Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Geometria este cea mai bună şi mai simplă dintre toate logicile,
cea mai potrivită să dea inflexibilitate judecăţii şi raţiunii. ”
Denis Diderot
2
sin 45 cos 45
2
PARTEA a II-a
GEOMETRIE, TRIGONOMETRIE
Lcerc 2R
A A B
P Q
c b
D C
B a C PQ || AB || CD
AB CD
AC 2 AB 2 BC2 PQ
2
abc
A ABC p p a p b p c , p
2
II. GEOMETRIE, TRIGONOMETRIE - semestrul I
A.II. PATRULATERE
Definiţie: Fie patru puncte distincte A, B, C, D situate în acelaşi plan. Figura geometrică, notată
ABCD, formată din reuniunea segmentelor [AB], [BC], [CD], [DA] se numeşte patrulater (figura
II.1), dacă:
oricare trei dintre punctele A, B, C, D sunt necoliniare,
oricare dintre segmentele (AB), (BC), (CD), (DA) sunt disjuncte.
O altă definiţie în formă redusă ar fi: Poligonul cu patru laturi se numeşte patrulater.
Definiţie: Numim patrulater convex (figura II.2), dacă pentru oricare două puncte aflate în
interiorul său, segmentul care le uneşte este inclus în interiorul patrulaterului, respectiv patrulater
concav (figura II.3), dacă segmentul care uneşte cele două puncte nu este inclus în interiorul
patrulaterului.
68
Precizări:
Orice patrulater convex are 4 unghiuri interioare; de exemplu, pentru patrulaterul convex
^ ^ ^ ^
ABCD acestea sunt: DAB , ABC , BCD , CDA ;
Orice patrulater convex are 8 unghiuri exterioare, prin unghi exterior înţelegându-se orice
unghi adiacent şi suplementar cu un unghi al unui patrulater convex (figura II.4); fiecare
vârf are câte două unghiuri exterioare opuse la vârf şi congruente; de exemplu, pentru
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
patrulaterul convex ABCD acestea sunt: 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 .
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este egală cu 360 .
Teorema se demonstrează cu uşurinţă astfel: pornind de la un patrulater, se trasează o diagonală,
astfel patrulaterul se împarte în două triunghiuri; cum suma unghiurilor unui triunghi este de 180 ,
iar în acest caz avem două triunghiuri, rezultă că enunţul teoremei este evident.
Definiţie: Numim patrulater ortodiagonal (figura II.5), acel patrulater convex ale cărui diagonale
sunt perpendiculare.
69
Exemple:
Ne propunem să determinăm măsurile unghiurilor unui patrulater convex ABCD, ştiind că
sunt direct proporţionale cu 2, 3, 6, respectiv cu 7.
^
m A 40
^
m B 60
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
A B C D A B C D 360
20
2 3 6 7 23 6 7 18 ^
m C 120
^
m D 140
^ ^ ^ ^
Proba: m A m B m C m D 40 60 120 140 360 .
Vom calcula măsurile unghiurilor unui patrulater convex ABCD, ştiind că:
^ 1 ^ ^ 2 ^ ^ 3 ^
m B m A ; m C m A ; m D m B .
3 3 2
^ ^ ^ ^
Cum m A m B m C m D 360 , rezultă că:
^ 1 ^ 2 ^ 3 1 ^
m A m A m A m A 360 ,
3 3 2 3
^ 1 2 1 ^ ^ ^ ^
m A 1 360 m A 144 ; m B 48 ; m C 96 ; m D 72.
3 3 2
A.II.2. PARALELOGRAMUL
Definiţie: Paralelogramul (figura II.6) este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele două câte
două.
70
Teoremă: Într-un paralelogram sunt verificate următoarele proprietăţi:
- Laturile opuse sunt congruente două câte două.
- Unghiurile opuse sunt congruente două câte două.
- Două laturi opuse sunt paralele şi congruente.
- Oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare.
- Diagonalele se înjumătăţesc.
Teoremă: (reciproca teoremei anterioare): Dacă într-un patrulater convex este verificată una dintre
proprietăţile enunţate în teorema precedentă, atunci patrulaterul este paralelogram.
Cu titlu de exemplu vom demonstra că paralelogramul are laturile opuse congruente două
câte două, dar şi reciproca acestei proprietăţi: dacă un patrulater convex are laturile opuse
congruente două câte două, atunci patrulaterul este paralelogram.
Pentru a demonstra că un paralelogram are laturile opuse congruente două câte două,
construim paralelogramul ABCD (figura II.7).
71
Exemple: Vom utiliza figura II.9 pentru rezolvarea exemplelor următoare.
Paralelogramul ABCD are perimetrul egal cu 10,8cm. Ştiind că CD=3,4cm, determinaţi BC.
PABCD AB BC CD DA 2 BC 2 CD 2 BC 6,8
PABCD 10,8
2 BC 6,8 10,8 2 BC 4 BC 2 cm
^
Se ştie că în paralelogramul ABCD, m A 70 , CD = 4cm şi DO=2cm. Calculaţi
măsurile celorlalte unghiuri ale paralelogramului, precum şi lungimea segmentului [BD].
Cum într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, rezultă că
^ ^ ^ ^
m A m C 70 m B m D (360 140 ) : 2 110 .
Mai ştim că într-un paralelogram diagonalele se înjumătăţesc, deci: BD 4 cm
A.II.3. DREPTUNGHIUL
Observaţie: Dreptunghiul este un caz particular de paralelogram, care, pe lângă toate proprietăţile
acestuia, mai are următoarele proprietăţi:
diagonalele sunt congruente;
unghiurile unui dreptunghi sunt congruente şi au măsura de 90 fiecare.
Teoremă: Un paralelogram este dreptunghi, dacă şi numai dacă are diagonalele congruente.
72
Cu titlu de exemplu vom demonstra că unghiurile unui dreptunghi sunt congruente şi au
măsura de 90 fiecare.
^
Pentru aceasta vom folosi figura II.9 şi definiţia dreptunghiului. Cum m A 90 , iar
^ ^
ABCD este paralelogram, rezultă că m A m C 90 . Folosind o altă proprietate a
paralelogramului, prin care oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare, rezultă că:
^ ^ ^
m A m D 180 m D 180 90 90 , respectiv
^ ^ ^
m A m B 180 m B 180 90 90 .
^ ^ ^ ^
Prin urmare, rezultă că m A m B m C m D 90 .
Exemple:
Un dreptunghi are perimetrul egal cu 100 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu 4,
respectiv 6. Aflaţi lungimile acestora.
P L L l + l, unde L = latura mare a dreptunghiului, l = latura mică a dreptunghiului.
P= 2L+2l =100 cm, rezultă că L+l =50 cm.
l L l L 50
5 l =20 cm, L=30 cm.
4 6 10 10
73
A.II.4. ROMBUL
Definiţie: Rombul (figura II.12) este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.
Observaţie: Rombul este un caz particular de paralelogram, care, pe lângă toate proprietăţile
acestuia, mai are următoarele proprietăţi:
toate laturile sunt congruente;
diagonalele sunt perpendiculare;
diagonalele sunt bisectoarele rombului.
Aceste proprietăţi pot fi transpuse în teoreme, astfel:
Teoremă: Dacă un patrulater convex are toate laturile congruente, atunci patrulaterul este romb.
Teoremă: Dacă într-un paralelogram o diagonală este bisectoarea unui unghi, atunci paralelogramul
este romb.
Teoremă: Fiecare diagonală a unui romb este inclusă în bisectoarele a două unghiuri opuse ale
rombului.
Definiţie: Înălţimea unui romb este distanţa dintre două laturi opuse ale rombului.
