ATEROSCLEROZA

Crînguța Paraschiv, Cristina Maria Gavrilescu, Irina Eșanu

 DFINIȚIE
 Boală sistemică progresivă cu manifestări focale ce afectează
arterele mari și mijlocii
 Histologic îngustare luminală progresivă prin acumulare intimală
focală de lipide și infiltrat celular (macrofage, CMN, limfocite)
într-o matrice extracelulară (colagen, proteoglicani)
 Manifestări clinice
 Boala cardiacă ischemică,
 Boala cerebrovasculară

 Boalavasculara periferică
 Patogenia aterosclerozei
 disfunctia endoteliului, cu scaderea NO/EDRF si reducerea
efectului sau antiagregant plachetar
 discontinuitatea endoteliala si fisura placii de aterom,
 recrutarea de monocite, aderarea la endoteliu, diapedeza
subendoteliala, transformarea in macrofage si apoi in celule
spumoase
 migrarea si proliferarea de celule musculare netede subintimal,
formarea unei matrice de țesut conjunctiv
 acumularea de lipide intra- si extracelular
 eventual formarea de trombi asociati.
 FACTORI MODULATORI AI
ATEROGENEZEI
 SENESCENȚA CELULARĂ – scurtarea telomerilor
 IMUNOSENESCENȚA
 SINDROMUL DE FRAGILITATE
 SARCOPENIA
 SIRTUINELE
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR

 Caracteristici individuale (nemodificabile): vârsta, sex,

antecedente hc aterosclerotice la vârste tinere- sub 55
ani la bărbaţi şi sub 65 la femei, antecedente personale
aterosclerotice
 Caracteristici biochimice/fiziologice: HTA, DZ, HDL,
LDL, obezitate, factori trombogeni
 Caracteristici ale stilului de viaţă: grăsimi, colesterol,
alcool, fumat, sedentarism, stres
 Noi factori de risc la vârstnic
 Compoziția corporală(↑ masei grase viscerale, ↓ masei grase la nivelul zonelor de
dispoziție ginoidă și la membrele inferioare, ↓masei musculare) și biomarkerii țesutului
adipos (proteina legată de retinol, adiponectina, fetuina A, proteina de lagare a acizilor
grași)
 Steatoza hepatică non alcoolică
 Biomarkerii statusului proinflamator – homocisteina, PCR
 Depresia
 Markeri non invazivi ai afectării vasculare
 Viteza undei de puls – PWV

 Presiunea arterială centrală

 IGB

 Grosimea intimă –medie carotidiană

 ALŢI FACTORI DE RISC LA VÂRSTNICI

 HVS
 Proteinuria
 Funcţia ventilatorie redusă
 Acid uric
 FC ↑de repaus
 Fibrinogen peste 220 mg%
 CLASIFICAREA MORFOLOGICĂ
 Tipul I leziunea inițială
 Tipul IIa striuri lipidice cu predispoziție spre progresie
 Tipul IIb striuri lipidice cu rezistență față de progresie
 Tipul III preateromul (leziune intermediară)
 Tipul IV ateromul (placa ateromatoasă)
 Tipul Va fibroateromul (placa fibrolipidică)
 Tipul Vb leziunea calcificată
 Tipul Vc leziunea fibrotică
 Tipul VI plăci complicate cu defect superficial și/sau hametom/hemoragie
și/sau tromb
 Clasificarea descriptivă
 Leziuni intimale nonaterosclerotice cu potențial reversibil:
 îngroșare intimală
 xanom intimal
 Leziuni aterosclerotice progresive:
 îngroșare intimală patologică
 îngroșare intimală patologică cu eroziune
 aterom cu capișon fibros
 aterom cu capișon fibros subțire
 aterom cu capișon fibros și eroziune
 placa ruptă
 nodulul calcificat
 placa fibrocalcară
 PLACA VULNERABILĂ
 Cu risc crescut de progresie rapidă, ruptură și tromboză
 Fibro-aterom cu capișon fibros subțire având semne de inflamație
acută
 Metode de identificare:
 Markeri plasmatici: PCR, Fosfolipaza A2, NK-kB
 Imagistică noninvazivă:
 Carotide: eco, RMN, PET; MDCT
 Coronare: MDCT, RMN

 Imagistică invazivă: angiografie coronariană, RMN intracoronariană

 TRATAMENT DE STABILIZARE A
PLACILOR VULNERABILE
 Modificări ale dietei
 Terapii sistemice:
 Grup1 (evidențe clinice pozitive, mecanism biologic plauzibil): statine, IEC,
Bblocante, aspirina
 Grupul 2 (evidențe clinice negative, mecanism biologic plauzibil): antioxidanți,
antibiotice, acid folic
 Grupul 3 (evidențe clinice neconcludente, mecanism biologic plauzibil): ARB,
alte antihipertensive, acizi grași omega3, inhibitori COX2, clopidogrel, vaccin
antigripal
 Grupul 4 (evidențe clinice indisponibile, mecanism biologic plauzibil):
antagoniști receptori PPAR
 Terapii locale (angioplastie cu stent) pt leziuni avansate
 CONCLUZII

 EVALUAREA FACTORILOR DE RISC

CARDIOVASCULAR ESTE INDISPENSABILĂ ÎN
PRACTICA GERIATRICĂ

 ÎMBĂTRÂNIREA NORMALĂ POATE FI ATENUATĂ

PRIN MODIFICAREA FACTORILOR DE RISC.

 BĂTRÎNEŢEA SĂNĂTOASĂ NU ESTE UN

OXIMORON