Farmacologie

AMG IE

Profesor: Georgescu Corina

Eleve: Mihalache Bogdan Alexandru
 Farmacologia

Farmacologia propriu-zisa se ocupa cu originea medicamentelor, mecanismul de

actiune, efectele benefice si nocive si modul de utilizare in practica.

O ramura a farmacologiei este:

Farmacocinetica ce studiaza absortia, transportul, trecerea prin membrane,

distribuire prin diferite tesuturi si organe, viteza de actiune, metabolizarea si
degradarea caile si viteza de eliminare a medicamentelor.

Farmacodinamia studiaza actiunea medicamentelor asupra diferitelor tesuturi si

organe, interactiunea lor cu receptorii specifici, determina experimental locul si
mecanismele care stau la baza acestor actiuni, efectele produse de medicamente in
organism.

Farmacoepidemiologia studiaza asocierea de medicamente interzise, categoria de

boli ce nu pot fi tratate cu unele medicamente.

Farmacogenetica studiaza reactia diferitilor factori genetici si reactiile la diferitele

medicamente.

Farmacognozia studiaza originea propietatile fizico-chimice si modalitatea de

preparare a medicamentelor de origine vegetala, animala, minerala.

Farmacologia moleculara studiaza mecanismele de actiune a medicamentelor la

nivelul membranelor, sinapselor, enzimelor, diferitelor faze metabolice.

Farmacoterapia studiaza folosirea medicamentelor in practica la patul bolnavului.

Regulile de administrare, dozele, modul de administrare, etapele administrarii in
functie de fiecare bolnav in parte.

Farmacografia studiaza formele de prezentare a medicamentelor sub forma de

pastile, fiole, stabileste regulile si modalitatea de prescriere a lor.

Farmacotoxicologia studiaza reactiile adverse, efectele secundare nedorite ale

medicamentelor, intoxicatiile medicamentoase datorita supra dozarii.

Farmacovigilenta se ocupa de reactiile adverse si efectele toxice, deasemene de

mijloacele de prevenire si tratare.

Psihofarmacologia studiaza medicamentele psihotrope din bolile psihiice.

Toxicologia studiaza substantele otravitoare, sintomele clinice din intoxicatii,

mijloacele de prevenire si antidoturile lor.
 - Medicatia sistemica se refera la medicamentele care actioneaza la distanta
asupra unui organ sau sistem sau asupra intregului organizm.
- Medicatia topica sunt acele medicamente care actioneaza local.

Preparate galenice sunt preparate standard, obtinute din plante si substante

minerale, care se pot utiliza ca atare sau diferite combinatii cu alte
medicamente. Astazi sunt din ce in ce mai rar folosite fiind inlocuite cu
preparate industrializate numite preparate oficinale.

Nivelul I : se refera la medicamente pentru grupa anatomica alimentara.

A. Aparatul digestiv metabolic de nutritie, vitamine, insuline.

B. Bolile de sange, organele hematopoetice.
C. Bolile cardiovasculare, inima, circulatie periferica.
D. Bolile de piele.
G. Bolile genito-urinar.
H. Hormonii.
J. Antiinfectioasele generale.
L. Antineoplazice.
M. Medicamente cu destinatia sistemului musculo scheletic.
N. Medicamente pentru sitemul nervos.
P. Antiparazitare.
R. Aparatul respirator.
S. Organe senzoriale.
V. Medicamente variate, antidoturi, antigenetic, dietetice, stomatologice, solventi,
diluanti, medii de contrast pt investigatii.
X. Medicamente din zona opi-terapiei, fitoterapiei (ceaiuri) homeopate.

Nivelul II
Se refera la grupa terapeutica principala.
(Antianenice, analgezice, laxative)

Nivelul III
Se refera la subgrupa terapeutica farmacologica ( preparate cu fier,calciu )

Nivelul IV
Se refera la subgrupa chimica terapeutaica farmacologica ( preparat cu fier )

Nivelul V
Se refera la subgrupa chimica a substantei.
 Caile de administrare si absortia de medicamente.

1. Cea mai cunoacuta si cea mai utilizata este calea orala.

- Cea mai fregvent utilizata cale, absortia medicamentului are loc la nivelul
intestitnului subtire in zona superioara este favorizata de dizolvarea sau
suspendarea medicamentului in apa.

