Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instructiuni Administrator
Instructiuni Administrator
1
IPSSM CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE
-Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor, sa
verifice inainte de plecare urmatoarele :
-instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor arse,
instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare care trebuie sa fie in
stare corespunzatoare si fara improvizatii
-existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare
-usile sa fie in buna stare de functionare
-sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde dpdv tehnic
-La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri :
2
-vor asigura distanta de manevrare in sigurata ditre autovehicule si intre acestea si constructii
-vor opri motorul
-vor frana autovehiculul
-vor scoate cheile din contact
-vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabiei
-vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport
-Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului
-Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune
Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se admite să se
pună sub roţi:
-nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
-scanduri (în ca/ul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
-piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).
3
-Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în ca/, de ploaie torenţială, de
ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii.
-Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca, la
întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza pâaă la limita evitării oricărui pericol.
-In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care vin din direcţia
opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc acestora.
4
IPSSM ACTIVITATE DE BIROU
Lucrătorii care urmează să desfăşoare activitati cu echipamente cu ecran vizual vor fi încadraţi şi
repartizaţi la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor medicale obligatorii prevăzute de
reglementările în vigoare ale MS, inclusiv a examenului medical oftalmologic.
Examenul medical se va realiza periodic, în conf. cu prevederile HG 355/2007 şi ori de câte ori
lucrătorii acuză simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii si
lucrului la calculator.
In cazul în care, la controlul medical oftalmologic se constată că nu pot fi utilizaţi ochelari de corecţie
obişnuiţi, lucrătorii vor fi dotaţi cu mijloace de corecţie speciale, adecvate sarcinii de muncă.
Lucrătorii vor fi instruiţi în utilizarea echipamentului cu ecran vizual înainte de începerea activităţii
şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă.
Conducerea unitatii va planifica şi organiza activităţile de prelucrare automată a datelor astfel încât
activitatea zilnică în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
In cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune utilizarea
ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare faţă de cele obişnuite.
Durata şi periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instrucţiuni proprii, cu
consultarea unor instituţii specializate sau specialişti, în funcţie de modul de organizare a activităţii şi de
caracteristicile sarcinii de muncă (complexitate, ritm, durată, repetitivitate etc.) şi vor fi incluse în timpul de
lucru.
Timpul de aşteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză în activitatea
lucrătorilor.
Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane diferite să
realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, intr-un mod confortabil şi eficace, la nivelul de
performanţă cerut.
Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de orbire,
utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi înălţimea ochilor
deasupra planului de lucru.
Inălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire înclinată între 10 şi
20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Inălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de minimum 90
grade.
5
In poziţie aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie cuprinsă între 200
şi 160 mm.
Ecranul, suportul de documentare si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale.
Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumină
(naturală şi artificială).
Posturile de muncă la videoterminale vor fi amplasate intre şirurile de corpuri de iluminat din
încăperea de lucru.
Videoterminalele vor fi amplasate la distanţă faţă de ferestre.
In cazul în care videoterminalele sunt amplasate în încăperi în care se desfăşoară şi alte activităţi,
în apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesită activităţi la ecran.
Suprafeţele vitrate nu trebuie să fie situate în faţa sau în spatele utilizatorului.
Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:
a) sa se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;
b) să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
c) să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre bruscă şi deci, de rănire;
d) să nu se utilizeze obiecte improvizate-pentru fixarea echipamentului de calcul.
Amenajarea posturilor de munca într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se asigure:
a) accesul uşor şi rapid al utilizatorului la locul lui de muncă;
a) accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la poziţiile
cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă.
b) un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi şi de
intimitate.
Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol.
b) să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv
în cazul unei neamenajeri a încăperii;
c) să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii;
d) cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planului de lucru;
Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor
mecanice.
6
PROCEDURI DE EXPLOATARE A
ECHIPAMENTELOR CU ECRAN VIZUAL
Inainte de folosirea unui scaun, trebuie controlata starea lui, dupa care se potriveste intr-o pozitie
stabila, evitandu-se asezarea pe marginea lui.
Inainte de indepartarea unui scaun de birou, trebuie sa se asigure ca nu exista pericolul de a se
rasturna sau lovi alta persoana.
Este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau de rasturnare pe spate.
Este interzisa urcarea pe scaunul cu melc pentru a lua un obiect aflat la inaltime. Pentru aceasta
operatie, se recomada un taburet solid, un podium sau o scara corespunzatoare.
Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor trebuie tinute
inchise.
Pentru a evita prinderea degetelor, atunci cand se inchid sertarele biroului sau usile caselor de
bani, trebuie apucate bine manerele.
Este interzis sa se deschida in acelasi timp mai multe sertare din partea de sus a unui clasor,
deoarece, ele pot aluneca si, prin cadere, pot provoca accidente.