74
Cu titlu de exemplu vom demonstra că rombul are diagonalele perpendiculare.
Construim rombul ABCD (figura II.13), cu AC BD O.
Exemple:
Se dă ABC isoscel cu baza [BC], [BD] înălţime, D BC , DE || AC, DF || AB,
E AB , F AC . Arătaţi că AEDF este romb.
În figura II.14 se prezintă desenul corespunzător
enunţului.
DE || AC
DE || AF 1
F AC
DF || AB
DF || AE 2
E AB
ABC e isoscel, AD BC AD şi bisectoare (3)
1, 2, 3
Figura II.14. Desenul aferent exemplului AEDF romb
75
În paralelogramul MNPQ (figura II.15) se ştie că NP = 4cm şi PQ =8 cm. Dacă E şi F sunt
mijloacele laturilor [MN], respectiv [PQ], arătaţi că MF QE
NP 4 cm
NP MQ 4 cm
NP MQ
PQ 8 cm
MN PQ 8 cm
MN PQ
ME EN
ME EN QF FP 4 cm
QF FP
MN || QP ME || QF
MEFQ e paralelogram MEFQ e romb, iar într-un romb diagonalele
ME QF 4 cm
sunt perpendiculare, adică MF QE .
A.II.5. PĂTRATUL
Definiţie: Pătratul (figura II.16) este patrulaterul convex cu toate laturile congruente şi toate
unghiurile congruente.
76
Observaţie: Pătratul este şi romb, deoarece are toate laturile congruente, dar este şi dreptunghi,
deoarece are toate unghiurile congruente. Aşadar, pătratul are toate proprietăţile dreptunghiului şi
rombului, adică:
toate laturile sunt congruente;
toate unghiurile sunt congruente, deci drepte;
diagonalele sunt congruente, perpendiculare şi au acelaşi mijloc;
diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor.
Teoremă: Dacă un paralelogram are două laturi consecutive congruente şi un unghi drept, atunci
este pătrat.
Teoremă: Dacă un paralelogram are diagonalele congruente şi perpendiculare, atunci este pătrat.
Exemple:
Se consideră triunghiurile dreptunghice isoscele ABD şi CDB, având ipotenuza [BD]
comună. Arătaţi că ABCD este pătrat. (figura II.17)
77
^
În figura II.18, ABCD este pătrat şi CED este triunghi echilateral. Aflaţi măsura CBE .
^ ^ ^
CED echilateral CE ED CD , m DEC m ECD m CDE 60
^ ^ ^ ^
dar ABCD este pătrat, deci CD DA AB BC , m A m B m C m D 90 .
^
m ECD 60 90 150 şi cum ECD este isoscel cu EC BC
^ ^
m CEB m CBE 180 150 : 2 15 .
A.II.6. TRAPEZUL
Definiţie: Patrulaterul convex cu două laturi opuse paralele şi celelalte două laturi opuse neparalele
se numeşte trapez. Laturile paralele se numesc baze [latura mai mică – baza mică (AB), iar latura
mai mare – baza mare (CD)], iar distanţa dintre bazele trapezului se numeşte înălţimea trapezului
(MN). (figura II.19)
Definiţie: Trapezul isoscel este trapezul cu laturile neparalele congruente. (figura II.21)
Teoremă: Un trapez este isoscel, dacă şi numai dacă unghiurile alăturate unei baze sunt congruente.
Teoremă: Un trapez este isoscel, dacă şi numai dacă diagonalele sunt congruente.
Cu titlu de exemplu vom demonstra că într-un trapez isoscel unghiurile alăturate bazei mari
sunt congruente.
Construim trapezul isoscel ABCD
(figura II.22), cu AB || DC, AB DC,
AD BC .
Construim
AE DC, BF DC, E, F DC .
Din AE DC, BF DC AE || BF
ABFE este dreptunghi, deci AE BF
Ştim din ipoteză că
AD BC AED BFC IC
^ ^
ADE BCF , deci unghiurile alăturate
bazei mari sunt congruente.
^ ^
Rezultă evident că şi DAE CBF , ceea
Figura II.22. Desenul aferent exemplului
ce înseamnă că şi unghiurile alăturate
bazei mici sunt congruente.
Observaţie: Dacă trasăm şi diagonalele în figura II.22 şi ţinem cont de ceea ce am demonstrat că
^ ^
ADC BCD , rezultă că ADC BCD LUL , AC BD adică diagonalele sunt congruente
într-un trapez isoscel.
79
Exemple:
Determinaţi măsurile unghiurilor unui trapez ABCD şi natura acestuia, ştiind că unghiurile
1 1 1 1
sunt invers proporţionale cu , , , .
6 5 6 7
^
m A 90
^
m B 75
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
A B C D A B C D 360
15 trapez dreptunghic.
6 5 6 7 6567 24 ^
m C 90
^
m D 105
^ ^
Fie trapezul dreptunghic ABCD cu m A 90 , AB || DC, AB DC, m CAB 60 ,
AC BC . Arătaţi că AB 4 CD .
Construim în figura II.23 trapezul dreptunghic ABCD, conform cerinţelor din enunţ.
ADC - dreptunghic
^ ^ ^
m CAB m ACD 60 - unghiuri alterne interne, m CAD 180 90 60 30
AC
Aplicând teorema 30 60 90 CD AC 2 CD (1)
2
ACB - dreptunghic
^ ^
m CAB 60 m CBA 180 90 60 30
AB
Aplicând teorema 30 60 90 AC AB 2 AC (2)
2
Din relaţiile (1) şi (2), rezultă că: AB 2 AC 2 2 CD 4 CD
AB 4 CD
80
A.II.7. LINIA MIJLOCIE ÎN TRIUNGHI ŞI TRAPEZ
Teorema liniei mijlocii în triunghi: Fiecare linie mijlocie a unui triunghi este paralelă cu a treia
latură a triunghiului şi este egală cu jumătate din lungimea acesteia.
PQ || BC
Deci, dacă PQ este linie mijlocie, conform teoremei enunţate anterior, BC
PQ 2
Reciproca teoremei liniei mijlocii în triunghi: Dacă o dreaptă este paralelă cu o latură a unui
triunghi şi trece prin mijlocul altei laturi a triunghiului, atunci ea conţine o linie mijlocie.
PQ || BC
Deci, dacă , atunci, pe baza reciprocei teoremei liniei mijlocii, PQ este linie mijlocie.
AP PB
Definiţie: Dat fiind ABC , iar M, P, Q mijloacele laturilor AB , BC, CA se defineşte MPQ
ca triunghi median ABC (figura II.25).
81
Exemplu:
În figura II.26, M, N, P, Q sunt mijloacele segmentelor AB , AC , AM , AN . Dacă
PQ=2,5cm, calculaţi lungimile segmentelor MN, BC .
AM MB BC
MN
AN NC 2
AP PM MN
PQ MN 2 PQ 5 cm
AQ QN 2
BC 2 MN 10 cm
Teoremă: Centrul de greutate al unui triunghi este situat pe fiecare mediană la două treimi de vârf şi
o treime faţă de bază.
Exemplu:
Fie paralelogramul ABCD (figura II.27) , punctul O, punctul de intersecţie a diagonalelor
O AC BD , iar E şi F sunt mijloacele laturilor (AB) şi (BC). Arătaţi că O este centrul de
greutate al DEF .
Notăm cu M EF BD
AE EB
= linie mijlocie în ABC OM MB OM
AC OB OD
EF
BF FC 2 2 2
că O este centrul de greutate al DEF .
82
Linia mijlocie în trapez
Definiţie: Linia mijlocie în trapez (figura II.28) este segmentul de dreaptă determinat de mijloacele
neparalele ale trapezului.
