19 03 19 02 56 01ghid - Informativ

Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr..……din……../……..
/2019
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
GHID INFORMATIV
privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru

climă şi mediu
EDIȚIA a IV-a
2019
UZ PUBLIC
Ghid informativ privind aplicarea practicilor Ediţia a IV-a
agricole benefice pentru climă şi mediu Pagina 2 din 85
Cod: GI-PABCM Exemplar nr. 1
1. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN GHIDUL

INFORMATIV
1.1. ABREVIERI
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
ANT Ajutor Naţional Tranzitoriu

BPS Basic Payment Scheme (schema de plată de bază)
GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu
IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control
LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PAC Politica Agricolă Comuna
SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă
SMR Cerinţe legale în materie de gestionare

UE Uniunea Europeană
ZIE Zone de Interes Ecologic
UZ PUBLIC
1.2. DEFINIŢII
fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de
persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia,
a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care
desfăşoară o activitate agricolă
exploataţie înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru
activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul
României
suprafaţă agricolă înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi
de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente
terenuri arabile înseamnă terenurile cultivate în scopul producției de culturi sau
menținute în bune condiții agricole și de mediu în conformitate cu
articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013, indiferent dacă
terenurile respective sunt sau nu acoperite de sere sau de un mijloc
de protecție fix sau mobil
pajişti permanente înseamnă terenurile utilizate ca pășune sau fâneață, potrivit
prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din OUG nr. 3/2015, cu
modificările și completările ulterioare. Pajiști permanente înseamnă
pășuni permanente și fânețe permanente care reprezintă terenuri
consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee
cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotație
a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; această
noțiune poate include și alte specii, precum arbuștii și/sau arborii,
bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să
rămână predominante
iarbă sau alte plante înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obişnuit pe
furajere erbacee pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în
amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana
animalelor
culturi permanente înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie,
altele decât pajiştile permanente, care ocupă terenurile pentru o
perioadă de cinci ani sau mai mare şi care produc recolte repetate,
inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie
teren în pregătire înseamnă teren pe care urmează să se înființeze culture permanente
pentru culturi și pe care se desfășoară activitate minimă. Regimul de teren în
permanente pregătire pentru culture permanente poate fi menținut pe o perioadă
de maximum 3 ani, care începe cu anul primei declarări a acestuia
pentru schema de plată unică pe suprafață
zonele acoperite cu reprezintă suprafeţe arabile cultivate cu un amestec de specii de
strat vegetal cultură, considerate culturi secundare, care asigură acoperirea
solului, având rolul de a absorbi azotul rezidual. Zonele acoperite
cu strat vegetal nu participă la calculul diversificării culturilor.
Lista amestecurilor de specii de cultură pentru stratul vegetal,
perioada de însămânţare şi data după care este permisă distrugerea
mecanică a stratului vegetal se stabilesc prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale
UZ PUBLIC
specii forestiere cu înseamnă suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul

ciclu scurt de NC 06 02 9041, constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale
producţie căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în
următorul sezon răsar mlădițe noi. Se stabilesc ca fiind specii
forestiere cu ciclu scurt de producție salcia (Salix spp.), plopul
(Populus spp.) cu subspeciile plopul alb (Populus alba) și plopul
negru (Populus nigra), arborele-prințesei (Paulownia), arbustul de
petrol (Jatropha)
specii forestiere cu sunt considerate doar cele cultivate cu specii forestiere cu ciclu
ciclu scurt de scurt de producţie indigene, respectiv: salcie (Salix spp), plop alb
producţie declarate (Populus alba), plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele cu
suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
zone de interes
Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor
ecologic minerale şi a produselor de protecţia plantelor sunt prevăzute în
anexa nr. 8 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și
completările ulterioare
pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an, întreținut în
bune condiții gricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea
minimă așa cum este definită la art. 2, alin. (2) lit. c) din OUG nr.
3/2015, cu modificările și completările ulterioare. Perioada în care
terenul este lăsat în pârloagă este de minimum 6 luni într-un an
calendaristic și acoperă lunile aprilie-septembrie
anul de cerere este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de
plată, conform art. 8, alin. (1) lit. b) din OUG nr. 3/2015, cu
modificările și completările ulterioare
cererea unică de plată este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, dupa caz, în cadrul oricăreia
dintre plăţile prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din OUG nr. 3/2015,
cu modificările și completările ulterioare sau dintre măsurile
delegate de dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia
de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
strat de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt
definite la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de
completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de
Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea
plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul
plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al
ecocondiţionalităţii
pepiniere înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate
în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-
mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de
pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de
arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale
exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi
arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor,
pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri
UZ PUBLIC
vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale,

precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor
activitate agricolă înseamnă, după caz:

a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole,
inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea
acestora în scopuri agricole,
b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face
adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune
pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole
uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate, sau
c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole,
menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau
pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin lucrări de cosit
sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul
arabil;
(d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole,
menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau
pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea unei încărcături
minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le
exploatează sau un cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit
prevederilor legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor. În cazul
pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m,
menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat,
activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături
minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe
suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor
multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 - “Plăţi de agro
– mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013,
activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de
cel puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un
cosit anual.
(e) efectuarea unei activitaţi minime pe suprafeţele agricole,
menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru paşunat sau
pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de
întreţinere ori cel puţin o cosire anuala a ierburilor dintre rânduri
sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi
livezilor.
Fără a aduce atingere altor prevederi privind activitatea minimă,
suprafețele agricole pe care nu se face activitate minimă conform
prevederilor de la punctele c) și e) de mai sus, până la data de 1
august a anului de cerere, nu sunt eligibile la plată. Fac excepție
suprafețele aflate sub angajamente în cadrul Măsurii 10
«Agromediu şi climă», pe care activitatea minimă se efectuează
numai după data stabilită în fişa pachetului/subpachetului/variantei
corespunzătoare şi nu depășește 15 octombrie a anului de cerere
UZ PUBLIC
hectar eligibil a) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o
activitate agricolă; sau
b) orice suprafață care a dat dreptul la plăți în 2008 în cadrul
schemei de plată unică pe suprafață și care pe durata
angajamentului relevant al fermierului individual este împădurită în
temeiul art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013
sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă
dispozițiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013;
Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare
eligibile numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil,
mai sus menţionată, prevăzută la art. 10, alin. (1) din OUG nr.
3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pe tot parcursul
anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forta majoră sau a
unor circumstanţe excepţionale. Suprafeţele coronamentelor şi ale
taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale
canalelor de irigatii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de
protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe
agricole.
În cazul pajiștilor permanente care conțin elemente disparate
neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, începând cu anul
de cerere 2020 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui
sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de
suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic, definit la art. 10 din
Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie
2014. Reducerea suprafețelor ca rezultat al aplicării acestui sistem
nu constituie neconformitate în cadrul angajamentelor încheiate
pentru măsurile delegate și nu determină aplicarea de sancțiuni.
Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare
eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol
din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%
parcelă agricolă înseamnă o suprafață continuă de teren, care face obiectul unei
declarații din partea unui singur fermier, cu aceeași categorie de
folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în
conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr.
1.306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii
agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.
352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000,
(CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului; cu toate
acestea, în cazul în care se solicită o declarație separată privind
utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o singură grupă de
culturi în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013, utilizarea
respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafața
respectivă
parcelă de referinţă este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic,
înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului
UZ PUBLIC
de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art.

70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 şi art. 2 alin. 25 din
Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă
este blocul fizic
bloc fizic este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau
mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale
stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole
sistemul de informaţii (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de
geografice informaţii geografice menţionate la articolul 70 din Regulamentul
(UE) nr. 1306/2013
sistemul de (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a
identificare a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care
parcelelor agricole funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din
România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care
respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin
echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000.
Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o
precizie submetrică
identificarea înseamnă declararea, localizarea și delimitarea în cadrul blocului
parcelei/parcelelor fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicația electronică
agricole utilizate GIS, pusă la dispoziție de către APIA. Pentru identificare se
utilizează informațiile cadastrale ca urmare a înregistrării
sistematice a imobilelor prin Programul național de cadastru și
carte funciară, în situația în care acestea sunt disponibile și
relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună
peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească
limita blocului fizic
suprafaţă determinată înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa
pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte
obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul
măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa loturilor sau a parcelelor
determinate în urma controalelor administrative sau prin controale
la faţa locului
suprafaţa convertită înseamnă suprafaţa virtuală a ZIE obţinută prin folosirea factorilor de
(transformată) conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014
suprafaţa ponderată suprafaţa virtuală a ZIE obţinută după multiplicarea suprafeţei efective
determinate sau a suprafeţei convertite cu factorii de ponderare ai
Anexei II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014
suprafaţa maximă este suprafaţa maximă pentru care se pot acorda plăţi directe pentru
eligibilă a parcelei de fiecare bloc fizic
referinţă
suprafaţa de pajişti înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în

permanente conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi
suprafaţa cu pajişti permanente declarată în 2015 în conformitate cu
articolul 72 alineatul. (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul
UZ PUBLIC
(UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de

a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a
fost declarat ca teren cu pajişte permanentă în anul 2012
suprafaţa agricolă înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu
totală art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr.
1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica
practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, în scopul
determinării proporţiei de referinţă pentru păşunile permanente,
stabilită conform prevederilor art. 45 din Regulamentul (UE) nr
1.307/2013
menţinerea unei în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 3/2015, cu modificările
suprafeţe agricole și completările ulterioare, înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele
într-o stare care o face şi utilajele agricole care nu exced tehnologia specifică culturilor
adecvată pentru agricole
păşunat sau pentru
cultivare, fără nici o
acţiune pregătitoare
care depăşeşte cadrul
metodelor şi al
utilajelor agricole
uzuale
efectuarea unei pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare

