Sunteți pe pagina 1din 5

Activităţi de interacţiune socială

ACTIVITĂŢI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ


DANA VELE , institutor Şcoala „Nicolae Iorga”, Cluj- Napoca
MIHAIELA DOLHA, psiholog şcolar, Zalău
MIOARA POPA, institutor Şcoala „Ion Creangă”, Cluj- Napoca

Interacţiunea cu semenii este esenţială pentru dezvoltare în anumite stadii ale copilăriei şi
în special în adolescenţă. Mai mult, cel mai bun predictor al capacităţii de adaptare la vârsta
adultă nu este coeficientul de inteligenţă, nici notele şcolare, nici comportamentul la clasă, ci mai
degrabă modul în care copilul interacţionează cu alţi copii.
Primele semne de interacţiune socială pot fi considerate gesturile imitative ale nou-
născuţilor, care îşi flutură genele sau închid şi deschid gura la acţiuni similare ale unui copil mai
mare sau adult. Prin plâns şi alte sunete, copilul mic semnalează nevoile fizice de hrană, căldură,
siguranţă, atingere şi confort.
Odată cu achiziţia mersului copiii încep să stabilească relaţii cu cei de-o seamă furnizând
astfel oportunităţi pentru învăţare ce susţin interacţiunea şi dezvoltarea înţelegerii altora. În
context şcolar, familial şi în mediul proxim acestora copiii învaţă să discrimineze diferite tipuri
de relaţii sociale – prieteni buni, colegi, cunoştinţe şi străini (Olden, 1987). Prin construirea şi
menţinerea diferitelor tipuri de relaţii şi experienţe sociale, în special prin managementul
conflictului cu semenii, copiii achiziţionează cunoştinţe despre sine şi alţii şi un evantai larg de
abilităţi de interacţiune socială. Relaţiile cu adulţi sau copii mai mari contribuie, de asemenea, la
dezvoltarea limbajului şi la dezvoltarea socio-cognitivă a copiilor mici, crescând totodată
abilităţile de instruire la cei mai în vârstă.
Tocmai familia, prietenii, şcoala, care au un rol esenţial pentru dobândirea abilităţilor
sociale, sunt şi cele care în anumite situaţii limitează dezvoltarea acestora.
Beneficiile pe termen lung ale relaţiilor sociale pozitive au fost arătate de un număr mare
de studii (Oden, 1987). S-a observat că elevii de liceu şi adulţii se adaptează mai bine cerinţelor
sociale dacă în copilărie au avut relaţii bune cu cei de-o vârstă, au fost acceptaţi de aceştia.
Factorii sociali influenţează, de asemenea, dezvoltarea socială a copiilor. Familiile
stresate sau cele care acordă puţin timp interacţiunii cu copiii pot influenţa negativ dezvoltarea
acestora.
Învăţarea nu trebuie să se limiteze la situaţii şcolare, ci trebuie să releve elevilor ce
înseamnă a avea succes în viaţa de zi cu zi. De aceea, profesorii trebuie să ofere elevilor
oportunităţi cât mai variate de exersare a abilităţilor sociale, pornind de la o observare atentă a
acestora şi selectarea exersării unor situaţii în care elevii sunt mai puţin competenţi sau deficitari.
Activităţile prezentate în continuarea au ca scop tocmai dezvoltarea acestor abilităţi
sociale, pregătirea copiilor pentru o mai bună interacţiune cu semenii şi cu lumea.

1.1. POVESTIREA UNEI AVENTURI IMAGINARE


 Vârsta: 7 - 16 ani
 Durata: 20 de minute
 Participanţi: 4 - 12 persoane
 Obiective:
 Gândire creativă,
 Socializare, abilităţi de comunicare,
 Munca în echipă, distracţie
 Echipamente, materiale:
 O cameră fără distractori

1
Activităţi de interacţiune socială

 Desfăşurare:
 Într-un grup mic se prezintă un cadru, o scenă sau sunt încurajaţi participanţii să
prezinte o scenă care să constituie începutul poveştii. De exemplu: "Sunteţi pe o barcă în
Pacificul de Sud. Este o zi frumoasă şi…."
 Încurajaţi fiecare participant să participe la completarea poveştii.

