1.

STRUCTURI SANDWICH

1.1 NOTIUNEA DE MATERIAL COMPOSIT SANDWICH

CU MIEZ FAGURE NEMETALIC

Materialele sandwich (numite si panouri sau structuri sandwich) sunt formate dintr-un
miez placat pe ambele parti cu straturi subtiri denumite fete (fig. 1.1). Panourile pot fi plane sau
cu geometrie complexa (curbe in plan si in spatiu, sau o succesiune de suprafete plane unite
prin suprafete curbe).

fata

miez

fata

Fig. 1.1 Material sandvich

b
Fig. 1.2. Tipuri de miezuri
a) –sandwich cu miez din spuma;
b) - sandwich cu miez din profile omega (Ω);
c) sandwich cu miez din structura fagure.

1
 Miezurile pot fi realizate din diverse materiale usoare cum ar fi spuma poliuretanica,
spuma polistirenica, profile usoare (din tabla de otel, aluminiu, titan), vata minerala si faguri
(fig. 1.2)
In aviatie cele mai utilizate miezuri sunt cele sub forma de faguri. Fagurii pot fi din
aluminiu, titan, otel, hartie, etc. si au o multitudine de tipuri si dimensiuni ale celulei (fig. 1.3.).
Cel mai utilizat este fagurele cu celula hexagonala.

Fig. 1.3. Tipuri de faguri

Fetele panourilor sandwich pot fi din table subtiri metalice (aluminiu, titan, otel) din
materiale plastice, ebonita si materiale composite laminate (composite polimerice armate cu
fibre).

2.2 ELEMENTELE STRUCTURALO - TOPOLOGICE

ALE MATERIALELOR SANDVICH
Topologia este o ramură a geometriei care se ocupă cu studiul proprietăților
figurilor din spațiu din punct de vedere calitativ. Ea se refera in special la studiul matematic al
formelor, spatiilor, dimensiunilor si deformatiilor din puncte de vedere al continuitatii si
vecinatatilor. În sens mai larg, topologia descrie relațiile spațiale existente între obiecte

2
folosind seturi de reguli pentru a observa cum entitățile vectoriale (puncte, linii, poligoane)
împărtășesc geometria și spațiul.
Elemente structuralo – topologice sunt acele elemente micro sau macroscopice
referitoare la structura, forma, dimensiune sau organizare geometrica (organizare in spatiu) de
care depind proprietatile unui material compozit. Variatia oricarui dintre aceste elemente duce
la modificarea proprietatilor naterialului.
Elemente structuralo – topologice ale materialului sandwich sunt impartite in doua
grupe:
A. Elemente structuralo – topologice ale miezului tip fagure. Sunt prezentate in
fig. 1.4. si fig. 1.5. Ele care caracterizeaza miezul si influienteaza proprietatile materialului
sandwich. Acestea sunt:
1. Grosimea miezului “h” [mm];
2. Grosimea hartiei “t” [mm]. In practica aceasta este exprimata prin masa hartiei pe unitatea
de suprafata (1m2) si se noteaza cu “ms” [g/m2];
3. Dimensiunea celulei “D” [mm] – definita ca diametrul cercului inscris in hexagon sau
distanta dintre 2 fete pe directia transversala W.

hf H

hf

Fig. 1.4.. Panou sandwich cu miezul tip figure hexagonal din hartie celulozica
t
transversala
Directie

D
W
D

L
Directie longitudinala

Fig. 1.5. Elemente structuralo – topologice ale miiezului tip figure

B. Elemente structuralo – topologice ale fetelor
Sunt elemente structuralo – topologice ale materiale compozite armate cu fibre, numite
compozite laminate (L.C.M.-Laminate Composite Materials).