activități minime adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, în sensul art. 2 alin.
(2) lit. e) din OUG nr. 3/2015, cu modificările și completările
ulterioare, prin realizarea a cel puțin o tăiere anuală de întreținere
și, respectiv, cel puțin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau
o lucrare anuală de întreținere a solului, în cazul viilor și livezilor
livada tradiţională înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în
utilizată extensiv principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având
dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea
pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia
cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii
furajere perene
zone-tampon şi Pot fi orice zone-tampon și margini de câmp cu lățime minimă de 1
marginile de câmp metru, Fâșiile de protecție existente pe terenurile arabile situate în
vecinătatea apelor de suprafață au o lățime minimă de 1 m pe
terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta
mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic
adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 1).
De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu
vegetație riverană inclusă în scopul calculării zonei de interes
ecologic. Suprafața zonei de interes ecologic se calculează până la
o lățime maximă de 20 metri dacă elementul de peisaj diferă de cele
prevăzute sau protejate prin GAEC 1, SMR1 și SMR10
UZ PUBLIC
teren aflat la înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia
dispoziţia fermierului
Zonele de interes potrivit art. 86, alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu
ecologic care nu sunt modificările şi completările ulterioare, sunt zonele de interes
”niciodată la dispoziţia ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c),
fermierului„ d), e), g), h), i), j) şi o)
2. CADRUL LEGISLATIV
2.1. Legislaţie comunitarã
Regulamentul (UE) NR. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al
Consiliului cu modificările și completările ulterioare;
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi
de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.
814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului cu modificările și
completările ulterioare;
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (art. 43-46) cu
modificările și completările ulterioare;
Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11

martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European
şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la
regulamentul menţionat cu modificările și completările ulterioare;
Regulamentul delegat (UE) NR. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau
retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al
sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii cu modificările și completările
ulterioare;
UZ PUBLIC
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în

aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din
16 iunie 2014 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurala(FEADR) si de introducere a unor dispozitii tranzitorii, cu modificările și completările
ulterioare;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), cu modificările și completările ulterioare;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control,
măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, cu modificările și completările
ulterioare;
Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al Comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a
anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de
stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în
cadrul politicii agricole comune;
Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 2333/2015 de modificare a Regulamentului de

punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi
ecocondiţionalitatea;
Regulamentul delegat (UE) nr. 1155/2017 al Comisiei din 15 februarie 2017 de modificare
a Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 în ceea ce privește măsurile de control legate de
cultivarea cânepii, anumite dispoziții referitoare la plata de ecologizare, plata pentru tinerii
fermieri care exercită controlul asupra unei persoane juridice, calcularea cuantumului per
unitate în cadrul sprijinului cuplat facultativ, părțile de drepturi la plată și anumite cerințe în
materie de notificare legate de schema de plată unică pe suprafață și de sprijinul cuplat
facultativ, precum și de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului;
Regulamentul (UE) nr. 2393/2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 13

decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru
dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR),
(UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune,
(UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin
UZ PUBLIC
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei
organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor
dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea
animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor;
Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește

prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de
abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);
Regulamentul delegat nr. 1784/2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr.

639/2014 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la practicile agricole benefice
pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului;
Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva
poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p.1);
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009

privind conservarea pasarilor salbatice (JO L20, 26.1.2010, p.17);
Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unui cadru de actiune comunitara in vederea utilizarii durabile a pesticidelor (JO
L309, 24.11.2009, p.71);
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de

stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei (JO L327, 22.12.2000, p.1);
Directiva 92/43/CEE A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale
si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L206, 22.7.1992);
Ghid privind stabilirea stratului ZIE menţional la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr.
1306/2013;
Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9

şi 10 din Regulamentul delegat (UE) nr 640/2014
UZ PUBLIC
2. 2 Legislaţie naţionalã
2.2.1. Legislație primară
Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură cu modificările şi completările ulterioare;
OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în agricultură în
perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
OUG nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 –
2020 și pentru modificarea art.2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte
forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările și completările ulterioare;
Codul Penal, adoptat prin Legea Nr. 286/ din 17 iulie 2009, cu modificările și completările
ulterioare;
Codul de Procedură Penală, adoptat prin Legea Nr. 135 din 1 iulie 2010, cu modificările și
Codul de Procedură Civilă, republicat, adoptat prin Legea Nr. 134 din 1 iulie 2010, cu
modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu

modificările şi completările ulterioare;
Codul civil, republicat, adoptat prin Legea Nr. 287 din 17 iulie 2009, cu modificările și
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi
OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute în

obtinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
UZ PUBLIC
Legea nr. 142/2012 pentru aprobarea OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si
sanctionarea neregulilor aparute în obtinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a
fondurilor publice naţionale aferente acestora;
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările

ulterioare;
OUG nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea
Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
2.2.2. Legislație secundară

HG nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014
privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional
Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
2.2.3. Alte documente

Ordinul MADR nr. 109/2017 privind aprobarea Ghidului pentru practici agricole benefice
pentru climă şi mediu în anul 2017;
Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor

specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se
aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a
condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală
aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014
– 2020, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul MMGA/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici

agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările
şi completările ulterioare;
Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind
ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu
modificările ulterioare;
Ordinul M.A.D.R. nr. 99/2019 privind aprobarea formularului - tip al cererii unice de plată
pentru anul 2019;
UZ PUBLIC
Ordinul MADR nr. 857/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru
prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite";
Ordinul MADR nr. 1759/R/2017 privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de

funcții ale aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Ordinul MADR nr. 68/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 10
"Agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă
cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice", prevăzute în Programul Naţional
de Dezvoltare Rurală 2014-2020, şi pentru măsura 214 "Plăţi de agromediu" prevăzută în
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aferente cererilor de plată depuse
începând cu anul 2017, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul secretariatului general al guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului

controlului intern managerial al entităților publice
3. SCOPUL GHIDULUI
Ghidul pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu constituie o sinteză a aspectelor
privind normele (condiţiile, regulile) pe care trebuie să le respecte fermierii în vederea
accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare.
Prezentul ghid se adresează fermierilor şi funcţionarilor APIA, în scopul informării acestora

cu privire la:
 definirea elementelor ZIE
 modalitatea de identificare şi delimitare a fiecărui element ZIE în parte;
 condiţiile minime pentru fiecare element ZIE în parte (praguri minime/maxime pentru
fiecare tip de element);
 stabilirea stratului de referinţă pentru elementele ZIE
 modul de măsurare a elementelor ZIE;
 funţionalitatea de calcul a factorilor de conversie şi legătura cu matricea de conversie
din Anexa X la regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările
ulterioare.
 definirea conceptului ”la dispoziţia fermierului” şi ”niciodată la dispoziţia fermierului”
pentru elementele ZIE
 modul de numerotare şi codificare a elementelor ZIE
 informaţiile stratului ZIE care fac posibile controale administrative încrucişate între
zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar şi potenţialele zone
de interes ecologic incluse în stratul ZIE.
UZ PUBLIC
4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU -

PREZENTARE GENERALĂ
Obiectivele noii PAC se referă la schimbări economice, politice, schimbări privind protecţia
mediului, regionalizarea, ameliorarea producţiei şi asigurarea siguranţei alimentare.
Un alt obiectiv principal al reformei este actualizarea LPIS pentru a avea un LPIS de o mai
bună calitate, necesar pentru controale eficiente şi reducerea ratei controlului pe teren. Pentru
a realiza un control eficient al zonelor de interes ecologic şi pentru a asigura suport fermierilor
în declararea corectă a zonelor de interes ecologic (ZIE), în baza de date LPIS s-a creat un
strat care este disponibil şi în aplicaţia IPA-Online. Acesta permite fermierilor să delimiteze
elementele specifice zonelor de interes ecologic, iar administraţiei (APIA) să efectueze
verificări încrucişate între zonele declarate şi stratul cu aceste zone (tipul, mărimea şi
localizarea). Utilizând aplicaţia geospaţială IPA-Online se preconizează o reducerea ratei de
eroare în delimitarea şi declararea zonelor de interes ecologic.
Pentru aceasta este necesar să se utilizeze aplicaţia geospaţială IPA-Online pentru declararea
ZIE.
Având în vedere că stratul ZIE este un strat de referinţă ce trebuie folosit pentru efectuarea
controalelor administrative încrucişate şi sprijinirea declaraţiei fermierului, trebuie să conțină
toate tipurile potenţiale de elemente definite de statul membru ca zone de interes ecologic,
notificate de România în conformitate cu Regulamentul 1307/2013, care sunt stabile în timp şi
care sunt la dispoziţia fermierului. Ca un criteriu general, sunt considerate a fi stabile în timp
elementele care se aşteaptă să rămână în acelaşi loc timp de cel puţin 3 ani.
Stratul ZIE cu zonele de interes ecologic trebuie sa conţină date despre: tipul elementului,
locaţia, mărimea, eligibilitatea, utilizarea conversiei sau a factorilor de ponderare, după caz. În
acest strat sunt incluse elementele ZIE indiferent dacă au fost declarate sau nu, indiferent dacă
beneficiarul este scutit de declararea acestora sau nu.
Stratul ZIE se creează pe baza imaginilor ortofoto, utilizând rezultatele controalelor pe teren,
declaraţia fermierilor ca un indicator de localizare (pe baza declarării acestor zone în avans).
Referitor la stabilitatea în timp, elementele vor fi incluse în stratul ZIE dacă aceste elemente
vor fi în acelaşi loc cel putin 3 ani, în acest caz se includ de la început; dacă sunt declarate
pentru al treilea an consecutiv se includ înainte de plata celui de al treilea numai în cazul în
care acestea se află exact în acelaşi loc şi se referă la o parte a parcelei de referinţă.
Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual

dimensiunile minime şi/sau maxime prevăzute la art. 45 al Regulamentului Delegat al
Comisiei (UE) nr. 639/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru a putea fi
calificate drept potenţiale ZIE.
Dimensiunile sunt definite şi în Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările
ulterioare. În cazul în care există goluri în aceste elemente, ele trebuie să fie indicate în stratul
ZIE. Cu toate acestea, eventualele goluri în gardurile vii sau benzi împădurite care sunt mai
mici de 1 m se ignoră.
Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an
de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic, în
UZ PUBLIC
conformitate cu art. 86, alin. (8) din Ordinul MADR nr. 619/2015 cu modificările şi
completările ulterioare și cu art. 45, alin. (11) din Regulamentul delegat (UE) 639/2014, cu
modificările şi completările ulterioare. Suprapunerile sau încrucişările elementelor de
ecologizare nu sunt permise. Zonele care sunt declarate pentru plata pe suprafaţă de către un
beneficiar nu pot fi declarate ca zone de interes ecologic de către alt beneficiar.
Toate terenurile arabile incluse în LPIS servesc drept bază pentru stabilirea stratului ZIE.
Având în vedere că elemente aflate pe păşuni sau complet înconjurate de pajişti permanente
nu sunt considerate ZIE, pentru constituirea stratului ZIE este esenţială clasificarea terenului
agricol în teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente.
Stratul ZIE, fiind parte a LPIS-ului, se creează pe baza foto-interpretării ortoimaginilor
aeriene utilizate pentru LPIS. Constituirea stratului ZIE în LPIS nu este prevăzută să se
realizeze pe baza imaginilor VHR/HR dar astfel de imagini şi rezultatele controalelor realizate
cu imagini VHR/HR ar putea fi utilizate pentru a localiza potenţialele ZIE. Totuşi, includerea
finală va trebui însă să fie făcută utilizând ortoimagini aeriene.
Modul de creare şi completitudinea stratului ZIE pentru evitarea creşterii ratei de control:
În perioada 2015-2017, stratul ZIE trebuie să conţină cel puţin toate elementele declarate
înainte de plată, acestea trebuie să fie identificate şi trebuie realizate controalele încrucişate;
În conformitate cu art. 20, alin (3) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada
utilizării.
Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr.
619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă acele elemente situate în
interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta
face dovada utilizării terenului.
Elementele de peisaj şi zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului
arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de câmp sau un astfel de element
de peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de interes ecologic direct adiacentă
terenului arabil al unei exploataţii.
Cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, a suprafeţelor împădurite