- Absortia poate fi incetinita pe aceasta cale de prezenta alimentelor sau a

altor medicamente si de aparitia diareei.

- Sucul gastric poate neutraliza unele medicamente cum este insulina,

penicilina b.

- Se pot administra unele medicamente pe stomacul gol deasemenea se

pot recomanda, administra medicamente dupa masa daca acestea pot
irita mucoasa gastrica (nurofen)

- Unele medicamente sunt sub forma de capsula enterosolubile care sunt

gastro rezistente si se elibereaza substanta activa in intestin.

- Acest tip de administrare este contraindicat in caz de varsaturi,

hemoragie digestiva, stare de coma.

2. Administrarea sub limba

- Are avantajul ca asigura intrarea direct in marea circulatie, a

medicamentului ocolind ficatul.
- Se foloseste pt medicamente care actioneaza pe cale sistemica
(nitroglicerina) in angina pectorala.

3. Administrare rectala

- Se foloseste atat pt aplicatii locale in cazul medicatiei hemoroidale cat si

pt unele medicamente care trebuie sa actioneze la distanta (
supozitoarele antitermice ) aceasta cale este contraindicata pt cazurile
cu diaree sau leziuni anorectale.
4. Administrare prin injectii subcutanate

 Este folosita pt medicamntele hidrosolubile neiritante. Ca efect apare

mai tarziu fata de admin. prin injectii intramusculare sau venoase.
Acest tip este contraindicat in bolile si sintroamele hemoragice ( produc
hematoame locale).

5. Adminstrarea prin injectii intramusculare

 Este o cale foarte folosita. Pe aceasta cale se introduc in organizm

substantele hidrosolubile, liposolubile si suspensiile.
Este contraindicata aceasta cale in bolile si sindroamele hemoragice
deoarce se produc hematoame intramusculare ( timpii de cuagulare
sunt prelungiti)

6. Administrarea prin injectii intravenoase sau perfuzii endovenoase PEV

 Acesta cale este utilizata pt administarea substantelor in solutii apoase

 Se introduc solutii hipertone, nutritive, produse de sange si plazma,
medicamente care ar fi iritante pt tesuturi.
 Avantajele acestei cai sunt:
Actiune imediata,controlul dozelor introduse, asigurarea unei cantitati
constante pe unitatea de timp prin folosirea de injectomate.
 Acest timp de administrare este contraindicat in cazul suspensiilor si
solutiilor uleioase pt ca pot produce embolie grasoasa (obstrueaza
vasele cu grasime ).

7. Administrare prin inhalatie

 Este folosita in tratamentul afectiunilor pulmonare cum este astm

bronsic folosit bronhoinhalatoare deasemenea se foloseste la
anesteziere (folosim narcotice inhalabile gazoase)

8. Administrarea prin absortie cutanata

 Se foloseste pentru medicamente de uz sistemic sub forma de

unguente si plasturi cu nitroglicerina.
9. Adminstrarea Topica cu actiune locala

- Se foloseste pe piele diverse tipuri de unguente, spray-uri, in special in bolile

dermatologice.

10. Admin Topica Intranazala:

- Prin instilatii cu diverse preparate locale avand efect antiiflamator sau

antialergic (indicata in rinite)

11. Admin Topica Bucala:

- Se foloseste in diferite afectiuni bucale pt medicamente cu efect bucal (afte)

12. Admin Topica Oculara:

- Se foloseste in afectiunile oftalmologice de obicei preparate sub forma de

coliluri.

13. Admin intra-rahidiana:

- Aceasta cale este fol. doar pt cateva medicamente si anume anestezice

speciale pt rahianestezie este permisa numai folosirea de catre medicul
anestezist.
 Distributia medicamentelor in organism

 Distribuirea medicamentelor parcurge urmatoarele etape:

- Transportul in sange
- Difuziunea in tesuturi
- Distribuirea prorpiuzisa
- Fixarea in tesuturi

Din sange medicamentele patrund selectiv in tesuturi si organismele tinta.

