Sunteți pe pagina 1din 72

Motto:

„Geometria este cea mai bună şi mai simplă dintre toate logicile,
cea mai potrivită să dea inflexibilitate judecăţii şi raţiunii. ”
Denis Diderot

2
sin 45  cos 45 
2

PARTEA a II-a
GEOMETRIE, TRIGONOMETRIE

Lcerc  2R

Din cuprins: sin2 x   cos2 x   1


A.II. PATRULATERE
B.II. ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
C.II. RELAŢII METRICE
D.II. CERCUL
R 3
a6 
2

A A B

P Q
c b
D C

B a C PQ || AB || CD

 AB  CD
AC 2  AB 2  BC2 PQ 
 2
abc
A ABC  p  p  a   p  b   p  c , p 
2
II. GEOMETRIE, TRIGONOMETRIE - semestrul I

A.II. PATRULATERE

A.II.1. PATRULATER CONVEX

Definiţie: Fie patru puncte distincte A, B, C, D situate în acelaşi plan. Figura geometrică, notată
ABCD, formată din reuniunea segmentelor [AB], [BC], [CD], [DA] se numeşte patrulater (figura
II.1), dacă:
 oricare trei dintre punctele A, B, C, D sunt necoliniare,
 oricare dintre segmentele (AB), (BC), (CD), (DA) sunt disjuncte.
O altă definiţie în formă redusă ar fi: Poligonul cu patru laturi se numeşte patrulater.

Figura II.1. Reprezentarea unui patrulater

Elementele componente ale patrulaterului ABCD sunt:


 patru vârfuri, reprezentate de punctele A, B, C, D;
 patru laturi, reprezentate de segmentele [AB], [BC], [CD], [DA];
 două diagonale, reprezentate de segmentele [AC], [BD].

Definiţie: Numim patrulater convex (figura II.2), dacă pentru oricare două puncte aflate în
interiorul său, segmentul care le uneşte este inclus în interiorul patrulaterului, respectiv patrulater
concav (figura II.3), dacă segmentul care uneşte cele două puncte nu este inclus în interiorul
patrulaterului.

Figura II.2. Figura II.3.


Reprezentarea unui patrulater convex Reprezentarea unui patrulater concav

68
Precizări:
 Orice patrulater convex are 4 unghiuri interioare; de exemplu, pentru patrulaterul convex
^ ^ ^ ^
ABCD acestea sunt: DAB , ABC , BCD , CDA ;
 Orice patrulater convex are 8 unghiuri exterioare, prin unghi exterior înţelegându-se orice
unghi adiacent şi suplementar cu un unghi al unui patrulater convex (figura II.4); fiecare
vârf are câte două unghiuri exterioare opuse la vârf şi congruente; de exemplu, pentru
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
patrulaterul convex ABCD acestea sunt: 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 .

Figura II.4. Reprezentarea unghiurilor exterioare ale patrulaterului convex ABCD


^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
( 1  2; 3  4; 5  6; 7  8 )

Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este egală cu 360 .
Teorema se demonstrează cu uşurinţă astfel: pornind de la un patrulater, se trasează o diagonală,
astfel patrulaterul se împarte în două triunghiuri; cum suma unghiurilor unui triunghi este de 180 ,
iar în acest caz avem două triunghiuri, rezultă că enunţul teoremei este evident.

Definiţie: Numim patrulater ortodiagonal (figura II.5), acel patrulater convex ale cărui diagonale
sunt perpendiculare.

Figura II.5. Reprezentarea unui patrulater ortodiagonal AC  BD 

69
Exemple:
 Ne propunem să determinăm măsurile unghiurilor unui patrulater convex ABCD, ştiind că
sunt direct proporţionale cu 2, 3, 6, respectiv cu 7.
 ^
m A   40

  
 ^
m B   60
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
  
A B C D A  B C D 360   
      20  
2 3 6 7 23 6 7 18   ^  
m C   120
  
 ^
m D   140
  
^ ^ ^ ^
Proba: m A   m B   m C   m D   40  60  120  140  360 .
       
 Vom calcula măsurile unghiurilor unui patrulater convex ABCD, ştiind că:
^ 1 ^ ^ 2 ^ ^ 3 ^
m B    m A ; m C    m A ; m D    m B  .
  3     3     2  
^ ^ ^ ^
Cum m A   m B   m C   m D   360 , rezultă că:
       
^ 1 ^ 2 ^ 3 1 ^
m A    m A    m A     m A   360 ,
  3   3   2 3  
 ^   1 2 1 ^ ^ ^ ^
m A   1      360  m A   144 ; m B   48 ; m C   96 ; m D   72.
   3 3 2        

A.II.2. PARALELOGRAMUL

Definiţie: Paralelogramul (figura II.6) este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele două câte
două.

Figura II.6. Reprezentarea unui paralelogram


AB || CD; AD || BC

70
Teoremă: Într-un paralelogram sunt verificate următoarele proprietăţi:
- Laturile opuse sunt congruente două câte două.
- Unghiurile opuse sunt congruente două câte două.
- Două laturi opuse sunt paralele şi congruente.
- Oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare.
- Diagonalele se înjumătăţesc.

Teoremă: (reciproca teoremei anterioare): Dacă într-un patrulater convex este verificată una dintre
proprietăţile enunţate în teorema precedentă, atunci patrulaterul este paralelogram.

Cu titlu de exemplu vom demonstra că paralelogramul are laturile opuse congruente două
câte două, dar şi reciproca acestei proprietăţi: dacă un patrulater convex are laturile opuse
congruente două câte două, atunci patrulaterul este paralelogram.
Pentru a demonstra că un paralelogram are laturile opuse congruente două câte două,
construim paralelogramul ABCD (figura II.7).

Figura II.7. Reprezentarea paralelogramului ABCD


Din definiţia paralelogramului rezultă:
^ ^
AB || CD  BAC  ACD 1
^ ^
AD || BC  DAC  BCA 2
ULU
Din relaţiile (1) şi (2)  BAC  DCA  AB   CD , AD   BC ,
ceea ce am dorit să demonstrăm.
Pentru a demonstra că un patrulater convex cu laturile opuse congruente două câte două
este paralelogram, construim un patrulater convex ABCD (figura II.8) despre care ştim că
AB   CD  şi că AD   BC . Rezultă că BAC  DCA (LLL) , deci
^ ^
BAC  ACD  AB || CD 3
^ ^
DAC  BCA  AD || BC 4
Din relaţiile (3) şi (4), rezultă că ABCD este paralelogram.

Figura II.8. Reprezentarea patrulaterului convex ABCD

71
Exemple: Vom utiliza figura II.9 pentru rezolvarea exemplelor următoare.

Figura II.9. Desenul aferent exemplelor

 Paralelogramul ABCD are perimetrul egal cu 10,8cm. Ştiind că CD=3,4cm, determinaţi BC.
PABCD  AB  BC  CD  DA  2  BC  2  CD  2  BC  6,8
PABCD  10,8
 2  BC  6,8  10,8  2  BC  4  BC  2 cm
^
 Se ştie că în paralelogramul ABCD, m A   70 , CD = 4cm şi DO=2cm. Calculaţi
 
măsurile celorlalte unghiuri ale paralelogramului, precum şi lungimea segmentului [BD].
Cum într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, rezultă că
^ ^ ^ ^
m A   m C   70  m B   m D   (360  140 ) : 2  110 .
       
Mai ştim că într-un paralelogram diagonalele se înjumătăţesc, deci: BD  4 cm

A.II.3. DREPTUNGHIUL

Definiţie: Dreptunghiul (figura II.10) este paralelogramul cu un unghi drept.

Figura II.10. Reprezentarea unui dreptunghi

Observaţie: Dreptunghiul este un caz particular de paralelogram, care, pe lângă toate proprietăţile
acestuia, mai are următoarele proprietăţi:
 diagonalele sunt congruente;
 unghiurile unui dreptunghi sunt congruente şi au măsura de 90 fiecare.

Teoremă: Un paralelogram este dreptunghi, dacă şi numai dacă are diagonalele congruente.
72
Cu titlu de exemplu vom demonstra că unghiurile unui dreptunghi sunt congruente şi au
măsura de 90 fiecare.
^
Pentru aceasta vom folosi figura II.9 şi definiţia dreptunghiului. Cum m A   90 , iar
 
^ ^
ABCD este paralelogram, rezultă că m A   m C   90 . Folosind o altă proprietate a
   
paralelogramului, prin care oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare, rezultă că:
^ ^ ^
m A   m D   180  m D   180  90  90 , respectiv
     
^ ^ ^
m A   m B   180  m B   180  90  90 .
     
^ ^ ^ ^
Prin urmare, rezultă că m A   m B   m C   m D   90 .
       

Exemple:
 Un dreptunghi are perimetrul egal cu 100 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu 4,
respectiv 6. Aflaţi lungimile acestora.
P  L  L  l + l, unde L = latura mare a dreptunghiului, l = latura mică a dreptunghiului.
P= 2L+2l =100 cm, rezultă că L+l =50 cm.
l L l  L 50
    5  l =20 cm, L=30 cm.
4 6 10 10

 În dreptunghiul ABCD (figura II.11), bisectoare unghiului B intersectează latura [CD] în


 ^ 
punctul M. Dacă m MBD   15 şi CM = 10 cm, calculaţi lungimea laturii [AD] şi a diagonalei
 
[AC].
BCM este dreptunghic, rezultă:
 ^ 
 
m BMC   180  90  45  45
 
Deci BCM este dreptunghic isoscel,
 BC  MC  AD  10 cm .
 ^ 
m DMB   180  45  135
 
 ^   ^ 
 m BDM   30 , m ADB   60
   
Aplicăm teorema 30  60  90
10 cm în ADB  AO  OD  OB  AD
Figura II.11. Desenul aferent exemplului  ADO este echilateral
 ^   ^   AC  2  AD  2  AD  20 cm
m ABM   m CBM   45
   

73
A.II.4. ROMBUL

Definiţie: Rombul (figura II.12) este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.

Figura II.12. Reprezentarea unui romb

Observaţie: Rombul este un caz particular de paralelogram, care, pe lângă toate proprietăţile
acestuia, mai are următoarele proprietăţi:
 toate laturile sunt congruente;
 diagonalele sunt perpendiculare;
 diagonalele sunt bisectoarele rombului.
Aceste proprietăţi pot fi transpuse în teoreme, astfel:

Teoremă: Dacă un patrulater convex are toate laturile congruente, atunci patrulaterul este romb.

Teoremă: Un paralelogram cu diagonalele perpendiculare este romb.

Teoremă: Dacă într-un paralelogram o diagonală este bisectoarea unui unghi, atunci paralelogramul
este romb.

Teoremă: Fiecare diagonală a unui romb este inclusă în bisectoarele a două unghiuri opuse ale
rombului.

Definiţie: Înălţimea unui romb este distanţa dintre două laturi opuse ale rombului.

74
Cu titlu de exemplu vom demonstra că rombul are diagonalele perpendiculare.
Construim rombul ABCD (figura II.13), cu AC  BD  O.

Figura II.13. Desenul aferent exemplului


Se ştie că DO  OB  [AO] este mediană în ADB , triunghi isoscel, deoarece AD   AB .
Rezultă că [AO] este şi înălţime în ADB , deci AO  BD  AC  BD .
Dacă dorim să demonstrăm, tot cu titlu de exemplu, că fiecare diagonală este inclusă în
bisectoarele a două unghiuri opuse ale rombului, vom analiza rombul ABCD din figura II.13.
^ ^
Din ipoteză rezultă că ADB  DCB (LLL). Prin urmare, ADB  BDC  DB este
^ ^ ^ ^
bisectoarea ADC , respectiv ABD  CBD  BD este bisectoarea ABC .
Similar pentru diagonala AC  . Din ipoteză rezultă că ADC  ABC (LLL). Prin urmare,
^ ^ ^ ^ ^ ^
DAC  BAC  AC este bisectoarea DAB , respectiv DCA  BCA  CA este bisectoarea DCB .

Exemple:
 Se dă ABC isoscel cu baza [BC], [BD] înălţime, D  BC  , DE || AC, DF || AB,
E  AB , F  AC  . Arătaţi că AEDF este romb.
În figura II.14 se prezintă desenul corespunzător
enunţului.
DE || AC
 DE || AF 1
F  AC 
DF || AB
 DF || AE 2
E  AB 
ABC e isoscel, AD  BC  AD şi bisectoare (3)
1, 2, 3
Figura II.14. Desenul aferent exemplului  AEDF  romb

75
 În paralelogramul MNPQ (figura II.15) se ştie că NP = 4cm şi PQ =8 cm. Dacă E şi F sunt
mijloacele laturilor [MN], respectiv [PQ], arătaţi că MF  QE

Figura II.15. Desenul aferent exemplului

NP  4 cm
 NP  MQ  4 cm
NP  MQ
PQ  8 cm
 MN  PQ  8 cm
MN  PQ
ME  EN
 ME  EN  QF  FP  4 cm
QF  FP
MN || QP  ME || QF
 MEFQ e paralelogram  MEFQ e romb, iar într-un romb diagonalele
ME  QF  4 cm
sunt perpendiculare, adică MF  QE .

A.II.5. PĂTRATUL

Definiţie: Pătratul (figura II.16) este patrulaterul convex cu toate laturile congruente şi toate
unghiurile congruente.