şi a zonelor cu Miscanthus menţionate la articolul 46 (2) (g) (h) (k) din Regulamentul (UE)
nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare, elementele ZIE trebuie să fie
amplasate pe teren arabil. Cu toate acestea, elementele de peisaj precum şi zonele tampon pot
fi pe teren arabil sau adiacente terenurilor arabile.
Nu sunt considerate ca potenţiale zone de interes ecologic acele zone care nu vor fi niciodată
la dispoziţia unui beneficiar şi acele caracteristici ale peisajului care sunt situate sau complet
înconjurate de pajişti permanente sau culturi permanente.
Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,
alin. 9 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare sunt zonele
de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j),
o), respectiv:
 suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
 suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente
aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
UZ PUBLIC
 suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt
scoase din circuitul agricol;
 suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
 suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
 suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
 suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi
terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale
aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor;
 suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în art. 23 alin. (20)
din Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019,
aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului
dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al
preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 734/480/1.003/3.727/2015.
Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol
în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar
nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 şi OUG. nr. 3/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, art. 17 fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în
mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru
climă şi mediu:
a) diversificarea culturilor;
b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
În cazul în care aceeaşi suprafaţă este determinată pentru mai multe practici agricole benefice
pentru climă şi mediu, suprafaţa respectivă este luată în considerare separat pentru fiecare
dintre aceste practici în vederea calculării plăţii pentru practicile agricole benefice pentru
climă şi mediu.
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, „plata pentru înverzire”, se
acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute mai sus în funcţie de specificul exploataţiei
şi/sau structura culturilor.
Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis
de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind
producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 beneficiază implicit de plata pentru practici agricole
benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei,
utilizate pentru producţia ecologică.
UZ PUBLIC
Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de

plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.
Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei salbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata mentionată în prezentul capitol,
cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile
respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative
menţionate.
În vederea finanţării plăţii pentru înverzire, se utilizează 30 % din plafonul naţional anual
prevăzut în Anexa II la Regulamentul 1307/2013.
☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea
plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile.
☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
Tabelul de mai jos ilustrează modul în care se aplică obligațiile privind diversificarea și
declararea zonelor de interes ecologic:
Suprafața de teren arabil a unei Trebuie respectate Trebuie declarate zone de

exploatații obligațiile privind interes ecologic (ZIE)?
diversificarea?
Fară teren arabil NU NU
Teren arabil pe care se practică NU Este recomandat să se

agricultura ecologică declare zone de interes
ecologic
Teren Terenul arabil este mai NU Este recomandat să se

arabil pe puțin de 10 ha declare zone de interes
care nu se ecologic
practică
agricultura Terenul arabil este DA Este recomandat să se
cuprins între 10 ha și (în cazul în care vă declare zone de interes
ecologică
15 ha încadrați la excepții – ecologic
NU)
Terenul arabil este mai DA DA
mult de 15 ha (în cazul în care vă (în cazul în care vă
încadrați la excepții – încadrați la excepții – este
NU) recomandat să se declare
zone de interes ecologic)
UZ PUBLIC
5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A

PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI
MEDIU
Diversificarea culturilor constă în existenţa a două sau mai multe culturi pe terenul arabil şi se
aplică de către fermierii care utilizează mai mult de 10 hectare de teren arabil.
În conformitate cu art. 18, alin. (2) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, “cultură” înseamnă oricare dintre următoarele:
a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
b) un teren lăsat pârloagă;
c) iarbă sau alte plante furajere erbacee;
d) culturile de iarnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin
aceluiași gen. Triticum spelta (alacul) este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care
aparțin aceluiași gen.
Perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea
culturilor este mai - septembrie a anului de cerere.
În funcţie de numărul de hectare de teren arabil condiţiile de diversificare sunt prezentate

după cum urmează:
5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30

hectare
Fermierul trebuie să asigure cel puţin două culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren
arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum
75% din terenul arabil.
UZ PUBLIC
Exemplul 1 - o exploataţie cu 10 hectare teren arabil
X
 Grâu - 9 ha Porumb - 1 ha
Grâu -7.5 ha Porumb - 2.5 ha
Cultura principală: 75%, condiţia de Cultura principală: 90%, condiţia de

diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită
Porumb - 8 ha Orz - 6 ha X Porumb - 11ha Orz - 3 ha
Cultura principală: 57.15%, condiţia de Cultura principală: 78.57%, condiţia de

diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită
5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30

hectare
Fermierul trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren
arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75 % din
terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din
terenul arabil.
UZ PUBLIC
 Porumb - 30 ha Orz - 8 ha Cartof - 2 ha

A B C
Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenul arabil, prima condiție este
îndeplinită.
Cele două culturi preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, a doua
condiție este îndeplinită, deci condiţia de diversificare este îndeplinită.
X Porumb - 30 ha Orz – 9 ha Cartofi – 1 ha

A B C
Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenul arabil, prima condiție este
îndeplinită.
Cele două culturi preponderente A+B = 39 ha, adică 97.5 % din totalul terenului arabil, a
doua condiție nu este îndeplinită, deci condiţia de diversificare nu este îndeplinită.
Grau - 120 ha Porumb - 60 ha Orz - 20 ha

 A B C
Cultura preponderentă A = 120 ha, adică 60 % din terenurile arabile, prima condiție este
îndeplinită.
Cele două culturi preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, a doua
condiție este îndeplinită, deci condiţia de diversificare este îndeplinită.
X Grau -170 ha Porumb – 18 ha Orz – 12 ha

A B C
Cultura preponderentă A = 170 ha, adică 85 % din terenurile arabile, prima condiție nu este
îndeplinită.
Cele două culturi preponderente A+B = 188 ha adică 94% din totalul terenului arabil, a doua
condiție este îndeplinită, nefiind îndeplinite ambele condiții condiţia de diversificare nu este
îndeplinită.
UZ PUBLIC
5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea

culturilor nu se aplică în cazul următor:
În situaţia în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă
sau alte plante erbacee sau este pârloagă sau este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare
parte a ciclului de producţie, cultura preponderantă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să
ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață
rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee sau este teren lăsat pârloagă.
Pajişte temporară Porumb Orz

190 ha 35 ha 15 ha
 A B C
Pajişte temporară, A = 190 ha, adică 79 % din total suprafaţa utilizată, prima condiție este
îndeplinită.
Diferenţa de suprafaţă până la 240 ha este de 50 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest
teren cultura preponderentă B este de 35 ha adica 70% din totalul terenului arabil ramas, a
doua condiție este îndeplinită, deci condiţia de diversificare este îndeplinită. Fermierul
trebuie să respecte cerințele privind zonele de interes ecologic.
Pajişte temporară Porumb Orz

260 ha 38 ha 2 ha
X A B C
Pajişte temporară, A = 260 ha, adică 86,6 % din total suprafaţa utilizată, prima condiție este
îndeplinită.
Diferenţa de suprafaţă până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren
cultura preponderentă B este de 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil ramas, a doua
condiție nu este îndeplinită, deci condiţia de diversificare nu este îndeplinită. Trebuie
verificate și condițiile de excepții diversificare de la punctul 5.4 sau respectate condițiile de
diversificare de la punctul 5.2. Fermierul trebuie să respecte cerințele privind zonele de
interes ecologic.
UZ PUBLIC
Orez 260 ha Lucernă

40 ha
 A B
Orez, A = 260 ha, adică 86,6 % din total suprafaţa utilizată, prima condiție este îndeplinită.
Diferenţa de suprafaţă până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B. Pe acest teren
este o singură cultură, lucernă (furaje erbacee) de 40 ha, adică 100% din totalul terenului
arabil rămas, a doua condiție este îndeplinită, deci condiţia de diversificare este îndeplinită.
Fermierul trebuie să respecte cerințele privind zonele de interes ecologic.
5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor
Exploataţiile sunt exceptate de la diversificarea culturilor în cazul în care:

a) au teren arabil mai puțin de 10 ha;
b) practică agricultura ecologică - numai terenul arabil utilizat pentru producţia
ecologică este exceptat de la diversificare;
c) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de
producţie;
d) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje
erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă, sau face obiectul
unei combinaţii între aceste utilizări;
e) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată
pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte
a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
f) peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost
declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza
unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se
constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul
calendaristic anterior;
d)
UZ PUBLIC
Exemplul 1 – o exploataţie cu 21 hectare teren arabil
 Pajişte temporară 16 ha Grâu 5 ha
A B
Pajişte temporară, A = 16 ha, adică 76 % din total suprafaţa arabilă utilizată.

