Teorie fascinantă despre carnea pe care o mâncăm.

Schimbare
care va aduce o nouă ordine mondială
DCNEWS / 27.12.2018

Varujan Pambuccian a făcut o prezentare a modului în care lumea se va schimba fundamental

în doar câțiva ani. Agricultura celulară a ajuns în punctul de a ne oferi carne fără să tăiem
animale.

Varujan Pambuccian a prezentat o teorie prin care întreaga ordine a lumii va fi schimbată odată cu
evoluți agriculturii celulare. Parlamentarul susține că obținerea carnii fără sacrificarea animalelor a
devenit relitate, iar cercetarea în această zonă au făcut ca produsele din carne de cultură celulară să
ajungă la prețuri competiționale.

"Cu 12000 de ani în urmă, acolo unde azi sunt Israelul și Iordania, oamenii ieșiți din Africa odată cu
deschiderea porții sahariene realizau prima mare revoluție din istoria lui Homo Sapiens: domesticeau
primele plante. Revoluția Agrară din Neolitic avea să ne transforme în mod radical: grupurile de
vânători-culegători începeau să se structureze în societăți sedentare, apăreau structurile urbane,
diviziunea socială a muncii și primele structurări ale ADN-ului cultural. Pentru prima dată pământul
avea valoare și pentru prima dată apărea ideea posesiei pământului și a apărării lui față de alte grupuri
umane. Se structurau credințe în numele cărora erau jefuite alte grupuri sau se apăra grupul de care
aparții dincolo de instinctul de supraviețuire personal. Pentru prima dată a contat numărul membrilor
unei societăți, atât accesul la resurse cât și producția de bunuri și capacitatea de apărare și atac depinzând
de acesta. De atunci, societatea umană s-a dezvoltat în liniile ei fundamentale în interiorul acestei
paradigme.

În anul 2009, Mark Post, profesor la Universitatea din Maastricht vedea cum visul său, cel de a crea
carne fără a fi necesar să ucidem, riscă să se spulbere, odată cu tăierea fondurilor guvernamentale pentru
cercetarea în acest domeniu. Ideea și prima schiță tehnologică fuseseră patentate de către un alt olandez,
medicul Willem van Eelen, trecut la cele veșnice în anul 2015. Toate eforturile lui Post pentru a obține
continuarea finanțării din partea guvernului olandez au fost sortite eșecului. Europa dădea din nou
măsura lipsei cronice de viziune. Salvarea a venit din partea unui investitor american, co-fondatorul lui
Google, Sergey Brin, iar în anul 2013, Mark Post prezenta în fața unei audiențe destul de sceptice primul
hamburger cu carne crescută în cultură celulară. Anul 2013 poate fi astfel considerat anul de naștere al
agriculturii celulare. Vestea a fost primită cu destul de mult dezinteres din partea publicului, ceea ce m-
a făcut atunci să spun că, în pofida excepționalei semnificații a realizării lui Post, probabil că ideea va
deveni importantă comercial în 50-60 de ani. Din fericire, mult mai pragmaticii investitori din Statele
Unite și Israel au considerat că timpul transformării ei într-un produs comercial este acum. Așa a început
odată cu anul 2014 o explozie de startup-uri în ambele țări. În anul 2013, carnea produsă de Mark Post
pentru burgerul pe care îl mânca în fața audienței costa 325000 de dolari. Evident, descurajator de
prohibitiv. În numai patru ani însă, costul ei pentru același burger scăzuse la 12 dolari. Tot mult veți
spune, dar dramatic ca scădere. Anul 2017 a însemnat accelerarea cercetării pentru reducerea costurilor.
Și, pentru a înțelege cum, să privim puțin tehnologia care stă la baza ei", scrie parlamentarul.

Care sunt avantajele și cum e obține

"Totul începe prin prelevarea unui mic țesut muscular de la organismul care se dorește a fi sintetizat.
Este un procedeu foarte asemănător prelevării unei probe pentru o biopsie. Din țesutul respectiv se
separă celulele stem care sunt înmulțite într-un reactor, transformate în celule specializate și însămânțate
într-un pat de colagen unde sunt crescute. Această fază a procesului tehnologic este cea care aduce
costurile mari. Până în anul 2017 hrănirea se realiza cu ajutorul unui serum de origine animală. În anul
2018 a fost pusă la punct o tehnologie de extragere a unui serum echivalent din plante, costurile scăzând
dramatic și deschizându-se perspectivele unei scăderi și mai mari ale costurilor de producție în anii care
urmează. În 2017 costul unui kilogram de carne de vită de cultură celulară ajunsese la 26,5 dolari față
de 2,3 dolari pentru carnea venită din zootehnie. În anul 2018 prețul ei a scăzut la sub 4 dolari, dar deja
sunt companii care au anunțat pentru anul viitor scăderea costului la sub 1 dolar, adică sub prețul cărnii
produsă în zootehnia tradițională. Și aici vorbim deja de lucruri care au sens economic. Foarte mult sens,
aș spune dacă privim la avantajele cărnii de cultură celulară. Astfel:

1. Nu mai este necesar să ucidem pentru a ne hrăni

2. La nivel celular și cel al țesuturilor, carnea de cultură celulară este identică cu cea venită din zootehnie
3. Carnea de cultură celulară nu utilizează hormoni de creștere și antibiotic

4. Carnea de cultură este crescută în mediu steril, deci suntem feriți de orice posibile boli transmise prin
mâncarea ei

5. Carnea de cultură celulară necesită 18% din apa și 1% din suprafața utilizate pentru a produce aceeași
cantitate de carne prin tehnologiile clasice

6. Amprenta de carbon a cărnii de cultură celulară reprezintă 20% din cea generată la producerea
aceleași cantități de carne prin metode clasice.

7. Putem mânca absolut orice fel de carne, atât timp cât nu este necesar să ucidem pentru aceasta. La
limită, putem sta la aceeași masă și mânca o friptură făcută din celulele celuilalt. Lăsând însă gluma
deoparte, lucrul acesta poate salva multe specii aflate la limita extincției. Sau putem mânca mamut,
pentru că țesutul muscular al multor mamuți a fost prezervat în permafrost.
Nu este de mirare atunci faptul că startup-urile care au apărut și continuă să apară în acest domeniu sunt
susținute și de investitori atipici cum ar fi asociațiile de vegani", a declarat Pambuccian.

"Pune în dificultate și marile religii ale lumii"

"Veți spune că agricultura tradițională nu produce doar carne, ci și lapte, piele, ouă și oase. Numai că
aici lucrurile sunt deja puse la punct în zona biologiei sintetice și a materialelor noi și poate că voi scrie
și despre asta.

În cealaltă parte se găsește deocamdată o economie în care lucrează 1.300.000.000 (adică 26% din
populația totală activă a planetei) care se vede direct amenințată și o industrie de 7,3 trilioane de dolari
(adică de vreo 30 de ori PIB-ul României). Asociații ale fermierilor americani cer deja ca prin lege pe
etichetele cărnii de cultură celulară să fie interzis cuvântul carne.

Carnea de cultură celulară pune în dificultate și marile religii ale lumii. Astfel, hinduismul care vorbește
despre sacralitatea cărnii de vită, iudaismul cu conceptul de koșer și islamismul cu cel de halal au o mare
dificultate în a considera în vreo categorie carnea de cultură celulară, atât timp cât carnea provine din
celule și nu ca urmare a sacrificării animalului. O problemă similară o are și singura religie ateistă care
a supraviețuit secolului XX, corporatismul, în care ideea vegetariană sau vegană se sprijină pe suferințele
și moartea animalelor pe care le mâncăm. Din fericire, pentru lumea creștină nu vor exista asemenea
dileme.

Vom asista deci la o bătălie serioasă între industrie și religii pe de o parte și startup-urile care dezvoltă
carne de cultură celulară. Vom auzi o grămadă de tâmpenii despre modificări genetice, chiar dacă nimic
nu este modificat genetic, ba chiar dimpotrivă, va fi fluturat spectrul unui număr de boli îngrozitoare și
mulți vor da crezare tuturor aiurelilor care vor fi vehiculate în spațiul public. La sfârșit va învinge prețul,
curățenia și calitatea. Adică agricultura de cultură celulară. Și odată cu ea cinci țări care vor monopoliza
probabil, în lipsa de viziune a celorlalți, producția hranei pentru întreaga planată cu toate consecințele ce
decurg din asta. Ele sunt, în ordinea dezvoltării companiilor și parteneriatelor azi: Statele Unite, Israel,
China, Marea Britanie și India", a declarat Varujan Pambuccian.

"Va transforma mult specia umană și relațiile dintre oameni"

"Suntem în pragul unei revoluții similare cu cea de acum 12000 de ani. Și ea va afecta societatea umană
profund și global așa cum a fost atunci când am trecut de la starea de vânător-culegător la cea de
agricultor. Chiar dacă nu pare acum, ea va trasa o ordine mondială care poate depăși prin amploarea sa
cea creată de energie. Și, mai ales, va transforma mult specia umană și relațiile dintre oameni. Este pentru
prima dată când nu mai contează cât și ce fel de pământ deții sau unde te afli (pe Pământ sau oriunde în
spațiu) pentru a te putea hrăni. Dacă Prima Revoluție Agrară a legat omul de pământ și i-a dat
pământului o valoare, cea pe care o trăim azi rupe aceste legături și este poarta de intrare în lumea în
care valorile științei și tehnologiei trec în prim plan, nu ca un slogan ci ca atribute ale puterii și influenței.
Europa a declanșat această revoluție și a reușit performanța de a se plasa, din obtuzitate, în afara ei. Cât
despre noi, mă tem că ea va avea loc doar în supermarket."