Unele se depoziteaza in tesuturi si anume cele liposolubile in tesutul adipos altele in

diferite organe ficat, rinichi, altele ajung in unele lichide biologice cum eate lichidul
cefalorahidian, altele patrund in SNC.

Atingerea concentratiei plasmatice de varf si anume concentratia maxima va fi

rapida, in adminiatrarea intraveneoasa, ceva mai lenta in administrarea
intramusculara si subcutanata. mai lenta in administrarea orala si mult mai lenta in
administrare cu eliberare intarziata sau prelungita .

 Metabolizarea si epurarea medicamentelor

- Acest lucru se produce prin doua mecanisme, prin metabolizare si excretie
renala
- Prin metabolizare se intelege procesul prjn care medicamentul este modificat
si inactivat.
- Rolul principal in acest proces il are ficatul .

Unii agenti medicamentosi actioneaza asupra enzimelor din organism stimulandule

sau inhibandule. Ele intensifica metabolizarea unor medicamente si astfel le
micsoreaza efectul. Medicamentele care inhiba enzimele scade metabolizarea
medicamentului si astfel apare riscul de acumulare a medicamentelor in org si riscul
de reactii toxice.

Prin excretie renala acest proces este variabil in functie de clearance fiecarei
substante.

Clearance plasmatic se defineste ca fiind volum de plasma epurat de acea

substantele in unitatea de timp. Epurarea completa a unui med. din org. asociaza
excretia renala a acestora cu activitatea hepatica de metabolizare si eliminarea lui si
epurarea prin alte organe ( plamani, piele).

Timpul de injumatatire este un parametru foarte important deoarce serveste la stab.

posologiei diferitelor subst. si al intervalului administrarii dozelor. Timpul de
injumatatire se def ca fiind durata necesara scaderii la jumatate a concentratiei unui
medicament in plasma socotind din momenul administrarii exista urmatoarele faze a
momentului de injumatatire:
 1. Faza farmaceutica – med este dozat, divizat, dizolvat devenind apt pt admin.
2. Med este admin. bolnavului
3. Med. este absorbit si distribuit in organism
4. Med interactioneaza cu receptorii specifici exercitandu-si astfel efectele
5. Med este metabolizat si excretat.

Se considera ca epurarea unei subst. este efectuata dupa o perioada de 4 ori mai
mare decat tipul de injumatatire.

 Dozarea medicamentelor - prin doza se intelege cantitatea de subtstanta

care provoaca un anumit efect farmacologic sau toxic. Dozarea unui med.
variaza in raport cu varsta, greutatea corporala, calea de administrare, starea
de functionare a rinichilor, gravitatea afectiunii tratate, stadiul de evolutie in
care se afla boala, raspunsul terapeutic obtinut si eventualele reactii adverse
aparute.
 In cazul unor medicamente este necesar controlul seric pt a exista o
certitudine a unei dozari corecte. Este recomandata doza minima terapeutica,
adica doza cea mai mica prin care se obtine efectul benefic . In acest fel se
evita pericolul unei supra dozari. Doza maxima terapeutica este foarte
aproape de cea toxica de aceea expunem la acest risc .....
 La unele medicamente cura de tratament incepe cu o doza mai mare care
asigura o concentratie serica ridicata si se numeste doza de incarcare dupa
care se continua cu doza de intretinere.
 Doza toxica reprezinta cantitatea minima necesara de substanta care
provoaca efecte toxice semnificative fara a fi letale.

 Reguli generale de administrare a medicamentelor:

