in 2/3 distale ale antebratului de-a lungul liniei ce uneste
epicondilul medial al humerusului cu pisiformul. Ea se palpeaza medial de m flexor ulnar al carpului
sau lateral de pisiform.