Figura II.16. Reprezentarea unui pătrat

76
Observaţie: Pătratul este şi romb, deoarece are toate laturile congruente, dar este şi dreptunghi,
deoarece are toate unghiurile congruente. Aşadar, pătratul are toate proprietăţile dreptunghiului şi
rombului, adică:
 toate laturile sunt congruente;
 toate unghiurile sunt congruente, deci drepte;
 diagonalele sunt congruente, perpendiculare şi au acelaşi mijloc;
 diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor.

Teoremă: Dacă un paralelogram are două laturi consecutive congruente şi un unghi drept, atunci
este pătrat.

Teoremă: Dacă un paralelogram are diagonalele congruente şi perpendiculare, atunci este pătrat.

Exemple:
 Se consideră triunghiurile dreptunghice isoscele ABD şi CDB, având ipotenuza [BD]
comună. Arătaţi că ABCD este pătrat. (figura II.17)

Figura II.17. Desenul aferent exemplului

ABD  BCD IU   AB  BC şi CD  DA .


Dar AB = AD şi BC = CD, deoarece triunghiurile sunt isoscele  AB  BC  CD  DA 
 ABCD romb.
^
Cum m A   90 şi ABCD romb  ABCD pătrat.
 

77
^
 În figura II.18, ABCD este pătrat şi CED este triunghi echilateral. Aflaţi măsura CBE .

Figura II.18. Desenul aferent exemplului

 ^   ^   ^ 
CED echilateral  CE   ED   CD , m DEC   m ECD   m CDE   60
     
^ ^ ^ ^
dar ABCD este pătrat, deci  CD  DA  AB   BC , m A   m B   m C   m D   90 .
       
 ^ 
 m ECD   60  90  150 şi cum ECD este isoscel cu EC   BC 
 
 ^   ^ 
 
m CEB   m CBE   180  150 : 2  15 .
   

A.II.6. TRAPEZUL
Definiţie: Patrulaterul convex cu două laturi opuse paralele şi celelalte două laturi opuse neparalele
se numeşte trapez. Laturile paralele se numesc baze [latura mai mică – baza mică (AB), iar latura
mai mare – baza mare (CD)], iar distanţa dintre bazele trapezului se numeşte înălţimea trapezului
(MN). (figura II.19)

Figura II.19. Reprezentarea unui romb


78
Definiţie: Trapezul dreptunghic este trapezul cu un unghi drept. (figura II.20)

Definiţie: Trapezul isoscel este trapezul cu laturile neparalele congruente. (figura II.21)

Figura II.20. Figura II.21.


Reprezentarea unui trapez dreptunghic Reprezentarea unui trapez isoscel
Trapezul isoscel are următoarele proprietăţi:
 unghiurile alăturate unei baze sunt congruente;
 diagonalele sunt congruente.

Teoremă: Un trapez este isoscel, dacă şi numai dacă unghiurile alăturate unei baze sunt congruente.

Teoremă: Un trapez este isoscel, dacă şi numai dacă diagonalele sunt congruente.

Cu titlu de exemplu vom demonstra că într-un trapez isoscel unghiurile alăturate bazei mari
sunt congruente.
Construim trapezul isoscel ABCD
(figura II.22), cu AB || DC, AB  DC,
AD   BC .
Construim
AE  DC, BF  DC, E, F  DC  .
Din AE  DC, BF  DC  AE || BF 
ABFE este dreptunghi, deci AE   BF
Ştim din ipoteză că
AD   BC  AED  BFC IC
^ ^
ADE  BCF , deci unghiurile alăturate
bazei mari sunt congruente.
^ ^
Rezultă evident că şi DAE  CBF , ceea
Figura II.22. Desenul aferent exemplului
ce înseamnă că şi unghiurile alăturate
bazei mici sunt congruente.

Observaţie: Dacă trasăm şi diagonalele în figura II.22 şi ţinem cont de ceea ce am demonstrat că
^ ^
ADC  BCD , rezultă că ADC  BCD LUL  , AC   BD  adică diagonalele sunt congruente
într-un trapez isoscel.
79
Exemple:
 Determinaţi măsurile unghiurilor unui trapez ABCD şi natura acestuia, ştiind că unghiurile
1 1 1 1
sunt invers proporţionale cu , , , .
6 5 6 7
 ^
m A   90

  
 ^
m B   75
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
  
A B C D A  B C D 360    
      15    trapez dreptunghic.
6 5 6 7 6567 24   ^  
m C   90
  
 ^
m D   105
  

^  ^ 
 Fie trapezul dreptunghic ABCD cu m A   90 , AB || DC, AB  DC, m CAB   60 ,
   
AC  BC . Arătaţi că AB  4  CD .
Construim în figura II.23 trapezul dreptunghic ABCD, conform cerinţelor din enunţ.

Figura II.23. Desenul aferent exemplului

ADC - dreptunghic
 ^   ^   ^ 
 
m CAB   m ACD   60 - unghiuri alterne interne,  m CAD   180  90  60  30
     
AC
Aplicând teorema 30  60  90  CD   AC  2  CD (1)
2
ACB - dreptunghic
 ^   ^ 
 
m CAB   60  m CBA   180  90  60  30
   
AB
Aplicând teorema 30  60  90  AC   AB  2  AC (2)
2
Din relaţiile (1) şi (2), rezultă că: AB  2  AC  2  2  CD  4  CD
AB  4  CD

80
A.II.7. LINIA MIJLOCIE ÎN TRIUNGHI ŞI TRAPEZ

Linia mijlocie în triunghi


Definiţie: Linia mijlocie într-un triunghi (figura II.24) este segmentul care uneşte mijloacele a
două laturi ale triunghiului.
Dacă AP   PB şi AQ   QC  PQ este linie mijlocie.

Figura II.24. Linia mijlocie într-un triunghi


Observaţie: Într-un triunghi există trei linii mijlocii.

Teorema liniei mijlocii în triunghi: Fiecare linie mijlocie a unui triunghi este paralelă cu a treia
latură a triunghiului şi este egală cu jumătate din lungimea acesteia.

PQ || BC

Deci, dacă PQ este linie mijlocie, conform teoremei enunţate anterior,   BC
PQ  2

Reciproca teoremei liniei mijlocii în triunghi: Dacă o dreaptă este paralelă cu o latură a unui
triunghi şi trece prin mijlocul altei laturi a triunghiului, atunci ea conţine o linie mijlocie.

PQ || BC
Deci, dacă  , atunci, pe baza reciprocei teoremei liniei mijlocii, PQ este linie mijlocie.
AP   PB

Definiţie: Dat fiind ABC , iar M, P, Q mijloacele laturilor AB , BC, CA  se defineşte MPQ
ca triunghi median ABC (figura II.25).

Figura II.25. Reprezentarea unui triunghi median

81
Exemplu:
 În figura II.26, M, N, P, Q sunt mijloacele segmentelor AB , AC , AM , AN  . Dacă
PQ=2,5cm, calculaţi lungimile segmentelor MN, BC .

Figura II.26. Desenul aferent exemplului

AM   MB BC
  MN 
AN   NC 2
AP   PM MN
  PQ   MN  2  PQ  5 cm
AQ   QN  2
 BC  2  MN  10 cm

Teoremă: Centrul de greutate al unui triunghi este situat pe fiecare mediană la două treimi de vârf şi
o treime faţă de bază.

Exemplu:
 Fie paralelogramul ABCD (figura II.27) , punctul O, punctul de intersecţie a diagonalelor
O  AC  BD , iar E şi F sunt mijloacele laturilor (AB) şi (BC). Arătaţi că O este centrul de
greutate al DEF .

Figura II.27. Desenul aferent exemplului

Notăm cu M  EF  BD
AE   EB
= linie mijlocie în ABC  OM   MB  OM 
AC OB OD
  EF   
BF  FC 2 2 2
că O este centrul de greutate al DEF .
82
Linia mijlocie în trapez

Definiţie: Linia mijlocie în trapez (figura II.28) este segmentul de dreaptă determinat de mijloacele
neparalele ale trapezului.
Dacă AP   PD şi BQ  QC  PQ este linie mijlocie.

Figura II.28. Linia mijlocie într-un trapez

Teorema liniei mijlocii în trapez: Linia mijlocie a trapezului este paralelă cu bazele şi are lungimea
egală cu semisuma lungimilor acestora.

PQ || AB || CD

Deci, dacă [PQ] este linie mijlocie, conform teoremei enunţate anterior,   AB  CD
PQ  2

Exemple:
 În trapezul ABCD lungimile bazelor sunt de 14 cm, respectiv 6 cm. Determinaţi lungimea
liniei mijlocii, respectiv lungimile segmentelor determinate de diagonale pe linia mijlocie.
Fie trapezul ABCD din figura II.29, în care: AB  CD , [PQ] este linie mijlocie.
Notăm cu M  PQ  BD , N  PQ  AC .

Figura II.29. Desenul aferent exemplului


AB  CD 6  14
PQ    10 cm
2 2
În ADB , PM este linie mijlocie, deci PM 
AB
 3 cm .
2
În ABC , NQ este linie mijlocie, deci NQ 
AB
 3 cm .
2
În BCD , MQ este linie mijlocie, deci MQ 
CD
 7cm .
2
Rezultă că MN  MQ  NQ  7  3  4 cm

83
 Arătaţi că diagonalele unui trapez determină pe linia mijlocie un segment de lungime egală
cu jumătatea diferenţei dintre baza mică şi baza mare a trapezului.
Folosind trapezul ABCD din figura II.29, avem:
În ADC , PN este linie mijlocie, deci PN 
CD
.
2
În ADB , PM este linie mijlocie, deci PM 
AB
.
2
CD  AB
Rezultă că: MN  PN  PM 
2
Deci, diagonalele unui trapez determină pe linia mijlocie un segment de lungime egală cu
semidiferenţa dintre baza mare şi baza mică a trapezului.

A.II.8. CENTRUL DE SIMETRIE ŞI AXELE DE SIMETRIE ALE POLIGOANELOR


STUDIATE

Definiţie: Două puncte A şi A* sunt simetrice faţă de un punct O, dacă O este mijlocul
segmentului [AA*]. Punctul A* se numeşte simetricul punctului A faţă de punctul O, iar punctul A
se numeşte simetricul punctului A* faţă de punctul O.

Definiţie: Două puncte A şi A* sunt simetrice faţă de o dreaptă d, dacă dreapta este mediatoarea
segmentului determinat de cele două puncte. Punctul A* se numeşte simetricul punctului A faţă de
dreapta d, iar punctul A se numeşte simetricul punctului A* faţă de dreapta d.

Definiţie: Două figuri F1 şi F2 sunt simetrice faţă de o dreaptă d, dacă prin pliere după dreapta d
figurile coincid.

Definiţie: Două figuri F1 şi F2 sunt simetrice faţă de o dreaptă d, dacă orice punct al figurii F1 are
ca simetrie faţă de dreapta d un punct al figurii F2 şi invers. Dreapta d se numeşte axă de simetrie.

Exemplu: În figura II.30 se prezintă două puncte simetrice A, B, două segmente simetrice [CD],
[C*D*] şi două triunghiuri simetrice XZY şi X*Y*Z*, faţă de axa de simetrie care este dreapta d.

Figura II.30. Reprezentarea simetriei

Definiţie: Fie o figură geometrică F şi un punct O al figurii F. Dacă simetricul fiecărui punct A al
figurii O este un punct A* al figurii, spunem că O este centrul de simetrie al figurii.

84
Particularizări ale centrului de simetrie şi axelor de simetrie pentru diverse poligoane

Paralelogramul

Teoremă: Punctul de intersecţie al diagonalelor unui paralelogram este centrul de simetrie al


acestuia.

Observaţie: Paralelogramul nu are axe de simetrie.


Cu titlu de exemplu vom arăta că mijlocul unei diagonale a unui paralelogram este centru de
simetrie. Construim în acest sens paralelogramul din figura II.31; trasăm diagonala AC a
paralelogramului şi considerăm punctul O ca mijloc al diagonalei AC. Vom demonstra că punctul O
este centrul de simetrie al paralelogramului.

Figura II.31. Desenul aferent exemplului


Considerăm un punct M oarecare al paralelogramului şi arătăm că simetricul lui M faţă e O
aparţine paralelogramului. Fie M *  MO  CD . Din ABCD paralelogram, avem AB || CD , deci
^ ^
MAO  M * CO . Cum AO   OC  MAO  M * CO ULU  . Prin urmare, M* este simetricul
punctului M faţă de O şi aparţine paralelogramului ABCD, deci O este centrul de simetrie al
paralelogramului.
Dreptunghiul
Observaţie: Dreptunghiul (figura II.32) are:
 două axe de simetrie: mediatoarele laturilor opuse,
 un centru de simetrie: punctul de intersecţie al diagonalelor.

Figura II.32. Reprezentarea axelor de simetrie şi a centrului de simetrie pentru un dreptunghi


85
Rombul
Observaţie: Rombul (figura II.33) are:
 două axe de simetrie: dreptele-suport ale diagonalelor;
 un centru de simetrie: punctul de intersecţie al diagonalelor.

Figura II.33. Reprezentarea axelor de simetrie şi a centrului de simetrie pentru un romb

Pătratul
Observaţie: Pătratul (figura II.34) are:
 patru axe de simetrie: mediatoarele laturilor opuse şi dreptele-suport ale diagonalelor;
 un centru de simetrie: punctul de intersecţie al diagonalelor.