Dacă AP PD şi BQ QC PQ este linie mijlocie.
Teorema liniei mijlocii în trapez: Linia mijlocie a trapezului este paralelă cu bazele şi are lungimea
egală cu semisuma lungimilor acestora.
PQ || AB || CD
Deci, dacă [PQ] este linie mijlocie, conform teoremei enunţate anterior, AB CD
PQ 2
Exemple:
În trapezul ABCD lungimile bazelor sunt de 14 cm, respectiv 6 cm. Determinaţi lungimea
liniei mijlocii, respectiv lungimile segmentelor determinate de diagonale pe linia mijlocie.
Fie trapezul ABCD din figura II.29, în care: AB CD , [PQ] este linie mijlocie.
Notăm cu M PQ BD , N PQ AC .
83
Arătaţi că diagonalele unui trapez determină pe linia mijlocie un segment de lungime egală
cu jumătatea diferenţei dintre baza mică şi baza mare a trapezului.
Folosind trapezul ABCD din figura II.29, avem:
În ADC , PN este linie mijlocie, deci PN
CD
.
2
În ADB , PM este linie mijlocie, deci PM
AB
.
2
CD AB
Rezultă că: MN PN PM
2
Deci, diagonalele unui trapez determină pe linia mijlocie un segment de lungime egală cu
semidiferenţa dintre baza mare şi baza mică a trapezului.
Definiţie: Două puncte A şi A* sunt simetrice faţă de un punct O, dacă O este mijlocul
segmentului [AA*]. Punctul A* se numeşte simetricul punctului A faţă de punctul O, iar punctul A
se numeşte simetricul punctului A* faţă de punctul O.
Definiţie: Două puncte A şi A* sunt simetrice faţă de o dreaptă d, dacă dreapta este mediatoarea
segmentului determinat de cele două puncte. Punctul A* se numeşte simetricul punctului A faţă de
dreapta d, iar punctul A se numeşte simetricul punctului A* faţă de dreapta d.
Definiţie: Două figuri F1 şi F2 sunt simetrice faţă de o dreaptă d, dacă prin pliere după dreapta d
figurile coincid.
Definiţie: Două figuri F1 şi F2 sunt simetrice faţă de o dreaptă d, dacă orice punct al figurii F1 are
ca simetrie faţă de dreapta d un punct al figurii F2 şi invers. Dreapta d se numeşte axă de simetrie.
Exemplu: În figura II.30 se prezintă două puncte simetrice A, B, două segmente simetrice [CD],
[C*D*] şi două triunghiuri simetrice XZY şi X*Y*Z*, faţă de axa de simetrie care este dreapta d.
Definiţie: Fie o figură geometrică F şi un punct O al figurii F. Dacă simetricul fiecărui punct A al
figurii O este un punct A* al figurii, spunem că O este centrul de simetrie al figurii.
84
Particularizări ale centrului de simetrie şi axelor de simetrie pentru diverse poligoane
Paralelogramul
Pătratul
Observaţie: Pătratul (figura II.34) are:
patru axe de simetrie: mediatoarele laturilor opuse şi dreptele-suport ale diagonalelor;
un centru de simetrie: punctul de intersecţie al diagonalelor.
Trapezul isoscel
Observaţie: Trapezul isoscel (figura II.35) are o axă de simetrie: mediatoarea bazelor.
86
A.II.9. ARIILE FIGURILOR GEOMETRICE
Triunghi
Figura II.37.
Reprezentarea unui triunghi dreptunghic
Figura II.36.
Formula ariei unui triunghi dreptunghic este:
Reprezentarea unui triunghi oarecare
Formula de bază a ariei unui triunghi este: c c h ip
AABC 1 2
AD BC BE AC CF AB h b 2 2
AABC unde c1, c2 – catete, ip – ipotenuză.
2 2 2 2
c c
unde AD BC, BE AC, CF AB , h 1 2
h = înălţime, b = bază. ip
87
Figura II.40. Figura II.41.
Reprezentarea unui triunghi median Reprezentarea unui triunghi cu BM MC
Formula ariei unui triunghi median este: Proprietatea medianei: AABM = AACM
A ABC triunghiuri echivalente=triunghiuri cu arii egale
AMPQ Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri
4 echivalente.
Patrulatere
Aria unui patrulater oarecare se poate calcula prin descompunerea patrulaterului în
triunghiuri şi însumarea ariilor acestora. (figura II.42)
A (ABCD) = A (ABD) + A (CBD)
Figura II.43. Reprezentarea unui pătrat Figura II.44. Reprezentarea unui dreptunghi
A PQRS = a2 = PQ2 AABCD L
88
Figura II.45. Reprezentarea unui romb Figura II.46. Reprezentarea unui trapez
d1 d 2 B b h
A ABCD = h AABCD =
2 2
d1 d 2
AABCD =
2
Exemple:
^
În ABC se construieşte AD BC, D BC . Dacă m DAC 60 , BC = 9,8 cm,
AC=10 cm. Aflaţi aria ABC şi distanţa de la B la AC.
În figura II.49 este reprezentat desenul aferent
cerinţelor problemei.
^
În ADC dreptunghic, m ADC 90 ,
^ AC
m ACD 30 AD 5 cm
2
AD BC 5 9,8
A ABC 24,5 cm 2
2 2
Fie BE AC , E AC
Figura II.49. Desenul aferent exemplului BE AC BE 10
A ABC 24,5 cm 2 BE 4,9 cm
2 2
89
Calculaţi aria pătratului care are diagonalele egale cu 4 cm.
44
Putem aplica formula rombului: A 8 cm 2
2
Câte dreptunghiuri există cu lungimile şi lăţimile numere naturale, dacă un dreptunghi are
aria egală cu 12 cm2?
Avem 3 dreptunghiuri cu laturile: L; l 12;1; 6;2; 4;3 , L > l.
Ştiind că aria unui patrulater ortodiagonal este de 400 cm2, iar una dintre diagonalele
acestuia este de 25 cm, calculaţi lungimea celeilalte diagonale.
d d 25 d 2
A 1 2 400 800 25 d 2 d 2 32 cm .
2 2
Un triunghi dreptunghic are laturile direct proporţionale cu numerele 3, 4, 5, iar perimetrul
egal cu 36 cm. Calculaţi aria triunghiului.
Fie un triunghi dreptunghic cu catetele AB = c, AC = b şi ipotenuza BC = a şi P = a+b+c=48 cm
a 20
a b c a b c 48 14 12
Avem: 4 b 14 A ABC 84 cm 2
5 4 3 12 12 c 12 2
^ 5
Trapezul isoscel ABCD are AB || CD, AB CD, m A 45 , CD 8 cm, AB CD .
2
Calculaţi aria trapezului.
Deoarece trapezul este isoscel,
^ ^
m A 45 m B 45
AB CD
AED BFC AE DE BF CF
2
5 5
AB CD 8 20 cm
2 2
Figura II.50. Desenul aferent exemplului 20 8
AE DE BF CF 6 cm
2
În figura II.50 este reprezentat desenul
A ABCD
B b h 20 8 6 84 cm2
aferent cerinţelor problemei.
2 2
Un romb ABCD are latura egală cu 14 cm. Calculaţi aria rombului ştiind că perimetrul
ABC este de 42 cm, iar perimetrul ABD este de 46 cm.
În figura II.51 este reprezentat desenul aferent
cerinţelor problemei.