Este excepţie de la diversificarea culturilor și de la obligația declarării zonelor de interes
ecologic - ZIE. Este recomandat să fie declarate elementele ZIE.
Pajişte temporară Mazăre Soia Grâu

114 ha 2 ha 4 ha 31 ha
 A B C D
Pajişte temporară + leguminoase (mazăre + soia), A + B + C = 120 ha, adică 79.5 % din total
suprafaţa arabilă utilizată. Este excepţie de la diversificarea culturilor și de la obligația
declarării zonelor de interes ecologic - ZIE. Este recomandat să fie declarate elementele
ZIE.
Trifoi Fasole Porumb

X 50 ha 2 ha 43 ha
A B C
Furaje erbacee (trifoi) + leguminoase (fasole), A + B = 52 ha, adică 55 % din total suprafaţa
arabilă utilizată.
NU este excepţie de la diversificarea culturilor. Trebuie respectate condițiile de
interes ecologic.
UZ PUBLIC
e)
Exemplul 1 – o exploataţie cu 65 hectare teren agricol
 Pajişte permanentă Porumb

50 ha 15 ha
A B
Pajişte permanentă, A = 50 ha, adică 77 % din total suprafaţa agricolă utilizată.

 Pajişte permanentă Trifoi Porumb

87 ha 7 ha 31 ha
A B C
Pajişte permanentă + trifoi, A + B = 94 ha, adică 75,2 % din total suprafaţa agricolă utilizată.
Pajişte permanentă Lucernă Grâu

50 ha 7 ha 25 ha
X
A B C
Pajişte permanentă + lucernă, A + B = 57 ha, adică 69,5 % din total suprafaţa agricolă
utilizată. NU este excepţie de la diversificarea culturilor. Trebuie respectate condițiile de
interes ecologic.
UZ PUBLIC
f)
 Suprafaţă arabilă în Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent

anul de cerere anterior – 50 ha porumb
– 20 ha grâu
A B
Mai mult de 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul curent - 30 ha, nu au fost declarate
în anul anterior. Pentru cele 20 ha declarate şi în anul anterior sunt culturi diferite, grâu (anul
anterior) şi porumb (anul curent). Pentru îndeplinirea condiţiei se verifică ce cultură a fost în
anul anterior pe suprafaţa nou declarată de fermier, 30 ha cultivate cu porumb. Dacă fermierul
care a utilizat terenul anul trecut nu a cultivat porumb (a avut altă cultură), condiţia este
îndeplinită şi reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor. Fermierul trebuie să
respecte cerințele privind zonele de interes ecologic.
Suprafaţă arabilă în Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent

X anul de cerere anterior – 35 ha grâu
– 20 ha orz
A B
Suprafaţa arabilă nou declarată în anul curent este de 15 ha și reprezinta mai putin de 50%
din 35 ha, nu este îndeplinită prima condiţie, nu se mai face verificarea culturilor, NU
reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor. Trebuie respectate condițiile de
interes ecologic.
UZ PUBLIC
6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE -

COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE
PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
La nivelul statelor membre sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja pajiştile
permanente. În conformitate cu art. 19 din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, menţinerea pajiştilor permanente existente implică:
a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile
naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi
b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală
declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă
stabilită în anul 2015;
c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se
instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru
acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în
teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din
Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a
unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul
politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în
continuare Regulamentul 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea
cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul
şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun
sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.
Potrivit articolul 85 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, în cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti
permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:
a) dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei
prevăzute la art. 19 lit. a) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare,
reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie;
b) imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa
obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă.
Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de
cerere următor.
Prin derogare de la art. 2 alin (1) lit. h) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă
începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din
ordonanţă”.
Pentru declararea suprafeţelor de pajişti permanente sensibile din punct de vedere al mediului,
reconvertite, se foloseşte codul specific, care se găseşte în Tabel nr. 1 din Anexa nr. 2 -
Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2019 a Ordinului MADR
nr. 99/2019. Codul specific se utilizează pentru acele parcele de pajiști permanente sensibile
UZ PUBLIC
din punct de vedere al mediului care au fost convertite sau arate; fermierii având obligația să
reconvertească suprafața până cel târziu la data depunerii cererii unice de plată pentru
campania 2019 și să o readucă în situația inițială de pajiște permanentă astfel încât să se
ajungă din nou la statutul de suprafață sensibilă din punctul de vedere al mediului.
7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC

APLICATE ÎN ROMANIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR
AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
În conformitate cu art. 20, alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, fermierii în ale căror exploatații terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că,
începând cu anul de cerere 2018, o suprafaţă care corespunde unui procent minim de 5% din
terenul arabil al exploataţiei pe care fermierul l-a declarat, este zonă de interes ecologic.
Procentajul menţionat mai sus se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului
European şi al Consiliului Uniunii Europene şi va fi prevăzut prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
În Romania sunt considerate ca zone de interes ecologic următoarele:

 terase;
 elemente de peisaj:
a) garduri vii/fâşii împãdurite/ arbori în aliniament
b) arbore izolat
c) pâlcuri arbustive din zona de câmpie
d) iazuri
e) rigole;
 zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;
 zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
 terenuri împădurite prin măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole" din
cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 "Împăduriri şi crearea de suprafeţe
împădurite" din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naţionale ale
cărei condiţii respectă dispoziţiile articolului 43 alineatele (1), (2) şi (3) din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau ale articolului 22 din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013;
 zone cu strat vegetal;
 zone cu culturi fixatoare de azot;
 zone cu Miscanthus.
Zonele de interes ecologic sunt situate în terenul arabil al exploatației, cu excepţia zonelor cu
specii forestiere cu ciclu scurt de producţie, a terenurilor agricole împădurite și a zonelor cu
Miscanthus. Elementele de peisaj, zonele tampon și marginile de câmp pot fi adiacente
terenului arabil al exploataţiei declarat de fermier.
Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării.
UZ PUBLIC
În conformitate cu art. 94 (1), (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru
practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic dacă
acestea nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care
acestea sunt amplasate.
Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice
pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a
diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita
obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi
mediu.
În OUG. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 40 - (1) este prevăzut: nu
se acordă niciun avantaj prevăzut de legislaţia Uniunii Europene care reglementează cadrul
general de acordare a plăţilor în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru schemele
de plată pentru care au fost create în mod artificial condiţii în vederea obţinerii de avantaje,
contrar obiectivelor legislaţiei respective.
În conformitate cu art. 16 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei unice de
plată pe suprafaţă sunt următoarele:
a) terasele;
b) elemente de peisaj: arborii izolaţi, arborii în aliniament în cazul în care lăţimea şirului de
arbori măsurată la nivelul solului pe care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai
mică de 2 m;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare protejate prin GAEC 1 și
margini de câmp incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de
ecocondiţionalitate;
d) zonele împădurite conform prevederilor art 10 alin (1) lit b) din OUG nr. 3/2015 cu
modificările şi completările ulterioare; (pentru parcelele agricole care sunt în curs de
împădurire prin submăsura 8.1 ”Împăduriri și creare de suprafețe împădurite” din cadrul
PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile
art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în cererea unică de plată, se completează
codurile categoriei de folosință TAi, PPi, CPi și codurile de cultură după caz.
Pentru parcelele agricole care au fost împădurite se completează codul categoriei de folosință
PA și codul de cultură 1006);
e) zonele cu strat vegetal;
f) zonele cu culturi fixatoare de azot;
g) zone cu Miscanthus;
h) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție.
UZ PUBLIC
România aplică factorii de conversie şi de ponderare, propuşi în Anexa X la Reg. (UE)

639/2014 modificată prin Reg. (UE) nr. 1001/2014 și prin Reg. (UE) nr. 2393/2017, şi în
anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare
Element Suprafaţa Cod

Factor de Factor de zonei de ZIE
Detalii
conversie ponderare interes
ecologic
0 1 2 3 4=2x3
Terase (pe 1 m lungime) Construcţii destinate 2 1 2 m2 TS
prevenirii şi combaterii
eroziunii solului, executate
de-a lungul curbelor de
nivel, pe terenuri arabile în
pantă
Înălţime minimă 1 m,
lăţime minimă 3 m
Elemente de peisaj:
- garduri vii/ Şiruri de arbuşti/arbori 5 2 10 m2 GV
fâşii împădurite / formate din diferite specii,
arbori în aliniament pentru care suprafața zonei
(pe 1 m) de interes ecologic se
calculează până la o lățime
maximă de 10 metri.
- arbore izolat - 20 1,5 30 m2 AI
(per arbore)
- pâlcuri arbustive Pâlcuri arbustive, inclusiv Nu se 1,5 1,5 m2 GA
din zona de câmpie arborii în grup, tufele sau aplică.
(pe 1 m2) pietrele, pentru care
suprafața zonei de interes
ecologic se calculează
pentru o dimensiune
maximă de 0,3 hectare
- iazuri (pe 1 m2) Acumulări permanente Nu se 1,5 1,5 m2 IZ
naturale de apă stătătoare, aplică.
cu suprafața de minim
0,01 ha, exclusiv
rezervoarele din beton sau
din plastic, pentru care
până la o dimensiune
maximă de 0,3 hectare
- rigole (pe 1 m) Şanţuri sau canale, precum 5 2 10 m2 RG
UZ PUBLIC
şi cursurile deschise de apă

pentru irigaţii sau drenare,
exclusiv cele cu pereţi
betonaţi, pentru care
până la o lăţime maximă
de 10 metri
Zone-tampon și margini de Pot fi orice zone tampon și 6 1,5 9 m2 ZT1

câmp (pe 1 m) margini de câmp cu lățime ZT2
minimă de 1 metru. Fâşiile MC
de protecţie existente pe
terenurile arabile situate în
vecinătatea apelor de
suprafaţă, au o lăţime
minimă de 1 m pe
terenurile cu panta de până
la 12% şi de 3 m pe
terenurile cu panta mai
mare de 12%, panta
terenului fiind panta medie
a blocului fizic adiacent
cursului de apă (obligatorii
prin GAEC 1)
De-a lungul cursurilor de
apă, aceste zone pot
include benzi cu vegetaţie
riverană inclusă în scopul
calculării zonei de interes
ecologic. Suprafața zonei
de interes ecologic se
calculează până la o lățime
maximă de 20 metri dacă
elementul de peisaj diferă
de cele prevăzute sau
protejate prin GAEC1,
SMR1 și SMR10.
Zone cu specii forestiere Zone cu plantaţii de salcie Nu se 0,5 0,5 m2 SF

cu ciclu scurt de producţie (Salix spp), plop alb aplică.
(pe 1 m2) (Populus alba) şi plop
negru (Populus nigra)
Zonele împădurite Terenuri agricole Nu se 1 1 m2 ZP1
menţionate la art. 32 alin. împădurite prin măsura aplică. ZP2
(2) lit. (b) pct. (ii) din 221 "Prima împădurire a ZP3
UZ PUBLIC
Regulamentul (UE) nr. terenurilor agricole" din ZP4