Figura II.34. Reprezentarea axelor de simetrie şi a centrului de simetrie pentru un pătrat

Trapezul isoscel
Observaţie: Trapezul isoscel (figura II.35) are o axă de simetrie: mediatoarea bazelor.

Figura II.35. Reprezentarea axei de simetrie pentru un trapez isoscel

86
A.II.9. ARIILE FIGURILOR GEOMETRICE

Triunghi

Aria triunghiului se calculează cu diferite formule, în funcţie de tipul de triunghi (figurile


II.36 ÷ II.41), de datele cunoscute, după cum vom putea constata în cele ce urmează:

Figura II.37.
Reprezentarea unui triunghi dreptunghic
Figura II.36.
Formula ariei unui triunghi dreptunghic este:
Reprezentarea unui triunghi oarecare
Formula de bază a ariei unui triunghi este: c c h  ip
AABC  1 2 
AD  BC BE  AC CF  AB h  b 2 2
AABC     unde c1, c2 – catete, ip – ipotenuză.
2 2 2 2
c c
unde AD  BC, BE  AC, CF  AB , h 1 2
h = înălţime, b = bază. ip

Figura II.38. Figura II.39.


Reprezentarea unui triunghi echilateral Reprezentarea unui triunghi oarecare
Formula ariei unui triunghi echilateral este: de laturi a, b, c
2  3 Formula lui Heron:
AABC 
4 AABC  p  p  a   p  b   p  c 
unde  =AB=BC=AC unde p = semiperimetrul triunghiului
 3 abc
h p
2 2

87
Figura II.40. Figura II.41.
Reprezentarea unui triunghi median Reprezentarea unui triunghi cu BM   MC
Formula ariei unui triunghi median este: Proprietatea medianei: AABM = AACM
A ABC triunghiuri echivalente=triunghiuri cu arii egale
AMPQ  Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri
4 echivalente.

Patrulatere
Aria unui patrulater oarecare se poate calcula prin descompunerea patrulaterului în
triunghiuri şi însumarea ariilor acestora. (figura II.42)
A (ABCD) = A (ABD) + A (CBD)

Figura II.42. Descompunerea unei suprafeţe patrulatere în suprafeţe triunghiulare


Generalizare: Orice suprafaţă poligonală se poate descompune în suprafeţe poligonale disjuncte,
deci aria acelei suprafeţe este egală cu suma ariilor suprafeţelor ce o compun.

Figura II.43. Reprezentarea unui pătrat Figura II.44. Reprezentarea unui dreptunghi
A PQRS = a2 = PQ2 AABCD  L  

88
Figura II.45. Reprezentarea unui romb Figura II.46. Reprezentarea unui trapez
d1  d 2 B  b  h
A ABCD =  h AABCD =
2 2

Figura II.47. Reprezentarea unui paralelogram


Figura II.48.
A ABCD = b  h Reprezentarea unui patrulater ortodiagonal
d1  d 2

d1  d 2
AABCD =
2

Exemple:
 ^ 
 În ABC se construieşte AD  BC, D  BC  . Dacă m DAC   60 , BC = 9,8 cm,
 
AC=10 cm. Aflaţi aria ABC şi distanţa de la B la AC.
În figura II.49 este reprezentat desenul aferent
cerinţelor problemei.
 ^ 
În ADC dreptunghic, m ADC   90 ,
 
 ^  AC
 m ACD   30  AD   5 cm
  2
AD  BC 5  9,8
A ABC    24,5 cm 2
2 2
Fie BE  AC , E  AC 
Figura II.49. Desenul aferent exemplului BE  AC BE  10
A ABC    24,5 cm 2  BE  4,9 cm
2 2

89
 Calculaţi aria pătratului care are diagonalele egale cu 4 cm.
44
Putem aplica formula rombului: A   8 cm 2
2
 Câte dreptunghiuri există cu lungimile şi lăţimile numere naturale, dacă un dreptunghi are
aria egală cu 12 cm2?
Avem 3 dreptunghiuri cu laturile: L; l  12;1; 6;2; 4;3 , L > l.

 Ştiind că aria unui patrulater ortodiagonal este de 400 cm2, iar una dintre diagonalele
acestuia este de 25 cm, calculaţi lungimea celeilalte diagonale.
d d 25  d 2
A  1 2  400   800  25  d 2  d 2  32 cm .
2 2
 Un triunghi dreptunghic are laturile direct proporţionale cu numerele 3, 4, 5, iar perimetrul
egal cu 36 cm. Calculaţi aria triunghiului.
Fie un triunghi dreptunghic cu catetele AB = c, AC = b şi ipotenuza BC = a şi P = a+b+c=48 cm
a  20
a b c a  b  c 48  14  12
Avem:      4  b  14  A ABC   84 cm 2
5 4 3 12 12 c  12 2

^ 5
 Trapezul isoscel ABCD are AB || CD, AB  CD, m A   45 , CD  8 cm, AB   CD .
  2
Calculaţi aria trapezului.
Deoarece trapezul este isoscel,
^ ^
m A   45  m B   45
   
AB  CD
 AED  BFC  AE  DE  BF  CF 
2
5 5
AB   CD   8  20 cm
2 2
Figura II.50. Desenul aferent exemplului 20  8
 AE  DE  BF  CF   6 cm
2
În figura II.50 este reprezentat desenul
A ABCD 
B  b  h  20  8  6  84 cm2
aferent cerinţelor problemei.
2 2

 Un romb ABCD are latura egală cu 14 cm. Calculaţi aria rombului ştiind că perimetrul
ABC este de 42 cm, iar perimetrul ABD este de 46 cm.
În figura II.51 este reprezentat desenul aferent
cerinţelor problemei.
PABC  AB  BC  CA  14  14  AC  42 cm
 AC  14 cm
PABD  AB  BD  DA  14  BD  14  46 cm
 BD  18 cm
AC  BD 14  18
A ABCD    126 cm 2
2 2

Figura II.51. Desenul aferent exemplului


90
A.II.10. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Patrulaterul ABCD are două perechi de laturi consecutive congruente: AB   BC şi
CD  DA. Demonstraţi că:
a) BD  este bisectoarea unghiurilor ABC şi ADC;
^ ^
b) A  C ;
c) AC  BD .
Un patrulater care îndeplineşte aceste condiţii se numeşte patrulater zmeu.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.52.

Figura II.52. Desenul problemei 1 (A.II.10)

 ^ ^
ABD  CBD
 ^
 ^ ^ ^
a) ABD  CBD LLL   ADB  CDB  BD  este bisectoare pentru ABC şi ADC ;
^ ^
A  C

^ ^
b) A  C , demonstrate anterior;
c) BAC isoscel AB   BC  AC  e baza acestui triunghi, iar BD  e bisectoare  BD este şi
înălţime  AC  BD .

2. În figura II.53, triunghiurile ABC şi DCE sunt isoscele, AB   AC   DC  DE  şi
BC  CE  . Demonstraţi că ABCD este paralelogram.
Demonstraţie:

Figura II.53. Desenul problemei 2 (A.II.10)

91
 ^   ^   ^ 
m BAC   m ABC   m ACB   180
     
ABC  DCE isoscele 
 ^   ^   ^   ^ 
m ACB   m DCE   m ABC   m DEC  , iar
       
 ^   ^   ^   ^ 
m BCE   180  m ACB   m DCE   m ACD 
       
 ^   ^   ^ 
m ACD   m BAC   m CDE 
     


AC  AC (latură comună )

ABC , ACD : AB  DC  ABC  ACD LUL   AD   BC (1)

m BAC   m ACD 
^ ^
  






^ ^
BAC  ACD  AD || BC (2)
AC  sec antă
Din relaţiile (1) şi (2)  ABCD este paralelogram

3. Se dă dreptunghiul ABCD, cu AE  BD, CF  BD . Să se demonstreze că AECF este


paralelogram.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.54.

Figura II.54. Desenul problemei 3 (A.II.10)

În triunghiurile dreptunghice DAB şi BCD avem:


 ^ ^
AD   BC CC DBA  BDC
 DAB  BCD  
AB   DC ^
ADB ^
  DBC
În triunghiurile dreptunghice ADE şi CBF avem:
AD   BC IU AE   CF

^ ^   ADE  CBF   ^ ^ (1)
ADE  CBF DAE  BCF
^ ^
FE este secantă şi AEF  CFE (alterne interne) (2)
Din relaţiile (1) şi (2)  AECF este paralelogram, deoarece are două laturi paralele şi congruente.

92
4. Fie ABCD un dreptunghi şi O  AC  BD . Pe diagonala [BD] se consideră punctele M şi
N , astfel încât BM  ND . Arătaţi că:
a) O este mijlocul segmentului [MN];
b) AMCN este paralelogram.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.55.

Figura II.55. Desenul problemei 4 (A.II.10)


a) OM  OB  MB , ON  OD  DN , DN  BM , OB  OD  OM  ON ;
b) Din AO  OC şi NO  MO  AMCN este paralelogram.

^
5. Rombul ABCD are m A   60 . Fie E mijlocul laturii (AB) şi F mijlocul laturii (BC).
 
Notăm AC  BD  O.
a) Demonstraţi că DE   AO ;
b) Demonstraţi că triunghiul DEF este echilateral.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.56.
ABD isoscel

a)   ^   ABD echilateral
m  A   60
  
  
[AO] este bisectoare, mediană, înălţime, iar
AE = EB  [DE] mediană, înălţime, bisectoare,
rezultă că DE   AO .
AE  EB
b) În BAC ,   EF e linie mijlocie
BF  FC
AC
 EF || AC , EF  (1)
2
CBD isoscel
 ^
     CBD echilateral
m A
    60
  
[DF] mediană, înălţime
Analizând CBD şi ABD , avem
^ ^
AD   BC ; CD  AB  ; m A   m C   60
   
 CBD  ABD , rezultă că liniile importante
sunt congruente: DE = DF (2)
Figura II.56. Desenul problemei 5 (A.II.10) Din relaţiile (1) şi (2)  DE = EF = DF , deci
DEF este echilateral.

93
6. Fie rombul ABCD din figura II.57 şi M, N, P, Q mijloacele laturilor [AB], [BC], [CD],
respectiv [DA] ale rombului. Demonstraţi că MNPQ este dreptunghi.
Demonstraţie:

Figura II.57. Desenul problemei 6 (A.II.10)

AM   MB AC
 MN este linie mijlocie în ABC  MN || AC şi MN  (1)
BN  NC 2
AQ   QD AC
 PQ este linie mijlocie în ADC  PQ || AC şi PQ  (2)
DP   PC 2
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că PQ  NM  şi PQ || NM , deci PNMQ este paralelogram.
AQ   QD BD
 QM este linie mijlocie în ABD  MQ || BD şi MQ  (3)
AM   MB 2
DP  PC BD
 PN este linie mijlocie în BCD  PN || BD şi PN  (4)
BN   NC 2
Din relaţiile (3) şi (4) rezultă că PN  QM şi PN || QM .
BD  AC
 MQ  MN
BD || MQ
Din PNMQ este paralelogram şi MQ  MN  MNPQ este dreptunghi.

7. Fie rombul ABCD din figura II.58, AC  BD  O. Dacă lungimea segmentului [OB] este
media aritmetică a lungimilor segmentelor [OA], [OC], [OD], demonstraţi că ABCD este pătrat.
Demonstraţie:
OA  OC  OD
OB  2  OA  OD
3  OB 
3
AO  OC , DO  OB
3  OB  2  OA  OD 
3  OB  2  OA  OB
2  OB  2  OA  OB  OA
 OB  OA  OD  OC
Din ABCD romb şi AC   BD 
 ABCD este pătrat.

Figura II.58. Desenul problemei 7 (A.II.10)

94
8. Fie dreptunghiul ABCD din figura II.59. Se notează cu E, F, G, mijloacele segmentelor
[CD], [AE], respective [BE]. Stabiliţi natura patrulaterului CDFG.
Demonstraţie:

Figura II.59. Desenul problemei 8 (A.II.10)

AF   FE  AB
 FG este linie mijlocie în AEB  FG || AB şi FG 
BG   GE  2
Din FG || AB şi AB || DC  FG || DC
Cum FG || DC şi DF nu este paralel cu CG, rezultă că CDFG este trapez.

9. În triunghiul ABC, M, N şi P sunt mijloacele laturilor (AB), (AC), respectiv (BC). Dacă
AP  MN  Q, demonstraţi că MQ  QN  .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.60.

Figura II.60. Desenul problemei 9 (A.II.10)


AM   MB BC
 MN este linie mijlocie în ABC  MN || BC şi MN 
AN   NC 2
Cum MN || BC şi MN  BP  PC , rezultă că Q este mijlocul lui MN, deci MQ  QN  .

10. Fie trapezul ABCD din figura II.61, cu AB || CD , AB  CD , O  AC  BD . Arătaţi că


A AOD  A BOC .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.61.
Fie AE  DC , BF  DC , iar AE  BF
A AOD  A ADC  A DOC 
AE  DC BF  DC
  A DOC   A DOC 
2 2
 A BCD  A DOC  A BOC

Figura II.61. Desenul problemei 10 (A.II.10)

95
B.II. ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR

B.II.1. RAPORTUL A DOUĂ SEGMENTE

Definiţie: Raportul a două segmente este raportul lungimilor lor, exprimat în aceeaşi unitate de
măsură.
AB 7 dm
Exemplu: AB  70 cm , CD  3,5 dm   2
CD 3,5 dm

Definiţie: Dacă se poate forma o proporţie cu lungimile a patru segmente, acestea se numesc
segmente proporţionale.
Exemplu: AB  70 cm , BC  35 cm, CD  36 cm , DE  18 cm.
AB 70 CD 36
  2  .
BC 35 DE 18

Teorema paralelelor echidistante: Dacă mai multe drepte paralele determină pe o secantă segmente
congruente, atunci ele determină pe orice altă secantă segmente congruente.