3
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A FAGURILOR
DIN HARTIE

2.1. PRINCIPIUL CONSTRUCTIV

Structura figure este formata dintr-un numar de randuri de celule. Randurile sunt lipite
intre ele. Un rand de celule se obtine din 2 foi para si impara (fig. 2.1 a). Pe foaia impara s-au
depus benzi de adeziv cu latimea “l” (latura hexagonului) si cu pasul “3l” incepand de la
marginea foii. Pe foaia para benzile de adeziv au aceeasi latime si acelasi pas, dar incep de la
distanta “2l” de marginea foii (fig. 2.1 b).
adeziv
l 2l
l
3l l
3l
b
B B

Rand de celule

h h

Foaia impara (n+1) Foaia para (n)

a b
Fig. 2.1. Principiul constructiv al fagurelui de hartie
l = D/2 - latura celulei hexagonale; B = latimea hartiei ; b = latimea fagurelui (dupa
expandare); h – inaltimea fagurelui (lungimea de taiere a hartiei)
a – Fagure; b – Foile impara si para

Suprapunand (lipind) foaia pare peste foaia impara se obtine un rand de celule neexpandare.
Continuand sa suprapunem foi impare si pare obtinem un bloc fagure neexpandat cu inaltimea
“h” latimea “B” si lungimea in functie de numarul de foi suprapuse. Dupa expandare se va
obtine o structura figure cu celule hexagonale de latura “l” si cu inaltimea “h”, latimea “b” si
lungimea in functie de numarul de foi suprapuse.

3.2. PROCEDEE DE FABRICARE

Structurile figure se fabrica prin doua procedee: in cascada si continuu. Ambele
procedee se bazeaza pe principiul constructive prezentat mai sus.
A. Procedeul “in cascada” Schema de principiu este prezentata in figura 1.2.

4
 7 6 5 2

F F

8 h
4 3
9
1
1- role cu hartie;
2 – cilidrii pentru aplicarea adezivului pe foile impare;
3 - cilidrii pentru aplicarea adezivului pe foile pare;
4 - rola de ghidare;
5 – tamburi pentru suprapunerea celor 2 folii;
F 6 - foarteca ghilotina;
7 – semifabricat de dimensiuni Bxh;
8 – bloc fagure presat;
9 – structura fagure dupa expandare.

Fig. 2.2. Schema procedeului “in cascada”

Foile pare si impare se deruleaza de pe cele doua role (1) si sunt trecute printre cilindrii (2) si
(3) care aplica benzile de adeziv pe aceasi paste a foilor. Pozitia, dimensiunea si pasul
benzilor de adeziv a fost explicate mai sus. Cele doua foi se suprapun si se preseaza cu
ajutorul cilindrilor (5), apoi se se taie cu foarfeca ghilotina la lungimea egala cu grosimea “h” a
fagurelui. Semifabricatul (7) obtinut se roteste la 90 0 si este impins si preset intr-un opritor.
Benzile adezive sunt pozitionate astfel ca de semifabricatul impins in opritor sa se poata lipi
semifabricatul urmator. Se obtine astfel un bloc figure preset (8) cu inaltimea egala cu
lungimea de taiere “h”, latimea egala cu latimea “B” a foilor de hartie si cu lungimea in functie
de numarul semifabricatelor care se suprapun. Teoretic lungimea blocului fagure poate fi
infinita. Practic lungumea blocului fagure se limiteaza la lungimea care incape pe un europalet.
Dupa intarirea adezivului, blocul figure se expandeaza prin tragere de un capat pe
directia longitudinala “L” in timp ce capatul opus este fixat. Se pbrine astfel structura figure (9)
cu dimensiunile h x b x L. Trebuie mentionat ca la expandare scade latimea blocului “B” si
devine “b” in timp ce lungimea creste.

5
B. Procedeul “continuu” Schema de principiu este prezentata in figura 2.3.
Prima parte a procedeului este identica cu a procedeului anterior. In cazul acestui
procedeu foile suprapuse se infasoara pe un tambur (6). Infasurarea se realizeaza cu o usoara
pretensionare astfel incat straturile infasurate sa se lipeasca intre ele in zona benzilor de
adeziv. Dupa infasurare foile suprapuse se taie dupa muchiile tamburului iar blocurile figure
sunt apoi presate. Se obtin atatea blocuri fagure presate (7) cate fete are tamburul. Blocul
figure va avea latimea egala cu latimea foilor, grosimea egala cu latimea fetelor tamburului, iar
lungimea in functie de numarul straturilor infasurate. Expandarea si taierea structurii figure
decurg ca la procedeul anterior.