1307/2013, cu modificările cadrul PNDR 2007-2013,
şi completările ulterioare prin submăsura 8.1
(pe 1 m2) "Împăduriri şi crearea de
suprafeţe împădurite" din
cadrul PNDR 2014-2020
sau în temeiul unei scheme
naţionale ale cărei condiţii
respectă dispoziţiile art. 43
alin. (1), (2) şi (3) din
Regulamentul (CE)
nr.1.698/2005 sau ale art.
22 din Regulamentul (UE)
nr. 1.305/2013
Zone cu strat vegetal (pe 1 Amestecurile de specii de Nu se 0,3 0,3 m2 ZV
m2 ) culturi prevăzute în anexa aplică.
nr. 9 la ordin
Zonele cu culturi fixatoare Culturile prevăzute în Nu se 1 1 m2 ZN
de azot (pe 1 m2) anexa nr. 10 la ordin aplică.
Zone cu Miscanthus Nu se 0,7 0,7 m2 ZM
aplică.
În aplicaţia electronică IPA-Online sistemul va aplica aceste ponderi şi va face automat

calculele în funcţie de declaraţia beneficiarului.
Excepţii de la obligaţia de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes

ecologic
Confom articolului 46 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și

completările ulterioare, alineatul (1) menţionat anterior nu se aplică exploataţiilor:
(a) în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau
alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face
obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.
(b) în cazul cărora peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este
utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate
sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face
obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.
A se vedea exemplele din cap. 5.4.
Sunt exceptate de asemenea și exploatațiile care:
a) au teren arabil mai puțin de 15 ha;
b) practică agricultura ecologică - numai terenul arabil utilizat pentru producţia
ecologică este exceptat de la declararea zonelor de interes ecologic;
UZ PUBLIC
Este recomandat ca fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha să
declare zone de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe
terenul exploataţiei pentru realizarea stratului ZIE în baza de date.
Lista categoriilor/culturilor care se iau în calcul pentru excepțiile de la

aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu
Categoria Nume cultura
Pajişti permanente Pajişti permanente comunale utilizate în comun

Pajişti permanente utilizate în comun
Pajişti permanente comunale utilizate individual
Pajişti permanente utilizate individual
Fâneaţă utilizată individual
Fâneţe comunale utilizate individual
Livadă tradiţională utilizată ca paşune
Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă
Fâneţe naturale energetice
Teren necultivat Teren necultivat

Teren sub sere şi solarii necultivat
Culturi aflate sub apă o mare Orez

parte a ciclului de cultură
Iarbă/furaje erbacee Pajişti temporare

Plante de nutreţ
Trifoi
Lucerna
Ghizdei
Sparceta
Phacelia
Leguminoase Trifoi
Lucerna
Sparcetă
Phacelia
Ghizdei
Mazăre boabe
Fasole boabe
Linte
Bob
Lupin
Fasoliţă
Năut
Măzăriche de toamnă
Mazăre furajeră de toamnă
Soia
Alte leguminoase pentru boabe
UZ PUBLIC
Secţiunea II. B. Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE) 2019 din cererea unică de plată
2019 cuprinde şi excepţiile de la zone de interes ecologic, respectiv modalitatea de calcul a
proporţiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol, astfel încât să se
asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.
În aplicaţia IPA-Online, se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau
”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”.
Excepţii zone de interes ecologic (ZIE) – în cazurile în care proporţiile din col. 4 sau 6
sunt de minim 75%
Suprafaţă Suprafaţă totală Suprafaţă teren arabil % teren arabil cu Suprafaţă din % teren agricol acoperit
totală de teren de teren agricol cu iarbă/furaje iarbă/furaje teren agricol cu pajişte
arabil din din declaraţia de erbacee/leguminoase/ erbacee/leguminoase acoperit cu permanentă/iarbă/furaje
declaraţia de suprafaţă pârloagă/combinatii /pârloagă/combinatii pajişte erbacee/ orez/combinaţii
suprafaţă ale acestora/ ale acestora din permanentă/ din Suprafaţă totală de
Suprafaţă totală de iarbă/furaje teren agricol
teren arabil erbacee/ orez/
combinaţii ale (col. 5/col. 2)
(col. 3/col. 1) acestora
1 2 3 4 5 6
*)
Se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau ”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”
UZ PUBLIC
Mod de identificare şi gestionare a zonelor de interes ecologic
identificare mod factor factor lăţime

Denumire zonă de interes ecologic element delimitare conversie ponderare buffer
Terase TS linie 2 1.0 3
Elemente de peisaj - Garduri vii/fâşii împădurite/
arbori în aliniament GV linie 5 2.0 10
Elemente de peisaj - Iazuri IZ poligon 1 1.5
Elemente de peisaj - Rigole RG linie 5 2.0 10
Zone-tampon - margini de câmp MC linie 6 1.5 -
Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc >
12% ZT1 linie 6 1.5 -
Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc <
12% ZT2 linie 6 1.5 -
Elemente de peisaj - Pâlcuri arbustive din zona
de câmpie GA poligon 1 1.5
Elemente de peisaj - Arbori izolaţi AI punct 20 1.5
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de
producţie – zone cu plantaţii de Salcie (Salix
spp), Plop alb (Populus alba), Plop negru
(Populus nigra) SF 1 0.5 -
Zone împădurite - terenuri agricole
împădurite prin măsura 221 ZP1 poligon 1 1.0 -
Zone împădurite - prin submăsura 8.1 1 1.0 -
"Împăduriri şi crearea de suprafeţe ZP2 poligon
împădurite – trupuri de pădure
Zone împădurite - prin submăsura 8.1 poligon 1 1.0 -
"Împăduriri şi crearea de suprafeţe ZP3
împădurite – perdele forestiere de protecție
Zone împădurite - în temeiul unei scheme ZP4 poligon 1 1.0 -
naţionale
Zone cu strat vegetal ZV 1 0.3 -
Zone cu culturi fixatoare de azot ZN 1 1.0 -
Zone cu Miscanthus ZM 1 0.7
UZ PUBLIC
Mod de interpretare a bufferelor utilizate pentru delimitarea ZIE
Zonă de interes ecologic digitizată Mod interpretare buffer
Terase Să fie egală sau să iasă din buffer
Elemente de peisaj-Garduri vii/fâşii împădurite/ Dacă iese din buffer nu este eligibil
Arbori în aliniament
Elemente de peisaj-Arbori izolaţi
Elemente de peisaj-Pâlcuri arbustive din zona de Aria maximă 0,3 ha

câmpie
Elemente de peisaj-Margini de câmp
Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc >12%
Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc <12%
Elemente de peisaj-Iazuri Aria minimă 0,01 și aria maximă 0,3 ha
Elemente de peisaj-Rigole Dacă iese din buffer nu este eligibil
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie Se delimitează normal parcela – nu în stratul ZIE
Zone împădurite - terenuri agricole împădurite prin Aria minimă 0,5 ha

măsura 221 ZP1
Zone împădurite - prin submăsura 8.1 Împăduriri şi Aria minima 0,5 ha
crearea de suprafeţe împădurite
ZP2 - trupuri de pădure
Zone împădurite - prin submăsura 8.1 Împăduriri şi Aria minima 0,1 ha
crearea de suprafeţe împădurite
ZP3 - perdele forestiere de protecție
Zone cu strat vegetal Se delimitează normal parcela – nu în stratul ZIE
Zone cu culturi fixatoare de azot Se delimitează normal parcela – nu în stratul ZIE
Zone cu Miscanthus Se delimitează normal parcela – nu în stratul ZIE
UZ PUBLIC
7.1. Terase
Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (3) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, terasele situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes
ecologic.
În această categorie intră terasele protejate în conformitate cu prevederile art. 45, alin.(3) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, precum şi alte terase. Calculul suprafeţelor se face în
conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Anexa X din
Regulamentul (UE) 639/2014.
Terase (pe 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona de interes

ecologic = 2 m2.
Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, terasele situate în teren arabil trebuie
să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m.
Terasele constituie totodată elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei
II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului, care să
reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii şi GAEC 7 - “Menținerea
particularităţilor peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolaţi și terasele
existente pe terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada
de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, luând măsuri pentru evitarea instalării și
extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol”, respectiv Ordinul MADR, MMAP,
ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în
cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările
ulterioare.
UZ PUBLIC
Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul
schemelor de sprijin pe suprafaţă sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii
agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie
înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau
arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi,
toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform
normelor de ecocondiţionalitate.
Sunt acceptate ca element ZIE numai terasele situate în teren arabil.
UZ PUBLIC
Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul
linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 3
m. Pentru a fi considerată element ZIE lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească
acest contur. În IPA-Online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la
lungimea elementului digitizat.
UZ PUBLIC
UZ PUBLIC
7.2. Elemente de peisaj
Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 7, Lista zonelor de
interes ecologic și echivalența acestora în hectare, la Ordinul MADR nr. 619/2015, cu
modificările și completările ulterioare şi reprezintă acele elemente situate în interiorul sau
adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier.
Elementele de peisaj și zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului

arabil în cazul în care o astfel de zonă tampon sau margine de câmp sau un astfel de element
7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (a) din Regulamentul (UE) 639/2014, cu
modificările şi completările ulterioare şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament până la o lăţime
maximă de 10 m reprezintă elemente de peisaj.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora

se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Factor de conversie (m pe m2)= 5, Factor de ponderare = 2, Zona de interes ecologic

gardurii vii/fâşii împădurite pentru 1 metru liniar = 10 m2.
Pentru calculul suprafeţelor ZIE, gardurii vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament până