- Inainte de a fi folosite medicamentele se vor citi cu atentie eticheta

termenul de expirare si prospectul insotitor.
- Niciun med. nu va fi admin. daca termenul de exp este depasit .
- Medicamentele vor fi tinute in ambalajul otiginal .
- Nu este permisa utilizarea unor ambalaje cu alte inscriptii pe ele .
- Toate med. vor fi pastrate conf. instructiunilor de pe ambalaj.
- Daca nu sunt specificate anumite conditii medicamentele vor fi tinute in
incaperi cu temperatura medie de 16-22 de grade departe de sursele de
caldura la adapost de razele solare si de umezeala .
- Anumite medicamente necesita pastrarea in frigider la temp de 4-8 grade
( insulina, imunoglobulinele, vaccinurile, prod hematologice) .
- In frigider cu medicamente nu se depoziteaza alimente sau diferite
substante chimice.
- Produsul se scoate din frigider imediat inaintea administrarii si se incalzeste
la temp corpuli.
- Niciun med nu se admin rece !.
 - Injectat intramuscular poate produce necroza iar introdus intravenos poate
declansa fibrilatie ventriculara.
- Exista cateva produse care trebuiesc stocate in congelator ( plasma
proaspat congelata,).
- Decongelarea lor se face rapid imediat inaintea administrarii.
- Odata decongelata nu mai poate fi congelat.
- Fiolele efiate ascutite la ambele capete se admin numai pe gura si este
interzisa injectarea lor.
- Se va respecta cu strictete fractionarea dozelor precum si orele de admin a
aceatora.
- Inaintea admin sau efecturaii tratamentului pers care are aceasta sarcina
se va spala pe maini.
- Pentru a evita erorile si confundarea medicamebtelor din partea bolnavilor
se recomanda ca si medicatia pe cale orala sa fi administrate de catre
asistenta medicala.

Farmacologia moleculara si Farmacodinamia

Farmacoreceptorii

 Medicamentele actioneaza in oragnism prin intermediul unor anumiti receptori

numiti farmacoreceptori aspura carora pot avea efect de stimulare a
activitatiilor sau inhibare .
 Receptorii sunt macromolecule proteice care pot lega in mod specific anumite
substante formand complexe activ biologice. Se numesc farmacoreceptori cei
care sunt capabili sa primeasca si sa interactioneze cu medicamente.

Receptorii α (alfa) adrenergici

- Sunt situati la nivelul terminatiilor nervoase simpatice, raspund la stimularea

noradrenalinei.
- Recetor α 1: sunt postganglionari sau postsinaptici. Acestia se gasesc in
muschii netezi ai vaselor sangvine . Stimularea lor produce vasoconstrictie.
- Receptor α 2: sunt presinaptici a caror stimulare determina scaderea
secretiei de noradrenalina.

Receptorii β (beta) adrenergici

 - Sunt situati la terminarea fibrelor simpatice acestia sunt de 2 tipuri:
- Receptor β 1: sunt localizati in miocard iar stimularea lor are ca efect
cresterea excitabilitatii cordului si tonusului cardiac si accelerarea ritmului
cardiac deasemenea inhiba motilitatea intestinala si produc lipoliza.
- Receptori β 2: sunt situati in muschii netezi ai bronhiilor stimularea lor
produce bronhodilatatie. De asemena relaxeaza vasele periferice.

Receptorii muscarinici

 Muscarinici - a caror stimulare determina bradicardie dilatare arteriolara cu

hipotensiune cotractia muschilor intestinali spasm al bronhiilor , cresterea secretiilor
arborelui bronsic.
 Nicotinici - produce bradicardie, hipertensiune arteriala, polipnee, mitriaza
(dilatarea pupilei), accelerarea peristaltismului intestinal.
 Cortizonici - se afla in citoplasma celulara favorizeaza sinteza de proteine
enzimatice si proteine cu efecte antiiflamatorii.
 Digitalici - sunt situati in miocard.
 Dopaminergici - sunt prezenti in sinapsele nervoase de la nivelul vaselor renale si
din intestin, raspund la stimularea cu dopamina. Produce vaso dilatatie in rinichi si a
debitului urinar. Dilatarea vaselor coronare mai produc cresterea debitului si a fortei
de contractie a inimii, inhibare a actiunii prolactinii.

 Propietatile acestor receptori sunt utilizate in combaterea socului in special

socul cardiogen.

 Receptorii specifici pentru eritropoietina sunt situati in maduva

hematopoetica si conditioneaza activitatea acesteia.

 Receptorii histanimici sunt cei care raspund la histamina.

Se deosebesc doua categorii:

 Receptorii H1 stimularea lor declansaza dilatarea capilarelor; contractia muschilor

netezi intestinali; spasm bronsic.

 Medicatia antialergica se bazeaza pe blocarea acestor receptori

 Receptorii H2 sunt situati in mucoasa gastrica; stimularea lor produce hipersecretie

acida in stomac.