PABC AB BC CA 14 14 AC 42 cm
AC 14 cm
PABD AB BD DA 14 BD 14 46 cm
BD 18 cm
AC BD 14 18
A ABCD 126 cm 2
2 2
1. Patrulaterul ABCD are două perechi de laturi consecutive congruente: AB BC şi
CD DA. Demonstraţi că:
a) BD este bisectoarea unghiurilor ABC şi ADC;
^ ^
b) A C ;
c) AC BD .
Un patrulater care îndeplineşte aceste condiţii se numeşte patrulater zmeu.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.52.
^ ^
ABD CBD
^
^ ^ ^
a) ABD CBD LLL ADB CDB BD este bisectoare pentru ABC şi ADC ;
^ ^
A C
^ ^
b) A C , demonstrate anterior;
c) BAC isoscel AB BC AC e baza acestui triunghi, iar BD e bisectoare BD este şi
înălţime AC BD .
2. În figura II.53, triunghiurile ABC şi DCE sunt isoscele, AB AC DC DE şi
BC CE . Demonstraţi că ABCD este paralelogram.
Demonstraţie:
91
^ ^ ^
m BAC m ABC m ACB 180
ABC DCE isoscele
^ ^ ^ ^
m ACB m DCE m ABC m DEC , iar
^ ^ ^ ^
m BCE 180 m ACB m DCE m ACD
^ ^ ^
m ACD m BAC m CDE
AC AC (latură comună )
ABC , ACD : AB DC ABC ACD LUL AD BC (1)
m BAC m ACD
^ ^
^ ^
BAC ACD AD || BC (2)
AC sec antă
Din relaţiile (1) şi (2) ABCD este paralelogram
92
4. Fie ABCD un dreptunghi şi O AC BD . Pe diagonala [BD] se consideră punctele M şi
N , astfel încât BM ND . Arătaţi că:
a) O este mijlocul segmentului [MN];
b) AMCN este paralelogram.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.55.
^
5. Rombul ABCD are m A 60 . Fie E mijlocul laturii (AB) şi F mijlocul laturii (BC).
Notăm AC BD O.
a) Demonstraţi că DE AO ;
b) Demonstraţi că triunghiul DEF este echilateral.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.56.
ABD isoscel
a) ^ ABD echilateral
m A 60
[AO] este bisectoare, mediană, înălţime, iar
AE = EB [DE] mediană, înălţime, bisectoare,
rezultă că DE AO .
AE EB
b) În BAC , EF e linie mijlocie
BF FC
AC
EF || AC , EF (1)
2
CBD isoscel
^
CBD echilateral
m A
60
[DF] mediană, înălţime
Analizând CBD şi ABD , avem
^ ^
AD BC ; CD AB ; m A m C 60
CBD ABD , rezultă că liniile importante
sunt congruente: DE = DF (2)
Figura II.56. Desenul problemei 5 (A.II.10) Din relaţiile (1) şi (2) DE = EF = DF , deci
DEF este echilateral.
93
6. Fie rombul ABCD din figura II.57 şi M, N, P, Q mijloacele laturilor [AB], [BC], [CD],
respectiv [DA] ale rombului. Demonstraţi că MNPQ este dreptunghi.
Demonstraţie:
AM MB AC
MN este linie mijlocie în ABC MN || AC şi MN (1)
BN NC 2
AQ QD AC
PQ este linie mijlocie în ADC PQ || AC şi PQ (2)
DP PC 2
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că PQ NM şi PQ || NM , deci PNMQ este paralelogram.
AQ QD BD
QM este linie mijlocie în ABD MQ || BD şi MQ (3)
AM MB 2
DP PC BD
PN este linie mijlocie în BCD PN || BD şi PN (4)
BN NC 2
Din relaţiile (3) şi (4) rezultă că PN QM şi PN || QM .
BD AC
MQ MN
BD || MQ
Din PNMQ este paralelogram şi MQ MN MNPQ este dreptunghi.
7. Fie rombul ABCD din figura II.58, AC BD O. Dacă lungimea segmentului [OB] este
media aritmetică a lungimilor segmentelor [OA], [OC], [OD], demonstraţi că ABCD este pătrat.
Demonstraţie:
OA OC OD
OB 2 OA OD
3 OB
3
AO OC , DO OB
3 OB 2 OA OD
3 OB 2 OA OB
2 OB 2 OA OB OA
OB OA OD OC
Din ABCD romb şi AC BD
ABCD este pătrat.
94
8. Fie dreptunghiul ABCD din figura II.59. Se notează cu E, F, G, mijloacele segmentelor
[CD], [AE], respective [BE]. Stabiliţi natura patrulaterului CDFG.
Demonstraţie:
AF FE AB
FG este linie mijlocie în AEB FG || AB şi FG
BG GE 2
Din FG || AB şi AB || DC FG || DC
Cum FG || DC şi DF nu este paralel cu CG, rezultă că CDFG este trapez.
9. În triunghiul ABC, M, N şi P sunt mijloacele laturilor (AB), (AC), respectiv (BC). Dacă
AP MN Q, demonstraţi că MQ QN .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.60.
95
B.II. ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
Definiţie: Raportul a două segmente este raportul lungimilor lor, exprimat în aceeaşi unitate de
măsură.
AB 7 dm
Exemplu: AB 70 cm , CD 3,5 dm 2
CD 3,5 dm
Definiţie: Dacă se poate forma o proporţie cu lungimile a patru segmente, acestea se numesc
segmente proporţionale.
Exemplu: AB 70 cm , BC 35 cm, CD 36 cm , DE 18 cm.
AB 70 CD 36
2 .
BC 35 DE 18
Teorema paralelelor echidistante: Dacă mai multe drepte paralele determină pe o secantă segmente
congruente, atunci ele determină pe orice altă secantă segmente congruente.
Exemplu: Folosind figura II.61 şi, ştiind că B1B 4 15 cm, să se calculeze B2 B4 , B3B6 , B1B6 .
B1B4 B1B2 B2 B3 B3B4 3 B1B2 15 cm 3 B1B2 15 cm B1B2 5 cm
B2 B4 B2 B3 B3B4 2 B1B2 10 cm
B3B6 B3B4 B4 B5 B5B6 3 B1B2 15 cm
B1B5 B1B2 B2 B3 B3B4 B4 B5 4 B1B2 20 cm .
Teorema lui Thales: O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două
laturi sau pe prelungirile acestora, segmente proporţionale.
AD AE AD AE
Dacă DE || BC, atunci sau .
DB EC AB AC
96
Reciproca teoremei lui Thales: Fie triunghiul ABC şi punctele D AB , E AC , aflate în acelaşi
plan determinat de paralela prin A la BC.
AD AE
Dacă DE || BC .
DB EC
În figura II.63 se prezintă aplicarea teoremei şi reciprocei teoremei lui Thales.
AD AE
Observaţie: Dacă DE nu e paralel cu BC .
DB EC
Teorema paralelelor neechidistante: Mai multe drepte paralele determină pe două secante oarecare
segmente proporţionale.
97
Teorema bisectoarei: Într-un triunghi, bisectoarea unui unghi determină pe latura opusă două
segmente proporţionale cu celelalte două laturi.
^ ^
AD bisectoarea BAC AE bisectoarea exterior
BAC , AB AC
BD AB BE AB
DC AC CE AC
Figura II.65. Aplicarea teoremei bisectoarei
Exemplu: Ştiind că în figura II.64 din stânga, AB= 9 cm, AC = 15 cm, BC = 20 cm, să se afle BD.
BD AB BD AB BD 9
15 BD 180 9 BD 24 BD 180
DC AC BC BD AC 20 BD 15
BD 7,5 cm
98
B.II.3. TRIUNGHIURI ASEMENEA
Definiţie: Două triunghiuri sunt asemenea (figura II.67), dacă au unghiurile corespondente
congruente şi laturile corespondente proporţionale.
