Raporturi logice între propozițiile categorice

„Pătratul logic”/”Pătratul lui Boethius” – este un instrument util în ceea ce priveşte înţelegerea
raporturilor care există între propoziţiile categorice.

I. RAPORTUL DE CONTRADICŢIE
Două propoziţii categorice aflate în raport de contradicție nu pot fi împreună nici false, nici
adevărate: adevărul uneia atrage după sine falsitatea celeilalte, şi invers:
SaP – SoP; SiP – SeP
Exemple de propoziţii aflate în raport de contradicţie:
 „Toți oamenii au ochi albaştri” şi „Unii oameni nu au ochi albaştri”.
 „Nicio brunetă nu este simpatică” şi”Unele brunete sunt simpatice”
Formule logice corespunzătoare raportului de contradicţie:
 (SaP =1) → (SoP = 0); (SaP = 0) → (SoP = 1);
 (SoP =1) → (SaP = 0); (SoP = 0) → (SaP = 1);
 (SeP =1) → (SiP = 0); (SeP = 0) → (SiP = 1);
 (SiP =1) → (SeP = 0); (SiP = 0) → (SeP = 1).
II. RAPORTUL DE CONTRARIETATE
Două propoziţii categorice aflate în raport de contrarietate nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi
împreună false.
SaP – SeP
Exemple de propoziţii aflate în raport de contrarietate:
„Toţi oamenii mănâncă legume”
„Nici un om nu mănâncă legume”.
Formule logice corespunzătoare raportului de contrarietate:
 (SaP =1) → (SeP = 0); (SaP = 0) → (SeP = ?);
 (SeP =1) → (SaP = 0); (SeP = 0) → (SaP = ?).

III. RAPORTUL DE SUBCONTRARIETATE

Două propoziţii categorice aflate în raport de subcontrarietate nu pot fi simultan false, dar pot fi
simultan adevărate.
SiP – SoP
Formule logice corespunzătoare raportului de subcontarietate:
 (SiP =0) → (SoP = 1); (SiP = 1) → (SoP = ?);
 (SoP =0) → (SiP = 1); (SoP = 1) → (SiP = ?).

1
IV. RAPORTUL DE SUBALTERNARE (SUBORDONARE)
SaP – SiP şi SeP – SoP
Din adevărul universalei putem deduce adevărul particularei iar din falsitatea particularei putem
deduce falsitatea universalei.
Din falsitatea universalei nu decurge nimic cu privire la particulară, iar din adevărul particularei nu
decurge nimic legat de universală.
Exemplu: din adevărul propoziţiei „Toate mamiferele au inimă” deducem ca adevărat şi particulara
afirmativă „Unele mamifere au inimă”. Dar din adevărul particularei afirmative „Unele mamifere au
copite” nu putem deduce ca fiind adevărată universala afirmativă „Toate mamiferele au copite”.

În ceea ce priveşte valoarea de adevăr:

 Adevărul supraalternei (universale) implică adevărul subalternei (particularei)
Formule logice: (SaP =1) → (SiP = 1); (SeP = 1) → (SoP = 1)
 Falsitatea subalternei (particularei) determină falsitatea supraalternei (universalei)
Formule logice: (SiP =0) → (SaP = 0); (SoP = 0) → (SeP = 0)

Aplicații:
I. Se dă propoziţia: Majoritatea logicienilor sunt bărbaţi.
a) Stabiliţi subiectul şi predicatul logic şi notaţi-le cu litere (S, P).
b) Aduceţi propoziţia dată la forma standard (în limbaj natural), precizându-i totodată tipul şi
formula corespunzătoare.
................................................................................................................................................................
c) Formulaţi, în limbaj formal şi natural, contradictoria propoziţiei date.
................................................................................................................................................................
d) Reprezentaţi grafic propoziţia dată, prin metoda diagramelor Euler.

II. Doi elevi (A şi B) de clasa a IX-a au următorul dialog:

A: Dacă propoziţia SoP este falsă, atunci subalterna contradictoriei sale este tot falsă.
B: Nu cred că ai dreptate! Dacă SoP este falsă, atunci subalterna contradictoriei sale este adevărată.
1. Precizaţi care dintre cei doi elevi are dreptate.
2. Justificaţi răspunsul dat la punctul 1, pe baza raporturilor logice din cadrul pătratului logic.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

II. Fie următoarele propoziţii exclusive:

a. Exclusiv cei care vorbesc fără să gândească îi jignesc pe cei din jur.
b. Numai câţiva colegi de clasă au participat la olimpiadă.
c. Doar unele operaţii nu prezintă riscuri.
d. Numai elevii nu au acces în sala profesorală.

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

1. Aduceţi la forma standard în limbaj natural, propoziţiile date.

2. Precizaţi tipul şi formula corespunzătoare fiecărei propoziţii obţinute la punctul 1.