În figura II.62 prezentăm aplicarea teoremei paralelelor echidistante.

Figura II.62. d1 || d 2 || d 3 || d 4 || d 5 şi A1A 2  A 2 A3  A3A 4  A 4 A5


 conform teoremei paralelelor echidistante că B1B2  B2 B3  B3B4  B4 B5

Exemplu: Folosind figura II.61 şi, ştiind că B1B 4  15 cm, să se calculeze B2 B4 , B3B6 , B1B6 .
B1B4  B1B2  B2 B3  B3B4  3  B1B2  15 cm  3  B1B2  15 cm  B1B2  5 cm
B2 B4  B2 B3  B3B4  2  B1B2  10 cm
B3B6  B3B4  B4 B5  B5B6  3  B1B2  15 cm
B1B5  B1B2  B2 B3  B3B4  B4 B5  4  B1B2  20 cm .

B.II.2. TEOREMA LUI THALES

Teorema lui Thales: O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două
laturi sau pe prelungirile acestora, segmente proporţionale.
AD AE AD AE
Dacă DE || BC, atunci  sau  .
DB EC AB AC

96
Reciproca teoremei lui Thales: Fie triunghiul ABC şi punctele D  AB , E  AC , aflate în acelaşi
plan determinat de paralela prin A la BC.
AD AE
Dacă   DE || BC .
DB EC
În figura II.63 se prezintă aplicarea teoremei şi reciprocei teoremei lui Thales.

Figura II.63. Aplicarea teoremei şi reciprocei teoremei lui Thales

AD AE
Observaţie: Dacă   DE nu e paralel cu BC .
DB EC

Teorema paralelelor neechidistante: Mai multe drepte paralele determină pe două secante oarecare
segmente proporţionale.

Dacă d1 || d 2 || d 3 || d 4 || d 5 şi a, b sunt două secante (a se vedea figura II.61), atunci,


conform teoremei paralelelor neechidistante avem:
A1A1 A 2 A 3 A 3 A 4 A 4 A 5
   .
B1B 2 B 2 B3 B3 B 4 B 4 B5
Exemplu: Fie punctele M şi N situate pe laturile [AC], respectiv [BC] ale triunghiului dreptunghic
^ ^ AM 2
ABC, m A   90 , m C   30 , MN || AB, MN  6 cm,  . Calculaţi lungimile NC, BC şi
    AC 5
AB.
În figura II.64 se prezintă desenul aferent exemplului considerat.

Figura II.64. Desenul aferent exemplului

În triunghiul dreptunghic CMN, NC  2  MN  12 cm


AM 2 AM x 2 x
Notăm BN  x . Din  şi     x  8  BC  NC  x  20 cm
AC 5 AC x  12 5 x  12
În triunghiul dreptunghic BAC, BC  2  AB  AB  10 cm .

97
Teorema bisectoarei: Într-un triunghi, bisectoarea unui unghi determină pe latura opusă două
segmente proporţionale cu celelalte două laturi.

În figura II.65 se prezintă aplicarea teoremei bisectoarei.

^ ^
AD  bisectoarea BAC AE  bisectoarea exterior
BAC , AB  AC
BD AB BE AB
 
DC AC CE AC
Figura II.65. Aplicarea teoremei bisectoarei

Exemplu: Ştiind că în figura II.64 din stânga, AB= 9 cm, AC = 15 cm, BC = 20 cm, să se afle BD.
BD AB BD AB BD 9
      15  BD  180  9  BD  24  BD  180 
DC AC BC  BD AC 20  BD 15
BD  7,5 cm

În figura II.66 se prezintă un exemplu de împărţire a segmentului [AB] în patru părţi


a; b; c; d direct proporţionale cu 2; 5; 3; 3 .

Figura II.66. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere date

98
B.II.3. TRIUNGHIURI ASEMENEA

Definiţie: Două triunghiuri sunt asemenea (figura II.67), dacă au unghiurile corespondente
congruente şi laturile corespondente proporţionale.

Figura II.67. Triunghiuri asemenea

^ ^ ^ ^ ^ ^
def A  A ' , B  B' , C  C'
ABC ~ A' B' C'   .
AB BC AC
  
 A' B' B' C' A' C'

^
Exemplu: Dacă ABC ~ A' B' C' , AB  25 cm, AC  30 cm, A' C'  18 cm, m A   75 , aflaţi
 
^
A’B’ şi m A'  .
 
Din relaţia de asemănare rezultă că:
AB BC AC 25 BC 30 30 5
  k   kk k 
A' B' B' C' A' C' A' B' B' C' 18 18 3
25 5  
^  
^
  A' B'  15 cm , iar m A   m A'   75
A' B' 3    

Teorema fundamentală a asemănării: O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi formează cu
celelalte laturi sau cu prelungirile acestora un triunghi asemenea cu cel dat.

În figura II.68 se prezintă aplicarea teoremei fundamentale a asemănării.

Figura II.68. Aplicarea teoremei fundamentale a asemănării


AD AE DE
DE || BC  ADE ~ ABC   
AB AC BC

99
Exemplu: În ABC , AB  12 cm, AC  9 cm, BC  12 cm, AD  4 cm, AE  3 cm , D  AB  ,
E  AC  , să se stabilească, dacă DE || BC şi să se calculeze DE.
Utilizând, pentru rezolvare, figura II.68 (stânga) avem:
AD AE 4 3 1 1 RTT
În ABC avem       DE || BC .
AB AC 12 9 3 3
AD AE DE 1 1
    DE   BC  4 cm .
AB AC BC 3 3

B.II.4. CAZURILE DE ASEMĂNARE ALE TRIUNGHIURILOR


Se vor face exemplificări pe figura II.67.

Teoremă – Criteriul UU: Două triunghiuri sunt asemenea, dacă au două perechi de unghiuri
corespondente congruente.
^ ^ ^ ^ UU
Dacă A  A' , B  B'  ABC ~ A' B' C'

Teoremă – Criteriul LUL: Două triunghiuri sunt asemenea, dacă au două perechi de laturi
corespondente proporţionale şi unghiurile dintre ele congruente.

 AB AC
 A ' B'  A ' C' LUL
Dacă   ABC ~ A' B' C'
^ ^
A  A '

Teoremă – Criteriul LLL: Două triunghiuri sunt asemenea, dacă au laturile corespondente
proporţionale.

AB BC AC LLL
Dacă    ABC ~ A' B' C'
A' B' B' C' A' C'
Observaţii:
 Raportul înălţimilor, medianelor şi bisectoarelor ce pornesc din vârfurile corespondente a
două triunghiuri asemenea este egal cu raportul de asemănare al celor două triunghiuri.
 Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare.
Exemple: Se va demonstra cu titlu de exemple observaţiile făcute (figura II.69).

Figura II.69. Desenul aferent exemplelor : [AD-înălţime, AS – bisectoare, AT – mediană]


^ ^
AD  BC , A' D'  B' C' , BAS  B' A' S' , BT   TC , B' T'  T' C'

100
AD
 Se cere:  k.
A ' D'
AB
Notăm raportul de asemănare k
A' B'
^ ^ ^ ^ UU AB AD BD
În ABD şi A ' B' D' avem: B  B' şi D  D'  ABD ~ A ' B' D'   
A' B' A' D' B' D'
AB AD
Cum k k.
A' B' A ' D'
AT
 Se cere: k.
A' T'
AB
Notăm raportul de asemănare k
A' B'
^ ^ AB BT LUL AB AT BT
În ABT şi A' B' T' avem: B  B' şi   ABT ~ A' B' T'   
A' B' B' T' A' B' A' T' B' T'
AB AT
Cum k k.
A' B' A' T'
AS
 Se cere:  k.
A' S'
AB
Notăm raportul de asemănare k
A' B'
^ ^ ^ ^ UU AB AS BS
În ABS şi A' B' S' avem: BAS  B' A' S' şi B  B'  ABS ~ A' B' S'   
A' B' A' S' B' S'
AB AS
Cum k  k.
A' B' A' S'
AB BC AC AD
 ABC ~ A' B' C'     k
A' B' B' C' A' C' A' D'
 AB
 A' B'  k  AB  k  A' B'

 BC  k  BC  k  B' C'
 B' C'

 AC  k  AC  k  A' C'
 A ' C'
 AD
  k  AD  k  A' D'
 A ' D'
 AD  BC k  A' D'k  B' C' k 2  A' D ' B' C'
 ABC
A   
2 2 2 

A A' D'  B' C'
 A ' B' C'  2
A
 A ABC  k 2  A A' B' C'  ABC  k 2
A A ' B' C'

101
B.II.5. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Se consideră ABC şi punctele D şi F, D  AB , E  BC  , astfel încât DE || AC . Dacă


BD  8 cm, AD  6cm, BE  4 cm , calculaţi AB, EC şi BC.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.70.

Figura II.70. Desenul problemei 1 (B.II.5)

ABC Teorema Thales


AD CE 6 CE
     CE  3 cm  AB  14 cm, BC  7 cm .
DE || AC DB EB 8 4

2. În trapezul ABCD, AC  BD  O, BD  35 cm,


CO 3
 . Calculaţi OD şi OB.
OA 4
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.71.

Figura II.71. Desenul problemei 2 (B.II.5)

DOC Teorema Thales


CO DO 3 DO 3 DO
      
AB || DC AO OB 4 BD  DO 4 35  DO
 4  DO  3  35  DO   7  DO  105 
 DO  15 cm  OB  35  15  20 cm

102
3. Pe laturile ABC se consideră punctele D şi E, D  AB , E  BC  . Verificaţi dacă
DE || BC , în cazul în care AB  28 cm, AC  42cm, AD  8 cm, AE  12 cm .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.72.

Figura II.72. Desenul problemei 3 (B.II.5)

Re ciproca teoremei lui Thales


AD AE 8 12
    8  42  28  12  336  336  DE || BC .
AB AC 28 42

4. Fie MNPQ un patrulater convex, MP  NQ  O. Dacă OR || NP , R  MN , OS || PQ,


S  MQ  , demonstraţi că SR || QN .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.73.

Figura II.73. Desenul problemei 4 (B.II.5)

PNM Teorema Thales MR MO


 
RO || NP RN OP tranzitivi tate MR MS Re ciproca teoremei lui Thales
   SR || NQ .
MPQ Teorema Thales MS MO RN SQ
 
OS || PQ SQ OP

5. În paralelogramul ABCD, considerăm M  AC , N  AD , P  DC , astfel încât MN || AB şi


ND DP
MP || BC . Demonstraţi că   1.
AD DC
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.74.

103
Figura II.74. Desenul problemei 5 (B.II.5)

MN || AB şi AB || DC  NM || DC
ADC Teorema Thales

ND MC
 1
NM || DC AD AC
PM || BC şi BC || AD  PM || AD
ADC Teorema Thales

DP AM
 2
PM || AD DC AC
ND DP MC AM MC  AM AC
Adunând relaţiile (1) şi (2)        1.
AD DC AC AC AC AC

^
6. În ABC , E este mijlocul laturii AB  , EF este bisectoarea AEC , F  AC  , EG este
^
bisectoarea CEB , G  BC  . Arătaţi că FG || AB .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.75.

Figura II.75. Desenul problemei 6 (B.II.5)

AE  EB
AEC Teorema bi sec toarei
AF AE
 
EF  bi sec toare FC EC tranz AF BG Re ciproca teoremei lui Thales
   FG || AB .
EBC Teorema bi sec toarei
BG EB FC GC
 
EG  bi sec toare GC EC

104
^
7. Fie ABC cu m A   90 şi AD  BC . Demonstraţi că.
 
a) ABD ~ CBA ;
b) ABD ~ CAD ;
c) ADC ~ BAC .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.76.

Figura II.76. Desenul problemei 7 (B.II.5)


 ^ ^
 ADB  CAB UU
a) Referitor la ABD şi CBA avem:   ABD ~ CBA ;
^ ^
ABD  ABC

b) Referitor la ABC şi ADB avem:
 ^ ^
m B   m C   90

      ^  ^
  m DAB   m C 
  ^   ^ 
 DAB   90    
m
  B  m  
    
Referitor la ABD şi CAD avem:
 ^ ^
 ADB  ADC UU
  ^   ^   ABD ~ CAD ;
m DAB   m C 
  

 
 
c) S-a demonstrat la punctele anterioare că ABD ~ CBA şi ABD ~ CAD .
Rezultă, prin tranzitivitate, că ADC ~ BAC sau CBA ~ CAD .

8. Fie M un punct pe latura [BC] a paralelogramului ABCD. Dacă AM  DC  N şi


DM  AB  P, demonstraţi că:
a) ABM ~ NCM ;
b) CDM ~ BPM ;
c) CD 2  CN  BP .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.77.
a) AB || DC  AB || CN
AB || CN ^ ^
 ABM  MCN 1
BC  sec antă
^ ^
BMA  CMN (opuse la vârf) (2)
UU
Din relaţiile (1) şi (2)  ABM ~ NCM .

