Sunteți pe pagina 1din 5

Leziuni distrofice

Distrofiile (leziunile tisulare dismetabolice) – modificari ale metabolismului


celular/enzimatic, sub actiunea unor factori nocivi  alterarea structurii celulare (i)reversibil

Alterari celulare ca urmare a unei patologii:

- Lipidice
- A sarurilor minerale
- Hidroprotidice
- Carbohidratice
- Pigmentare

Depind de tipul de tesut afectat, timpul de actiune, tipul de noxe si intensitatea lor  prag
biodinamic critic  devine evidenta leziunea.

Obs. Bolile de stocaj lizozomal (dislipidoze/tezaurismoze) ex. boala Gaucher, Niemann – Pick:
in splina sunt prezente limfocite

Orice organ ce sufera de ischemie cronica se atrofiaza.

Proteinele sunt eozinofile, deci amiloidul si hialinul se coloreaza la fel.

Distrofia granulo-vacuolara renala

Procesele distrofice sunt expresia unor tulburari metabolice locale/generale sau


enzimatice ce devin evidente morfologic la nivelul compartimentului celular sau al
structurilor intercelulare. Leziunile hidroprotidice sunt urmarea unei perturbari a mediului
ionic celular urmata de alterari ale ultrastructurii calulare care isi gasesc expresia
microscopica in modificarea aspectului citoplasmatic: intumescenta clara, intumescenta
tulbure, distrofia granulara, distrofia vacuolara, distrofia granulo-vacuolara.

Evolutiv, in cadrul proceselor degenerative, celulele isi pot pastra resursele


functionale si aspectul structural (leziune reversibila) dar, cand actiunea agentului etiologic
este indelungata si severa, modificarile structurale pot ajunge pana la necroza/ moarte
celulara (leziune ireversibila).

La nivelul parenchimului renal, aceste leziuni se identifica in celulele epiteliale ale


tubilor. Cauzele ce pot duce la aparitia acestor aspecte patologice sunt tubulonefrozele
toxice sau infectioase, alterari ale filtrarii glomerulare, septicemii, intoxicatii.
Macroscopic:

- rinichii sunt mariti de volum si greutate, cu aspect tulbure, mat, asemanator cu


“carnea fiarta”
- capsula renala este destinsa, la sectionare parenchimul razbuzeaza (continut mai
mare in raport cu capsula)
- pe suprafata de sectiune nu se poate face diferenta intre corticala si medulara

Preparatul histologic este colorat cu hematoxilin-eozina.

Microscopic: la nivelul tubilor contorti si a anselor Henle se pot observa aspectele de


distrofie hidroprotidica, putand predomina unul din acestea:

- intumescenta clara: celula marita de volum, cu nucleu normal si citoplasma clara


- intumescenta tulbure: celula marita de volum cu citoplasma tulbure (aspect
incetosat), foarte fin granulara, nucleu normal
- degenerescenta granulara: celula marita de volum, cu citoplasma cu aspect granular,
nucelu normal/ picnotic
- degenerescenta vacuolara: celula marita de voulm, citoplasma contine vacuole de
marimi diferite, imprecis delimitate, nucleu normal/picnotic.
- distrofia granulo-vacuolara: celula marita de volum, citoplasma contine atat
granulatii eozinofile, cat si vacuole slab delimitate, nucelu normal/ picnotic.

Observatii: Atata timp cat nucelul persista la nivelul celulelor, leziunile sunt reversibile odata
cu incetarea actiunii agentului cauzator.

Distrofia hialina in ovar (ovarul hialin)

Def. Hialin: compozitie biochimica variata, material translucid, omogen, acidofil, acelular. Se
acumuleaza de regula interstitial si foarte rar intracelular. Unele varietati de hialin sunt de
natura proteica/glicoproteica. Hialinul poate sa apara in contextul unor procese patologice
(cicatrici vechi, organizarea trombilor, nefropatii granulare, tumori benigne/maligne, HTA,
nefropatii cronice, hepatite virale/ toxice etc.) sau uneori poate reprezenta un proces de
involutie normala a tesuturilor “imbatranite” (corpul albicans), hialinoza arterelor uterine la
menopauza sau hialinoza arterelor din diverse tesuturi la persoanele in varsta.

Macroscopic: ovarul are consistenta crescuta, iar pe suprafata de sectiune se identifica zone
de dimensiuni diferite, bine delimitate, omogene, albicioase (alb sidefii), translucide (glazura
de tort).

Preparatul histologic este colorat cu hematoxilin-eozina.


Microscopic: zona cu aspect omogen, acidofil, dimensiuni diferite, forma rotund-ovala/
neregulata. Nu prezinta in jur reactie inflamatorie.

Distrofia amiloida renala/ amiloidoza renala


Def. Amiloid: proteina fibrilara patologica, exclusiv extracelulara, avand compozitie
biochimica 90% proteine fibrilare si 10% carbohidrati  PAS+

Se pune in evidenta prin urmatoarele coloratii:

- Rosu de Congo (se coloreaza ortocroamtic, in lumina polarizata se observa


birefringenta verde)
- Violet de Gentiana (se coloreaza metacromatic)

Amiloidoza renala apare frecvent in cursul amiloidozei secundare.