5 2

4
3
1

8
F

1- tambur cu hartie;
2 – cilidrii pentru aplicarea adezivului pe foile impare;
3 - cilidrii pentru aplicarea adezivului pe foile pare;
4 – rola de ghidare;
5 – cilindri pentru suprapunerea celor 2 folii;
6 - tambur pentru infasurare;
7 - bloc fagure presat;
8 – structura fagure dupa expandare.
Fig. 2.3. Schema procedeului “coontinuu”

6
 TEHNOLOGII DE FABRICARE A PIESELOR DIN COMPOZITE
SANDWICH CU MIEZ FAGURE DIN HARTIE

In industria aeronautica piesele din composite sandwich cu miezul figure se fabrica prin
2 procedee de baza;
1. Fabricarea in autoclava;
2. RTM (Resin Transfer Molding) – Injectia rasinii in matrita

3.1. FABRICARE IN AUTOCLAVA

Autoclava este un o camera incalzita electric si etansa (cuptor electric orizontal) cu
temperatura si presiunea din interior controlabile cu ajutorul unui calculator de proces. De
regula temperatura poate varia usual intre (20 – 800) 0C, iar presiunea intre (1 – 200) bari.
Exista autoclave la care temperature si presiunea variaza in intervale mai mari. Temperatura si
presiunea pot varia in timp dupa anumite diagrame. De regula autoclavele sunt camere
cilindrice cu diametrul de la 0,5 m si lungime de 1,3 m (destinate cercetarii in laboratoare)
pana la diametre de 18 m si lungimi de 50 m (destinate fabricarii unor piese foarte mari).
In figura 3.1 este prezentata schema de principiu a procedeului

Diagrame de variatie: T - P - t
7 6
14

12
11 8

1 2 3 4 5
9 13
10

1- matrita; 2 – preimpregnat; 3 – film adezv; 4 – miez fagure; 5 – piesa (pana)

de inchidere; 6 – membrana perforata; 7 – membrana elastica din cauciuc
siliconic; 8 – camera de vidare; 9 - stuturi si racorduri pantru vidare; 10 –
garnitura dublu adeziva; 11 – rama de fixare; 12 – bride de fixare; 13 – furtune
pentru vidare; 14 – autoclava.
Fig. 3.1. Schema de principiu a procedeului fabricare a pieselor sandwich in autoalava

7
 Pe matrita (1) se monteaza piesele de inchidere (5), camerele de vidare (8), stuturile (9)
si garniturile de etansare (10). Suprafetele cavitatii de lucru se acopera cu un strat decofrant.
Preimpregnatele se croiesc la forma si dimensiunile corespunzatoare. In cavitatea de lucru se
pozitioneaza straturile inferioare de preimpregnat (2), filmul adeziv (3), miezul (4), filmul adeziv
superior si straturile superioare de preimpregnat. Daca este cazul se mai pozitioneaza inseriile
metalice sau nemetalice, mulajele pentru spatiile goale, nervuri etc. Se asaza apoi membrane
perforate (6) si membrana elastica (7). Se pozitioneaza rama (11) si apoi se fixeaza cu bridele
(12). Sub membrana elastica s-a format un spatiu etans. Matrita se introduce in autoclave si se
racordeaza la furtunele de vidare.
In prima etapa se videaza cavitatea de lucru a matritei si apoi incepe cresterea (variatia)
temperaturii si presiunii dupa diagrama temperature – presiune – timp (T-P-t).
Prin vidarea cavitatii matritei, membrana elastica preseaza (cu presiune uniform
distribuita de o atmosfera) elementele din interiorul cavitatii matritei. In prima parte a incalzirii,
filmul adeziv si rasina preimpregnatelor (materiale termorigide) se inmoaie si apoi prin
crestererea temperaturii reticuleaza (se intaresc) ireversibil. In felul acesta filmul adeziv lipeste
miezul de straturile de preimpregnat, iar acestea se “lipesc’ intre ele.
In figura 3.2 se prezinta o diagrama T-P-t pentru impregnate din rasina epoxi de uz
general.
T P P
o T
[ C] [bari]
160
3

80
1,5

15 30 90 115 225 280 t [min]