105
Figura II.77. Desenul problemei 8 (B.II.5)
b) AB || DC  BP || CN
BP || DC ^ ^
 DCM  MBP 3
BC  sec antă
^ ^
BMC  BMP (opuse la vârf) (4)
UU
Din relaţiile (3) şi (4)  CDM ~ BPM .
CD BP
c) CD 2  CN  BP  CD  CD  CN  BP   .
CN CD
 BM AM AB
  
Din ABM ~ NCM   MC MN CN 5

AB  CD
Din CDM ~ BPM 
BM PM BP
  6
MC MD DC
tranzitivi tate CD BP
Din relaţiile (5) şi (6)    CD 2  CN  BP .
CN CD

9. Fie ABC isoscel cu AB  AC . Mediatoarea laturii (AB) intersectează pe BC în M.


Demonstraţi că AC 2  AM  BC .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.78.

Figura II.78. Desenul problemei 9 (B.II.5)


Relaţia care trebuie demonstrată se poate scrie astfel:
AC BC AC AM AB AM
AC 2  AM  BC  AC  AC  AM  BC     , AC  AB   .
AM AC BC AC BC AB
Analizăm ABC şi AMB .
^ ^
MP este mediatoare pe [AB]  MB  MA  AMB isoscel  B  BAM (1)

106
^ ^
ABC isoscel  B  ACB (2)
^ ^ ^ UU AB AC BC
Din relaţiile (1) şi (2)  ACB  BAM  ABM  ABC ~ MBA    
MB MA BA
AC BC
   AC  AB  BC  MA, iar AC  AB  AC 2  AM  BC .
MA BA

10. În trapezul ABCD, cu AB || CD, AB  CD, notăm AD  BC  P.


Se dau AB  9 cm, DC  15 cm, AD  8 cm, PB  6 cm .
a) Calculaţi perimetrul PAB ;
A
b) Calculaţi raportul PAB .
A ABCD
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.79.

Figura II.79. Desenul problemei 10 (B.II.5)


a) PPAB  PA  AB  PB  PA  9  6  PA  15
PA PB AB 9 3 PA 3
PAB ~ PDC         PA  12 cm  PPAB  27 cm
PD PC DC 15 5 PA  8 5
2
A PAB  3  9
b) PAB ~ PDC    
A PDC  5  25
A A PAB
A ABCD  A PDC  A PAB  PAB 
A ABCD A PDC  A PAB
A A PAB 9 9
 PAB   
A ABCD A PDC  A PAB 25  9 16
Sau, dacă dorim să calculăm efectiv ariile, folosind rezultatele de la punctul a) şi aplicând formula
lui Heron în PAB şi PDC , obţinem:
27  27   27   27  27
A PAB     6     9     12    15 cu PB  6 cm, AB  9 cm, PA  12 cm ,
2  2   2   2  4
45  45   45   45  75
A PDC     10     20     15  15 cu PC  10cm, PD  20 cm, CD  15 cm ,
2  2   2   2  4
27
 15
A PAB A PAB 4 27 9
Rezultă:     .
A ABCD A PDC  A PAB 75 27 48 16
 15   15
4 4
107
II. GEOMETRIE, TRIGONOMETRIE - semestrul II

C.II. RELAŢII METRICE

C.II.1. PROIECŢII ORTOGONALE ŞI TEOREME FUNDAMENTALE ÎN TRIUNGHIUL


DREPTUNGHIC
Definiţie: Proiecţia ortogonală a unui punct pe o dreaptă este piciorul perpendicularei dusă din
acel punct pe dreaptă. (figura II.80)

Figura II.80. Reprezentarea proiecţiei unui punct pe o dreaptă


prd P  P' , P  d şi prd Q  Q' , Q  d

Teoremă: Proiecţia unui segment pe o dreaptă este un segment sau un punct.

Figura II.81. Reprezentarea proiecţiei unui segment pe o dreaptă


Observaţie: Dacă proiecţia segmentului [PQ] pe dreapta d este segmentul [P’Q’], atunci proiecţia
mijlocului segmentului [PQ] este mijlocul segmentului [P’Q’].

Teorema I a înălţimii: Într-un triunghi dreptunghic lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei


este media geometrică a lungimilor proiecţiilor catetelor pe ipotenuză.
Cu notaţiile din figura II.82, avem:

Figura II.82. Reprezentarea unui triunghi dreptunghic pentru care vom scrie relaţiile metrice
unde c1, c2 – catete, ip – ipotenuză, h – înălţimea corespunzătoare ipotenuzei
  ^ 
m BAC   90

    AD 2  BD  DC

AD  BC

108
Teorema a II-a a înălţimii: Lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei este egală cu raportul
dintre produsul lungimii catetelor şi lungimea ipotenuzei
AB  AC c c
AD  sau h  1 2 ,
BC ip
Reciproca primei teoreme a înălţimii: Fie ABC şi D  BC  , astfel încât AD  BC şi
 ^ 
AD 2  BD  DC . Atunci m BAC   90 .
 

AD 2  BD  DC  ^ 
  m BAC   90
AD  BC  
 
Reciproca celei de-a doua teoreme a înălţimii: Dacă în ABC cu AD  BC , D  BC  avem
 ^ 
AD  BC  AB  AC , atunci m BAC   90 .
 

AD  BC  AB  AC  ^ 
  m BAC   90
AD  BC  
Exemple: Vom folosi în exemplele date figura II.82 şi teorema înălţimii:
 Proiecţiile catetelor unui triunghi dreptunghic ABC pe ipotenuză au lungimile BD=16cm şi
DC=36cm. Aflaţi lungimea înălţimii AD din vârful unghiului drept.
AD 2  BD  DC  AD  16  36  24 cm .
 Într-un triunghi dreptunghic ABC, lungimea proiecţiei unei catete pe ipotenuză este de 4 cm,
iar lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei este de 8 cm. Calculaţi lungimea proiecţiei
celeilalte catete pe ipotenuză.
AD 2  BD  DC  82  4  DC  DC  16 cm
A ADB 9
 În triunghiul dreptunghic ABC din figura II.82,  , BC  25 cm . Calculaţi AD.
A ADC 16
Calculăm ariile triunghiurilor dreptunghice ADB şi ADC.
AD  BD
A ADB 
2 A BD 9
 ADB   şi BC  25  BD  DC  DC  16 cm
AD  DC A ADC DC 16
A ADC 
2
 BD  25  16  9 cm şi aplicând teorema înălţimii obţinem: AD  9  16  12 cm .
 Dacă în triunghiul ABC din figura II.82, cu AD  BC , AD  4 5 cm, BD  5 cm ,
CD  16 cm, arătaţi că ABC este dreptunghic.

 2  16  5  16  5  16  5  80  80  m BAC   90


^
Verificăm relaţia: AD 2  BD  DC  4 5
 
Teorema catetei: Într-un triunghi dreptunghic lungimea fiecărei catete este media geometrică a
lungimii ipotenuzei şi a lungimii proiecţiei catetei respective pe ipotenuză.

AB 2  BC  BD şi AC 2  BC  CD
Exemplu: În triunghiul dreptunghic ABC din figura II.82, cu AD  BC , AB = 12 cm, AC = 5 cm.
Calculaţi lungimea ipotenuzei.
109
 2
AB  BC  BD
 2  AB 2  AC 2  BC  BD  CD   AB 2  AC 2  BC 2  BC  13 cm .

AC  BC  CD
Reciprocele teoremei catetei:
R1: În ABC , dacă AD  BC , D  BC  şi are loc una din relaţiile AB 2  BC  BD sau
 ^ 
AB 2  BC  CD , atunci m BAC   90 .
 
R2: În ABC , dacă D  BC  este un punct, astfel încât AB 2  BC  BD şi AC 2  BC  CD , atunci
 ^ 
m BAC   90 .
 
Exemplu: Dacă în triunghiul ABC din figura II.82, cu AD  BC , AB  10 cm, BD  5 cm ,
BC  20 cm, arătaţi că ABC este dreptunghic.
 ^ 
Verificăm relaţia: AB 2  BC  BD  102  20  5  100  100  m BAC   90 .
 
Teorema lui Pitagora: Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor lungimilor catetelor este egală
cu pătratul lungimii ipotenuzei.

AB 2  AC 2  BC 2
Definiţie: Numerele care respectă relaţia lui Pitagora se numesc numere pitagoreice.
Exemple: Triplete de numere pitagoreice sunt:
3, 4, 5 5, 12, 13
 sau  .
3k, 4k ,5k , k  N * 5k, 12k ,13k , k  N *
Reciproca teoremei lui Pitagora: Dacă într-un triunghi suma pătratelor lungimilor a două laturi este
egală cu pătratul lungimii celei de-a treia laturi, atunci triunghiul este dreptunghic.
Observaţii:
^
 Dacă în ABC avem AB 2  AC 2  BC 2 , atunci m A   90 ;
 
^
 Dacă în ABC avem AB 2  AC 2  BC 2 , atunci m A   90 .
 
Teorema lui Pitagora generalizată: Fie ABC din figura II.81 cu AD  BC .
^
Dacă m C   90 , atunci AB 2  AC 2  BC 2  2  BC  CD ;
 
^
Dacă m C   90 , atunci AB 2  AC 2  BC 2  2  BC  CD .
 
Exemple:
 Verificaţi, dacă tripletul 20; 48; 52 este format din numere pitagoreice.
20  5  4

48  12  4,  k  4  că avem un triplet de tipul 5k, 12k ,13k 
52  13  4

110
sau 202  482  522  400  2304  2704  2704  2704 ,
 tripletul 20; 48; 52 e format din numere pitagoreice.
 Vom demonstra că într-un patrulater ortodiagonal, are loc: AB 2  CD 2  BC 2  DA 2 .
Construim patrulaterul ortodiagonal ABCD AC  BD  din figura II.83.

Figura II.83. Desenul aferent exemplului


Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice AOB, BOC, COD, respectiv DOA.
AB 2  AO 2  OB 2

BC 2  BO 2  OC 2 AB 2  CD 2  AO 2  OB 2  DO 2  OC 2
 2   2 
CD  DO 2  OC 2 BC  AD 2  BO 2  OC 2  AO 2  DO 2

AD  AO  DO
2 2 2

 AB 2  CD 2  BC 2  AD 2
 Dreptunghiul ABCD din figura II.84 are lungimea de trei ori mai mare decât lăţimea, iar
perimetrul egal cu 40 cm. Aflaţi lungimile diagonalelor.

Figura II.84. Desenul aferent exemplului

PABCD  2  AB  BC  40  AB  BC  20 , iar AB  3  BC  4  BC  20 


BC  5 cm, AB  15 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice ABC şi ADC.
AC 2  AB 2  BC 2  BD 2  152  52  AC  BD  250  5 10 cm .
 Să se arate că într-un triunghi dreptunghic cu ipotenuza a şi cu catetele b şi c, are loc relaţia:
ac b a
  2 .
b ac b
Deoarece triunghiul este dreptunghic, are loc teorema lui Pitagora: a 2  b 2  c 2 .
ac

b

a  c2  b 2 a 2  2ac  c 2  b 2 2a 2  2ac 2a  a  c
  
a
 2 .
b ac b  a  c b  a  c b  a  c b  a  c b

111
C.II.2. ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

Într-un triunghi dreptunghic (figura II.85) se definesc aşa-numitele funcţii trigonometrice:


sinus, cosinus, tangenta, cotangenta, după cum urmează:

Figura II.85. Figura aferentă discuţiilor trigonometrice


Definiţie: Într-un triunghi dreptunghic, numim sinusul unui unghi, notat cu sin, raportul dintre
cateta opusă şi ipotenuză.
AC AB
Exemple: sin B  ; sin C  .
BC BC
Definiţie: Într-un triunghi dreptunghic, numim cosinusul unui unghi, notat cu cos, raportul dintre
cateta alăturată şi ipotenuză.
AB AC
Exemple: cos B  ; cos C  .
BC BC
Definiţie: Într-un triunghi dreptunghic, numim tangenta unui unghi, notată cu tg, raportul dintre
sinusul şi cosinusul unghiului, respectiv dintre cateta opusă şi cea alăturată.
AC AB
sin B BC AC sin C BC AB
Exemple: tgB    ; tgC    .
cos B AB AB cos C AC AC
BC BC
Definiţie: Într-un triunghi dreptunghic, numim cotangenta unui unghi, notată cu ctg, raportul
dintre cosinusul şi sinusul unghiului, respectiv dintre cateta alăturată şi cea opusă sau inversul
tangentei.
AB AC
cos B BC AB 1 cos C BC AC 1
Exemple: ctgB     ; ctgC     .
sin B AC AC tgB sin C AB AB tgC
BC BC
Relaţii între funcţiile trigonometrice

 sin 2 B  cos2 B  1; sin 2 C  cos2 C  1

    
sin 90  B  cos B ; sin 90  C  cos C

 cos90  B  sin B ; cos90  C  sin C

 tg90  B  ctgB ; tg90  C  ctgC

112
Exemple:
4
 Calculaţi cosx şi tgx, ştiind că sin x 
, unde x este măsura unui unghi ascuţit.
5
16 16 16 9
sin 2 x  cos2 x  1   cos2 x  1  cos2 x  1   cos2 x  1   cos2 x  
25 25 25 25
3 sin x 4 1 3
 cos x  , tgx   , ctgx   .
5 cos x 3 tgx 4
tg 2 x
 Arătaţi că sin 2 x  , unde x este măsura unui unghi ascuţit.
1  tg 2 x
sin 2 x sin 2 x sin 2 x
tg 2 x cos2 x  cos2 x 2
  cos x  sin 2 x .
1  tg 2 x sin 2 x sin 2 x  cos2 x 1
1
cos2 x cos2 x cos2 x

 Calculaţi:
sin1 sin 2  sin 3 sin 89
tg1  tg2   tg2   ...  tg89     ...  
cos1 cos 2  cos 3 cos 89
.
sin1 sin 2  sin 3 sin 89
    ...  1
sin 89 sin 88 sin 87 sin1

 Dacă a  sin x  cos x , b  sin x  cos x , cu x măsura unui unghi ascuţit, calculaţi
a  b2  a  b2 şi sin 4 x  cos4 x .
a  b2  a  b2  2 sin x 2  2 cos x 2  4  sin 2 x  cos2 x   4
sin 4 x  cos4 x  sin 2 x  cos2 x  sin 2 x  cos2 x   sin x  cos x   sin x  cos x   a  b .
sin x  cos x 1
 Calculaţi , ştiind că tgx 
, cu x măsura unui unghi ascuţit.
3 sin 2 x  4 cos2 x 4
1
sin x  cos x sin x  cos x tgx 4 1
    .
2
3 sin x  4 cos x 2  sin x 2  3tgx  4 3   4 19
1
cos x   3 
2
 4
 cos2 x  4
 

Teorema cosinusului: Fie ABC din figura II.85.