 In medicatia antiacida moderna se bazeaza pe substante ce blocheaza acesti

receptori

 Receptorii insulinici se afla pe mebrana celulara si favorizeaza patrunderea

insulinei in celule, unde aceasta va actiona prin metabolizarea glucidelor.
  Receptorii de leucotriene sunt situati in bronhiile mici si intervin in crizele de astm
provocand contractia musculaturii netede a bronhiilor.

 Receptorii specifici pentru ocitocice acestia se gasesc in miometru (muschiul

uterului). Influenteaza activitatea ocitocinei pentru declansarea contractiilor uterine.

 Receptori Opiacei sau morfinici sunt situati in neuroni din anumite formatiuni ale
SNC, talamus, sistem riticular. Fixeaza efectiv morfina,

 Receptorii pentru prostaglandine ( EP ) situati in muschii striati si mucoasa

gastroduodenala.

 Receptorii autocoizi sunt hormoni locali, secretati de diferite celule langa glandele
endocrine.

 Inafara de receptori avem si autocoizii acestia sunt hormoni locali secretati de

diferite celule nu de glandele endocrine.

In aceasta categorie avem:

 Histamina este secretata de bazofilele din sange, de mastocite, de epiderm,

mucoasa gastrica si unele celule nervoase.

 Efectele Histaminei: declansaza receptorii de hipersensibilitate imediata, scade

tensiunea arteriala, produce crize de dispnee, favorizeaza aparitia edemelor, secretie
gastrica mare, are unele efecete inhibatoare la nivelul unor terminatii ale SNC.

 Bradikinina se formeaza in plasma si unele tesuturi este un vaso dilatator puternic

creste peermeabilitatea capilara produce constrictia musculaturii netede
deasemenea produce bronhoconstrictia, stimuleaza receptorii durerosi, contribuie la
mecanismele de declansare a asmului bronsic.

 Serotomina are functie de neurotransmitator declansaza somnul . Are functie de

termoreglare. Vasoconstrictie cu hipertensiune artetiala, inhiba secretia gastrica,
stimuleaza peristaltismul intestinal, produce bronhoconstrictie si dispnee.

 Sistemul Renina-Angiotestina – este o glicoproteina sintetizata in ficat. Sub

actiunea reninei aceasta se transforma in angiotensina 1 care este inactiva din care
va rezulta angiotensina 2 care are un efect puternic vaso-constructor.

 Angiotensina 2 este unul din factorii importanti de producere a hipo tensiunii

arteriale.

 Endotelina are ca efect vasocnstrictie generalizata stimuleaza activitatea inimii si

contractura musculaturii netede.
  Prostaglandinele stimuleaza contractia musculaturii netede, regleaza secretia
gastrica,intervine in termoreglare, in agregarea trombocitelor controleaza
peermeabilitatea capilara si procesele inflamatorii.

 Factorul activator plachetar are actiune vasodilatatoare, creste peermeabilitatea

capilara, produce contraactii spastice ale bronhiilor, intestinului si uterului,
favorizeaza trombozele arteriale.

 Leucotrienele produc contractia musculaturii bronsice, creste peermeabilitatea

capilara.

 Tromboxanul A2 favorizeaza agregarea trombocitelor produce vasoconstrictie

locala a musculaturii netede ....

 Prostaciclina ea relaxeaza misculatura neteda bronsica si musculatura uterina,

inhiba secretia gastrica de acid clorihidric, inhiba agregarea plachetara a
trombocitelor.

 Transferul prin membrane

Membranele celulare pe care medicamentele trebuie sa le traverseze pentru a actiona sunt

formate din fosfolipide si proteine strabatute de canale ionice.

 Medicamentele liposolubile traverseaza membranele prin transfer pasiv.

 Ionii de sodiu, potasiu, calciu si clor trec prin canalele ionice iar alte medicamente
sunt transportate prin mecanisme specifice si anume:
 receptorii de canal ionic
 receptorii enzime
 receptorii cuplati cu proteina G
 receptorii intracelulari nuclearis.