^ ^ ^ ^ ^ ^
def A A ' , B B' , C C'
ABC ~ A' B' C' .
AB BC AC
A' B' B' C' A' C'
^
Exemplu: Dacă ABC ~ A' B' C' , AB 25 cm, AC 30 cm, A' C' 18 cm, m A 75 , aflaţi
^
A’B’ şi m A' .
Din relaţia de asemănare rezultă că:
AB BC AC 25 BC 30 30 5
k kk k
A' B' B' C' A' C' A' B' B' C' 18 18 3
25 5
^
^
A' B' 15 cm , iar m A m A' 75
A' B' 3
Teorema fundamentală a asemănării: O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi formează cu
celelalte laturi sau cu prelungirile acestora un triunghi asemenea cu cel dat.
99
Exemplu: În ABC , AB 12 cm, AC 9 cm, BC 12 cm, AD 4 cm, AE 3 cm , D AB ,
E AC , să se stabilească, dacă DE || BC şi să se calculeze DE.
Utilizând, pentru rezolvare, figura II.68 (stânga) avem:
AD AE 4 3 1 1 RTT
În ABC avem DE || BC .
AB AC 12 9 3 3
AD AE DE 1 1
DE BC 4 cm .
AB AC BC 3 3
Teoremă – Criteriul UU: Două triunghiuri sunt asemenea, dacă au două perechi de unghiuri
corespondente congruente.
^ ^ ^ ^ UU
Dacă A A' , B B' ABC ~ A' B' C'
Teoremă – Criteriul LUL: Două triunghiuri sunt asemenea, dacă au două perechi de laturi
corespondente proporţionale şi unghiurile dintre ele congruente.
AB AC
A ' B' A ' C' LUL
Dacă ABC ~ A' B' C'
^ ^
A A '
Teoremă – Criteriul LLL: Două triunghiuri sunt asemenea, dacă au laturile corespondente
proporţionale.
AB BC AC LLL
Dacă ABC ~ A' B' C'
A' B' B' C' A' C'
Observaţii:
Raportul înălţimilor, medianelor şi bisectoarelor ce pornesc din vârfurile corespondente a
două triunghiuri asemenea este egal cu raportul de asemănare al celor două triunghiuri.
Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare.
Exemple: Se va demonstra cu titlu de exemple observaţiile făcute (figura II.69).
100
AD
Se cere: k.
A ' D'
AB
Notăm raportul de asemănare k
A' B'
^ ^ ^ ^ UU AB AD BD
În ABD şi A ' B' D' avem: B B' şi D D' ABD ~ A ' B' D'
A' B' A' D' B' D'
AB AD
Cum k k.
A' B' A ' D'
AT
Se cere: k.
A' T'
AB
Notăm raportul de asemănare k
A' B'
^ ^ AB BT LUL AB AT BT
În ABT şi A' B' T' avem: B B' şi ABT ~ A' B' T'
A' B' B' T' A' B' A' T' B' T'
AB AT
Cum k k.
A' B' A' T'
AS
Se cere: k.
A' S'
AB
Notăm raportul de asemănare k
A' B'
^ ^ ^ ^ UU AB AS BS
În ABS şi A' B' S' avem: BAS B' A' S' şi B B' ABS ~ A' B' S'
A' B' A' S' B' S'
AB AS
Cum k k.
A' B' A' S'
AB BC AC AD
ABC ~ A' B' C' k
A' B' B' C' A' C' A' D'
AB
A' B' k AB k A' B'
BC k BC k B' C'
B' C'
AC k AC k A' C'
A ' C'
AD
k AD k A' D'
A ' D'
AD BC k A' D'k B' C' k 2 A' D ' B' C'
ABC
A
2 2 2
A A' D' B' C'
A ' B' C' 2
A
A ABC k 2 A A' B' C' ABC k 2
A A ' B' C'
101
B.II.5. EXERCIŢII ŞI PROBLEME
102
3. Pe laturile ABC se consideră punctele D şi E, D AB , E BC . Verificaţi dacă
DE || BC , în cazul în care AB 28 cm, AC 42cm, AD 8 cm, AE 12 cm .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.72.
103
Figura II.74. Desenul problemei 5 (B.II.5)
MN || AB şi AB || DC NM || DC
ADC Teorema Thales
ND MC
1
NM || DC AD AC
PM || BC şi BC || AD PM || AD
ADC Teorema Thales
DP AM
2
PM || AD DC AC
ND DP MC AM MC AM AC
Adunând relaţiile (1) şi (2) 1.
AD DC AC AC AC AC
^
6. În ABC , E este mijlocul laturii AB , EF este bisectoarea AEC , F AC , EG este
^
bisectoarea CEB , G BC . Arătaţi că FG || AB .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.75.
AE EB
AEC Teorema bi sec toarei
AF AE
EF bi sec toare FC EC tranz AF BG Re ciproca teoremei lui Thales
FG || AB .
EBC Teorema bi sec toarei
BG EB FC GC
EG bi sec toare GC EC
104
^
7. Fie ABC cu m A 90 şi AD BC . Demonstraţi că.
a) ABD ~ CBA ;
b) ABD ~ CAD ;
c) ADC ~ BAC .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.76.
105
Figura II.77. Desenul problemei 8 (B.II.5)
b) AB || DC BP || CN
BP || DC ^ ^
DCM MBP 3
BC sec antă
^ ^
BMC BMP (opuse la vârf) (4)
UU
Din relaţiile (3) şi (4) CDM ~ BPM .
CD BP
c) CD 2 CN BP CD CD CN BP .
CN CD
BM AM AB
Din ABM ~ NCM MC MN CN 5
AB CD
Din CDM ~ BPM
BM PM BP
6
MC MD DC
tranzitivi tate CD BP
Din relaţiile (5) şi (6) CD 2 CN BP .
CN CD
106
^ ^
ABC isoscel B ACB (2)
^ ^ ^ UU AB AC BC
Din relaţiile (1) şi (2) ACB BAM ABM ABC ~ MBA
MB MA BA
AC BC
AC AB BC MA, iar AC AB AC 2 AM BC .
MA BA
Figura II.82. Reprezentarea unui triunghi dreptunghic pentru care vom scrie relaţiile metrice
unde c1, c2 – catete, ip – ipotenuză, h – înălţimea corespunzătoare ipotenuzei
^
m BAC 90
AD 2 BD DC
AD BC
108
Teorema a II-a a înălţimii: Lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei este egală cu raportul
dintre produsul lungimii catetelor şi lungimea ipotenuzei
AB AC c c
AD sau h 1 2 ,
BC ip
Reciproca primei teoreme a înălţimii: Fie ABC şi D BC , astfel încât AD BC şi
^
AD 2 BD DC . Atunci m BAC 90 .
AD 2 BD DC ^
m BAC 90
AD BC
Reciproca celei de-a doua teoreme a înălţimii: Dacă în ABC cu AD BC , D BC avem
^
AD BC AB AC , atunci m BAC 90 .
AD BC AB AC ^
m BAC 90
AD BC
Exemple: Vom folosi în exemplele date figura II.82 şi teorema înălţimii:
Proiecţiile catetelor unui triunghi dreptunghic ABC pe ipotenuză au lungimile BD=16cm şi
DC=36cm. Aflaţi lungimea înălţimii AD din vârful unghiului drept.
AD 2 BD DC AD 16 36 24 cm .
Într-un triunghi dreptunghic ABC, lungimea proiecţiei unei catete pe ipotenuză este de 4 cm,
iar lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei este de 8 cm. Calculaţi lungimea proiecţiei
celeilalte catete pe ipotenuză.