la o lăţime maximă de 10 metri reprezintă o zonă de interes ecologic pentru care se alocă
o suprafață de 10 mp pentru fiecare metru liniar, indiferent de lăţimea acestora, dar nu
mai late de 10 m. Nu sunt zone de interes ecologic gardurii vii/fâşii împădurite/arbori în
aliniament care au o lăţime mai mare de 10 metri.
Dacă gardurile vii/fâşiile împădurite/arborii în aliniament sunt despărţite de goluri mai
mari de 1 metru liniar pe zona îngustă, acestea trebuie separate în două sau mai multe
zone, pentru a respecta cerinţele minime.
Trebuie avut în vedere faptul că gardurile vii/fâşiile împădurite/arborii în aliniament sunt
considerate adiacente terenului arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de
câmp sau un astfel de element de peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de
interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploataţii
UZ PUBLIC
Exemplul 1:
Exemplul 2:
UZ PUBLIC
Exemplul 3:
Exemplul 4:
UZ PUBLIC
Exemplul 5:
Garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o

linie, folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 10 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de
10 m. Pentru a fi considerat element ZIE gardul viu nu trebuie să depăşească acest contur.
În IPA-Online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
UZ PUBLIC
Exemplu - Arbori în aliniament
UZ PUBLIC
Exemplul 5: Şirul de copaci din partea stângă (indicat de săgeată) este element ZIE. Şirul de
copaci de lângă drumul naţional aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei
Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziţia fermeirului, face
parte din zona de protecţie a drumului şi nu este element ZIE.
7.2.2. Arbori izolaţi
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (b) din Regulamentul (UE) 639/2014, cu
completările ulterioare, arborii izolaţi reprezintă elemente de peisaj.
prevede:
Arbore izolat (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5
de unde rezultă o zona de interes ecologic = 30 mp.
Pentru calculul suprafeţelor ZIE, un arbore izolat reprezintă o zonă de interes ecologic
pentru care se alocă o suprafață de 30 mp.
UZ PUBLIC
Exemple de arbori izolati Exemplul 1:
UZ PUBLIC
Exemplul 2:
Exemplul 3:
UZ PUBLIC
Exemplul 4:
Exemplul 5:
UZ PUBLIC
Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct
din aplicaţie.
În IPA-Online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie.
UZ PUBLIC
7.2.3. Pâlcuri arbustive din zona de câmpie
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (d) din Regulamentul (UE) 639/2014, cu
completările ulterioare, reprezintă elemente de peisaj pâlcuri arbustive, inclusiv arborii în
grup, tufele sau pietrele, pentru care suprafața zonei de interes ecologic se calculează pentru o
dimensiune maximă de 0,3 hectare.
Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi diferite,
care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt vizibili în LPIS
pe ortofotoplanuri.
Pâlcurile arbustive din zona de câmpie, inclusiv arborii în grup, sunt eligibili pentru ZIE dacă
au o suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a
facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X
din Regulamentul (UE) 639/2014, cu modificările şi completările ulterioare,care prevede:
Arbori în grup factor de ponderare = 1,5.
Factor de conversie nu se aplică.
Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din
zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu
de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.
Exemplul 1:
UZ PUBLIC
Exemplul 2:
Exemplul 3:
UZ PUBLIC
Exemplul 4:
Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul

poligon din aplicaţie, aria maximă este de 0,3 ha.
În IPA-Online se va aplica automat factorul de ponderare.
UZ PUBLIC
7.2.4. Iazuri
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă elemente de peisaj
iazurile, acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafața de minim 0,01 ha,
exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, pentru care suprafața zonei de interes ecologic
se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 hectare. Rezervoarele din beton sau din
plastic nu sunt considerate zone de interes ecologic.
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, cu
modificările şi completările ulterioare, care prevede:
Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5.
Factorul de conversie nu se aplică.
Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerinţele mai sus
menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes
ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.
Exemplul 1:
UZ PUBLIC
Exemplul 2:
Exemplul 3:
UZ PUBLIC
Iazurile se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din
aplicaţie, iar aria trebuie să fie de maxim 0,3 ha.
7.2.5. Rigole
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă elemente de peisaj
rigolele până la o lățime maximă de 10 m, inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigaţii
sau drenare; canalele cu pereţi de beton nu sunt considerate zone de interes ecologic.
modificările şi completările ulterioare, care prevede:
Rigole (pe 1 m): factor de conversie= 5, factor de ponderare= 2, zona de interes ecologic = 10
mp.
Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o

lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o zonă de
interes ecologic cu suprafaţă de 100 mp.
UZ PUBLIC
Exemplul 1:
Exemplul 2:
UZ PUBLIC
Exemplul 3:
Exemplul 4:
UZ PUBLIC
Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din
aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 10 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de
10 m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depăşească acest contur.
digitizat.
7.3. Zone tampon și margini de câmp

În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (5) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ordinul
MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind
ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România,cu
modificările ulterioare, zonele tampon (fâşiile de protecţie) de-a lungul cursurilor de apă,
situate pe teren arabil sau adiacente unui astfel de teren, reprezintă zone de interes ecologic.
Potrivit prevederilor art. 45, alin.(5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014 cu modificările şi
completările ulterioare, și art. 86 alin. (3) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și
completările ulterioare, zonele-tampon sunt suprafețele de teren arabil înierbat sau cultivate
cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene. Zonele-tampon includ și
benzile-tampon sau fâșiile de protecție aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin
standardul privind bunele condiții agricole și de mediu GAEC 1 și prin cerințele legale în
materie de gestionare SMR 1 și SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr.
1.306/2013. Zonele-tampon situate în vecinătatea apelor de suprafață sau a captărilor de apă
potabilă trebuie să respecte cerința privind interzicerea aplicării pesticidelor și a fertilizanților.
UZ PUBLIC
În cazul zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă, vegetația riverană este inclusă în
scopul calculării zonei de interes ecologic. În cazul zonelor-tampon și a marginilor de câmp
care diferă de cele prevăzute sau protejate prin GAEC 1, SMR 1 și SMR 10, suprafața care
urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează până la o lățime maximă
de 20 metri. În zonele-tampon și pe marginile de câmp nu trebuie să existe nicio producție
agricolă.
În zonele-tampon și pe marginile de câmp se permite pășunatul sau tăierea ierbii în sensul
articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013,
cu modificările și completările ulterioare, cu condiția să poată fi în continuare distinse de
terenul agricol adiacent.

UZ PUBLIC
UZ PUBLIC
Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes
ecologic = 9 m2.
UZ PUBLIC
Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, respectiv Anexa X din acelaşi regulament, cu modificările și completările
ulterioare.
Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie
din aplicaţie iar acestea, pentru a fi consideraet elemente ZIE, trebuie să aibă o lăţime
minimă de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai
mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.

digitizat.
UZ PUBLIC
Exemple margini de câmp:
UZ PUBLIC
Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie
din aplicaţie.
În cazul zonelor tampon și al marginilor de câmpuri care diferă de cele prevăzute sau protejate
prin GAEC 1, SMR 1 si SMR 10, suprafața care urmează a fi calificată drept zonă de interes
ecologic se calculează până la o lățime maximă de 20 de metri.
digitizat.
7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie
În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (8) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ordinul
MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, zonele cu specii forestiere cu
ciclu scurt de producţie, situate pe terenuri agricole, reprezintă zone de interes ecologic.
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu
salcie (Salix spp), plop alb (Populus alba) şi plop negru (Populus nigra), inclusiv pe
parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
UZ PUBLIC
Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor şi

a îngrăşămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie,
conform art. 86 alin. (4) și Anexei nr. 8 din ordin:
Ciclul maxim de recoltă
- Salcia (Salix spp) - 6 ani
- Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani.
Cerinţe privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a

plantelor
În conformitate cu art. 45 alin. (8) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei
din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor
prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la
regulamentul menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, utilizarea
îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a plantelor este interzisă.
Factor de ponderare=0,5
ZIE=0,5 m2
Declararea parcelelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie reprezintă o zonă
de interes ecologic cu o suprafaţă de 0,5 ha pentru fiecare hectar cultivat cu speciile
forestiere cu ciclu scurt de producţie.
Pentru zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie nu este necesară o delimitare
suplimentară faţă de parcela SAPS digitizată. Pentru parcelele solicitate cu codurile de cultură
aferente ZIE sistemul informatic va calcula automat suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea.
UZ PUBLIC
7.5. Zonele împădurite
Zonele împădurite reprezintă zonele de interes ecologic prevăzute în Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, art. 46, alin. 1, litera (h) şi sunt definite în art. 32, alin. 2, litera (b), pct. (ii).
În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86, alin (5), cu modificările şi
completările ulterioare și cu OUG 3/2015, Art. 20 (1) și (2), cu modificările şi completările
ulterioare, zonele împădurite sunt suprafeţe de teren agricol împădurite prin:
a) măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole" din cadrul PNDR 2007 - 2013;
aria minimă a acestora trebuie să fie de 0,5 ha
b) submăsura 8.1 "Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" din cadrul PNDR 2014 -
2020; În conformitate cu Ordinul MADR 857/2016, Cap. I, Art. 4, Cap. V, Art. 9 (1), (2)
acestea sunt:
1) trupuri de pădure – suprafața compactă minimă împădurită este de cel puțin 0,5 ha
2) perdele forestiere de protecție - suprafața compactă minimă împădurită este de cel
puțin 0,1 ha
c) în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1),
(2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr.
1.305/2013.
În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86 alin. (51), pentru recunoaşterea ca
zonă de interes ecologic a suprafeţei împădurite conform alin. (5) lit. c) din prezentul ordin,
fermierul depune la APIA, nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată,
documentul care confirmă împădurirea suprafeţei printr-o schemă naţională, emis de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură/structurile subordonate acesteia,
respectiv documentaţia tehnico-economică şi procesul-verbal de recepţie.
Pentru parcelele agricole care sunt în curs de împădurire prin submăsura 8.1 ”Împăduriri și
creare de suprafețe împădurite” din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme
naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013
se completează codurile categoriei de folosință TAi, PPi, CPi și codurile de cultură după caz.
Pentru parcelele agricole care au fost împădurite se completează codul categoriei de folosință
PA și codul de cultură 1006.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor calculul acestora
prevede:
Zone împădurite: factor de conversie = nu se aplică, factor de ponderare = 1, zona de interes
ecologic = 1 mp.
Declararea unui zone împădurite de 1 ha reprezintă o zonă de interes ecologic cu
suprafaţă de 1 ha.
UZ PUBLIC
Exemplul 1:
Exemplul 2:
UZ PUBLIC
Exemplul 3:
Exemplul 4:
UZ PUBLIC
Exemplul 5:
Zonele împădurite se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul

poligon din aplicaţie iar aria minimă a acestora poate fi 0,1 ha sau 0,5 ha în funcție de
măsura prin care s-a făcut împădurirea, în conformitate cu cele prezentate anterior.
UZ PUBLIC
7.6. Zone cu strat vegetal
În conformitate cu art. 45, alin. 9 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR
nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, zonele cu strat vegetal reprezintă zone
de interes ecologic.
Lista amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal
Nr. crt. Denumirea populară Denumirea ştiinţifică