Conform teoremei lui Pitagora generalizată, avem: AB 2  AC 2  BC 2  2  BC  CD .
^
Din triunghiul dreptunghic ACD, cu m C   90 rezultă: CD  AC  cos C 
 
AB 2  BC 2  AC 2  2  BC  AC  cos C . (1)
^
Dacă m C   90 , avem:
 
AB 2  BC 2  AC 2  2  BC  AC  cos 180  C .   (2)
Egalităţile (1) şi (2) constituie teorema cosinusului.

113
În tabelul II.1 vom prezenta câteva valori ale funcţiilor trigonometrice pentru anumite
unghiuri mai frecvent întâlnite în calcule.
Tabelul II.1. Valorile funcţiilor trigonometrice pentru diverse unghiuri
Funcţia
sin cos tg ctg
Unghiul
1 3 3 3
30 2 2 3
2 2 1 1
45
2 2
3 1 3
60 2
3
2 3

Exemple:
 Într-un triunghi dreptunghi isoscel lungimea ipotenuzei este de 10 2 cm. Calculaţi
lungimile catetelor.
Într-un triunghi dreptunghi isoscel avem unul dintre unghiuri de 90 , celelalte două fiind
congruente şi egale ca măsură cu 45 ; prin urmare catetele sunt egale. Notând catetele cu c şi
c 2
ipotenuza cu ip, rezultă: sin 45   c  ip  sin 45  10 2   10 cm .
ip 2
^
 Fie ABC din figura II.84. Cunoscând faptul că m C   60 , AB=12 cm, BC=14 cm, să se
 
calculeze lungimea laturii AC.
1
Din AB 2  BC 2  AC 2  2  BC  AC  cos C  144  196  AC 2  2  14  12   AC  2 29 cm .
2

C.II.3. ARII ALE UNOR POLIGOANE STUDIATE FOLOSIND TRIGONOMETRIA

Pe lângă relaţiile de calcul ale ariilor diferitelor figuri geometrice prezentate în paragraful
A.II.9 se vor prezenta în continuare alte câteva formule de calcul al ariilor prin intermediul
funcţiilor trigonometrice ( figurile II.86 ÷II.89).

Figura II.87. Reprezentarea unui dreptunghi

 ^ 
Figura II.86. AC 2  sin AC , BD 
Triunghiul oarecare ABC, de laturi a,b,c
AABCD   
b  c  sin A b  a  sin C a  c  sin B 2
A ABC   
2 2 2

114
Figura II.88. Reprezentarea unui romb Figura II.89. Reprezentarea unui paralelogram

A ABCD  AB  dC, AB   AB 2  sin B  ^ 


AC  BD  sin AC , BD 
A ABCD   
2

AABCD  AB  BC  sin B

Exemple:
^
 Calculaţi aria triunghiului din figura II.86, ştiind că: a =5 cm, c = 4 cm şi m B   60 .
 
a  c  sin B 20 20 3
A ABC    sin 60    5 3 cm 2 .
2 2 2 2
^
 Cunoscând în figura II.89, că AB = 7 cm, BC = 6 cm, m B   30 , să se calculeze aria
 
paralelogramului ABCD.
1
A ABCD  AB  BC  sin B  42   21cm 2 .
2

C.II.4. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

^
1. Fie triunghiul dreptunghic ABC, cu m A   90 , AB  12 cm, BC  24 cm . Calculaţi
 
perimetrul triunghiului şi măsurile unghiurilor.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.90.
Aplicăm teorema lui Pitagora:
BC 2  AC 2  AB 2
242  AC 2  122  AC 2  242  122
 AC 2  24  12  24  12  AC 2  12  36
 AC  12 3 cm
AC 12 3 3 ^
sin B     m B   60
BC 24 2  
 
Figura II.90. Desenul problemei 1 (C.II.3) ^
 m C   180  90  60  30
 
115
^
2. Fie triunghiul dreptunghic ABC din figura II.90, cu m A   90 , BC  25 cm şi
 
7
sin B  sin C  . Aflaţi:
5
a) perimetrul triunghiului;
b) lungimile catetelor.
Demonstraţie:
7 7
a) sin B  sin C   sin B   sin C
5 5
AC AB AC 7 AB AC 35 AB
Cum sin B  , sin C  ,       AC  35  AB 
BC BC BC 5 BC 25 25 25
 AB  AC  35  PABC  AB  AC  BC  60 cm .

AB  AC  35  2  2 2
AB  2  AB  AC  AC  35
2
b)    2  AB  AC  352  252
 2 2 2
AB  AC  25 (Pitagora)  2 2
AB  AC  25
2

2  AB  AC  35  25  35  25  2  AB  AC  10  60  AB  AC  300, iar cum AB  AC  35 


AB  15 cm

AC  20 cm

 ^ 
3. Fie triunghiul dreptunghic ABC, cu AD  BC, BD  4 3 cm, m BAD   60 . Aflaţi
 
lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor triunghiului ABC.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.91.

Figura II.91. Desenul problemei 3 (C.II.3)

 ^   ^ 
Deoarece m BAD   60  m CAD   30
   
 ^  BD 4 3 3
sin BAD   sin 60     AB  8 cm
  AB AB 2
În ADB avem: AD 2  AB 2  BD 2  AD 2  64  48  16  AD  4 cm .
 ^  AD 4 3 8 3
În ADC avem: sin ACD   sin 60     AC  cm
  AC AC 2 3
192 384 8 6
În ABC avem: BC 2  AB 2  AC 2  BC 2  64    BC   8 2 cm .
3 3 3

116
^ ^ ^
4. În trapezul dreptunghic ABCD cu m A   m D   90 , AB  AD  3 cm, m C   60
     
se cere să se calculeze perimetrul şi lungimile diagonalelor trapezului.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.92.

Figura II.92. Desenul problemei 4 (C.II.3)


Fie BE  DC ,
În BEC dreptunghic avem:
^ 3 BE 3 3
sin C   sin 60      BC  2 cm
  2 BC 2 BC
EC 2  BC 2  BE 2  EC  1cm
PABCD  AB  BC  CD  DA  3  1  3 cm  
În DAB dreptunghic avem:
BD 2  AD 2  AB 2  BD  6 cm
În ADC dreptunghic avem:
AC 2  AD 2  CD 2  3   2
3  1  7  2 3  AC  7  2 3 cm .

 ^ 
5. Un paralelogram ABCD are aria de 40 cm2, AB=10 cm, m ADC   135 . Să se calculeze:
 
a) Perimetrul paralelogramului;
b) Lungimea diagonalelor paralelogramului.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.93.

Figura II.93. Desenul problemei 5 (C.II.3)


a) Fie DE  AB  DEA dreptunghic.
 ^   ^ 
Dacă m ADC   135  m DAE   45  DEA este dreptunghic isoscel  AE  DE .
   
117
A ABCD  AB  DE  10  DE  40  DE  4 cm  AE
În AED dreptunghic avem: AD 2  AE 2  DE 2  32  AD  4 2 cm .
Deci AB  DC  10 cm , AD  BC  4 2 cm

PABCD  AB  BC  CD  DA  20  8 2  4  5  2 2 cm 
b) În DEB dreptunghic avem:
BD 2  DE 2  EB 2  BD  52  2 13 cm
Pentru a calcula lungimea diagonalei AC, trasăm CF  AB  CFA dreptunghic, unde
AF  AB  BF  AB  AE  14 cm
În CFA dreptunghic avem: CA 2  CF 2  AF 2  212  CA  2 53 cm .

6. Raportul diagonalelor unui romb este de ¾, iar perimetrul rombului este de 40 cm. Se cere>
a) Aria rombului;
b) Înălţimea rombului;
c) Distanţa de la centrul rombului la o latură a sa.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.94.

Figura II.94. Desenul problemei 6 (C.II.3)

DB 3 3
a)   DB   AC ,
AC 4 4
PABCD  40  AB  BC  CD  DA  10 cm
2 2
2 2  AC 
2  BD 
Aplicăm teorema lui Pitagora în AOB : AB  AO  OB  100      
 2   2 
2 2
 AC   3AC  16AC 2  9AC 2
100       100   AC  16 cm  DB  12 cm
 2   8  64

118
DB  AC 12  16
A ABCD    96 cm 2 .
2 2
b) Construim DE  AB  A ABCD  DE  AB  96 cm 2  DE  10  96 cm 2  DE  9,6 cm
c) Construim OF  AB .
OA  OB 6  8
În AOB dreptunghic avem: OF    OF  4,8 cm .
AB 10

7. Fie dreptunghiul ABCD cu AB = 9 cm, BC = 12 cm. Se cere:


a) Distanţa de la B la diagonala AC;
b) Dacă E este proiecţia punctului B pe AC, iar F  BE  AD , aflaţi AF  .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.95.

Figura II.95. Desenul problemei 7 (C.II.3)

a) Cum BE  AC  dB; AC   BE .
În ABC dreptunghic avem:
AB  BC 6  8
BE    OF  4,8 cm .
AC 10
AC 2  AB 2  BC 2  81  144  225  AC  15 cm
9  12 36
 BE   cm
15 5
 ^   ^ 
b) m ABE   m EBC   90
   
 ^   ^   ^   ^ 
m ECB   m EBC   90  m ABE   m ECB  
       
BF AF AB AF 9 81 27
 BAF ~ ABC       AF   cm .
AC AB BC 9 12 12 4

a b c
8. Demonstraţi că într-un triunghi ascuţitunghic au loc relaţiile:   .
sin A sin B sin C
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.96.
Construim AD  BC şi BE  AC .
Notăm AD  x, BE  y .
 x
sin B 
 c sin B b b c
În ADC dreptunghic avem:      (1)
sin C  x sin C c sin B sin C

 b

119
Figura II.96. Desenul problemei 8 (C.II.3)

 y
sin A  c sin A a a c
În AEB dreptunghic avem:      (2)
sin C  y sin C c sin A sin C
 a
a b c
Din relaţiile (1) şi (2) şi datorită tranzitivităţii    .
sin A sin B sin C

^
9. Demonstraţi că într-un triunghi dreptunghic ABC, cu m A   90 , are loc relaţia:
 
a  b  cos C  c  cos B .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.97.

Figura II.97. Desenul problemei 9 (C.II.3)


c
cos B 
a b c b2  c2 a 2
 b  cos C  c  cos B  b   c    a
b a a a a
cos C 
a

10. Fie dreptunghiul ABCD cu M mijlocul laturii şi DP  3  AP , P  AD  . Să se arate că, dacă
MP  MC , atunci ABCD este pătrat.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.98.
3 AB
DP  3  AP , DP  AD , AM  MB 
4 2
4AB 2  AD 2
PAM dr : PM 2  AM 2  PA 2  1
16
AB 2  4AD 2
2
CBM dr : CM  MB  CB  2 2
2
4
16AB 2  9AD 2
PDC dr : PC2  DP 2  CD 2  3
16
Verific relaţiile (1), (2), (3) în PMC dr , adică din
Figura II.98. Desenul problemei 10 (C.II.3)
PC2  PM 2  MC 2  AB  AD  ABCD pătrat.

120
D.II. CERCUL

D.II.1. CERCUL ŞI ELEMENTE ÎN CERC

Definiţie: Fie O un punct fixat într-un plan α şi r un număr real pozitiv. Se numeşte cerc de centru
O şi rază r şi se notează CO; r  , mulţimea punctelor P din planul α situate la distanţa r de punctul O
Pe scurt, cercul este mulţimea punctelor egal depărtate de un punct fix.
Notăm cercul de centru O şi rază r astfel: CO; r   P   OP  r (figura II.99).

Figura II.99. Reprezentarea unui cerc de centru O şi rază r


Definiţie: Numim cercuri congruente acele cercuri care au raze egale.
Scriem că: C1 O1; r1   C 2 O 2 ; r2   r1  r2

Definiţie: Numim interiorul unui cerc, notat Int CO; r  , mulţimea punctelor din planul unui cerc
situate la distanţă mai mică decât raza faţă de centrul cercului, în timp ce mulţimea punctelor situate
la distanţă mai mare mai mare decât raza faţă de centrul cercului se numeşte exteriorul cercului,
notat Ext CO; r  (figura II.100).
Notăm interiorul / exteriorul cercului de centru O şi rază r astfel:
Int CO; r   P OP  r; Ext CO; r   P OP  r.