AD 2 BD DC 82 4 DC DC 16 cm
A ADB 9
În triunghiul dreptunghic ABC din figura II.82, , BC 25 cm . Calculaţi AD.
A ADC 16
Calculăm ariile triunghiurilor dreptunghice ADB şi ADC.
AD BD
A ADB
2 A BD 9
ADB şi BC 25 BD DC DC 16 cm
AD DC A ADC DC 16
A ADC
2
BD 25 16 9 cm şi aplicând teorema înălţimii obţinem: AD 9 16 12 cm .
Dacă în triunghiul ABC din figura II.82, cu AD BC , AD 4 5 cm, BD 5 cm ,
CD 16 cm, arătaţi că ABC este dreptunghic.
AB 2 BC BD şi AC 2 BC CD
Exemplu: În triunghiul dreptunghic ABC din figura II.82, cu AD BC , AB = 12 cm, AC = 5 cm.
Calculaţi lungimea ipotenuzei.
109
2
AB BC BD
2 AB 2 AC 2 BC BD CD AB 2 AC 2 BC 2 BC 13 cm .
AC BC CD
Reciprocele teoremei catetei:
R1: În ABC , dacă AD BC , D BC şi are loc una din relaţiile AB 2 BC BD sau
^
AB 2 BC CD , atunci m BAC 90 .
R2: În ABC , dacă D BC este un punct, astfel încât AB 2 BC BD şi AC 2 BC CD , atunci
^
m BAC 90 .
Exemplu: Dacă în triunghiul ABC din figura II.82, cu AD BC , AB 10 cm, BD 5 cm ,
BC 20 cm, arătaţi că ABC este dreptunghic.
^
Verificăm relaţia: AB 2 BC BD 102 20 5 100 100 m BAC 90 .
Teorema lui Pitagora: Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor lungimilor catetelor este egală
cu pătratul lungimii ipotenuzei.
AB 2 AC 2 BC 2
Definiţie: Numerele care respectă relaţia lui Pitagora se numesc numere pitagoreice.
Exemple: Triplete de numere pitagoreice sunt:
3, 4, 5 5, 12, 13
sau .
3k, 4k ,5k , k N * 5k, 12k ,13k , k N *
Reciproca teoremei lui Pitagora: Dacă într-un triunghi suma pătratelor lungimilor a două laturi este
egală cu pătratul lungimii celei de-a treia laturi, atunci triunghiul este dreptunghic.
Observaţii:
^
Dacă în ABC avem AB 2 AC 2 BC 2 , atunci m A 90 ;
^
Dacă în ABC avem AB 2 AC 2 BC 2 , atunci m A 90 .
Teorema lui Pitagora generalizată: Fie ABC din figura II.81 cu AD BC .
^
Dacă m C 90 , atunci AB 2 AC 2 BC 2 2 BC CD ;
^
Dacă m C 90 , atunci AB 2 AC 2 BC 2 2 BC CD .
Exemple:
Verificaţi, dacă tripletul 20; 48; 52 este format din numere pitagoreice.
20 5 4
48 12 4, k 4 că avem un triplet de tipul 5k, 12k ,13k
52 13 4
110
sau 202 482 522 400 2304 2704 2704 2704 ,
tripletul 20; 48; 52 e format din numere pitagoreice.
Vom demonstra că într-un patrulater ortodiagonal, are loc: AB 2 CD 2 BC 2 DA 2 .
Construim patrulaterul ortodiagonal ABCD AC BD din figura II.83.
AB 2 CD 2 BC 2 AD 2
Dreptunghiul ABCD din figura II.84 are lungimea de trei ori mai mare decât lăţimea, iar
perimetrul egal cu 40 cm. Aflaţi lungimile diagonalelor.
111
C.II.2. ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
sin 90 B cos B ; sin 90 C cos C
112
Exemple:
4
Calculaţi cosx şi tgx, ştiind că sin x
, unde x este măsura unui unghi ascuţit.
5
16 16 16 9
sin 2 x cos2 x 1 cos2 x 1 cos2 x 1 cos2 x 1 cos2 x
25 25 25 25
3 sin x 4 1 3
cos x , tgx , ctgx .
5 cos x 3 tgx 4
tg 2 x
Arătaţi că sin 2 x , unde x este măsura unui unghi ascuţit.
1 tg 2 x
sin 2 x sin 2 x sin 2 x
tg 2 x cos2 x cos2 x 2
cos x sin 2 x .
1 tg 2 x sin 2 x sin 2 x cos2 x 1
1
cos2 x cos2 x cos2 x
Calculaţi:
sin1 sin 2 sin 3 sin 89
tg1 tg2 tg2 ... tg89 ...
cos1 cos 2 cos 3 cos 89
.
sin1 sin 2 sin 3 sin 89
... 1
sin 89 sin 88 sin 87 sin1
Dacă a sin x cos x , b sin x cos x , cu x măsura unui unghi ascuţit, calculaţi
a b2 a b2 şi sin 4 x cos4 x .
a b2 a b2 2 sin x 2 2 cos x 2 4 sin 2 x cos2 x 4
sin 4 x cos4 x sin 2 x cos2 x sin 2 x cos2 x sin x cos x sin x cos x a b .
sin x cos x 1
Calculaţi , ştiind că tgx
, cu x măsura unui unghi ascuţit.
3 sin 2 x 4 cos2 x 4
1
sin x cos x sin x cos x tgx 4 1
.
2
3 sin x 4 cos x 2 sin x 2 3tgx 4 3 4 19
1
cos x 3
2
4
cos2 x 4
113
În tabelul II.1 vom prezenta câteva valori ale funcţiilor trigonometrice pentru anumite
unghiuri mai frecvent întâlnite în calcule.
Tabelul II.1. Valorile funcţiilor trigonometrice pentru diverse unghiuri
Funcţia
sin cos tg ctg
Unghiul
1 3 3 3
30 2 2 3
2 2 1 1
45
2 2
3 1 3
60 2
3
2 3
Exemple:
Într-un triunghi dreptunghi isoscel lungimea ipotenuzei este de 10 2 cm. Calculaţi
lungimile catetelor.
Într-un triunghi dreptunghi isoscel avem unul dintre unghiuri de 90 , celelalte două fiind
congruente şi egale ca măsură cu 45 ; prin urmare catetele sunt egale. Notând catetele cu c şi
c 2
ipotenuza cu ip, rezultă: sin 45 c ip sin 45 10 2 10 cm .
ip 2
^
Fie ABC din figura II.84. Cunoscând faptul că m C 60 , AB=12 cm, BC=14 cm, să se
calculeze lungimea laturii AC.
1
Din AB 2 BC 2 AC 2 2 BC AC cos C 144 196 AC 2 2 14 12 AC 2 29 cm .
2
Pe lângă relaţiile de calcul ale ariilor diferitelor figuri geometrice prezentate în paragraful
A.II.9 se vor prezenta în continuare alte câteva formule de calcul al ariilor prin intermediul
funcţiilor trigonometrice ( figurile II.86 ÷II.89).
^
Figura II.86. AC 2 sin AC , BD
Triunghiul oarecare ABC, de laturi a,b,c
AABCD
b c sin A b a sin C a c sin B 2
A ABC
2 2 2
114
Figura II.88. Reprezentarea unui romb Figura II.89. Reprezentarea unui paralelogram
AABCD AB BC sin B
Exemple:
^
Calculaţi aria triunghiului din figura II.86, ştiind că: a =5 cm, c = 4 cm şi m B 60 .
a c sin B 20 20 3
A ABC sin 60 5 3 cm 2 .
2 2 2 2
^
Cunoscând în figura II.89, că AB = 7 cm, BC = 6 cm, m B 30 , să se calculeze aria
paralelogramului ABCD.