1 Muştar + Ovăz Sinapis alba + Avena sativa
2 Muştar+ Phacelia Sinapis alba +Phacelia Tanacetifolia
3 Muştar + Rapiţă Sinapis alba+ Brassica carinata/Brassica napus

4 Latir + Măzăriche de toamnă Lathyrus sativus + Vicia pannonica Crantz/
Vicia villosa Roth
5 Latir + Ovăz Lathyrus sativus+ Avena sativa
6 Mazăre + Ovăz Pisum sativum L+ Avena sativa
7 Măzăriche de toamnă + Ovăz Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa Roth+

Avena sativa
8 Măzăriche de toamnă+Secară Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa Roth+
Secale cereale
9 Măzăriche de toamnă+Triticale Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa Roth +
Triticosecale
10 Lupin+ Trifoi Lupinus + Trifolium
11 Rapiţă+ Triticale Brassica carinata/Brassica napus +

Triticosecale
12 Rapiţă +Secară Brassica carinata/Brassica napus + Secale
cereale
13 Bob + ovăz Vicia faba + Avena sativa
14 Secară + trifoi Secale cereale + Trifolium
15 Trifoi + phacelia Trifolium + Phacelia tanacetifolia
16 Mazăre + muștar Pisum sativum L + Sinapis alba
17 Măzăriche de toamnă + Vicia pannonica Crantz/Vicia villosa Roth +

camelină Camelina sativa
Zonele cu strat vegetal sunt suprafețele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi
incluse în anexa nr. 9 la Ordinul MADR nr. 619/2015, care nu participă la calculul
diversificării culturilor și care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puțin 8
săptămâni de la data răsăririi. Înființarea stratului vegetal ca zonă de interes ecologic se face
după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere.
UZ PUBLIC
Fermierii notifică la APIA data răsăririi stratului vegetal. Proporția dintre cele două specii
din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabilește de către fermier, astfel încât ambele
specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada de
însămânțare a stratului vegetal este 1 iulie-1 octombrie. Zonele acoperite cu strat vegetal
nu includ zonele acoperite de culturi de iarnă semănate în mod normal în vederea recoltării
sau a pășunatului și nici culturile înființate pentru pachetele 4 și 7 ale măsurii 10 «Agromediu
și climă» din PNDR 2014-2020, aflate în derulare. Zonele cu strat vegetal participă la
respectarea GAEC 4 și se pot înființa inclusiv pe parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha.
Desființarea stratului vegetal se realizează prin distrugere mecanică.
Potrivit art. 86, alin. (11), lit. b) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și
completările ulterioare, pe zonele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic
cultivate cu strat vegetal, prevăzute în anexa nr. 9 la ordin, se interzice utilizarea produselor
pentru protecția plantelor, în perioada care începe la semănat și se încheie după intervalul
minim de 8 săptămâni în care plantele asigură acoperirea solului.
Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în
mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului.
Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele
cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art.
1 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, fermierul poate să modifice utilizarea
parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea
amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi
pentru strat vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica
procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi
pentru strat vegetal să fie cuprins în tabelul de mai sus - Lista amestecurilor de specii de
culturi pentru strat vegetal.
Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra modificărilor menționate anterior până
la data de 15 octombrie a anului de cerere.
Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de
plată sau intenția de a efectua un control pe teren, sau dacă în cadrul controlului pe teren se
constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier nu sunt acceptate pentru parcelele
agricole la care se referă neconformitatea.

prevede:
Factor de conversie = nu se aplică
Factor de ponderare=0,3
ZIE=0,3 m2
UZ PUBLIC
Pentru zonele cu strat vegetal nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS
digitizată. Pentru parcelele solicitate cu codurile de cultura aferente ZIE sistemul informatic
va calcula automat suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea .
7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot
În conformitate cu art. 45, alin. 10 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR
nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, zonele cu culturi fixatoare de azot
reprezintă zone de interes ecologic.
Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie si sunt
considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe
parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha se
va alege TA în câmpul “Cod categorie de folosinta” din fereastra de salvare a parcelei.
Potrivit prevederilor art. 86, alin. (11) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și
completările ulterioare, pe zonele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic
cultivate cu culturi fixatoare de azot prevăzute în Anexa nr. 10 la ordin, se interzice
utilizarea produselor pentru protecția plantelor, după cum urmează:
a) pe zonele cu culturi fixatoare de azot declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic,
în perioada care începe la semănat și se termină după recoltare. Fac excepție zonele cultivate
cu culturi perene,
(i) însămânțate în anul sau anii care preced anul în care parcela este considerată zonă
de interes ecologic, pentru care perioada de interdicție începe la 1 ianuarie și se încheie la 31
decembrie sau după desființarea culturii, daca aceasta activitate are loc în anul calendaristic al
cererii de ajutor;
(ii) însămânțate în anul în care parcela este considerată zonă de interes ecologic,
pentru care perioada de interdicție începe la semănat și se încheie la 31 decembrie.
Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole in vigoare, referitoare
la poluarea cu azot.
Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an
de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.

prevede
Factor de ponderare = 1
ZIE=1 m2
Pentru zonele cu culturi fixatoare de azot nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de
parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu
codurile de cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea.
UZ PUBLIC
În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea culturilor fixatoare de azot,
aceasta se va delimita de suprafața cu culturi fixatoare de azot care nu participă la
calculul ZIE și se vor folosi codurile de cultură specifice fiecărei scheme de plată, după cum
urmează:
- pentru culturile fixatoare de azot care nu sunt declarate ZIE se vor completa, după caz,
codurile din Tabelul nr. 1 din anexa 2 la cererea de plată
- pentru culturile fixatoare de azot care sunt declarate ZIE este interzisă utilizarea produselor
de protecţie a plantelor și se vor completa, după caz, codurile din Tabelul nr. 6 din anexa 2 la
cererea de plată
În categoria culturilor fixatoare de azot, conform Anexei nr. 10 din Ordinul MADR nr.
619/2015, cu modificările şi completările ulterioare sunt incluse:
Nr.crt. Denumirea Denumirea ştiinţifică

1 Mazăre Pisum sativum L
2 Fasole Phaseolus vulgaris L.
3 Soia Glycine max L.
4 Linte Lens culinaris

5 Lupin Lupinus perennis
6 Năut Cicer arietinum
7 Bob Vicia faba
8 Fasoliţa Vigna spp.
9 Trifoi Trifolium spp.
10 Lucernă Medicago sativa
11 Sparcetă Onobrychis viciifolia
7.8. Zone cu Miscanthus
Pentru zonele cu Miscanthus nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS
digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codul de
cultura aferent suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea.

modificările și completările ulterioare din Anexa II din Regulamentul (UE) 2393/2017.
UZ PUBLIC

Factor de ponderare = 0.7
ZIE=0.7 m2
Declararea unui zone cu Miscanthus de 1 ha reprezintă o zonă de interes ecologic cu
suprafaţă de 0.7 ha.
Pe suprafețele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, cultivate cu

Miscanthus, se interzice:
a) utilizarea produselor pentru protecția plantelor, cu excepția primului an în care în
care se înființează cultura;
b) utilizarea îngrășămintelor minerale, fără nicio excepție,
în conformitate cu prevederile art. 86, alin. (12) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu
modificările și completările ulterioare.
În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea culturilor de Miscanthus se folosesc
codurile de cultură specifice schemei de plată care se găsesc în Tabel nr. 1 din Anexa nr. 2
“Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată – 2019 a Ordinului MADR
nr. 99/2019”.
8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES

ECOLOGIC
8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent
Gardul viu din partea dreaptă este adiacent terenului arabil şi implicit este considerat element
ZIE.
Teren arabil
Gard viu
UZ PUBLIC
8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent
Gardul viu, din imaginea de mai jos, nu este adiacent terenului arabil datorită drumului care îl
desparte de parcela agricolă. Acesta nu poate fi considerat ZIE nefiind adiacent parcelei de
teren arabil în imediata vecinătate.
Teren arabil
Drum neeligibil/gard viu
8.3. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare
În ceea ce priveşte caracteristicile neliniare, ele sunt considerate ca fiind adiacente, atât timp
cât ating (sunt în contact fizic cu) terenul arabil. Prin urmare, acestea sunt incluse în stratul
ZIE şi pot fi solicitate dacă sunt la dispoziţia fermierului.
UZ PUBLIC
8.4. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil

În acest exemplu ambele elemente de peisaj sunt considerate a fi adiacente terenului arabil,
acestea trebuie incluse în stratul ZIE şi pot fi solicitate dacă sunt la dispoziţia fermierului.
Teren arabil1 Pasune
gard viu/şanţ
8.5. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent
În ceea ce priveşte acest exemplu ambele caracteristici de peisaj, gardul viu şi şanţul pot fi
elemente ZIE atât pentru terenul arabil 1 cât și pentru terenul arabil 2 dar se declară doar o
singură dată sau doar de către un singur fermier în cazul în care cele două terenuri arabile sunt
utilizate de 2 fermieri. Acestea pot fi solicitate de către fermierul/fermierii care le are/au la
dispoziţie.
Teren arabil2.
Teren arabil1 Teren arabil2
gard viu/şanţ
UZ PUBLIC
8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent
Dacă fâşia tampon este inclusă în parcela de teren arabil, şanţul este adiacent terenului arabil
acesta este considerat element ZIE, iar gardul viu fiind adiacent primului element adiacent
terenului arabil este element ZIE.
Teren arabil Pajiste permanenta
fâşie tampon/şanţ/gard viu
În conformitate cu articolul 45 alineatul (11) din Regulamentul delegat (UE) nr 639/2014 “un
fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an
cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic”. Prin urmare, nu
poate exista nicio suprapunere de ZIE.
Exemplu: gard viu cu un arbore izolat în el