Pentru a se asigura o stabilitate buna clasorului, este necesar ca lucrarile sa fie aranjate in
sertarele de jos.
Trebuie adus la cunostinta conducatorului locului de munca orice piesa de mobilier ale carei
margini nu sunt netede sau sunt crapate, se misca sau prezinta defectiuni.
Atunci cand se foloseste un cutit de mana(cuter) sau o lama pentru taierea hartiei, trebuie tinute
degetele cat mai departe de taisul lamei.
La folosirea lamelor de ras pentru lucrari de birou, acestea trebuie introduse in dispozitive de
protectie.
In sertare, trebuie aranjate obiectele taioase sau ascutite(creioane, cutite, lame, etc) in
compartimente separate.
La producerea unei taieturi sau raniri se va folosi trusa de prim-ajutor sau se va cere interventie
de specialitate.
Daca se priveste de aproape, atunci cand se ascute un creion, pot sari aschii sau chiar varful
creionului, putand provoca accidente grave. Pentru aceasta, se recomanda ca la aceasta operatie
sa se adopte o pozitie corespunzatoare evitarii accidentului.
8
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI DE
ELECTROCUTARE
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice
si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei
necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se
faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru
lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si
mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura
de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele
doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In
locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta
aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care
se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
9
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
10
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE
GENERALITATI
OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a
mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere,
neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor
OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol
11
mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de
lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de
prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor
periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta situatie
FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu inscriptia
LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)
14
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel
incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in pozitie
inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje combustibile sau
de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de evacuare(impiedicare, alunecare,
contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii, prin
elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de
siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a
fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile
de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu
apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp constituie o
conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum
si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea
acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii incendiilor si
limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si
auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor,
aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu,
stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine
metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si
usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si
iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz
de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
15
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele destinate
circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte
de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o
bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi ingradite cu
balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi
asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar
in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii luminoase)
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de sanatate
adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de cate ori
riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin
masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor,
material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si alte
materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare
sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie,
un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la
riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante
periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida,
autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea
zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate
pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari,
mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de
acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra
unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica
sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
16
specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.
17
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o astfel de
situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări vătămătoare
tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă următoarele
acţiuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii
curentului, electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor : "In
primai rând sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare tratamentului ce se aplica
ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda
primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia.
Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.
In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si fi
revenit.
La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele situaţii:
- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si
imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rănitul fiind transportat la
medic, care va face intervenţiile necesare.
Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a
se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite cu noroi.
In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri:
18
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si săpun,
folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii.
Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către persoane
necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau pamant mai adânc in
rana, ingreunand operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic sau infirmier si putând deci
determina infectări ale rănii;
- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de iod.
Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de
sânge de culoare inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu aprins si
tasnind sacadat,
In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta, se vor
opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la infecţie sau
cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa se oprească
scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie cu ajutorul mâinilor,
fie a unui garou sau a unui tifon răsucit.
Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea arterei sa
se facă pe osul cel mai învecinat
Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera este
cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon răsucit) este o
operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate conduce deci la cangrena si
amputare.
Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din 20 in 20
de minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.
După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului (tifonului), se
va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul tratament, in
completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.
19
Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care se va
trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul punct sanitar.
Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea
puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte mult aceasta
compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara sângerânda un
tampon cu antipirina si se continua apăsarea,
Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In aceasta
situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă de
hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după faptul ca
accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi acoperit si se
va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand, următoarele
masuri:
- sa nu mişte accidentatul;
- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa sau
inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor va prinde
accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului fracturat si ajutat de o alta
persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face
imobilizarea:
- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât lateral, cat
si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si f dedesubtul
fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt - glezna
si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa, cotul
fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât segmentut fracturat
al membrului.
20
Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul eşarfei. In
acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului.
In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie foarte
atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu întârziere de 2-3 ore si
deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas sî prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă sânge pe nas
sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente grave, si
in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet, pana va fî
aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va transporta imediat la
cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul fracturat,
acest mod de transport putând sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele accidentatului
printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in poziţia şezut, la primul
punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei;
- eventuale urme de sânge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu se va face
nici o incercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va
transporta accidentatul fara eşarfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura mediului ambiant,
care apoi va fî încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata poate fi
zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la un punct
sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:
- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se vor scurge
câteva picaturi de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă sa se usuce
la aer liber;
-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o
compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte accidentatul la
acest punct;
21
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o gravitate
Ia inceput, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu este dezinfectată
corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature toate
corpurile străine, imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct sanitar, unde
medicul va lua masurile necesare.
22