1
A ABCD AB BC sin B 42 21cm 2 .
2
^
1. Fie triunghiul dreptunghic ABC, cu m A 90 , AB 12 cm, BC 24 cm . Calculaţi
perimetrul triunghiului şi măsurile unghiurilor.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.90.
Aplicăm teorema lui Pitagora:
BC 2 AC 2 AB 2
242 AC 2 122 AC 2 242 122
AC 2 24 12 24 12 AC 2 12 36
AC 12 3 cm
AC 12 3 3 ^
sin B m B 60
BC 24 2
Figura II.90. Desenul problemei 1 (C.II.3) ^
m C 180 90 60 30
115
^
2. Fie triunghiul dreptunghic ABC din figura II.90, cu m A 90 , BC 25 cm şi
7
sin B sin C . Aflaţi:
5
a) perimetrul triunghiului;
b) lungimile catetelor.
Demonstraţie:
7 7
a) sin B sin C sin B sin C
5 5
AC AB AC 7 AB AC 35 AB
Cum sin B , sin C , AC 35 AB
BC BC BC 5 BC 25 25 25
AB AC 35 PABC AB AC BC 60 cm .
AB AC 35 2 2 2
AB 2 AB AC AC 35
2
b) 2 AB AC 352 252
2 2 2
AB AC 25 (Pitagora) 2 2
AB AC 25
2
^
3. Fie triunghiul dreptunghic ABC, cu AD BC, BD 4 3 cm, m BAD 60 . Aflaţi
lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor triunghiului ABC.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.91.
^ ^
Deoarece m BAD 60 m CAD 30
^ BD 4 3 3
sin BAD sin 60 AB 8 cm
AB AB 2
În ADB avem: AD 2 AB 2 BD 2 AD 2 64 48 16 AD 4 cm .
^ AD 4 3 8 3
În ADC avem: sin ACD sin 60 AC cm
AC AC 2 3
192 384 8 6
În ABC avem: BC 2 AB 2 AC 2 BC 2 64 BC 8 2 cm .
3 3 3
116
^ ^ ^
4. În trapezul dreptunghic ABCD cu m A m D 90 , AB AD 3 cm, m C 60
se cere să se calculeze perimetrul şi lungimile diagonalelor trapezului.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.92.
^
5. Un paralelogram ABCD are aria de 40 cm2, AB=10 cm, m ADC 135 . Să se calculeze:
a) Perimetrul paralelogramului;
b) Lungimea diagonalelor paralelogramului.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.93.
6. Raportul diagonalelor unui romb este de ¾, iar perimetrul rombului este de 40 cm. Se cere>
a) Aria rombului;
b) Înălţimea rombului;
c) Distanţa de la centrul rombului la o latură a sa.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.94.
DB 3 3
a) DB AC ,
AC 4 4
PABCD 40 AB BC CD DA 10 cm
2 2
2 2 AC
2 BD
Aplicăm teorema lui Pitagora în AOB : AB AO OB 100
2 2
2 2
AC 3AC 16AC 2 9AC 2
100 100 AC 16 cm DB 12 cm
2 8 64
118
DB AC 12 16
A ABCD 96 cm 2 .
2 2
b) Construim DE AB A ABCD DE AB 96 cm 2 DE 10 96 cm 2 DE 9,6 cm
c) Construim OF AB .
OA OB 6 8
În AOB dreptunghic avem: OF OF 4,8 cm .
AB 10
a) Cum BE AC dB; AC BE .
În ABC dreptunghic avem:
AB BC 6 8
BE OF 4,8 cm .
AC 10
AC 2 AB 2 BC 2 81 144 225 AC 15 cm
9 12 36
BE cm
15 5
^ ^
b) m ABE m EBC 90
^ ^ ^ ^
m ECB m EBC 90 m ABE m ECB
BF AF AB AF 9 81 27
BAF ~ ABC AF cm .
AC AB BC 9 12 12 4
a b c
8. Demonstraţi că într-un triunghi ascuţitunghic au loc relaţiile: .
sin A sin B sin C
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.96.
Construim AD BC şi BE AC .
Notăm AD x, BE y .
x
sin B
c sin B b b c
În ADC dreptunghic avem: (1)
sin C x sin C c sin B sin C
b
119
Figura II.96. Desenul problemei 8 (C.II.3)
y
sin A c sin A a a c
În AEB dreptunghic avem: (2)
sin C y sin C c sin A sin C
a
a b c
Din relaţiile (1) şi (2) şi datorită tranzitivităţii .
sin A sin B sin C
^
9. Demonstraţi că într-un triunghi dreptunghic ABC, cu m A 90 , are loc relaţia:
a b cos C c cos B .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.97.
10. Fie dreptunghiul ABCD cu M mijlocul laturii şi DP 3 AP , P AD . Să se arate că, dacă
MP MC , atunci ABCD este pătrat.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.98.
3 AB
DP 3 AP , DP AD , AM MB
4 2
4AB 2 AD 2
PAM dr : PM 2 AM 2 PA 2 1
16
AB 2 4AD 2
2
CBM dr : CM MB CB 2 2
2
4
16AB 2 9AD 2
PDC dr : PC2 DP 2 CD 2 3
16
Verific relaţiile (1), (2), (3) în PMC dr , adică din
Figura II.98. Desenul problemei 10 (C.II.3)
PC2 PM 2 MC 2 AB AD ABCD pătrat.
120
D.II. CERCUL
Definiţie: Fie O un punct fixat într-un plan α şi r un număr real pozitiv. Se numeşte cerc de centru
O şi rază r şi se notează CO; r , mulţimea punctelor P din planul α situate la distanţa r de punctul O
Pe scurt, cercul este mulţimea punctelor egal depărtate de un punct fix.
Notăm cercul de centru O şi rază r astfel: CO; r P OP r (figura II.99).
Definiţie: Numim interiorul unui cerc, notat Int CO; r , mulţimea punctelor din planul unui cerc
situate la distanţă mai mică decât raza faţă de centrul cercului, în timp ce mulţimea punctelor situate
la distanţă mai mare mai mare decât raza faţă de centrul cercului se numeşte exteriorul cercului,
notat Ext CO; r (figura II.100).
Notăm interiorul / exteriorul cercului de centru O şi rază r astfel:
Int CO; r P OP r; Ext CO; r P OP r.
Definiţie: Numim disc de centru O şi rază r , notat DO; r punctele unui cerc CO; r împreună cu
punctele interioare cercului (figura II.100).
Notăm discul de centru O şi rază r, astfel: D O; r C O; r Int C O; r P OP r
121
Definiţie: Numim coardă segmentul determinat de două puncte de pe cerc.
Exemplu: coarda [AB] din figura II.101.
Definiţie: Numim diametru coarda care conţine centrul cercului.
Observaţie: Diametrul este coarda de lungime maximă. Lungimea oricărui diametru este egală cu
dublul razei cercului: D 2 r . Capetele unui diametru se numesc puncte diametral opuse.
Exemplu: diametrul [MN] din figura II.101.
Figura II.101. Reprezentarea coardei [AB] şi a diametrului [MN] unui cerc de centru O şi rază r
Definiţie: Numim unghi la centru un unghi cu vârful în centrul unui cerc.
^
Exemplu: AOB din figura II.102.
Definiţie: Porţiunea de cerc cuprinsă între două puncte distincte de pe cerc se numeşte arc de cerc,
iar punctele care determină arcul se numesc capetele (extremităţile) arcului. Porţiunea din cerc
situată în interiorul unui unghi propriu la centru se numeşte arc mic, iar porţiunea din cerc situată în
exteriorul aceluiaşi unghi se numeşte arc mare. Dacă unghiul la centru este alungit, el determină pe
cerc două arce numite semicercuri. ( figura II.101)
^
marcAB m AOB
^
marcAMB 360 m AOB
Figura II.103.