Fig. 3.2 Diagrama T-P-t
Eliminarea aerului duce la obtimerea unor materiale fara defecte de tipul porilor. Filmul
adeziv se lipeste de partea frontala a celulelor si pe fetele laterale ale celulelor pe o adancime
de aproximativ 0,5 mm. Datorita ca lipirea se face pe o suprafata mica trebuie ca filmul adeziv
sa aiba capacitare ridicata de lipire. In caz contrar apare delaminarea fetelor panoului (sub
actiunea solicitarilor exterioare fetele se dezlipesc pe anumite portiuni de miez).
Procedeul poate fi folosit pentru realizarea pieselor de dimensiuni medii si mari, cu
dimensiuni de la cativa cm la zeci de metri. In cazul pieselor mici in autoclava se pot introduce
simultan mai multe piese .

4.2. PROCEDEUL RTM (Resin Transfer Molding)

(INJECTIA RASINII IN MATRITA)
Procedeul RTM este destinat fabricarii pieselor de dimensiuni mici si medii de forme
complexe, precizie ridicata, in productie de serie sau masa. Are doua vatiante
1. Injectia prin vacunare VA – RTM (Vacuum Assisted Resin Transfer Molding)
2. Injectia prin presiune PA – TRM (Pressure Assisted Resin Transfer Molding)

8
 1. Injectia prin vacunare VA – RTM (Vacuum Assisted Resin Transfer Molding)
Schema de principiu a procedeului este prezentata in figura 3.3.
In miezul figure se introduc straturile intrumescente pe o adancine de 3 - 4 mm. Prin
incalzire straturile intrumescente inchid (optureaza) celulele fagurelui. In cavitatea matitei se
asaza straturile de armature care vor forma fata inferioara, miezul figure cu celulele oprurate,
eventualele armature metalice sau neletalice si straturile de armature care vor forma fata
superioara.
13
12 14

11

3 4
2 1
10
9 7

1 – matrita; 2 – straturi de armatura;

3 – miez fagure; 4 – strat intumescent;
5 – canale de admisie; 6 – canale de
vidare; 7 – rezervor de rasina;
8 - rezervor de intaritor; 9 – furtune;
10 – camera de amestecare;
11 – robinet de admisie;
12 - robinet de vidare; 13 – camera de
vizitare; 14 – pompa de vid

Fig.3.3. Schema de principiu a procedeului VA – RTM

Prin vidarea cavitatii matritei, rasina si intaritorul urca in camera de amestec si apoi in
cavitatea matritei, si impregneaza straturile de armature, fara sa intre in celulele fagurelui.
Straturile de armatura au fost complet impregnate cand rasina ajunge in camerele de vizitare.

9
In acel moment robinetele de admisie si de vidare se inchid, iar matrita se introduce intr-un
cuptor pentru intarire (reticulare) si tratament termic.
Piesele astfel fabricate copie precizia dimensionala si rugozitatea cavitatii matritei. Ele
nu prezinta defecte de tipul porilor.

2. Injectia prin presiune PA – TRM (Pressure Assisted Resin Transfer Molding)

Procedeul este similar cu procedeul VA – RTM cu deosebirea ca rasina este introdusa
in cavitatea matritei prin presiune. Se aplica o presiune de 1,2 atm pana ce rasina apare in
camerele de vizitare. Dupa inchiderea robinetilor de evacuare presiunea creste pana la (4 - 5)
atm. Valoarea maxima a presiunii este limitata de pericolul ca rasina sa antreneze in
deplasarea sa si straturile de armatura. Schema de principiu a procedeului este prezentata in
figura 3.4.
13
12

11

3 4
2 1
10
9 14
7

1 – matrita; 2 – straturi de armatura;

3 – miez fagure; 4 – strat intumescent;
5 – canale de admisie; 6 – canale de
evacuare; 7 – rezervor de rasina;
8 - rezervor de intaritor; 9 – furtune;
10 – camera de amestecare;
11 – robinet de admisie; 12 - robinet
de evacuare; 13 – camera de vizitare;
14 – pompa.

Fig. 3.4. Schema de principiu a procedeului PA – RTM

10