Mediatorii chimici sau neurotransmitatori

 La nivelul sinapselor actioneaza mediatorii chimici care au rol in propagarea influxului

nervos de la un neuron la altul.
 In sistemul parasimpatic avem neurotransmitatorul acetilcolina
 In sistemul simpatic la nivelul sinapselor preganglionare avem acetilcolina iar la
nivelul sinapselor post ganglionare avem adrenalina
 In SNC actioneaza in diferite teritorii, urmatorii mediatori chimici acetillcolina
noradrenalina si adrenalina, dopamina, serotomina, acidul gamma-
aminobutiric.
 Medicatia aparatului digestiv

I.
1. Antiacidele: sunt indicate in ulcerul gastirc si duodenal, gastrita hiperacida si
esofagita de reflux.
 Administrarea lor este exclusiv orala
 Avem compusi de Mg: oxid de Mg, hidroxid de Mg.
 Ca si actiune: neutralizeaza HCL din scucul gastric.

 Condraindicatii: apendicita acuta, varsaturi si dureri abdominale de cauza

necunoscuta.

2. Compusi de aluminu:
 Fosfat de aluminiu si hidroxid de aluminiu in preparatul alfagel
 Inafara de efectul antiacid actioneaza ca astringent si decongestionant al
mucuoasei gastrice, scade tranzitul intestinal.

 Contraindicatii: apendicita acuta, constipatie cronica

3. Compusi de calciu:
 Carbonat de calciu antacid: este antiacid si antidiareic
 Compusi de aluminiu, calciu si magneziu: efectul lor benefic este ca isi anuleaza
reciproc efectele nedorite ale medicamentelor: almagel, maalox, dicarbocalm

4. Combinatii intre antiacide si antispastice: calmogastin

 Asociere intre hidroxil de aluminiu si extract de belladona
 Combate spasmul dureros al musculaturii netede si diminueaza secretia de HCL
 Bicarbonatul.

5. Combinatii intre antiacide + bicarbonat: ulcerotrat

 Se fac combinatii antiacide + antiflatulante: epicogel, combate si meteorismul
abdominal prin intepartarea gazelor din intestin
II.
1. Antihistaminice
H2: actioneaza prin blocarea selectiva a recep. histaminici, H2 din mucoasa gastrica
diminuand secretia de HCL

Cele mai utilizate: RAMITIDINA sau ZANTAC (comprimate sau fiole)

Indicatii: ulcer gastric si duodenal, prevenirea ulcerului in tratament cu antiinflamatoare,

prevenirea hemoragiei digestive superioare (HDS), coma hepatica

Reactii adverse: eruptii cutante, diaree, cefalee, astenie, somnolenta, RPA

III. Medicamente inhibitoare ale pompei de proton.
 Actioneaza blocand enzima care duce la blocarea celulelor formatoare de HCL

 Indicatii: ulcer gastro-duodenal, boala de reflux gastro-esofagian, in eradicarea

bacteriei helico-pacter, leziuni gastro duodenale aparute in urma tratamentului cu
antiinflamatoare nesteroidiene ( AINS )
 Principale preparate: cosec, pantoprozol (controloc), nexium – esomeprazol
 Combinatii pentru eradicarea bacteriei helicobacter:helicocim (contine amoxicilina si
metronidazol)

IV. Antispastice si alte produse folosite in tulburari functionale gastrointestinale:

 Actioneaza prin diminuarea motilitatii si secretiilor gastro intestinale, astfel dispar
spasmele musculaturii netede din peretii tubului digestiv.
 Unele se folosesc si in spasmele tractului genito-urniar: anticolinergice sintetice,
colospasmin

 Contraindicatii: GLAUCOM, HIPERTROFIA DE PROSTRATA, RETENTIA

URINARA

Papaverina si derivatii ei: antispastice indicate in colici gastrointestinale, biliare, renale

si in dismenoree avem papaverina si NO-spa.

Antiflatulente: act, diminund gazele din intestin si avem dimeticon (sapsimplex)

Alcoloizii din belladona: au act. Anticolinergica, principalul alcoloid e ATROPINA. Are

act: scade tonusul si mobilitatea musculaturii netede incetinind tranzitul intestinal si
inhiba secretiile gastrice.

ATROPINA produce bronhodilatatie si diminueaza secretiile bronhice, combate

tahicardia, relaxeaza muschiul detrusor al vezicii urinare, determina mitriaze.