Reprezentarea a două arce congruente
Teoremă: Într-un cerc sau cercuri congruente, coardelor congruente le corespund arce congruente.
Reciproca este adevărată.
Teoremă: Într-un cerc, un diametru perpendicular pe o coardă trece prin mijlocul coardei şi
determină, pe fiecare dintre arcele subântinse de coardă, arce congruente.
123
Teoremă: Dacă două coarde ale unui cerc sunt paralele, atunci arcele cuprinse între ele sunt
congruente.
Teoremă: Într-un cerc, două coarde sunt congruente, dacă şi numai dacă sunt egal depărtate de
centru.
Teorema are loc şi pentru coarde situate în cercuri congruente.
^ ^ ^
Figura II.110. AB diametru m APB 90 Figura II.111. APB AQB
125
Definiţie: Un triunghi cu vârfurile situate pe un cerc se numeşte triunghi înscris în cerc. Se spune
că cercul este circumscris triunghiului (figura II.112).
Teoremă: Centrul cercului circumscris triunghiului se află la intersecţia mediatoarelor laturilor
triunghiului. Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic se află în mijlocul ipotenuzei.
a bc
R
4S
cu R= raza cercului
circumscris triunghiului
cu laturile a, b, c şi aria S
A ABCD
AB CD DH 34 16 15
2 2
A ABCD 375 cm 2
127
D.II.3. POZIŢIILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FAŢĂ DE CERC
Teoremă: O dreaptă nu poate avea mai mult de două puncte distincte comune cu un cerc.
Definiţie: O dreaptă care are două puncte comune cu un cerc se numeşte secantă a cercului.
Definiţie: O dreaptă care are exact un punct comun cu un cerc se numeşte tangentă la cerc.
Definiţie: O dreaptă care nu are niciun punct comun cu un cerc dat se numeşte exterioară cercului.
În figurile II.117 ÷ II.119 vom reprezenta aceste tipuri de poziţii ale dreptelor faţă de un cerc.
Figura II.117. Reprezentarea unei secante Figura II.118. Reprezentarea unei tangente
s CO, r A, B sau dO, s r t CO, r Tsau dO, t r
Observaţii:
Tangenta la cerc este perpendiculară pe rază în punctul de tangenţă.
Măsura unui unghi cu vârful pe cerc, care are o latură tangentă la cerc, iar cealaltă secantă,
este jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale.
Măsura unui unghi cu vârful în exteriorul unui cerc care are laturile tangente sau secante la
cerc, este egală cu jumătate din valoarea absolută a diferenţei măsurilor arcelor cuprinse
între laturile lui.
128
Teoremă: Dintr-un punct exterior unui cerc se pot construi exact două tangente la cercul dat.
Fie M un punct exterior unui cerc de centru O şi A, B punctele de contact ale tangentelor din M la
cerc. Atunci:
a) MA MB;
b) [MO este bisectoarea unghiului AMN;
c) [OM este bisectoarea unghiului AOB;
d) [OM este mediatoarea segmentului [AB].
Definiţie: Un cerc CI, r este înscris în ABC , dacă dreptele AB, AC, BC sunt tangente la cerc.
Spunem că ABC este circumscris cercului (figura II.121). Punctul de intersecţie al bisectoarelor
unui triunghi se notează cu I şi este centrul unui cerc, numit cercul înscris în triunghi - figura
II.120, iar dI, AB dI, BC dI, AC r raza cercului înscris în triunghi IM IN IP r .
Raza se calculează din formula S p r , unde p este semiperimetrul triunghiului.
Teoremă: Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt concurente într-un punct egal depărtat de
laturile triunghiului.
Definiţie: Un patrulater este circumscris unui cerc, dacă laturile sale sunt tangente cercului. Se
spune că cercul este înscris în patrulater (figura II.122).
Teoremă: Dacă un patrulater este circumscris unui cerc, atunci suma lungimilor a două laturi opuse
este egală cu suma lungimilor celorlalte două laturi opuse.
Exemplu: Cunoscând că patrulaterul circumscris unui cerc, aferent figurii II.122, are AB = 4 cm,
BC = 5 cm, CD = 7 cm, să se calculeze lungimea laturii AD.
Pornind de la relaţia AB CD AD BC , obţinem: 4 7 AD 5 AD 6 cm .
Două cercuri C1 O1; r1 şi C 2 O 2 ; r2 se pot afla în diferite poziţii unul faţă de celălalt, în funcţie
de distanţa O1O 2 dintre centre, după cum se va putea observa în figurile II.123÷ II.128.
130
Figura II.125. Cercuri secante Figura II.126. Cercuri tangente interior
r1 r2 O1O 2 r1 r2 O1O 2 r1 r2
131
D.II.5. POLIGOANE REGULATE
Definiţie: Un poligon convex cu toate laturile congruente şi toate unghiurile congruente se numeşte
poligon regulat.
Un poligon cu n laturi se obţine împărţind un cerc în n 3 arce congruente şi unind
punctele de diviziune consecutive.
Observaţie: Orice poligon regulat este înscris într-un cerc şi este circumscris unui cerc, aceste două
cercuri fiind concentrice, centrul comun numindu-se centrul poligonului.
Definiţie: Distanţa de la centrul poligonului la fiecare dintre laturi se numeşte apotema poligonului.
În tabelul II.2 vom sintetiza relaţiile de calcul pentru câteva elemente ale poligoanelor
regulate cu n laturi, respectiv ale unor poligoane regulate particulare, mai des întâlnite, cum ar fi
cele cu 3, 4 şi 6 laturi, adică triunghiul echilateral, pătratul şi hexagonul regulat (figurile II.129 ÷
II.132) Se presupune că aceste poligoane sunt înscrise în cercul CO, R .
132
Figura II.129. Poligon regulat cu 8 laturi
Figura II.130. Poligon regulat cu 3 laturi Figura II.131. Poligon regulat cu 4 laturi
133
D.II.6. LUNGIMI ŞI ARII DE CERC
Lungimea (perimetrul) cercului. Aria discului
Lungimea cercului şi aria discului de rază R (figura II.133) sunt date de relaţiile:
Lcerc 2R şi A disc R 2
1. Fie diametrele [AB] şi [CD] în cercul CO; R . Demonstraţi că AD BC şi determinaţi
natura patrulaterului ACBD.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.135.
2. Fie [AB] un diametru în cercul CO;18 cm . Coarda [CD] intersectează diametrul în
^
punctul M. calculaţi distanţa de la O la CD ştiind că CD AB şi m CBD 120.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.136.
135
Aplicăm teorema lui Pitagora în COM dreptunghic:
x 3 2 R x 2 R 2 3x 2 R 2 2Rx x 2 R 2 4x 2 2Rx x R2
R R 18
OM R x R 9 cm .
2 2 2
3. Dimensiunile unui dreptunghi sunt invers proporţionale cu numerele 0,(6), respectiv 0,5.
Ştiind că aria acestuia este de 108 cm2 , determinaţi raza cercului circumscris dreptunghiului.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.137.
10. Trei cercuri de rază r = 5 cm sunt tangente exterior două câte două. Aflaţi aria suprafeţei
situate între cele trei cercuri.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.142.
Fie cele trei cercuri tangente exterior două câte două: C1 A;5 cm , C 2 B;5 cm şi C3 C;5 cm .
^
Asec tor = aria sectorului de cerc cuprins în interiorul BAC , care corespunde unui arc de 60 .
138