1.2. POVESTEA
 Vârsta: 7 - 12 ani
 Durata: 30 de minute
 Participanţi: mai mult de 12 persoane
 Obiective:
 Gândire creativă,
 Socializare, abilităţi de comunicare,
 Echipamente, materiale:
 Pungi de hârtie, obiecte din jurul casei.
 Desfăşurare:
 În fiecare pungă se pune câte un obiect (agrafă de birou, lingură, baterie de ceas,
piaptăn, etc.).
 Fiecare persoană ia o pungă şi creează o poveste legată de obiectul din ea.

1.3. JOCUL ASOCIERII NUMELOR


 Vârsta: orice vârstă
 Durata: 30 minute
 Participanţi: 5 minim, dar nu mai mulţi de 15
 Abilităţi: înţelegerea noţiunii de direcţie
 Obiective:
 Învăţarea numelor altor persoane din grup prin asocierea prenumelui cu un cuvânt
care începe de asemenea cu aceeaşi literă.
 Echipamente, materiale:
 O sală
 Desfăşurare:
 Participanţii sunt aşezaţi în cerc
 Fiecare persoană se gândeşte la un cuvânt care poate spune ceva despre
personalitatea ei, sau reprezintă un lucru care îi place. Acest cuvânt trebuie să înceapă cu
aceeaşi literă ca şi prenumele său.
 Pentru început o persoană ar putea spune, de exemplu: "Mă chemă Corina şi îmi
place să cânt"
 Apoi următoarea persoană se prezintă pe sine într-o manieră similară şi apoi
reaminteşte toate persoanele care s-au prezentat anterior, în aceeaşi manieră. Se continuă astfel
până se prezintă toată lumea.
 Exemplu: persoana 1: "Mă numesc Corina şi îmi place să cânt"; persoana 2 "Mă
numesc Dana şi-mi place dansul, ea e Corina şi-i place să cânte."; persoana 3: "Mă numesc
Marius şi-mi plac maşinile, ea este Dana şi-i place dansul, şi ea este Corina şi-i place să cânte",
etc.

2
Activităţi de interacţiune socială

 Dat fiind că numele ultimei persoane care se prezintă nu este reamintit de către
ceilalţi, cel care începe va face un efort şi va reaminti numele tuturor participanţilor.

1.4. CARTEA DE AUTOGRAFE


 Vârsta: de la 7 la 12 ani
 Participanţi: întreaga clasă
 Durata: 45 minute
 Obiective : Promovarea interacţiunii prin:
 participarea la sesiunea de fabricare a unei cărţi de autografe
 cerând profesorilor şi colegilor să o semneze
 Abilităţi cerute:
 scriere, colorare, tăiere, lipire
 Echipament:
 hârtie tip, cartoane, foarfecă, sfoară, culori, lipici, perforator
 Desfăşurare:
 Furnizaţi fiecărui copil 2 bucăţi de carton
 Instruiţi copiii să perforeze (2 găuri) in partea stângă a cartoanelor şi a hârtiei.
Plasaţi hârtia tip între cele două cartoane.
 Treceţi o sfoară prin cele două găuri şi legaţi in aşa fel încât să poată fi deschisă
 Decoraţi coperta cu culori, hârtie colorată, etc.
 Cereţi copilului să discute diferite moduri in care poate utiliza cartea de autografe
(de exemplu, pentru a nota numere de telefon si mesaje de la alţi copii, mesaje si autografe de la
profesori).
 Încurajaţi copiii să ceară autografe de la alţi colegi şi de la profesori.
 Se discută despre persoanele de la care ar dori să obţină autografe.

1.5. ISTORIA DE GRUP


 Vârsta: de la 10 ani la adolescenţă
 Participanţi: mai mulţi de 3
 Durata: 60 minute
 Obiective: Promovarea interacţiunii sociale prin:
 contribuirea cu sugestii pentru o povestire
 participarea la istoria de scriere a povestii
 Abilităţi cerute: scriere
 Echipament:
 hârtie, stilou sau creion
 Implementare:
 Aşezaţi grupul in semicerc şi alegeţi o temă pentru poveste,
 Daţi fiecărui copil câte o foaie şi un creion,
 La un semnal fiecare copil scrie titlul şi primul paragraf
 Când primul paragraf este completat, copiii plasează foaia lor la colegul din stânga
şi continuă cu cuprinsul poveştii pe foaia primită.