 Combinatii diverse: ANTICOLINERGICE + ANTISPASTICE, ANALGEZICE sau

alte substante.
 Avem: PIAFEN, ALGIFEN, LIZADON

 Medicamente propulsive sau prochinetice: actioneaza stimuland relaxarea

pilonului si golirea stomacului.
 Avem : METOCLOPRAMID
 Indicatii: greturi, varsaturi, reflux gastro-esofagian, migrene
 Reactii adverse: in special la copii tremuraturile extremitatilor.
 Avem: DOMPERIDONA sau MOTILIUM

 Agonisti Encefalinergici
 Avem: DEBRILDAD
 Actioneaza restabilind mobilitatea fiziologica a tubului digestiv, o stimuleaza
daca e scazuta si combate spasmele
 Indicatii: daca colonul e iritabil
  Laxativele:actiunea lor este de crestere a tranzitului intestinal fie prin lubrefiere
fie prin emolsionarea scaunului.

Clasificarea lor se face dupa mecanismul de actiune:

- laxative lubrefiante (uleiuri de parafina)

- laxative de contact (frunzele si fructele de xena,durcolax)

- laxative de volum (semintele de Jijila,Purgolax)

- laxative osmotice :actiune crescand presiunea osmotica din lumenul intestinal astfel
atrage apa in interior (Lactuloza, Duphalac).

- preparate pentru administrare pe cale rectala (geluri,supozitoare cu glicerina)

 Indicatii:
- Constipatie cronica
- Pregatire pentru examene radiologice
- Pregatire preoperatie pentru int. pe tub digestiv
- Uleiul de parafina este indicat cand trebuie evitate eforturile de defecatie(hemoroizi)
- Lactuloza se indica in encefalopatia portohepatica

 Contraindicatii:
- Apdomenul acut
- Ocluzie acuta
- Peritonita

Antidiareice: Impotriva florei bacteriene patogene din tractul intestinal,limitand pierderile

hidroelectrolitice.

Medicatie:

Antibiotice,chimioterapie,utilizate in infectii ale tubului digestiv: au drept spectru antibacterian

selectiv fata de flora patogena intestinala.

- Rifaximina
- Nifuroxazid
- Furazolidon
- Saprosan
- Enterol(gastroenterita acuta bacteriana)

Medicatie absorbanta: actioneaza prin absortia germenilor patogeni a toxinelor

bacteriene,produsilor de degradare a substantelor cu efecte toxice in intestin.

- Carbunele medicinal (acumularea de gaze intestinale)

- Smecta (diaree)
  Inhibitori de enkefalinaza:
- Hidrasec
- Imodium indicat in diareea cronica contraindicat in enterocolita cu scaune s.

 Antiinflamatoare intestinale:sunt folosite pentru combaterea unor boli

inflamatoare,cronice,fara componenta infectioasa (Budesonid,
Budenofalk,Sulfasalazina).
- Rectocolita ulcero-hemoragica-Sulfasalazina
- Propolis-Miprosept-antiinflamator (supozitoare)

 Preparate cu enzime digestive – contin principalele enzime ce participa in mod

natural in digestie:
- Digestal (pancreatina)
- Festal (lipaza pancreatica,amilaza pancreatica)
- Triferment(Tripsina,lipaza,amilaza).

 Medicamente pentru afectiuni hepatobiliare

- Preparate cu acizi biliari (...)
- Preparate cu saruri biliare (colebil),colecistica cronica
- Preparate cu acid dehidrocolic (fiobilin) drenaj biliar postoperator
- Preparate pe baza de terpene, antispastice(Bilichol)

 Medicamente hepatoprotectoare:actiune trofica si protectoare asupra

celulei hepatice:
- Preparate pe baza de arginina (arginina sorbitol) hepatita cronica,ictere grave
- Preparate pe baza de acid aspartic ( Aspatofor),preparate pe baza de ... , silimarina
(hepatita cronica).
- Preparate pe baza de plante (Hepatoplanta) colici biliari
- Espatoforte fosfolipide esentiale,colestaza,contine vitamina B1 ,B2 ,B6,B10,PP si E.