În acest exemplu elementul de peisaj este gardul viu iar arborele izolat nu poate fi considerat,
în acelaşi timp, element de peisaj .
În cazul în care zonele de interes ecologic sunt identificate şi înregistrate în sistemul bazat pe
poligoane această suprafaţă constă dintr-un singur tip de ZIE şi nu este posibilă nici o
suprapunere între diferite ZIE-uri.
Exemplu: utilizarea suprafeţei determinate suprapunere nepermisă
UZ PUBLIC
9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE
Actualizarea stratului ZIE este în strânsă legatură cu actualizarea LPIS. Ori de câte ori se
constată o modificare, eroare sau omisiune sau, ori de câte ori normele PAC se modifică,
stratul ZIE trebuie actualizat pentru a reflecta situaţia nouă.
10. EXEMPLE, MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA

PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
Exemplul 1:
Un fermier are o exploataţie de 130 ha:
- Teren arabil - 80 ha
- Paşune - 50 ha
În terenul arabil are:

- o rigolă cu laţimea de 8 m şi lungimea de 500 m, cat lungimea unei parcele declarate (având
8 m laţime este exclusă din BF prin digitizare)
- un grup de arbori – 0,28 ha în interiorul unei parcele (având aria mai mare de 100 mp este
exclus din BF prin digitizare)
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 80 ha

Are mai mult de 30 ha, deci trebuie să respecte condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe
suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul
arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul
arabil.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
a. cultivă grâu pe maxim 60 ha (poate cultiva maxim 60 ha pentru a respecta prima condiție
de diversificare) şi
b. cultivă porumb pe 16 ha (poate cultiva maxim 16 ha pentru a respecta a doua condiție de
diversificare), trebuie să respecte ZIE (vezi punctul 3c) și
c. cultivă mazăre pe cele 4 ha rămase sau cultivă mazăre pe 3,10 ha (atât are nevoie
pentru ZIE - vezi pct. 3c) și altă cultură pe cele 0,9 ha rămase
TOTAL = 60 + 16 + 4 = 80 ha arabil
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 50 ha declarate cu

păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 80 ha, pentru că este
mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2018, minimum 5% din terenul arabil
UZ PUBLIC
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să
declare 4 ha zone de interes ecologic (suprafață rezultată în urma aplicării factorilor de
conversie și ponderare).
a. Se declară rigola cu lăţimea de 8 m şi lungimea de 500 m ca element de peisaj, aceasta
îndeplineşte condiţia ca laţimea să fie mai mică de 10 m
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Lungimea rigolei * factor de conversie * factor de ponderare = 500 * 5 * 2 = 5000 mp = 0,5
ha. Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare
3,5 ha ZIE.
b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplineşte condiţia ca
suprafaţa să fie mai mica de 0,3 ha.
Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 ha
Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,5 ha + 0,42 ha = 0,92 ha,
mai este necesar să declare 3,08 ha ZIE.
Această suprafaţă de 3.08 ha zonă interes ecologic poate asigurată prin:
c. c.1 Cultivă o parcelă de 3,10 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia,
linte, lucernă, trifoi).
Aria parcelei * factor de ponderare = 3,10 ha * 1 = 3,10 ha
Se calculează aria totală a zonei de interes ecologic:
0,5 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,10 ha(c) = 4,02 ha ZIE
Are 4,02 ha ZIE din 80 ha arabil, rezulta un procent de 5,025%, îndeplineşte condiţia de
minim 5% din terenul arabil al exploataţiei, adică minim 4 ha zone de interes ecologic.
c.2 Dacă cultivă mazăre pe cele 4 ha rămase se reface calculul si rezultă - 0,5 ha (a) + 0,42
ha (b) + 4 ha(c) = 4,92 ha ZIE, deci un procent de 6,15 %, îndeplineşte condiţia
Atenție! Pe zonele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic cultivate cu culturi
fixatoare de azot sau strat vegetal se interzice utilizarea produselor pentru protecția plantelor.
Exemplul 2:
- Păşune - 54 ha
În păşune are:
- un iaz cu suprafata de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)
- un grup de arbori – 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 100 mp este exclus
din BF prin digitizare)
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 16 ha.

Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin
două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Se constată că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total exploataţie (54 ha păşune din
UZ PUBLIC
70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea – mai mult de

75% din exploataţie este păşune.
În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiţia de diversificare a culturilor, iar pe terenul
arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară.

păşune.
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să
declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul şi grupul de arbori prezente în parcelele de
paşune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil.
Se constată că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total exploataţie (54 ha păşune din
70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind zonele de interes ecologic –
mai mult de 75% din exploataţie este păşune. Nu este necesară declararea unei zone de
interes ecologic, dar este recomandat să declare aceste zone dacă există pe parcelele
fermierului.
Exemplul 3:
- Păşune - 20 ha

Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două
culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha şi
e. cultivă porumb pe 3,5 ha.

păşune.
Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să
declare zone de interes ecologic, dar este recomandat să declare aceste zone dacă există
pe parcelele fermierului. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că,
începând cu anul 2018, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe
dintre zonele de interes ecologic.
UZ PUBLIC
Exemplul 4:
- Păşune - 20 ha

Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două
culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
a. cultivă grâu pe maxim 12 ha şi
b. cultivă porumb pe 4 ha, ţinând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c.

păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 16 ha. Dacă terenul
arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2018, minimum 5% din
terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să
declare minim 0,8 ha zone de interes ecologic.
Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 0,8 ha zone de interes ecologic:

a. Cultivă o parcelă de 0,8 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă,
trifoi.
sau b. Cultivă o parcelă de 2,7 ha cu amestecuri de specii de culturi pentru strat vegetal: muștar +
rapiță, măzăriche de toamnă + ovăz, etc.
Aria parcelei * factor de ponderare = 2,7 ha * 0,3 = 0,81 ha
Exemplul 5:
- Teren arabil - 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în
cerere an curent

Are mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe
suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul
arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul
arabil.
UZ PUBLIC
Se constată că în anul curent de cerere declară 50 ha teren arabil care nu a fost declarat în anul
anterior. Este caz de excepţie privind diversificarea – peste 50% din terenul arabil declarat în
anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de cerere anterior.
Condiţie: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită faţă de anul anterior pe baza
unei comparaţii geospaţiale. Dacă este respectată acestă condiţie nu se mai aplică
diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de
interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.)
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul nu declară păşune.
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să
declare 4.5 ha zone de interes ecologic.
Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic:
a. Cultivă 4,5 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.
sau b. Cultivă 15 ha amestecuri de specii de culturi pentru strat vegetal: muștar + rapiță, măzăriche
de toamnă + ovăz, etc. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha
UZ PUBLIC
CUPRINS
1. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN GHIDUL INFORMATIV ........... 2

1.1. ABREVIERI ............................................................................................................................... 2
1.2. DEFINIŢII .................................................................................................................................. 3
2. CADRUL LEGISLATIV ....................................................................................................................... 9
2.1. Legislaţie comunitarã ................................................................................................................. 9
2. 2 Legislaţie naţionalã................................................................................................................... 12
2.2.1. Legislație primară .................................................................................................................... 12
2.2.2. Legislație secundară ................................................................................................................ 13
2.2.3. Alte documente........................................................................................................................ 13
3. SCOPUL GHIDULUI ................................................................................................................... 14
4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE
GENERALĂ ......................................................................................................................................... 15
5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE
BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ........................................................................................... 19
5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare ............. 19
5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare ....................... 20
5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică
în cazul următor:................................................................................................................................ 22
5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor .................................................................................... 23
6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A
PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ........................................... 27
7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN
ROMANIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI
MEDIU .................................................................................................................................................. 28
7.1. Terase ......................................................................................................................................... 37
7.2. Elemente de peisaj ...................................................................................................................... 41
7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament................................................................. 41
7.2.2. Arbori izolaţi ...................................................................................................................... 46
UZ PUBLIC
7.2.3. Pâlcuri arbustive din zona de câmpie .................................................................................. 51

7.2.4. Iazuri.................................................................................................................................... 54
7.2.5. Rigole .................................................................................................................................. 56
7.3. Zone tampon și margini de câmp ............................................................................................... 59
7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie.................................................................. 65
7.5. Zonele împădurite....................................................................................................................... 67
7.6. Zone cu strat vegetal................................................................................................................... 71
7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot ................................................................................................ 73
7.8. Zone cu Miscanthus.................................................................................................................... 74
8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC ....... 75
8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent ............................................................................ 75
8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent........................................................................ 76
8.3. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare ................................... 76
8.4. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil ............................................. 77
8.5. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent .................................................. 77
8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent ............................. 78
9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE .......................................................................................... 79
10. EXEMPLE, MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE
PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ............................................................................................................... 79
UZ PUBLIC

19 03 19 02 56 01ghid - Informativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

19 03 19 02 56 01ghid - Informativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr..……din……../……..

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru

1. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN GHIDUL

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

ANT Ajutor Naţional Tranzitoriu

IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control

LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

PAC Politica Agricolă Comuna

SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă

SMR Cerinţe legale în materie de gestionare

ZIE Zone de Interes Ecologic

specii forestiere cu înseamnă suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul

vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale,

activitate agricolă înseamnă, după caz:

de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art.

suprafaţa de pajişti înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în

(UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de

efectuarea unei pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare

2.1. Legislaţie comunitarã

Regulamentul (UE) NR. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în

Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 2333/2015 de modificare a Regulamentului de

Regulamentul (UE) nr. 2393/2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 13

Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește

Regulamentul delegat nr. 1784/2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de

Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9

2.2.1. Legislație primară

Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute în

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările

2.2.2. Legislație secundară

2.2.3. Alte documente

Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor

Ordinul MMGA/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici

Ordinul MADR nr. 1759/R/2017 privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de

Ordinul secretariatului general al guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului

Prezentul ghid se adresează fermierilor şi funcţionarilor APIA, în scopul informării acestora

4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU -

Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual

Cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, a suprafeţelor împădurite

În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 şi OUG. nr. 3/2015, cu modificările şi

Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de

Suprafața de teren arabil a unei Trebuie respectate Trebuie declarate zone de

Fară teren arabil NU NU

Teren arabil pe care se practică NU Este recomandat să se

Teren Terenul arabil este mai NU Este recomandat să se

5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A

În funcţie de numărul de hectare de teren arabil condiţiile de diversificare sunt prezentate

5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30

Exemplul 1 - o exploataţie cu 10 hectare teren arabil

Cultura principală: 75%, condiţia de Cultura principală: 90%, condiţia de