1.

Calculaţi entalpia molară de vaporizare a sulfului (S(s) → S(g)) pe baza datelor

termochimice: S(g) + O2(g) →SO2(g) ΔrH1 = - 574,5 kJ ,
S(s) + O2(g) →SO2(g) Δr H2 = - 297 kJ
2. Se dau următoarele ecuaţii termochimice:
C2H2(g) + H2(g) → C2H4(g) ΔrH1 = - 174,26 kJ
C2H2(g)+ 2H2(g) → C2H6(g) ΔrH2 = - 311,12 kJ
Determinaţi variaţia de entalpie pentru reacţia: C2H4(g) + H2(g) → C2H6(g)
3. Determinaţi căldura degajată în reacţia: Fe2O3 + 2Al → Al2O3 + 2Fe, pe baza
următoarelor
reacţii termochimice:
2Al(S) + 3/2O2(g) = Al2O3(s) ΔrH1 = -1672kJ/mol
2Fe(s) + 3/2O2(g) = Fe2O3(S) ΔrH2 = - 836kJ/mol
4. Determinaţi variaţia de entalpie pentru reacţia: Ca(s) + ½ O2(g) → CaO(s) utilizând
următoarele reacţii termochimice:
Ca(s) + 2H2O(l) → Ca(OH)2(s) + H2(g) + 430kJ
CaO(s) + H2O(l) → Ca(OH)2(s) + 81,5kJ
H2(g)+ ½ O2(g) → H2O(l) + 285,5kJ
5. Pe baza urmǎtoarelor reacţii termochimice :
a. NO(g) + O3(g) → NO2(g) + O2(g) ΔH1 = -199 kJ
b. O3(g) → 1,5 O2(g) ΔH2 = -142 kJ
c. O2(g) → 2[O](g) ΔH3 = 495 kJ,
calculaţi variaţia de entalpie a reacţiei: NO(g) + [O](g) → NO2(g)
6. Determinaţi variaţia de entalpie a reacţiei chimice: 2C(S) + 3H2(g) → C2H6(g), utilizând
urmǎtoarele date termochimice:
2C2H6(g) + 7O2 → 4CO2(g) + 6H2O(l) ΔrH1 = - 3120kJ;
C(S) + O2(g) → CO2(g) ΔrH2 = - 394kJ
2H2(g) + O2(g) → 2H2O(l) ΔrH3 = - 572kJ
7. Cunoscând entalpiile de hidrogenare a acetilenei (C2H2) la etenă şi a etenei (C2H4) la
etan:
C2H2(g) + H2(g) → C2H4(g) ΔrH1 = -174kJ
C2H4(g) + H2(g) → C2H6(g) ΔrH2 = -137kJ
Calculaţi entalpia reacţiei de hidrogenare a acetilenei (C2H2) la etan (C2H6).
8. Calculaţi cantitatea de căldura degajată în reacţia unui mol de Fe2O3 cu aluminiul, pe
baza
urmǎtoarelor constante termochimice:
2Al(S) + 3/2 O2(g) → Al2O3(S) ΔrH1 = - 1672 kJ/mol
2Fe(S) + 3/2 O2(g) → Fe2O3(S) ΔrH2 = - 836 kJ/mol
9. Determinaţi căldura de formare standard a amoniacului pe baza urmatoarelor ecuaţii
termochimice:
4NH3(g) + 3O2(g) = 2N2(g) + 6H2O(g) ΔrH1 = -1266 kJ
2H2(g) + O2(g) = 2H2O(g) ΔrH2 = -483 kJ
10. Pulberea de aluminiu arde în oxigen şi formeazǎ oxidul de aluminiu (Al2O3). Calculaţi
căldura care se degajă la arderea a 108 g pulbere de aluminiu în oxigen utilizând ecuaţiile
termochimice:
Fe2O3(s) + 2Al(s) → Al2O3(S) + 2Fe(topit) ΔrH1 = - 836kJ
4Fe(S) + 3O2(g) → 2 Fe2O3(S) ΔrH1 = - 1672kJ
11. Ferul, prin ardere în oxigen, formeazǎ oxid de fer(III). Determinaţi cantitatea de cǎldurǎ
care se degajă la arderea a 112 g pilitură de fer în oxigen. Se cunosc următoarele ecuaţii
termochimice:
Fe2O3(s) + 2Al(s) → Al2O3(S) + 2Fe(s) + 836kJ
2Al(S) + 3/2O2(g) → Al2O3(S) + 1672kJ

12. Determinaţi variaţia de entalpie a reacţiei chimice: 2C(S) + 3H2(g) → C2H6(g), utilizând
urmǎtoarele date termochimice:
2C2H6(g) + 7O2 → 4CO2(g) + 6H2O(l) ΔrH1 = - 3120kJ;
C(S) + O2(g) → CO2(g) ΔrH2 = - 394kJ
2H2(g) + O2(g) → 2H2O(l) ΔrH3 = - 572kJ

13.Calculaţi cantitatea de căldură degajată la arderea unui volum de 1m3 propan (C3H8), în
condiţii normale de presiune şi temperaturǎ, pe baza ecuaţiilor termochimice:
C3H6(g) + H2(g) → C3H8(g) ΔrH1 = -126kJ
C3H6(g) + 9/2 O2(g) → 3CO2(g) + 3H2O(l) ΔrH2 = -2058kJ
2H2(g) + O2(g) → 2H2O(l) ΔrH3 = -572kJ