Definiţie: Numim disc de centru O şi rază r , notat DO; r  punctele unui cerc CO; r  împreună cu
punctele interioare cercului (figura II.100).
Notăm discul de centru O şi rază r, astfel: D O; r   C O; r   Int C O; r   P OP  r

Figura II.100. Reprezentarea interiorului / exteriorului unui cerc de centru O şi rază r


şi a discului de centru O şi rază r

121
Definiţie: Numim coardă segmentul determinat de două puncte de pe cerc.
Exemplu: coarda [AB] din figura II.101.
Definiţie: Numim diametru coarda care conţine centrul cercului.
Observaţie: Diametrul este coarda de lungime maximă. Lungimea oricărui diametru este egală cu
dublul razei cercului: D  2  r . Capetele unui diametru se numesc puncte diametral opuse.
Exemplu: diametrul [MN] din figura II.101.

Figura II.101. Reprezentarea coardei [AB] şi a diametrului [MN] unui cerc de centru O şi rază r
Definiţie: Numim unghi la centru un unghi cu vârful în centrul unui cerc.
^
Exemplu: AOB din figura II.102.
Definiţie: Porţiunea de cerc cuprinsă între două puncte distincte de pe cerc se numeşte arc de cerc,
iar punctele care determină arcul se numesc capetele (extremităţile) arcului. Porţiunea din cerc
situată în interiorul unui unghi propriu la centru se numeşte arc mic, iar porţiunea din cerc situată în
exteriorul aceluiaşi unghi se numeşte arc mare. Dacă unghiul la centru este alungit, el determină pe
cerc două arce numite semicercuri. ( figura II.101)

 ^ 
marcAB   m AOB 
 
 ^ 
marcAMB   360  m AOB 
 

Figura II.102. Reprezentarea arcului de cerc mic, mare,


a unghiului la centru şi a semicercurilor
^
Definiţie: Măsura unui arc mic AB este egală cu măsura unghiului la centru AOB , iar măsura
 ^ 
arcului mare AMB este egală cu 360  m AOB  .
 
122
Observaţie: Măsura unui semicerc (diametru) este de 180 , iar măsura cercului este de 360 .
Definiţie: Numim arce congruente, dacă şi numai dacă au aceeaşi măsură. ( figura II.103)

arcAB  arcCD  marcAB   marcCD 


sau
 ^   ^ 
arcAB  arcCD  m AOB   m COD 
   

Figura II.103.
Reprezentarea a două arce congruente

TEOREME REFERITOARE LA ARCE ŞI COARDE

Teoremă: Într-un cerc sau cercuri congruente, coardelor congruente le corespund arce congruente.
Reciproca este adevărată.

Teoremă: Într-un cerc, un diametru perpendicular pe o coardă trece prin mijlocul coardei şi
determină, pe fiecare dintre arcele subântinse de coardă, arce congruente.

Figura II.104. Reprezentarea teoremei Figura II.105. Reprezentarea teoremei


referitoare la arce şi coarde congruente în cerc referitoare la diametrul perpendicular pe o
coardă
AB   CD  arcAB  arcCD AB   diametru; CD   coardă

AB  CD
CM   MD

arcCB  arcBD

123
Teoremă: Dacă două coarde ale unui cerc sunt paralele, atunci arcele cuprinse între ele sunt
congruente.

Teoremă: Într-un cerc, două coarde sunt congruente, dacă şi numai dacă sunt egal depărtate de
centru.
Teorema are loc şi pentru coarde situate în cercuri congruente.

Figura II.106. Reprezentarea teoremei Figura II.107. Reprezentarea teoremei


referitoare la arce cuprinse între coarde referitoare la coarde egal depărtate de centru
paralele AB   CD   dO; AB   dO; CD 
AB || CD  arcAC  arcBD sau
AB   CD   OP   OQ
Exemple:
 Ştiind că diametrul unui cerc este de 18 cm, aflaţi raza cercului.
Se ştie că D  2  r  r  9 cm .
 Fie A, B  CO; 8 cm . Determinaţi lungimea coardei [AB], dacă măsura arcului AB are 90 .
În figura II.108 este reprezentat desenul aferent cerinţelor problemei.

Figura II.108. Desenul aferent exemplului


 ^ 
marcAB   90  m AOB 
 
Aplicând teorema lui Pitagora în AOB dreptunghic isoscel obţinem: AB 2  2  AO 2  128 
AB  8 2 cm .
124
D.II.2. UNGHI, TRIUNGHI ŞI PATRULATER ÎNSCRIS ÎN CERC
Definiţie: Unghiul înscris în cerc este acel unghi cu vârful pe cerc şi ale cărui laturi includ două
coarde ale cercului.
Măsura unghiului înscris în cerc este jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale.
^
Exemplu: unghiul înscris în cerc APB din figura II.109.a.
Măsura unui unghi cu vârful în exteriorul unui cerc este egală cu jumătate din valoarea
absolută a diferenţei măsurilor arcelor cuprinse între laturile lui.
^
Exemplu: unghiul cu vârful în exteriorul unui cerc ARB din figura II.109.b.
Măsura unui unghi cu vârful în interiorul unui cerc este egală cu semisuma arcelor cuprinse
între laturile unghiului şi prelungirile laturilor lui.
^
Exemplu: unghiul cu vârful în interiorul unui cerc AQB din figura II.109.b.

Figura II.109. Reprezentarea unghiului


a) înscris în cerc b) cu vârful în exteriorul cercului şi
cu vârful în interiorul cercului
 ^  1  ^  1  ^  1
m APB   marcAB  m ARB   marcAB   marcST  m AQB   marcAB   marcMN
  2   2   2
Observaţii:
 Orice unghi înscris într-un semicerc este un unghi drept (figura II.110).
 Două unghiuri înscrise în cerc care subântind acelaşi arc sunt congruente (figura II.111).

 ^  ^ ^
Figura II.110. AB diametru  m APB   90 Figura II.111. APB  AQB
 

125
Definiţie: Un triunghi cu vârfurile situate pe un cerc se numeşte triunghi înscris în cerc. Se spune
că cercul este circumscris triunghiului (figura II.112).
Teoremă: Centrul cercului circumscris triunghiului se află la intersecţia mediatoarelor laturilor
triunghiului. Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic se află în mijlocul ipotenuzei.

a bc
R
4S

cu R= raza cercului
circumscris triunghiului
cu laturile a, b, c şi aria S

Figura II.112. Reprezentarea triunghiului înscris în cerc


Definiţie: Un patrulater cu vârfurile situate pe un cerc se numeşte patrulater înscris în cerc. Se
spune că cercul este circumscris patrulaterului (figura II.113).
Teoremă: Într-un patrulater înscris într-un cerc oricare două unghiuri opuse sunt suplementare.
Teoremă: Într-un patrulater înscris într-un cerc oricare două unghiuri formate de diagonale cu două
laturi opuse sunt congruente.

Figura II.113. Reprezentarea teoremei Figura II.114. Reprezentarea teoremei


referitoare la unghiurile opuse ale unui referitoare la unghiurile formate de diagonale
patrulater inscriptibil cu laturi opuse
Definiţie: Patru puncte se numesc conciclice, dacă se află pe un acelaşi cerc.
Definiţie: Un patrulater se numeşte inscriptibil, dacă vârfurile sale sunt conciclice. Altfel spus, un
patrulater este inscriptibil, dacă poate fi înscris într-un cerc.
Teoremă: Un patrulater cu două unghiuri opuse suplementare este inscriptibil.
Teoremă: Un patrulater în care două unghiuri formate de diagonale cu două laturi opuse sunt
congruente este inscriptibil.
126
Exemple:
^
 Triunghiul dreptunghic ABC, m A   90 este înscris într-un cerc de rază 20 cm. Ştiind că
 
AC = 32 cm, ne propunem să calculăm perimetrul şi aria triunghiului, precum şi distanţele de la
centrul cercului la laturile AB şi AC.
Construim figura II.115, conform cerinţelor din enunţ.
Conform unei teoreme enunţate anterior, centrul
cercului circumscris unui triunghi dreptunghic
se află în mijlocul ipotenuzei.
Aplicând teorema lui Pitagora în ABC ,
obţinem:
BC 2  AB 2  AC 2  AB 2  BC 2  AC 2 
 AB 2  402  322  40  32  40  32 
 8  8  9  8 2  32  242  AB  24 cm
PABC  AB  BC  CA  24  40  32  96 cm
AB  AC 32  24
A ABC    384 cm 2 .
2 2

Figura II.115. Desenul aferent exemplului


Construim OM  AB, ON  AC  OM || AC, OM - mediatoare  AM   MB  OM este linie
AC
mijlocie în ABC  OM   16 cm .
2
Construim ON  AC  ON || AB, ON - mediatoare  AN   NC  ON este linie mijlocie în
AB
ABC  ON   12cm .
2
 Trapezul ABCD este înscris într-un cerc de rază 17 cm. Ştiind că [AB] este diametru şi că
înălţimea trapezului este de 15 cm, ne propunem să calculăm perimetrul şi aria trapezului.
Construim figura II.116, conform cerinţelor din enunţ.
Construim DH  AO  DHO dreptunghic.
Aplicăm teorema lui Pitagora şi obţinem:
HO 2  DO 2  DH 2  17 2  152  64 
 HO  8 cm  AH  AO  HO  9 cm
CD  AB  2  AH  34  18  16 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul
dreptunghic DHA şi obţinem:
AD 2  AH 2  DH 2  9 2  152  306 
 AD  3 34 cm  BC
Deoarece trapezul este înscris în cerc, conform
teoremei de inscriptibilitate rezultă că trapezul
este isoscel.
Figura II.116. Desenul aferent exemplului PABCD  AB  BC  CD  DA  50  6 34 cm

A ABCD 
AB  CD   DH  34  16  15 
2 2
 A ABCD  375 cm 2

127
D.II.3. POZIŢIILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FAŢĂ DE CERC

Teoremă: O dreaptă nu poate avea mai mult de două puncte distincte comune cu un cerc.

Definiţie: O dreaptă care are două puncte comune cu un cerc se numeşte secantă a cercului.
Definiţie: O dreaptă care are exact un punct comun cu un cerc se numeşte tangentă la cerc.
Definiţie: O dreaptă care nu are niciun punct comun cu un cerc dat se numeşte exterioară cercului.
În figurile II.117 ÷ II.119 vom reprezenta aceste tipuri de poziţii ale dreptelor faţă de un cerc.

Figura II.117. Reprezentarea unei secante Figura II.118. Reprezentarea unei tangente
s  CO, r   A, B sau dO, s   r t  CO, r   Tsau dO, t   r

Figura II.119. Reprezentarea unei drepte exterioare


e  CO, r   ø sau dO, s   r

Observaţii:
 Tangenta la cerc este perpendiculară pe rază în punctul de tangenţă.
 Măsura unui unghi cu vârful pe cerc, care are o latură tangentă la cerc, iar cealaltă secantă,
este jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale.
 Măsura unui unghi cu vârful în exteriorul unui cerc care are laturile tangente sau secante la
cerc, este egală cu jumătate din valoarea absolută a diferenţei măsurilor arcelor cuprinse
între laturile lui.

128
Teoremă: Dintr-un punct exterior unui cerc se pot construi exact două tangente la cercul dat.
Fie M un punct exterior unui cerc de centru O şi A, B punctele de contact ale tangentelor din M la
cerc. Atunci:
a) MA   MB;
b) [MO este bisectoarea unghiului AMN;
c) [OM este bisectoarea unghiului AOB;
d) [OM este mediatoarea segmentului [AB].

Figura II.120. Reprezentarea teoremei referitoare la proprietăţile tangentelor


dintr-un punct exterior cercului
Exemplu: Ne propunem, folosind figura II.120, să demonstrăm că: AB  MO .
IC 

AM   BM  ^ ^
MOA  MOB  ^ ^  MOA  MOB
OMA  OMB
Cum N  AB  OM  ON e bisectoare şi înălţime în AOB  AB  MO .

Definiţie: Un cerc CI, r  este înscris în ABC , dacă dreptele AB, AC, BC sunt tangente la cerc.
Spunem că ABC este circumscris cercului (figura II.121). Punctul de intersecţie al bisectoarelor
unui triunghi se notează cu I şi este centrul unui cerc, numit cercul înscris în triunghi - figura
II.120, iar dI, AB   dI, BC   dI, AC   r  raza cercului înscris în triunghi IM  IN  IP  r  .
Raza se calculează din formula S  p  r , unde p este semiperimetrul triunghiului.

Teoremă: Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt concurente într-un punct egal depărtat de
laturile triunghiului.

Figura II.121. Concurenţa bisectoarelor unghiurilor unui triunghi


129
Exemplu: Calculaţi raza cercului înscris în ABC , ştiind că AC = 4 cm, BC = 5 cm, AB = 3 cm,
iar aria ABC este de 6 cm2.
AC  BC  AB 453
Se ştie că S  p  r  S  r  6   r  6  6  r  r  1cm .
2 2

Definiţie: Un patrulater este circumscris unui cerc, dacă laturile sale sunt tangente cercului. Se
spune că cercul este înscris în patrulater (figura II.122).