Macroscopic: rinichii sunt mariti de volum, au suprafata neteda sau usor neregulata,
consistenta crescuta, sunt palizi. Pe suprafata de sectiune corticala este palida, ingrosata, are
culoare cenusiu-galbuie si aspect ceros.

Preparatul histologic este colorat cu rosu de Congo.

Microscopic: folosind una dintre coloratiile speciale, se evidentiaza prezenta depozitelor de


amiloid la nivelul membranei bazale a anselor capilare glomerulare (materialul depozitat
apare sub aspectul unor mici “noduli” ce cresc progresiv in volum, ducand la obliterarea
lumenului vascular). Odata cu trecerea timpului, intreg glomerulul va fi transformat intr-o
masa omogena, acelulara, de forma rotunda). Depozitele sunt prezente si la nivelul
mezangiului, in capsula Bowmann, pe membrana bazala a tubilor, in peretii vaselor mic
(frecvent in arteriolele aferente) si interstitial, de-a lungul fibrelor de reticulina.

Staza biliara in ficat


Def. reprezinta o distrofie pigmentara datorata perturbarii secretiei de bilirubina in cadrul
unui sindorm icteric.

Etiopatogenie: compresii la nivelul cailor biliare extrahepatice (ex. cancer de cap de


pancreas), obstacole pe caile biliare intrahepatice cum ar fi litiaza, paraziti sau procese
inflamatorii.
Macroscopic: ficat marit de volum, de culoare brun-verzuie, capsula destinsa, consistenta
crescuta. La sectionarea parenchimului, caile biliare proemina, iar din ele scurge bila
concentrata.

Preparatul histologic este colorat cu hematoxilin-eozina.

Microscopic: in spatiile porte, canaliculele biliare contin “trombi biliari” – precipitate de


culoare brun-verzuie. In hepatocite, in special in cele de la periferia lobulilor, cat si in celulele
Kupffer, se gasesc granule intracitoplasmatice de culoare brun-verzuie (pigment biliar).

Steatoza hepatica (“ficat gras”)


Def. Este o distrofie lipidica caracterizata prin acumularea intracelulara de lipide neutre
(trigliceride) la nivelul parenchimului hepatic. Depozitele lipidice pot fi vizualizate la
microscopul optic dupa prelucrarea corespunzatoare a fragmentului prelevat: la gheata
pentru a evita dizolvarea grasimilor in solventii uzuali, sectionare la criotom, iar cupele
histopatologice colorate cu una din coloratiile speciale:

- Sudan III (grasimile se coloreaza in portocaliu)


- Scharlach rot (grasimile se coloreaza in rosu)
- Acid osmic (grasimile se coloreaza in rosu)

Etiopatologie: hipoxia, infectii grave, intoxicatii cu eter, bismut, arsen, fosfor, inflamatii,
alcoolism, diabet zaharat, obezitate, malabsorbtie, infometare etc.

Macroscopic: hepatomegalie, cu marginea anterioara rotunjita, consistenta scazuta, culoare


galben-lucioasa, friabil la sectionare.

Preparatul histologic este colorat cu Sudan III.

Microscopic: hepatocitele marite de volum contin in citoplasma picaturi lipidice mici, initial
in zona centrolobulara, ce pot ocupa toata citoplasma. Prin fuziunea acestora apar depozite
lipide mari care imping nucleul catre marginea celulei si pot rezulta chisturi grasoase (in
unele situatii ele pot constitui sursa emboliilor grase).

Observatii: in coloratia H&E se dizolva lipidele si raman vacuole.

Boala Gaucher
Def. este o boala genetica cu transmitere autozomal recesiva, datorata unui deficit enzimatic
de glucocerebrozidaza, cu implicarea lizozomilor (tezaurismoza lizozomala). Este
caracterizatat de acumularea de glucocerebrozide in lizozomi, in celulele sistemului reticulo-
histiocitar (splina, ggl. limfatici, MOH, ficat), cat si in neuroni.

Se identifica urmatoarele 2 forme clinice:

- forma infantila, neuropatica, caracterizata prin strabism, flectarea capului,


spasticitate, spasme laringiene, tulburari psihice, casexie, varsaturi,
supravietuirea fiind de cel mult 2 ani.
- forma cronica, a adultului, ce debuteaza in copilarie, insotita de
splenohepatomegalie si adenopatie.

Macroscopic: splenomegalie giganta cu aspect cenusiu palid pe suprafata de sectiune,


hepatomegalie, adenopatii

Preparatul histologic este colorat cu hematoxilin-eozina.

Microscopic: se identifica plaje/insule compacte de celule Gaucher

Celula Gaucher – macrofage de dimensiuni mari (de peste 10 ori mai mare decat un limfocit),
forma rotund-ovala, citoplasma spumoasa, omogena, fibrilara si intens eozinofila
(glucocerebrozide prezente), uni/bi/multinucleata; se pot evidentia intracitoplasmatic
material PAS+ sau hemosiderina (coloratie PEARLS)

Boala Niemann-Pick
Def. este o distrofie lipidica prin lipide complexe rezultata in urma deficitului enzimatic de
sfingomielinaza.

Macroscopic: splenohepatomegalie, limfadenopatie, atrofie cerebrala

Microscopic: celula Niemann-Pick – celula cu citoplasma spumoasa, nucleu central, apare


prin incarcarea lizozomilor cu sfingomielina (esteri de colesterol)

S-ar putea să vă placă și