3
Activităţi de interacţiune socială

 Lucrările sunt plasate din nou spre stânga şi astfel fiecare copil adaugă un final unei
poveşti.
 Fiecare poveste este citită cu voce tare.
 Variantă: se poate începe cu construirea unei poveşti pe tablă, in comun de către toţi
copiii, sub supravegherea educatorului.

1.6. PROPOZIŢIA CIUDATĂ


 Cadru:
 Identificarea detaliilor din mesajele ascultate este foarte importantă în soluţionarea
problemelor sau urmarea unor instrucţiuni complicate.
 La un moment dat anumite detalii pot fi nesemnificative, în timp ce în alte momente
ele pot fi deosebit ce semnificative.
 Ascultarea activă a unui mesaj transmis nu este o sarcină foarte uşoară, deoarece
trebuie să fim atenţi atât la informaţiile transmise verbal, cât şi la limbajul trupului, la expresiile
faciale. Cu cât eşti mai atent la detalii, cu atât mai mult înţelegi mesajul transmis.
 Vârsta: 7 – 16 ani
 Durata : 60 minute (variabilă în funcţie de numărul de elevi)
 Participanţi: minim 4
 Obiective:
 utilizarea abilităţii de ascultare activă
 Echipament:
 hârtie, creioane
 două scaune
 Desfăşurare:
 Anterior activităţii, alcătuiţi o serie de propoziţii scurte, corecte şi complete, dar care
să aibă un element de nebunie, ciudăţenie în structura lor. Apoi scrieţi fiecare propoziţie pe un
bileţel (ex: Vaca albastră înoată pe lună, vezi şi anexa 2.12). Lăsaţi-vă creativitatea să lucreze în
alcătuirea acestor propoziţii.
 Înainte de începerea jocului aşezaţi două scaune în faţa clasei. Selectaţi două
persoane care să se aşeze pe scaunele din faţă clasei.
 Daţi fiecăreia din cele două persoane câte un bileţel cu propoziţia ciudată. Cei doi
citesc bileţelele în gând, iar apoi încep o conversaţie. Obiectul este strecurat în propoziţie fără
ca ceilalţi să ştie de asta.
 Conducătorul jocului poate da ca subiect de început ceva legat de pescuit, muzică
populară sau orice altceva ce nu are legătură cu propoziţiile.
 Daţi două minute timp limită pentru a insera propoziţia în conversaţie, astfel încât
elevii să nu o poată identifica.
 Dacă propoziţia nu a fost ghicită, elevul are un punct. Cel din clasă care a ghicit
propoziţia începe jocul din nou.
 Discuţii:
 Ce tehnici aţi folosit pentru a identifica propoziţia veselă, ciudată?
 Când îţi foloseşti abilităţile de ascultare activă? De ce?
 Când este important pentru tine să asculţi activ?

4
Activităţi de interacţiune socială

 Variantă:
 Jucătorul cu biletul poate spune o poveste, în loc să iniţieze o conversaţie cu colegii.
 Jocul se poate desfăşura pe echipe. Permiteţi fiecărei echipe să construiască
propoziţii pentru cealaltă echipă.

Alte jocuri ce pot fi utilizate în scopul dezvoltării abilităţilor sociale, pregătirii copiilor
pentru o mai bună interacţiune cu semenii şi cu lumea sunt: „La televiziune”, „Indicaţii,
indicaţii”, „Cum simţi?”, „Piramida paharelor”, „Cadoul”, „Vânătoarea umană”, etc.
Cu speranţa că le veţi găsi la fel de interesante cum le-am găsit noi, vă lansăm invitaţia de
a parcurge şi a lucra cu copiii dumneavoastră aceste jocuri şi activităţi
BIBLIOGRAFIE:
Hartwell, Elizabeth A. (2001). Body image. http://blueprint.bluecrossm.com: Blue Cross and
Blue Shield of Minnesota, Inc
Hopkins G. (1998). Fourteen MORE Activities for the First Days of School! www.education-
world.com
www.6seconds.org (1998). Emotional Intelligence Toolbox: Expression Journals
www.eric.ed.gov (2000). Examinating Ideas about Body Image. AskERIC Lesson Plan
www.exploratorium.edu. (1998) Playing Game with Memory
http://www.pbs.org/wgbh/nova/thin/ (2001) NOVA Online -- Dying to be Thin
www.self-science.com (2001). Self-Science Emotional Intelligence Lesson Archive