Teoremă: Dacă un patrulater este circumscris unui cerc, atunci suma lungimilor a două laturi opuse
este egală cu suma lungimilor celorlalte două laturi opuse.

Figura II.122. Reprezentarea unui patrulater circumscris unui cerc


AB  CD  AD  BC

Exemplu: Cunoscând că patrulaterul circumscris unui cerc, aferent figurii II.122, are AB = 4 cm,
BC = 5 cm, CD = 7 cm, să se calculeze lungimea laturii AD.
Pornind de la relaţia AB  CD  AD  BC , obţinem: 4  7  AD  5  AD  6 cm .

D.II.4. POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI

Două cercuri C1 O1; r1  şi C 2 O 2 ; r2  se pot afla în diferite poziţii unul faţă de celălalt, în funcţie
de distanţa O1O 2 dintre centre, după cum se va putea observa în figurile II.123÷ II.128.

Figura II.123. Cercuri tangente exterior


Figura II.124. Cercuri exterioare
O1O 2  r1  r2
O1O 2  r1  r2

130
Figura II.125. Cercuri secante Figura II.126. Cercuri tangente interior
r1  r2  O1O 2  r1  r2 O1O 2  r1  r2

Figura II.127. Cercuri interioare Figura II.128. Cercuri concentrice


O1O 2  r1  r2 O1O 2  0

Exemplu: Pentru cercurile C1 O1; r1  şi C 2 O 2 ; r2  , cu r1  5 cm, r2  3 cm şi O1O 2  3x  2 , ne


propunem să determinăm valorile x  Z pentru care cercurile sunt:
 tangente exterioare,
 secante,
 tangente interioare,
 concentrice.
Utilizând condiţiile de existenţă ale acestor tipuri de cercuri, din figurile II.123, II.125, II.127,
II.128, obţinem:
Cercuri tangente exterior:
O1O 2  r1  r2
  3x  2  8  x  2  Z ;
O1O 2  3x  2
Cercuri secante:
r1  r2  O1O 2  r1  r2
r1  r2  O1O 2  r1  r 3x  2  8 x  2
  2  3x  2  8     x  1 Z ;
O1O 2  3x  2 3x  2  2 x  0
Cercuri tangente interior:
O1O 2  r1  r2
  3x  2  2  x  0  Z ;
O1O 2  3x  2
Cercuri concentrice:
O1O 2  0 2
  3x  2  0  x    Z , nu există astfel de cercuri concentrice.
O1O 2  3x  2 3

131
D.II.5. POLIGOANE REGULATE

Definiţie: Un poligon convex cu toate laturile congruente şi toate unghiurile congruente se numeşte
poligon regulat.
Un poligon cu n laturi se obţine împărţind un cerc în n  3 arce congruente şi unind
punctele de diviziune consecutive.
Observaţie: Orice poligon regulat este înscris într-un cerc şi este circumscris unui cerc, aceste două
cercuri fiind concentrice, centrul comun numindu-se centrul poligonului.
Definiţie: Distanţa de la centrul poligonului la fiecare dintre laturi se numeşte apotema poligonului.
În tabelul II.2 vom sintetiza relaţiile de calcul pentru câteva elemente ale poligoanelor
regulate cu n laturi, respectiv ale unor poligoane regulate particulare, mai des întâlnite, cum ar fi
cele cu 3, 4 şi 6 laturi, adică triunghiul echilateral, pătratul şi hexagonul regulat (figurile II.129 ÷
II.132) Se presupune că aceste poligoane sunt înscrise în cercul CO, R  .

Tabelul II.2. Tipuri de poligoane regulate şi relaţii de calcul


Tip Poligon
Poligon Poligon regulat
poligon regulat
Poligon regulat regulat cu 6 laturi
cu 3 laturi
cu n laturi cu 4 laturi (hexagon)
Relaţii (triunghi
(pătrat)
de calcul echilateral)
Măsura unui
un 
n  2  180
u 3  60 u 4  90 u 6  120
unghi
n
Lungimea 180 l3  R 3 l4  R 2 l6  R
laturii l n  2R sin
n
Lungimea 180 a3 
R R 2 R 3
apotemei a n  R cos a4  a6 
n 2 2 2
Pn  n  l n
Perimetrul P3  3  l3 P4  4  l 4 P6  6  l 6
180 P3  3R 3 P4  4R 2 P6  6R
Pn  2nR sin
n
Pn  a n l2 3 3  l 62 3
An  A3  3 A6 
2 4 A 4  l 24 2
Aria
180 180 3R 2 3 A 4  2R 2 3 R2 3
A n  nR 2 sin cos A3  A6 
n n 4 2
Exemplu: Ştiind că perimetrul unui triunghi echilateral este egal cu perimetrul unui pătrat cu
apotema de 4 2 cm, ne propunem să calculăm apotema şi aria triunghiului.
Ne vom folosi în rezolvare de relaţiile de calcul necesare din tabelul II.2.
R 2
a4   4 2  R  8 cm , l 4  R 2  8 2 cm
2
32 2 32 6 R 32 6
P3  P4  3  l 3  4  l 4  l 3  R 3R  a3   cm
3 9 2 18
l 32 3 2048 3 512 3
A3    cm 2 .
4 36 9

132
Figura II.129. Poligon regulat cu 8 laturi

Figura II.130. Poligon regulat cu 3 laturi Figura II.131. Poligon regulat cu 4 laturi

Figura II.132. Poligon regulat cu 6 laturi

133
D.II.6. LUNGIMI ŞI ARII DE CERC
Lungimea (perimetrul) cercului. Aria discului
Lungimea cercului şi aria discului de rază R (figura II.133) sunt date de relaţiile:
Lcerc  2R şi A disc  R 2

Figura II.133. Reprezentarea unui cerc de rază R


Exemple:
 Determinaţi raza cercului de lungime 6 2 cm.
L cerc  2R  6 2  2R  R  3 2 cm.
 Determinaţi aria discului de rază 6 cm.
A disc  R 2  A disc  36 cm 2

Lungimea arcului şi aria sectorului de cerc


Definiţie: Porţiunea din interiorul unui cerc cuprinsă între două raze ale sale se numeşte sector
circular. (figura II.134)
Lungimea unui arc de cerc de măsură u  şi aria sectorului circular corespunzător se
calculează cu relaţiile:
R  u  R 2  u 
L arc AB  şi A sec tor 
180 360
Definiţie: Porţiunea din interiorul unui cerc cuprinsă între un arc de cerc şi coarda care subântinde
acel cerc se numeşte segment circular.
Aria segmentului circular corespunzător unui arc de măsură u  este dat de relaţia:
   u  sin u   2
A segment    R
 360 2 
 

Figura II.134. Reprezentarea unui sector de cerc şi a unui segment circular


Exemplu: În figura II.134, R=6 cm şi u   60 . Vom calcula, utilizând relaţiile anterioare,
lungimea arcului AB, aria sectorului de cerc AOB, aria segmentului.
   60 sin 60 
L arcAB 
6  60

 2 ; A sec tor 
36  60

 6 ; A segment  
 

2 
 
36  3 2  3 3 .
180 360  360 
134
D.II.7. EXERCIŢII ŞI PROBLEME

1. Fie diametrele [AB] şi [CD] în cercul CO; R  . Demonstraţi că AD   BC şi determinaţi
natura patrulaterului ACBD.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.135.

Figura II.135. Desenul problemei 1 (D.II.7)



CO   OD  LUL

Analizăm AOD şi BOC : AO   OB  AOD  BOC  AD   BC (1)
 ^ ^
COB  AOD

AO   OC LUL

Similar, studiem AOC şi BOD : BO  DB  AOC  BOD  AC   BD (2)
 ^ ^
COA  BOD
1şi 2
 ACBD e paralelogram.
 ^   ^ 
Cum m ADB   m ACB   90 , deoarece DO şi CO sunt mediane  ACBD este dreptunghi.
   

2. Fie [AB] un diametru în cercul CO;18 cm . Coarda [CD] intersectează diametrul în
 ^ 
punctul M. calculaţi distanţa de la O la CD ştiind că CD  AB şi m CBD   120.
 
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.136.

Figura II.136. Desenul problemei 2 (D.II.7)


 ^  ^ 
BCD  isoscel  m BCD   m BDC   30. Notăm MB=x, rezultă BC=2x şi aplicăm teorema
   
lui Pitagora în BMC dreptunghic: CM 2  4x 2  x 2  3x 2  CM  x 3 .

135
Aplicăm teorema lui Pitagora în COM dreptunghic:
x 3 2  R  x 2  R 2  3x 2  R 2  2Rx  x 2  R 2  4x 2  2Rx  x  R2
R R 18
OM  R  x  R     9 cm .
2 2 2
3. Dimensiunile unui dreptunghi sunt invers proporţionale cu numerele 0,(6), respectiv 0,5.
Ştiind că aria acestuia este de 108 cm2 , determinaţi raza cercului circumscris dreptunghiului.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.137.

Figura II.137. Desenul problemei 3 (D.II.7)


Notăm: AD = BC = a, AB = DC = b
a b a b 2 b 3
    a   a  b
1 1 3 2 3 2 4
0, 6 0,5 2
3 3
A  a  b   b  b   b 2  108  b 2  144  b  12 cm  a  9 cm
4 4
Aplicăm teorema lui Pitagora în ABC : AC 2  AB 2  BC 2  122  9 2  225  AC  15 cm 
AC
 AO  OC  R   7,5 cm .
2
4. În cercul CO; r  se consideră diametrul [AB] şi M un punct pe cerc. Dreapta AM
intersectează în C tangenta în B la cerc. Arătaţi că BC 2  AC  MC .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.138.

Figura II.138. Desenul problemei 4 (D.II.7)


 ^ 
Deoarece [AB] este diametru, rezultă că m AMB   90.
 
Aplicând teorema catetei în ABC  BC 2  AC  MC
136
5. Fie cercurile C1 O1;8 cm şi C 2 O 2 ;4 cm . Determinaţi lungimea tangentei comune
exterioare, ştiind că O1O 2  12 cm .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.139, din enunţ reieşind faptul că cercurile sunt
tangente exterior.

Figura II.139. Desenul problemei 5 (D.II.7)


 ^   ^ 
m O1T1T2   m O 2 T2 T1   90. Trasăm QO 2 || T1T2  QO 2  QT1 .
   
Aplicăm teorema lui Pitagora în O1QO 2 : QO 2 2  O1O 2 2  O1Q 2  122  8  4  128 
 QO 2  T1T2  8 2 cm .

6. Fie cercurile tangente exterioare C1 O1;10 cm şi C 2 O 2 ; x cm . Determinaţi x  R , ştiind


că lungimea tangentei comune exterioare este de 10 2 cm .
Demonstraţie: Ne vom folosi de desenul din figura II.139.
Presupunem, în cazul de faţă: O1T1  10 cm , O 2 T2  x cm  O1O 2  10  x; O1Q  10  x .
Aplicăm teorema lui Pitagora în O1QO 2 : QO12  QO 22  O1O 22 

 10  x 2  10 2 2  10  x 2  100  20x  x 2  200  100  20x  x 2  40x  200  x  5
7. Laturile trapezului isoscel ABCD, AB || DC sunt tangente la un cerc. Calculaţi raza cercului
înscris în trapez, ştiind că AB  48 cm, CD  12 cm .
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.140.

Figura II.140. Desenul problemei 7 (D.II.7)


Cum AD  BC  AB  CD şi AD   BC  2  AD  60  AD  30 cm .
Trasăm DH  AB  AH  48  12 : 2  18 cm şi aplicăm teorema lui Pitagora în AHD :

DH 2  AD 2  AH 2  302  182  242  DH  24 cm  DH   MN   R 


MN
 12 cm .
2
137
2011
 2  2  2  2
        ...        
3  3 
 3  3 
2011 factori
8. Determinaţi raza cercului în care este înscris un pătrat echivalent cu un triunghi echilateral
de arie 36 cm2.
Demonstraţie: Din enunţul problemei rezultă că: A 3  A 4  36 cm 2 .
Cum A 4  l 24  36 cm2  l 4  6 cm
Din l 4  R 2  6  R 2  R  3 2 cm .

9. Calculaţi aria hexagonului regulat ABCDEF ştiind că BD  6 3 cm.


Demonstraţie: Construim desenul din figura II.141.

BOD este un triunghi isoscel cu BO  DO  R


OM este înălţime, mediană, dar şi bisectoare în
triunghi, prin urmare MB  MD şi
 ^   ^ 
m BOM   m DOM   60 .
   
BM BM
sin 60   
BO R
BD 6 3
BM    3 3 cm
2 2
3 3 3
   R  6 cm .
2 R
3R 2 3
A ABCD   54 3 cm 2
2
Figura II.141. Desenul problemei 9 (D.II.7)

10. Trei cercuri de rază r = 5 cm sunt tangente exterior două câte două. Aflaţi aria suprafeţei
situate între cele trei cercuri.
Demonstraţie: Construim desenul din figura II.142.

Figura II.142. Desenul problemei 10 (D.II.7)

Fie cele trei cercuri tangente exterior două câte două: C1 A;5 cm , C 2 B;5 cm şi C3 C;5 cm .
^
Asec tor = aria sectorului de cerc cuprins în interiorul BAC , care corespunde unui arc de 60 .

A  A ABC  3  Asec tor =


3r 2 3
 3
r 2  60 75 3 75 75  3 3  2
  

cm 2 .

4 0 4 6 12
360

138

S-ar putea să vă placă și